DECIZIA DE A CĂLĂTORI A TINERILOR

CLAUDIA MOISĂ
Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, str. N. Iorga, nr. 11-13, Alba Iulia, jud.
Alba,
email: claudiapatrut@yahoo.com

Participarea tot mai largă a tinerilor la miúcarea turistică a dus la afirmarea unei forme
distincte a turismului úi anume turismul de tineret.

Călătoriile tinerilor sunt recunoscute tot mai mult ca fiind un segment important al pieĠei
turistice mondiale. Tinerii turiúti tind să călătorească tot mai mult úi pentru perioade din ce
în ce mai mari decât alte categorii de turiúti. Acest lucru asigură un stimul necesar pentru
dezvoltarea în întreaga lume a unor organizatori de voiaje úi prestatori de servicii turistice
specializate pentru tinerii care vor să călătorească. Călătoriile tinerilor reprezintă un
potenĠial major pentru piaĠa turistică care se află într-o continuă creútere pe măsură ce
numărul tinerilor úi studenĠilor din întreaga lume creúte continuu ducând la o creútere a
veniturilor tinerilor úi la o deschidere de noi pieĠe în centrele nou industrializate cum ar fi
de exemplu în Europa Centrală úi în cea de Est. Se estimează că aproximativ o cincime
dintre călătoriile internaĠionale sunt efectuate de către tineri cu vârste cuprinse între 15 úi 25
de ani úi că acest număr va creúte cu 25% până în anul 2006.

Tinerii úi studenĠii sunt niúa de piaĠă care înregistrează cea mai rapidă creútere, fiind
sprijiniĠi de o ramură foarte dezvoltată a industriei care s-a dezvoltat úi care a devenit tot
mai complexă în a le satisface nevoile úi, după cum se poate demonstra, reprezintă cea mai
de succes ramură din istoria industriei turismului.

Călătoriile tinerilor asigură, de asemenea, o bază importantă pentru deciziile legate de

călătorie ale generaĠiilor viitoare.

De fapt, turismul de tineret a fost în prim plan de multă vreme úi într-adevăr, călătoriile
tinerilor úi a studenĠilor a reprezentat un adevărat punct de referinĠă pentru piaĠa călătoriillor
internaĠionale de mai bine de 50 de ani. Oricum, creúterea explozivă a numărului de
studenĠi din ultima perioadă a adus această piaĠă în prim plan úi se preconizează că industria
referitoare la turismul de tineret se va dezvolta în continuare.

De-a lungul timpului tinerii privilegiaĠi sau nu au plecat să descopere lumea. Uneori aceste
călătorii sunt însoĠite de o pregătire, formală sau informală, care le permite tinerilor să
dobândească anumite abilităĠi. Această formă de turism educativ a suscitat întotdeauna
interesul mai ales pentru elita claselor sociale cu venituri ridicate.

Pentru tineri, în special, turismul poate juca un rol fundamental, oferindu-le posibilitatea de
a-úi îmbogăĠi nivelul de cultură, de a depăúi barierele ideologice úi politice care separă
oamenii, de a deveni receptivi la problemele erei în care trăim.

412
Turismul deschide noi orizonturi tinerilor în ceea ce priveúte activitatea lor intelectuală úi
morală, precum úi participarea activă în rezolvarea problemelor unei societăĠi în plină
dezvoltare. El dă noi dimensiuni dorinĠei puternice de libertate a tinerilor úi pregătirii lor
pentru a acĠiona în sensul creúterii responsabilităĠii. Deci turismul a devenit nu numai o
“marfă” la care tinerii au dreptul cuvenit ci úi o cale convenabilă úi veridică de a dobândi o
personalitate deplină.

Turismul trebuie să familiarizeze tinerele generaĠii cu dialogul, cu respectul faĠă de ceilalĠi

úi cu sentimentul de apartenenĠă la destinul comun al umanităĠii, precum úi cu dezvoltarea
spiritului de toleranĠă.

În luarea deciziilor pentru practicarea turismului, tinerii trebuie să ia în calcul diferiĠi factori
pentru planificarea vacanĠei, cum ar fi:
− Ġara/localitatea de destinaĠie;
− data plecării úi durata călătoriei;
− modalitatea de rezervare;
− tipul serviciilor turistice consumate;
− preĠul produsului turistice etc.;

În alegerea unei destinaĠii de vacanĠă, numărul mare de factori care intră în joc fac cu atât
mai dificilă înĠelegerea procesului de adoptare a deciziei de cumpărare.

Dacă destinaĠia, preĠul úi confortul sunt principalele criterii de alegere pentru tineri în
procesul de decizie asupra vacanĠelor, asigurarea condiĠiilor de siguranĠă úi securitate a
tinerilor pe perioada sejurului, preĠul produsului turistic úi activităĠile desfăúurate pe
perioada sejurului sunt principalele criterii care motivează alegerea părinĠilor.

InformaĠiile legate de destinaĠiile úi caracteristicile produselor turistice oferite sunt cele mai
importante componente ale deciziei de călătorie úi ale comportamentului consumatorului de
produse turistice úi în conformitate cu un asemenea punct de vedere, procesul luării deciziei
de a călători cuprinde cinci stadii, úi anume157:

Culegerea Alegerea între diferite

DorinĠa de informaĠiilor úi variante
a călători formarea imaginii úi adoptarea deciziei
propriu-zise

Pregătirea Efectuarea călătoriei úi

călătoriei evaluarea
experienĠei acumulate

Succesiunea celor cinci stadii este condiĠionată în mod hotărâtor de informaĠiile pe care le
deĠin tinerii úi imaginea care úi-o formează despre obiectivul/destinaĠia turistic(ă) în cauză.
InformaĠiile pot fi adunate din cele mai diverse surse, începând cu cele furnizate de
intermediarii din turism (agenĠiile de turism) úi terminând cu impresiile de călătorie ale

157
Postelnicu, G., Turism internaĠional – realităĠi úi perspective, Ed.Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj
Napoca, 1998.
413
prietenilor, cunoscuĠilor sau a altor persoane care au vizitat destinaĠiile respective. Aceste
informaĠii sunt apoi comparate cu restricĠiile úi constrângerile de timp úi de buget úi, în
acest fel, se determină accesibilitatea diferitelor variante, dintre care turiútii trebuie să se
decidă asupra uneia. Un rol deosebit în adoptarea hotărârii finale îl vor avea tipul úi
calitatea serviciilor de transport, cazare, alimentaĠie úi agrement la care vor apela tinerii.
Organizarea plecării în vacanĠă poate să adauge unele detalii în plus, favorabile sau
nefavorabile (cum este de exemplu, problema obĠinerii vizelor úi a altor documente de
călătorie). În sfârúit, evaluarea rezultatelor va influenĠa decisiv dorinĠa de a mai călători în
viitor.

Tinerii care călătoresc tind să fie cât mai bine informaĠi, consultând o gamă variată de surse
de informaĠii înainte de plecare. Internetul reprezintă principala formă de culegere a
informaĠiilor înainte de plecarea în vacanĠă, urmat fiind de prieteni úi familie.

Dacă turiútii cu o experienĠă mai mare preferă să utilizeze ghiduri pentru a-úi planifica
vacanĠa lor, călătorii tineri preferă să viziteze locuri mai "dificile" sau mai "complicate"
pentru o perioadă mai lungă de timp, lucru care necesită o planificare mai minuĠioasă a
excursiei. Există unele diferenĠe între turiútii din Ġări diferite în ceea ce priveúte tipurile de
surse de informare pe care aceútia le consultă înainte de a pleca în vacanĠă. Prietenii úi
familia sunt consultaĠi de către tinerii din Canada spre exemplu, în timp ce unii tineri
europeni preferă să utilizeze informaĠiile pe care ei le-au acumulat despre destinaĠia
respectivă în urma unei călătorii anterioare sau a utilizării Internetului úi ghidurilor turistice.

În ceea ce priveúte destinaĠiile pe care tinerii le vizitează, cei care îúi planifică să viziteze
Ġări cum ar fi Germania, FranĠa sau SUA preferă să obĠină informaĠii de la prieteni úi de la
rude, ghidurile turistice sunt folosite cu precădere de către cei care doresc să viziteze Italia
úi FranĠa, dar acestea nu sunt agreate ca surse de informaĠii de către tinerii care doresc să
viziteze Grecia, Anglia, Germania úi Spania. Tinerii care îúi planifică o excursie în Europa
de Vest (în mod particular în Austria, FranĠa, Anglia, Olanda úi Irlanda) folosesc
informaĠiile pe care ei le-au acumulat despre destinaĠia respectivă în urma unei călătorii
anterioare spre deosebire de cei care doresc să viziteze destinaĠii mai îndepărtate (Mexic,
Australia úi Thailanda), unde probabilitatea de a face vizite repetate este scăzută.

Ca surse de informare care sunt utilizate pentru planificarea vacanĠei, majoritatea tinerilor
care călătoresc folosesc agenĠiile de turism sau apelează la ajutorul prietenilor care au mai
călătorit úi înainte úi numai un număr foarte mic dintre aceútia folosesc organizaĠiile
turistice străine.

În ceea ce priveúte intensitatea de utilizare a informaĠiilor în procesul de planificare a

vacanĠei, majoritatea tinerilor care călătoresc folosesc o gamă variată de surse de informare
înainte de a pleca în excursie, lucru care sugerează faptul că procesul de planificare a
excursiei este detaliat, cei care doresc să călătorească consultând, în medie, trei surse
diferite de informaĠii înainte de a pleca în excursie. Cei care consultă cel mai adesea mai
multe surse de informare sunt turiútii cu experienĠă úi cei sub 26 de ani, deoarece aceútia din
urmă folosesc recomandările personale ale tovarăúilor de călătorie. Persoanele cu vârsta
peste 26 de ani consultă mai multe surse de informaĠii decât tinerii turiúti, lucru care indică
faptul că experienĠa crescută în ceea ce priveúte turismul nu conduce neapărat la o
planificare mai puĠin detaliată a excursiei.

414
Imaginea care apare este aceea a unei planificări minuĠioase a excursiilor de lungă durată
din partea tinerilor turiúti, care, de asemenea, tind să fie cât mai bine informaĠi úi să aibă o
cât mai mare experienĠă în ceea ce priveúte locurile pe care ei le vizitează.

BIBLIOGRAFIE
1. Abdel-Ghaffar, A., Youth Tourism, Annals of Tourism Research, 1992.
2. Bélanger, C.E., État de la situation du tourisme jeunesse au niveau mondial: une
demande en croisance, Actes du séminaire sur le tourisme des jeunes, Bureau
International du Tourisme Social – Section des Amériques, Toronto, 2001.
3. Carr, N., Going with the Flow: An assessment of the relationship between young
people's leisure and holiday behaviour, Tourism Geographies, 2002.
4. Chadee, D, Cutler, J., Insights into International Travel by Students, Journal of
Travel Research, no. 35, 1996.
5. Minciu, R., Economia turismului, ediĠia a 3-a, Ed.Uranus, Bucureúti, 2004.
6. PătruĠ (Moisă), C., ConĠinutul úi particularităĠile turismului de tineret úi
interconexiunile cu celelalte forme de turism, Referat doctorat ASE, Bucureúti,
2005.
7. Postelnicu, G., Turism internaĠional – realităĠi úi perspective, Ed. Casa CărĠii de
ùtiinĠă, Cluj Napoca, 1998.
8. Snak, O., Baron, P., Neacúu, N., Economia turismului, Ed. Expert, Bucureúti, 2001.
9. StremĠan, F., Ispas, A., Moisă, C., Marketing turistic, Ed. Didactică a UniversităĠii
“1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005.

415