UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DISCIPLINA: FINANȚE PUBLICE 2

Analiza comparativă a dimensiunii și structurii

resurselor financiare publice (bugetare) în România și
Letonia

Conducător științific,

Conf. dr. Cigu Elena

Student: Bilan Răzvan

Grupa nr. AP25

Iași 2020
 Cuprins

Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice conform clasificației......................................2

oficiale.............................................................................................................................................2
1.1. Sinteza clasificaţiei bugetare a resurselor financiare........................................................2
1.2. Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislative.................................3
Capitolul 2. Analiza comparativă a nivelului si structurii generale a resurselor financiare
publice în România și Letonia în perioada 2013-2017....................................................................4
2.1. Analiza nivelului resurselor financiare publice....................................................................4
2.2. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele componente
(venituri fiscale, nefiscale, imprumutate)....................................................................................7
Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite și taxe în România și
Letonia în perioada 2013-2017......................................................................................................15
3.1. Analiza nivelului și structurii impozitelor directe..............................................................15
3.2. Analiza nivelului si structurii impozitelor indirecte...........................................................17
Concluzie.......................................................................................................................................19
Bibliografie....................................................................................................................................20

1
 Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice conform clasificației
oficiale
1.1. Sinteza clasificaţiei bugetare a resurselor financiare
Resursele financiare publice (bugetare), se clasifică în mai multe categorii, în funcție de
modul de constituire și utilizare, cum ar fi:

I. Venituri curente - resursele financiare publice ordinare sunt utilizate în mod curent,
în situațiile obișnuite, normale. Ele se găsesc in permanență în structura resurselor
financiare publice, motiv pentru care constituie componenta fundamentală.
Principalele modalități de constituire a acestor resurse sunt: taxele; impozitele;
veniturile, din exploatarea întreprinderilor; contribuțiile obligatorii, etc.
A. Venituri fiscale - asigură cea mai mare parte a resurselor obișnuite deținute de stat, și sunt
constituite din contribușiile obligatorii, precum taxe, impozite și contribuții; acestea sunt
caracterizate prin redistribuirea produsului intern brut, către autoritățile publice.
A.1.1 Impozit pe venit, profit și câștuguri din capital de la persoanele juridice
A.1.2 Impozit pe venit, profit și câștuguri din capital de la persoanele fizice
A.1.3 Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
A.2 Impozite pe salarii
A.3 Impozite și taxe pe propietate
A.4 Impozite și taxe pe bunuri și servicii – constituite de taxa pe valoare adaugată, alte taxe și
impozite generale pe bunuri și servicii, accize, taxe pe servicii specifice și taxe pe utilizarea
bunurilor.
A.5 Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale
A.6 Alte impozite și taxe fiscale
B. Contribuții de asigurări – alcatuite de contribuțiile anagajatorilor și angajațiilor.
C. Venituri nefiscale - sunt sumele de bani (veniturile) obținute de stat de pe urma activităților
realizate de întreprinderile cu capital de stat, din dividende, chirii, și altele.
C.1 Venituri din propietate (venituri din dobânzi sau proprietate)
C.2 Vânzări de bunuri și servicii – venituri din prestari de servicii și alte activități, din taxe de
administrare, amenzi, penalități și confiscări, transferuri voluntare și diverse venituri.
II. Venituri din capital (venituri din valorificarea unor bunuri)
III. Operațiuni financiare (Incasâri din rambursarea împrumuturilor acordate)
IV. Subvenții (donații din străinătate și sume primite de la UE)1

1
https://www.mfinante.gov.ro
2
1.2. Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislative
Clasificația economică este cerută pentru a realiza analiza bugetului și pentru a
defini poziția politicii financiare. Cheltuielile publice sunt grupate având în vedere două
criterii:
 al scopului în care sunt efectuate plațile, criteriu în functie de care distingem
cheltuieli publice curente sau de funcționare și cheltuieli publice de capital sau de
investiții;
 al existentei sau nu a unei contraprestarii, în functie de care cheltuielile publice se
grupeaza în cheltuieli publice ale serviciilor publice(administrative) si cheltuieli
publice de transfer.
Clasificația administrativă sau pe organizații guvernamentale este necesară pentru
identificarea responsabilităților în utilizarea resurselor bugetare și pentru administrarea
zilnică a bugetului. Alocațiile bugetare se stabilesc în sarcina fiecărui minister
(departament, agenție guvernamentală), a fiecărei instituții publice autonome sau unități
administrativ – teritoriale, etc. Deși utilă, clasificația administrativă nu poate fi, în
general, utilizată pentru comparații în timp ca urmare a deselor schimbări în structura
utilizatorilor resurselor bugetare.
Clasificația funcțională sistematizeaza activitațile guvernamentale conform scopului
lor, fiind independenta de structura organizaționala a executivului.
Această clasificație este importanta pentru a analiza alocarea resurselor între sectoare
în scopul de a putea realiza o analiză pertinența a cheltuielilor guvernamentale și pentru a
asigura compararea datelor din ani diferiți.
Principalele sectoare de activitate catre care sunt repartizate resursele financiare
publice sunt:
 domeniul social: învatamânt, sănătate, asistența socială, etc.;
 domeniul cercetarii;
 domeniul economic (investiții, acordarea de subventii si facilități);
 domeniul apărării și siguranței naționale;
 domeniul administrativ public central și local;
 dobânzi aferente datoriei publice.
O clasificație încrucișată a cheltuielilor pe baza caracterului economic și
funcțional constituie un instrument foarte folositor pentru analiza bugetului întrucât

3
 datele pentru o asemenea analiza relevă mijloacele prin care guvernul îsi îndeplinește
sarcinile pe care ți le asuma. 2

Capitolul 2. Analiza comparativă a nivelului si structurii generale a resurselor

financiare publice în România și Letonia în perioada 2013-2017
2.1. Analiza nivelului resurselor financiare publice
Tabel nr. 2.1. Mărimea și dinamica resurselor financiare publice totale între România și Letonia
în perioada 2013-2017
Țara/An 2013 2014 2015 2016 2017
România Marime nominala 47.892 51.364,1 56.850 54.351,4 57.859,1
Marime reala 44.344,4 49.105,2 53.380,2 51.178,3 52.551,4
Letonia Marime nominala 8.502,5 8.782,8 9.103,4 9.476,5 10.228,6
Marime reala 8.254,8 8.485,7 8.821,1 9.236,3 9.577,3
Sursa: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Tabel nr. 2.2. Mărimea și dinamica resurselor financiare publice totale ca pondere în PIB și pe
cap de locuitor între România și Letonia în perioada 2013-2017
Țara Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
România mil/euro 2.392,19 2.574,98 2.861 2.750,49 2.945,39
%PIB 33,29 34,13 35,46 31,89 30,81
Letonia mil/euro 4.201,20 4.388,17 4583,56 4.812,95 5.245,12
%PIB 37,21 37,12 37,26 37,79 38,16
Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.1 si a datelor din https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Tabel nr. 2.3. Modificările anuale ale resurselor financiare publice totale din bugetul de stat
între România și Letonia în perioada 2013-2017
Țara/Modificarile 2013 2014 2015 2016 2017
Expresie Marime absoluta 3.041,2 3.472,1 5.485,9 -2.498,6 3.507,7
nominala Marime relativa 6,78 7,24 10,68 -4,39 6,45
România Expresie Marime absoluta -97,5 4.760,8 4.275 -2.201,9 1.373,1
reala Marime relativa -0,21 10,73 8,7 -4,12 2,68
Expresie Marime absoluta 245,9 280,3 320,6 373,1 752,1
nominala Marime relativa 2,97 3,29 3,65 4,09 7,93
Letonia Expresie Marime absoluta 809,8 230,9 335,4 415,2 341
reala Marime relativa 10,87 2,79 3,95 4,7 3,69
Sursa:realizat pe baza tabelului nr.2.1

După cum putem observa, România are o creștere treptată asupra dinamicii veniturilor
financiare publice totale, dar o scădere a ponderii PIB în neconcordanța cu veniturile fața de
Letonia, unde ponderea PIB rămâne aproximativ constantă pe toata durata anilor, întrecand-o pe
a României cu o diferență considerabilă de câteva procente, chiar și în punctul cel mai înalt în
care a ajuns ponderea acesteia. Privind dinamica veniturilor publice totale, în Letonia are de
asemenea o creștere treptată de-a lungul anilor. Deși, există o diferență de câteva procente
2
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/57.pdf
4
privind ponderea PIB, între România și Letonia înregistrăm că există o diferență majoră având în
vedere veniturile publice totale. Cel mai relevant factor este determinat de suprafața teritorială și
de mărimea populației pe care România o intrece pe cea din Letonia semnificativ.

Mai putem să adăugăm că mărimea reală a resurselor totale sunt mai mici decât cele
nominale, în ambele țari, în tot demersul. O explicație ar fi că prețurile din ambele țări sunt
afectate de inflație, având pe tot parcursul anilor deflatorul cu o pondere de peste 100%, ceea ce
diminuaza puterea de cumpărare a resurselor nominale prelevate de stat în raport cu destinațiile
în care se vor redistribui acestea.

Nivelul resurselor totale din 2014-2015 inregistrează un pas eminent pentru România, iar
modificarea anuală este de 10.68% a resurselor totale, de asemenea crește și ponderea PIB pe
parcursul primilor doi ani, deoarece indentificăm o prelevare majoră în special în categoria
resurselor fiscale, evidențiindu-se o reținere mai ridicată a resurselor provenite din impozitul pe
producție și import, a impozitului pe venit(atribuindu-se unei elasticități ridicate a acestui agregat
bugetar la dinamica PIB),a accizelor, iar taxa cu valoare adaugată se mentine întrucat în
standarde normale(chiar și în condițiile în care reducerea cotei standard de TVA pentru alimente
și servicii de restaurant, nu fusese inclusă în bugetul inițial 3). Din partea resurselor nefiscale
avem creșterea transferurilor de capital, a dobânzilor și a chiriilor, în același timp, datorită
creșterii economice din această perioadă, veniturile împrumutate se reduc. Dar remarcăm și o
evoluție negativă asupra impozitului pe terenuri și cladiri. Și în Letonia se distinge o creștere a
resurselor fiscale, incluzand și impozitul pe terenuri și clădiri, totuși creșterea acestor resurse nu
par la fel de persuasive ca în România. În categoria veniturilor nefiscale avem mici scadente
asupra dobânzilor, a tranferurilor de capital și curente.

Deci, încasarile bugetare a statului Român au fost influențate atât de evoluțiile

economice cât și de deciziile de politică fiscală adoptate, cum ar fi: creşterea salariului minim,
majorarea salariilor în sectorul bugetar, modificarea bazei de calcul în cazul contribuţiei de
asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari, modificarea cuantumului accizelor, precum
și de măsura blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene, ca urmare a deficienţelor
constatate în anii anteriori.

În 2015-2016 se observă o scadere a resurselor totale, cât și o micsorare drastică a

ponderei PIB în România, din cauza unui deficit bugetar, față de Letonia, unde resursele totale
continuă să crească, iar ponderea PIB rămâne aproximativ la fel. Prin urmare există o pondere de
aproape 4% în modificările resurselor financiare care face diferenta dintre România și Letonia în

3
http://www.consiliulfiscal.ro/RaportanualCF2015.pdf
5
avansarea economică. Exceptând faptul că în România scad prelevari din diferite structuri ale
resurselor financiare precum, impozitul pe producție și import, treptat a terenurilor și a
construcțiilor, a taxei cu valoare adăugate iar în partea resurselor nefiscale, transferurile de
capital și curente, cresc impozitele pe venituri și în mică masură a dobânzilor și a chiriilor. Dar
pe urma, acest deficit și acumulare insuficientă de resurse ordinare va fi acoperită cu resurse
extraordinare reprezentate de împrumuturile din exterior. Față de România, Letonia iși menține
cantitatea de resurse prelevate din impozitele pe producție și import, a terenurilor și a
construcțiilor(pe când în România scad), chiriilor și a transferului curent cu mici intensificări. În
mod expres, cresc resursele din impozitele pe venit și TVA, pe când transferurile de capital se
diminuaza.

În urmatorii ani 2016-2017, deși în România se evidențiază o creștere explozivă a

resurselor finaciare în marime nominală (o schimbare de 6,45%), acestea reliefeaza o putere de
cumpărare absolut mai scăzută(modificarea reala fiind de 2,68% ), iar ponderea PIB are o ușoară
descreștere, provocată de deteriorarea deficitului bugetar. Pe când în Letonia, resursele
financiare și ponderea PIB ajung în punctul culminant. Față de anul 2016, în România, veniturile
fiscale au avut cea mai nefavorabilă evoluție (pe fondul unor noi măsuri de relaxare fiscală), în
2017 se constată o marire infimă a resurselor. Iar în Letonia se poate observa creșterea
productivă a resurselor in perimetrul celor fiscale, cât și a celor nefiscale, exceptând divedentele
ce au o micșorare nesimnificativă.

Putem să precizăm că resursele pe cap de locuitor în Letonia sunt aproximativ duble față
de cele din România, ceea ce ne induce gândul ca în Letonia există o productivitate mai ridicată
a populației, dar și în acelasi timp există servicii publice de o calitate superioară(servicii în care
au avut ponderi mai mari, ca de exemplu: protecția și asistența socială, salariile, sănatate și
învățământul), având și o infrastructură mai imbunatățită, conform datelor. România
consemnează creșteri până în 2015 a resurselor pe cap de locuitor față de Letonia unde aceste
resurse cresc gradat până în final, inbunatațindu-se economic. Din 2016, România capătă o
diminuare temporară, din cauza deficitului bugetar și a datoriei externe, apoi iși reia cursul,
remediind scăderea, urmând ca în 2017 să ajungă în vârful cel mai înalt de constituire a
resurselor la dispoziția sa.

Cu toate acestea, putem să ajungem la concluzia că în ambele țări au loc o creștere

progresivă privind resursele financiare, mai ales în România în 2014-2015 unde are loc o mărire
vizibilă a resurselor. În perioada 2016-2017 a Letoniei, structura generală a resurselor (fiscale și
nefiscale) cresc considerabil ca mărime nominală(înregistrând totuși fluctuații de regres a valorii
reale, la fel și în România). În ciuda evoluției a resurselor financiare, ponderea PIB este sub
6
 media Uniuni Europene, în România decade în ultimii doi ani, iar în Letonia crește succesiv, fară
modificări proeminente, o cauză putând fiind regimul comunist adoptat de aceste țari în trecut.

2.2. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele componente

(venituri fiscale, nefiscale, imprumutate)
Tabel nr. 2.4. Structura generală a veniturilor fiscale între România și Letonia în perioada 2013-
2017
Tip de venit Indicatori Tara 2013 2014 2015 2016 2017
fiscal
milione/ România
18.316,9 19.174,2 21.358,8 19.331,6 19.383,2
Impozitul euro
Letonia
pe producție 2.960,7 3.148,8 3.314,7 3.554,3 3.758,2
și importuri (%)din total România 38,24 37,32 37,57 35,56 33,5
resurse Letonia 34,82 35,85 36,41 37,5 36,74
milione/ România 546,5 925,4 814,6 795,5 636,4
Impozitul euro Letonia 150,8 168,4 172,8 187,8 192,9
pe terenuri
și clădiri (%)din total România 1,14 1,8 1,43 1,46 1,09
resurse Letonia 1,77 1,91 1,89 1,98 1,88
milione/ România 7.899,5 8.685,7 9.920 10.258 10.738,3
Impozitele euro Letonia 1.692,7 1.761 1.833,2 2.011,4 2.204,5
pe venituri
(%)din total Romania 16,49 16,91 17,44 18,87 18,55
resurse Letonia 19,9 20,05 20,13 21,22 21,55
milione/ România 11.709,6 11.496,3 12.939,2 10.968,4 11.650,5
Taxa pe euro Letonia 1.693,4 1.787,3 1.876,3 2.032 2.163,7
valoare
adăugată (%)din total România 24,44 22,38 22,76 20,18 20,13
resurse Letonia 19,91 20,35 20,61 21,44 21,15
milione/ România 4.415,8 4.892,2 5.473,4 5.543,6 5.297,3
Accize și euro Letonia 733,9 750,7 796,3 863,3 913,3
impozite pe
consum (%)din total România 9,22 9,52 9,62 10,19 9,15
resurse Letonia 8,63 8,54 8,74 9,10 8,92
Sursa: realizat pe baza tabelui nr.1 si a datelor din https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Grafic nr.2.1. Ponderea structurii a veniturilor fiscale în România în 2013,2015 și 2017

7
 Ponderea structurii a veniturilor fiscale în România
100%
90%
33.5 1.09 18.55 20.13 9.15
80%
70%
60%
37.57 1.43 22.76
50% 17.44 9.62
40%
30%
20% 38.24 24.44
1.14 16.49 9.22
10%
0%
Impozitul pe Impozitul pe Impozitele pe Taxa pe valoare Accize și impozite
producție și terenuri și clădiri venituri adăugată pe consum
importuri

2013 2015 2017

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.4

Grafic nr.2.2. Ponderea structurii a veniturilor fiscale în Letonia în 2013,2015 și 2017

Ponderea structurii veniturilor fiscale în Letonia

100%
90%
80% 36.74 1.88 21.55 21.15 8.92

70%
60%
50% 36.41 1.89 20.13 20.61 8.74
40%
30%
20%
34.82 1.77 19.9 19.91 8.63
10%
0%
Impozitul pe Impozitul pe Impozitele pe Taxa pe valoare Accize și impozite
producție și terenuri și clădiri venituri adăugată pe consum
importuri

2013 2015 2017

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.4

Analizând tabelele și graficele a ponderii structurii fiscale putem preciza că în România

s-au înregistrat cele mai mari ponderi în veniturile fiscale pe impozit pe producție și import,
impozit pe taxă cu valoare adăugată, urmând impozitele pe venit. Iar în cadrul Letoniei observăm
similaritați, adica veniturile cu cele mai mari ponderi se extrag de asemenea din impozitul pe
producție și import, TVA și impozitul pe venit (acest tip de impozit fiind mai accentuat în
pondere decât al României).
În România se iau masuri pentru politica fiscală bugetară în 2014-2015 cu privire la
creșterea salariului minim, majorarea salariilor în sectorul bugetar și modificarea cuantumului
8
 accizelor(motorină, țigări și bere) și modificării a bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări
sociale de sănătate, rezultând o sporire semnificativă a încasărilor a impozitului pe venit
(determinată și de o evoluție mai bună a încasărilor de la agenții economici nefinanciari dar și de
creșterea impozitului pe profit colectat de la băncile comerciale), a TVA-ului și a accizelor, și nu
excludem nici impozitul pe producție și import. Aceste sporiri le va include și Letonia. Pe lângă
aceste majorări apare și o mică deficiența în România (ca urmare a reducerii taxei pe construcții
speciale de la 1,5% în anul 2014 la 1% în anul 2015 4), iar în Letonia are loc o creștere în 2013-
2014, adică asupra impozitului pe terenuri și clădiri. Acest tip de impozit îi destul de minor în
constituirea resurselor fiscale, simțit în ambele țari, deoarece se consideră că impozitul trebuie
așezat astfel încat să nu fie suportat din substanța averei, ci din veniturile obținute din
exploatarea sa, scopul fiind spre conservare, ci nu spre diminuare, de aici derivă slaba consimțire
a contribuabililor și nepopularitate a acestui impozit.

În urmatorul an 2016, fiecare categorie de impozit din România începe să scada, până și
TVA-ul (prin reducerea cotei de impozit standard, reducerea impozitului produselor culturale
cum ar fi manuale,carti, diminuarea cotei pentru permiterea accesului la evenimente sportive și
altele), excepție făcând accizele, care rămân aproximativ constante și a impozitul pe venit (un
motiv ar putea fi majorarea salariilor personalului din sănătate, asistență socială și a cadrelor
didactice, plus majorarea limitei minime legate de cifra de afaceri). Cauza acestor micșorări este
provocata de deficitul bugetar și finanțarea sa, cât și a datoriei externe. În aceasta perioadă,
categoriile de impozite fiscale a Letoniei, cresc treptat, dar fară a avea schimbari pregnante.
În 2016-2017, economia Română a înregistrat o dinamică accelerată față de anul
precedent, creşterea consumului populației și majorărilor salariale au îmbunătăţit puterea de
cumpărare a indivizilor, de aici se relevă creșterea TVA-ului perceptat de stat, celălalte categorii
par să rămână, constante cu mici scadențe ca pondere în totalul resurselor, în afara accizelor(în
2016 s-au redus temporar cota standard a accizelor pe carburanți). După caz, și Letonia rămâne
statornică privind majoritatea impozitelor, cu mici fluctuații la impozitul pe producție și import
(scăderea fiind mai conturată decât a celorlalte impozite), impozitele pe venit și a taxei cu
valoare adaugată.

Tabel nr. 2.5. Structura generala a veniturilor nefiscale între România și Letonia în perioada
2013-2017
Tip de venit Indicatori Tara 2013 2014 2015 2016 2017
nefiscal

4
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiect_buget2016/Raportbuget2016_4decembrie2015.p
df
9
 milione/ Romania 495 346,6 505,8 545,2 391,7
euro
Letonia 68,4 76,6 59,5 50,8 40,5
Dobânzi
(%)din total Romania 1,03 0,67 0,88 1 0,67
resurse
Letonia 0,80 0,87 0,65 0,53 0,39
milione/ Romania 399 449 541 481 645
euro
Letonia 155 107 143 172 158
Dividente
(%)din total Romania 0,83 0,87 0,95 0,88 1,11
resurse
Letonia 1,82 1,21 1,57 1,81 1,54
milione/ Romania 553,7 672,9 609 621,4 632,7
euro
Letonia 8 8,2 9 9,5 9,6
Chirii
(%)din total Romania 1,15 1,39 1,07 1,14 1,09
resurse
Letonia 0,09 0,09 0,09 0,10 0,09
milione/ Romania 2.171,1 3.287 4.446,6 2.291,2 2.655,1
Transferuri euro
Letonia 370,8 378,2 363 210,2 267,8
de capital
(%)din total Romania 4,53 6,39 7,82 4,21 4,58
resurse
Letonia 4,36 4,3 3,98 2,05 2,61
milione/ Romania 1.534,5 1.617,4 1.636,5 1.040,4 1.250,3
Transferuri euro
Letonia 274 229,4 208,9 224,9 314,4
curente
(%)din total Romania 3,20 3,14 2,87 1,91 2,16
resurse
Letonia 3,22 2,61 2,29 2,37 3,07
Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.1 si a datelor din https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Grafic nr.2.3. Ponderea structurii a veniturilor nefiscale în România în 2013,2015 și 2017

10
 Ponderea structurii veniturlor nefiscale în România
100%
90% 0.67 1.09 4.58 2.16
80% 1.11
70%
60%
0.88 2.87
50% 1.07 7.82
0.95
40%
30%
20% 1.03 1.15 3.2
0.83 4.53
10%
0%
Dobânzi Dividente Chirii Transferuri de Transferuri curente
capital

2013 2015 2017

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.5

Grafic nr.2.4. Ponderea structurii a veniturilor nefiscale în Letonia în 2013,2015 și 2017

Ponderea structurii veniturilor nefiscale în Letonia

100%
90% 2.61
0.67 1.54 0.09
80% 3.07
70%
60% 3.98
50% 0.88 1.57 0.09 2.29
40%
30%
20% 1.82 4.36 3.22
0.8 0.09
10%
0%
Dobânzi Dividente Chirii Transferuri de Transferuri curente
capital

2013 2015 2017

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.5

După cum putem vedea, în urma analizei a tabelelor și a graficelor a ponderei structurii
veniturilor nefiscale nu reprezintă valori la fel de mari ca veniturile fiscale, acestea exprimă
veniturile ce aparțin statului în calitate de proprietar, ce participa în mod direct la repartiția
primară în valorificarea diverselor producții economice. Prin urmare, având în vedere eficiența
de colectare a resurselor financiare, această componentă s-ar diferenția de caile care aduc venit
fiscal, ca de exemplu de monopolurile fiscale (mai ales monopolurile depline, ceea ce poate să
asigure realizarea profitului mai usor și încasarea ca impozit, statul având dreptul exclusiv în
producerea anumitor bunuri) deoarece intervine concurența parții private, statul constituind până
11
la urma un venit insuficient și nestimulativ, prin urmare nefiind la fel de profitabil (cateodată
intervenindu-se transferurile de subvenții pentru a acoperii parțial sau integral cheltuielile
intreprinderilor din bugetul de stat).

Cea mai mare pondere în acest tip de venit a României fiind corelată cu transferurile de
capital și cele curente. Pentru prima categorie de venit ca pondere se remarcă o creștere
explozivă din 2013 până în 2015, dar pe urmă intervenind datoria externa, a produs scăderea
productivitații (2016), iar din 2016-2017 având o oscilație pozitivă, dar fară a avea un impact la
fel de puternic ca în 2015. Dacă comparăm evoluția și decăderea bruscă a transferurilor de
capital cu cele din Letonia, aproximativ aceași situatie iși face apariția și aici, dar având o
mișcare mai redusă.

În cazul tranferurilor curente, avem o evoluție volatila, descendentă, în comparație cu

transferurile de capital, acestea tind să scadă până în 2015-2016, apoi având o sporire
neînsemntată în ultimul an pentru România și în ultimii doi pentru Letonia.

În situația chiriilor, avem o discrepanță izbitoare dintre România și Letonia, deși

ponderele sunt consecvente cu mici fluctuații în ambele țări, diferența este de mai mult de 1%, se
poate datora factorului teritorial dintre cele două țări. Totuși putem să distingem o mică diferență
a dividentelor dintre cele doua țări, în primul an de aproximativ 1% apoi această diferență se
apropie gradual în decursul anilor.

Finalmente, modificările veniturilor fiscale sunt indentice între cele două țări, ambele au
ponderi scăzute, deosebirile apar în cazul tranferurilor de capital în situația în care veniturile
reținute de statul Român sunt mai ridicate cu câteva procente decât a celor din statul Letoniei
(2015) și asupra chiriilor. Analizând schimbarile veniturilor pe dobânzi, indentificăm o ușuară
diferență a cantitații deținută ca pondere din totalul resurselor de Romania față de Letonia, dar și
o scadere considerabilă pentru Letonia (2016-2017).

12
 Tabel nr. 2.6. Structura generală a veniturilor împrumutate între România și Letonia în perioada
2013-2017
Tip de venit Indicatori Tara 2013 2014 2015 2016 2017
împrumutat
milione/ România
3.024,9 1.793,2 981,6 4.463,2 4.957
Împrumut net euro
Letonia
278,2 374,1 348,5 - 210,8
(%)din total România 6,31 3,49 1,72 8,21 8,56
resurse Letonia 3,27 4,25 3,82 - 2,06
Împrumut pe milione/ România 13,2 14,4 53,3 - -
termen scurt euro Letonia - - - 2,3 -
(%)din total România 0,02 0,02 0,09 - -
resurse Letonia - - - 0,02 -
milione/ România 379,9 1.095 1.309,4 769,3 1,719,3
Împrumut pe euro Letonia 50,3 1.247,9 1.309,6 184,5 153,9
termen lung
(%)din total România 0,79 2,13 2,3 1,41 2,97
resurse Letonia 0,59 14,2 14,38 0,33 1,5
Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.1 si a datelor din https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Grafic nr.2.5. Ponderea structurii a veniturilor împrumutate în România în 2013,2015 și 2017

Ponderea structurii veniturilor împrumutate în România

100% 0
90%
80%
8.56 0.02 2.97
70%
60%
50%
1.71
40%
30% 2.3
0.02
20% 6.31
10%
0.79
0%
Împrumut net Împrumut pe termen scurt Împrumut pe termen lung

2013 2015 2017

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.6

13
Grafic nr.2.6. Ponderea structurii a veniturilor imprumutate în Letonia în 2013,2015 și 2017

Ponderea structurii a veniturilor împrumutate în Letonia

100% 0
1.5
90% 2.06
80%
70%
60% 0.09
3.82
50% 14.38
40%
30%
20% 3.27
10% 0.02
0% 0.59
Împrumut net Împrumut pe termen scurt Împrumut pe termen lung

2013 2015 2017

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.6

Veniturile împrumutate se diferențiază de celălalte componente, fiind o resursă

extraordinară (folosită atunci când resursa ordinară nu pot acoperi o necesitate publică, într-o
perioadă exceptională), ce au un caracter temporar, utilizate adesea pentru investiții sau deficite
bugetare.

Cursul împrumuturilor în ambele țări pare să fie diferit, România având un împrumut net
de 6,31% din ponderea resurselor totale, împrumut pentru politici de dezvoltare cu opţiunea de
tragere amânată. Până în anul 2015, acest împrumut pare sa fie făcut în funcţie de obiectivele de
administrare a datoriei publice şi de necesităţile de finanțare a deficitului bugetar, împrumutul
fiind restituit aproape integral, ajungând la 1.72%, concretizând o evoluție descedentă a datoriei
externe. Față de Letonia, împrumutul râmâne cu valori cosecutive aproape egale, ba chiar are o
tendință de creștere până în 2015, întrecând România în 2014 ca pondere, urmând ca aceasta să
scadă în 2015, dar aceasta reducere evidențiindu-se mai puternic în cadrul României.

Odată cu deterioararea deficitului bugetar în 2016, în România s-au contractat cele mai
mari împrumuturi înscrise din această perioadă depașind ponderea celui din 2013, atingând o
pondere de 8,21%, cu o diferență de circa 6% față de perioada anterioară (2015), crescând
totodată datoria externa considerabil. Aceastea continuând până în 2017, atingând cea mai mare
cotă. Deși, observăm că în Letonia, nu există alt împrumut în 2016, ceea ce ne trasmite că o
restituit suma rămasă din anii precedenti, apoi în 2017, se inregistrează un alt împrumut, dar
acesta fiind mai diminuat.

14
 Ca împrumuturi pe termen scurt vizualizăm sume foarte mici, în România au loc între
anii 2013-2015 și în Letonia înregistrăm doar un împrumut contractat în 2016. Comparând cu
cele pe termen lung, în România, acestea sunt mult mai ridicate decât cele din categoria
anterioară, dar dacă facem o comparație cu împrumutul pe termen lung a Letoniei, contractat în
anii 2014 și 2015, din această perspectivă reiesă o diferență distantă având în vedere sumele
foarte ridicate de aproximativ 14%, iar în următorii ani să se mențină în cote normale. Începand
în România, din 2014 să evolueze receptarea resurselor în sume mai mari și să se modifice
instabil (să scadă, apoi să crească în fiecare an) până la sfarșit.

Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite și taxe în

România și Letonia în perioada 2013-2017
3.1. Analiza nivelului și structurii impozitelor directe
Tabel nr. 3.1. Structura impozitelor directe între România și Letonia în perioada 2013-2017
Tipuri de Indicatori Tara 2013 2014 2015 2016 2017
Impozite
directe
milione/ Romania 8.028,4 8.241 8.031 8.346 9.889
euro
Letonia 1.393,3 1.378,3 1.432,3 1.523,3 1.617,8
Contribuția
socială reală (%)PIB Romania 5,6 5,5 5 4,9 5,3
a Letonia 6,1 5,8 5,9 6,1 6
angajatorilo
r (%)din total Romania 16,76 16,04 14,12 15,35 17,09
resurse
Letonia 16,38 15,69 15,73 16,07 15,81
milione/ Romania 2.902,5 3.194,7 3.762,9 3.782,8 3.767,2
euro
Letonia 370,4 363,7 388,6 424,2 427,4
Impozite pe
veniturile (%)PIB Romania 2 2,1 2,3 2,2 2
sau profitul Letonia 1,6 1,5 1,6 1,7 1,6
corporațiilor
(%)din total Romania 6,06 6,21 6,61 6,95 6,51
resurse
Letonia 4,35 4,14 4,26 4,47 4,17
milione/ Romania 4.843,6 5.305 5.872 6.215,6 6.666,9
Impozite pe euro
Letonia 1.322,3 1.397,3 1.444,6 1.587,2 1.777,1
veniturile
individuale (%)PIB Romania 3,4 3,5 3,7 3,6 3,6
sau Letonia 5,8 5,9 5,9 6,3 6,6
gospodărești
(%)din total Romania 10,11 10,32 10,32 11,43 11,52
resurse
Letonia 15,55 15,9 15,86 16,74 17,37
Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.1 si a datelor din https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

15
 Structura impozitelor directe cuprinde o zonă largă de diferite impozite, altele care
aduc un cuantum esențial de resurse în bazinul resurselor totale, iar altele fiind insuficiente, dar
nu trebuie neglijate, putand fi folosite ca instrument de politică fiscală. De exemplu, cateva
impozite directe care aduc o cantitate principală de resurse financiare sunt exprimate de
contribuția socială reala a angajatorilor (aceste resurse sunt administrate separat intr-un buget
consolidat a asigurărilor sociale, având de asemenea un caracter obligatoriu putând fii categorisit
ca impozit direct), impozitul pe veniturile individuale si a corporațiilor.

Privind contribuția reală socială a angajatorilor în România, deși în 2014 au crescut

salariile medii brute, precum și a salariilor minime, în 2015, influența resurselor în pondere în
totalul veniturilor bugetare s-au diminuat, o cauză o poate constitui reducerea cotei contribuțiilor
de asigurări sociale pentru angajator. În comparație cu Letonia, aceste venituri au un flux
constant cu mici divergențe. Urmărim ca în România, contribuția socială scade în continuare în
ciuda faptului majorării salariilor din anii anteriori (a personalului didactic, sanitar si asistenței
sociale), iar Letonia are o ascesiune a contribuțiilor a angajatorilor, continuând să crească din
2014.

Odata cu această majorare a salariilor, cresc mărginit și veniturile individuale și a

corporațiilor din România între 2013-2015, iar în Letonia iși pastrează balanța de resurse
procurate în pragul acestor impozite.

Față de 2016, încasarile României din contribiții s-au mărit în 2017, având drept sprijin
majorarea semnificativă a salariilor, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, precum și
creșterea numărului mediu de salariați din economie si eliminarea plafonării bazei de calcul la
salarii medii brute pentru calculul contribuției individuale de asigurări sociale si pentru calculul
contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane, pentru veniturile din salarii.
Chiar și cu această ocazie se pare ca resursele prelevate din impozitul pe venit are o mișcare
rigidă, aproape neschimbată în evoluția ultimilor ani, putând fi asociata cu o stagnare. De
asemenea, Letonia înainteaza la fel în decursul anilor cu mici modificări (scade ponderea în
ultimul an a resurselor prelevate din impozitul individual și crește cel al corporațiilor).

Dacă examinăm și ponderea PIB a contribuțiilor sociale din România, aceasta are o
degradare imediata între anii 2014 și 2015, chiar dacă veniturile se amplifică din 2016, ponderea
rămânând înăbușită, ca repercusiune a reducerii bruște de resurse și a productivitații, fiind sub
incidența deficitului bugetar alocat. Iar în Letonia, ponderea PIB rămâne mai riguroasă cu devieri
neimportante. Poziția ponderei PIB a resurselor provenite din impozitele individuale, rămân
aproape neclintite în ambele țări (reprezentând mici schimbări, mai sugestive în Letonia din 2015

16
 și o diferența ca pondere în totalul resurselor, mai atenuată pentru România) și în același stadiu
se află și cele pe corporații (numai că aici, România o întrece ca mărime în PIB pe Letonia).

Rezumand putem recunoaște că asupra contribuțiilor reale sociale ale Letoniei nu par să
se schimbe foarte dramatic, având o continuitate stabilă, pe când în România aceastea tind să
scadă până în 2015, iar apoi să înainteze galonat în ultimii ani.

3.2. Analiza nivelului si structurii impozitelor indirecte

Tabel nr. 3.2. Structura impozitelor indirecte între România și Letonia în perioada 2013-2017
Tipuri de Indicatori Tara 2013 2014 2015 2016 2017
Impozite
indirecte
milione/ Romania 11.709,4 11,496.3 12,939.2 10,968.4 11,650.5
euro
Letonia 1.693,4 1.787,3 1.876,3 2.032 2.163,7
taxe pe
valoarea (%)PIB Romania 8,1 7,6 8,1 6,4 6,2
adăugată Letonia 7,4 7,6 7,7 8,1 8,1
(TVA)
(%)din total Romania 24,44 22,38 22,76 20,18 20,13
resurse
Letonia 19,91 20,35 20,61 21,44 21,15
milione/ Romania 5.214,1 5.813,8 6.448,4 6.480,5 6.130
Impozite pe euro
Letonia 1.005,5 1.046,3 1.119,9 1.198,3 1.248,1
produse, cu
excepția (%)PIB Romania 3,6 3,9 4 3,8 3,3
TVA și taxe Letonia 4,4 4,4 4,6 4,8 4,7
de import
(%)din total Romania 10,88 11,31 11,34 11,92 11,59
resurse
Letonia 11,82 11,91 12,3 12,64 12,2
milione/ Romania 987,1 1.442,8 1.482,1 1.419,8 1.201,2
euro
Letonia 260,2 313,5 316,4 328,3 342,9
Alte taxe pe
productie (%)PIB Romania 0,7 1 0,9 0,8 0,6
Letonia 1,1 1,3 1,3 1,3 1,3
(%)din total Romania 2,06 2,8 2,6 2,61 2,07
resurse
Letonia 3,06 3,56 3,47 3,46 3,35
Sursa: realizat pe baza tabelului nr.2.1 si a datelor din https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Structura impozitelor indirecte au o posibilitate de aplicabilitate pe o arie mai larga

decât impozitele directe și îi mult mai usor de administrat și prelevat de către stat, având în
vedere că în situația respectivă, suportatorul final a sarcinii fiscale îi cumparatorul. Printre
ponderile cele mai distinse putem să enumerăm taxa pe valoare adaugata, chiar și impozitele pe
produse, cu excepția TVA și a taxelor de import (adesea aceste tipuri de impozite pot fi

17
reprezentate de colete expediate de la o persoană fizică la alta, fără scop comercial) și nu din
urmă putem sa precizăm și impozitul pe alte produse(cafea, bijuterii din aur şi platină, produse
de parfumerie etc), chiar dacă ponderea sa nu este la fel de ridicată ca celălalte tipuri de taxe
enumerate adineauri.

Taxa pe valoare adaugată în cazul României, precum știm, cunoaște o deprăvare graduală
pe parcurs, în 2014, încercandu-se să se mențină în pondere asemanatoare față de anul precedent,
iar în 2014-2015 cunoaște o creștere minoră datorită măsurilor luate de stat în privința creșterilor
salariilor. Deși, au avut loc cheltuieli opulente cu privire la salarii în anii trecuți, TVA-ul scade
neașteptat în 2016 (reducerea cotei a produselor culturale), continuând sâ rămâna la fel, neafectat
de stimulentele acordate cetățenilor pentru a crește consumul din ceilalți ani. Ca pondere în PIB,
TVA-ul nu-și schimbă fluxul, decât din 2016, apărând o involuție de mai puțin de 2%. În privința
Letoniei, îi suprinzător că a reușit să mențină un echilibru activ, semnalând și mici urcări de la an
la an( până in 2016), ba chiar constatând evoluții a ponderei PIB în următorii ani.

În privinta impozitelor fără TVA și taxe de import, observăm că realmente nu sunt la fel
de consistente ca TVA-ul, dar aduc un aport destul de efectiv de resurse. Pe asamblu, în România
aceste taxe aduc o cantitate aproape neschimbată de resurse în raport cu resursele totale, cu o
modificare minoră în 2016, iar în Letonia fluxul acestor resurse rămâne asemanatoare cu a
României. Ponderea PIB a României, crește fără alternanțe prea mari, iar din 2016 începand să
scadă mai vibrant față de Letonia, unde rămâne uniforma până în 2014, din această perioadă
inregistrând mișcari mai slabe.

Impozitele din categoria “alte taxe pe productie”, par în România să aducă o cantitate de
resurse mai ridicată în 2014, apoi scăzând fără un impact prea puternic (decât în 2017), din
totalul resurselor financiare cât și ca pondere PIB pentru urmatorii ani, unde în Letonia acestea
rămânând aproximativ permanente pe toata durata perioadei (cu o sporire la început a resurselor
și a ponderei PIB, exprimată de 2013-2014).

18
 Concluzie

În concluzie, putem să spunem că România și Letonia sunt doua țări care au experimentat
regimul comunist, drept motiv au reprodus un PIB și pe cap de locuitor mult mai diminuat față
de medie, având în vedere o comparație cu alte țări mult mai bogate, cum ar fi Luxemburg sau
Irlanda. Cu toate că, aceste țări au o pondere PIB mai scăzuta față de media Uniuni Europene,
totuși se poate constata o diferența discutabilă pe care Letonia o poate face comparând-o cu
România. Între timp ce ponderea PIB a României are o evoluție relativ favorabilă (2013-2015),
iar pe urmă începe să scadă drastic (2015-2016), ponderea PIB a Letoniei se menține destul de
bine alternată cu unele creșteri minime in intervalul evoluției sale.

Există o diferență enormă referitor la numeralul veniturilor prelevate între aceste două
țări. Dar conform ponderilor structurilor principalelor componente, reținerea veniturilor ca
mărime în pondere pe total resurse se extrag cu similaritate din același impozite cu un procentaj
asemănător, precum din taxa cu valoare adaugată, accize, transferuri de capital și tranferuri
curente, existând o diferență superficială între veniturile din impozitul pe producție și import, pe
venit sau dobânzi. Dar pe parcurs, remarcăm ușoare creșteri asupra aportului de venit pe care o
aduce Letonia (impozit pe producție și import, impozit pe venit și accize) față de România (așa
fiind gasim și aici o sporire pentru impozitul pentru venit și în mai mică măsură a dividentelor).
Multe scăderi a aportului de venit ca pondere se pronunță mai puternic în România, cum ar fi
impozitului pe producție și import, a taxelor cu valoare adaugată și a dobânzilor, deși nu-i de
ignorat ca și Letonia are unele deficiențe în partea dobanzilor sau a tranferurilor de capital.

Într-un final, dinamica resurselor publice pe care o reprezintă aceste două țări reflecta o
economie indentică, numai că în cazul României apar unele neajustari precum deficitul bugetar
ceea ce îi încetinește evoluția, ba chiar o degradează dacă o corelăm cu diferența colosală a
resurselor totale nominale acumulate în ultimul an față de valoarea sa reala, între timp ce Letonia
are o creștere modestă pentru resursele sale.

19
 Bibliografie

1. https://www.mfinante.gov.ro
2. http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/57.pdf
3. http://www.consiliulfiscal.ro/RaportanualCF2015.pdf
4.http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiect_buget2016/Raportbuget2016_4de
cembrie2015.pdf
5. https://appsso.eurostat.ec.europa.eu

20