Dacia Elegance

Capitolul 1
Prezentarea pieței auto, al firmei și al produsului

1.1 Prezentarea pieței
Anul 2004 a bulversat orice prognoze, piaţa autovehiculelor noi crescând de două ori
mai repede decât preconizau analiştii, cu 33,7%.
O creştere cu o treime a pieţei auto este în orice conjunctură un rezultat de excepţie, dar
nu trebuie uitat că această creştere survine după alţi trei ani de creştere solidă : 2001 cu 8,7%;
2002 cu 22,4%; 2003 cu 20,8%. Piaţa auto din 2004 a fost de 2,15 ori mai mare decât cea din
anul 2000, care a fost, ce-i drept, cel mai slab an de după 1990.
Anul 2004 a întregistrat mai multe recorduri pentru piaţa autovehiculelor noi:
 Cea mai mare creştere anuală, de 33,7% (precedentul record 24,3% în 1998)
 Cele mai mari vânzări de autovehicule: 180927 (precedentul record 142476)
 Cele mai mari vânzări de autoturisme : 145120 (precedentul record 115580)1
 Cea mai mare creştere de vânzări la autoturismele de producţie naţională: 34,6%
Rezultate foarte bune s-au înregistrat pe toate segmentele domeniului auto. Astfel,
producţia naţională de autoturisme a crescut cu 30,8% iar cea de comerciale uşoare cu 18,9%.
Ambii producători majori, Dacia şi Daewoo, au realizat creşteri apreciabile faţă de anul
precedent, iar Daewoo a înregistrat chiar cel mai mare nivel al producţiei din 1996 încoace, de
când produce în România: peste 26.000 unităţi, marea majoritate modelul Matiz. Şi la Dacia
creşterea cu o treime a producţiei faţă de 2003 e remarcabilă, mai ales în condiţiile în care a avut
loc o schimbare majoră a gamei de produse pe parcursul anului.
Exportul a înregistrat de asemenea un progres apreciabil, cu 84%, chiar dacă totalul de

aproape 20.000 de unităţi este sub cifrele înregistrate în prima parte a anilor ‘90. Să nu uităm
însă că perspectivele de export pentru anii următori sunt apreciabile, modelul Dacia Logan (care
e destinat în mare măsură exportului) fiind abia la începutul carierei.
1
1
Piaţa auto a crescut echilibrat, astfel că la autoturisme s-au înregistrat creşteri aproape
egale atât la cele din import, cât şi la cele din producţia naţională. În acest mod, raportul dintre
autoturismele naţionale şi cele din import s-a păstrat aproape neschimbat faţă de anul trecut.
Piaţa auto a fost în continuare dominată de producătorii naţionali, desigur pe segmentele

de piaţă pe care activează aceştia: autoturisme şi comerciale uşoare. La autoturisme, 60% din
piaţă este acoperită de producătorii naţionali (41,2% Dacia şi 18,6% Daewoo).
La autoturismele din import, primele două poziţii în clasament s-au păstrat din 2003: lider
fiind în continuare Renault, urmat de Skoda. Pentru poziţiile 3 şi 4 a avut loc o rocadă faţă de
2003, Peugeot ocupând locul 3 în faţa lui Volkswagen. Tot o rocadă a avut loc pentru poziţiile 5
şi 6, Ford ocupând poziţia 5 în faţa lui Opel. Evoluţii apreciabile au avut Fiat (de pe locul 10 pe
7) şi Chevrolet, care a intrat direct pe locul 9 în primul an al prezenţei pe piaţă. Creşteri
spectaculoase au înregistrat şi alte mărci din import, chiar dacă nu au ajuns în Top10. BMW,
Hyundai, Mitsubishi, Smart sau Ssangyong au înregistrat fiecare în parte vânzări mai mult decât
duble faţă de 2003.
Anul 2004 a fost fără îndoială anul autoturismelor mici şi medii, atât în ceea ce priveşte
cele din import, cât şi cele naţionale. Creşterile cele mai mari s-au înregistrat la clasele A (mini),
B (supermini) şi C (compactă). O creştere apreciabilă s-a înregistrat şi la clasa monovolumelor.
Aici însă vînzările au fost mici, dar arată orientarea clienţilor către automobile confortabile şi
polivalente.
2
In mod destul de neaşteptat, ponderea motorizărilor Diesel s-a păstrat practic constantă
faţă de anii precedenți, la puţin sub un sfert din piaţa totală de autoturisme. Aceasta deşi trendul
în ultimii ani (în România, dar şi peste tot în Europa) a fost de creştere constantă. La
autoturismele din import ponderea chiar a scăzut de la 57,3% la 53,5%, dar a fost compensată de
vânzările de Dacia Solenza Diesel (singurul autoturism naţional cu astfel de motorizare).
Un alt criteriu în funcţie de care se pot evalua vânzările de automobile îl reprezintă

culoarea maşinilor. In anul 2004 culoarea preferată a fost griul metalizat.
Anul 2005 a fost de aşteptat să fie de asemenea un an bun pentru industria şi piaţa de
automobile. Producţia naţională va înregistra un salt spectaculos, de peste 50%, alimentat în
special de creşterea masivă a ritmului de producţie al Daciei Logan. Exporturile vor face un salt
şi mai mare, probabil până la un nivel de peste trei ori mai mare decât cel din 2004, motivul fiind
demararea exporturilor pe scară largă a aceleiaşi Dacia Logan.
În anul 2006, în România au fost vândute 297.162 autovehicule, dintre care: 256.364
autoturisme, 38.285 vehicule comerciale şi 2.513 autobuze. Dintre cele 256.364 de autoturisme,
137.252 au fost din import. De asemenea, România a exportat 80.032 autoturisme şi a produs
201.663.
În anul 2008, industria auto din România a consemnat o creştere de aproape 40% a cifrei
de afaceri totală, la 10,7 miliarde euro, şi avea aproximativ 200.000 de angajaţi. În anul 2007,
cifra de afaceri globală din industria auto a fost de 7,35 de miliarde de euro. Cifra de afaceri a
sectorului auto din România a fost estimata pentru anul 2008 la 6,5 miliarde de euro, faţă de 5,6
miliarde în 2007.
Tabel 1.
3
Tabel 2.
4
Tabel 3.
Parcul auto naţional a crescut în anul 2009, cu 5%, până la un volum de peste 5,3
milioane de autovehicule.
În prezent, în lume există în jur de 650 de milioane de autoturisme. Pentru anul 2050
estimarea este de 2,9 miliarde autoturisme:
5
Tabel 4. Top vanzari autoturisme in Romania 2009
Pentru anul 2013 este preconizată o creştere a producţiei, până la 765.000 de

autovehicule, în mare parte datorită investiţiilor Ford la Craiova şi a utilizării integrale a
capacităţii de producţie a uzinei Dacia. De asemenea vânzările de maşini pe plan local vor creşte
la 535.000 de unităţi.
Tabel 6. Buletin statistic auto - anul 2009
Producţie
- + Export Import Vânzări
Asamblare
Autoturisme 231.056 153.595 189.050 270.995
Vehicule comerciale 14.241 2.503 39.352 48.920
Autobuze 11 0 4.153 4.165
TOTAL 245.308 156.098 232.555 324.080
6
1.2 Prezentare firmei - Dacia, o firmă cu tradiție
Dacia este cel mai mare producator român de automobile, care din Septembrie 1999
aparține grupului Renault. Obiectul de activitate al societatii îl constituie producerea și
comercializarea de automobile, piese de schimb, mașini unelte și instalații pentru industria de
automobile.
Pentru a reduce timpul între proiectare și lansarea în producția de serie a unui autoturism,
autoritățile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licența obținută de la
un producator străin. Se dorea o licență pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate
cilindrică cuprinsă între 1,000 și 1,300 cmc și să se producă între 40,000 și 50,000
automobile/an. La licitație au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin. De
asemenea, s-au testat urmatoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo
1300, Austin Mini Morris. Însă după vizita istorică a Președintelui francez Charles de Gaulle în
România din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid, că uzina Dacia să produca autoturisme sub
licența Renault. Din cauza unor motive tehnice și economice, oferta companiei Renault pentru
modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția trebuia să înceapă în
Franța, în a doua jumatate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat în Septembrie 1966.
Renault a permis parții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui model intermediar
pâna când Renault 12 să fie pregatit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16,
dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.
Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași, Judetul Argeș; având la baza un acord între
autoritățile comuniste și producatorul francez de automobile Renault, ce prevedea asamblarea
unui model Renault sub marca Dacia cu logo propriu. Construcția Uzinei de Autoturisme
Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate. Pe 1 Iulie
1968, se încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe 3 August 1966, se testează
primul motopropulsor. Pe 20 August 1968, se începe producția modelului Dacia 1100, un model
sub licență Renault R8; acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit
pe poarta fabricii a fost facut cadou Președintelui Republicii Socialiste România de atunci
Nicolae Ceausescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale
modelului, urmând ca cei de la Dacia sa le asambleze. După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300
care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența R12 având logo Dacia. Modelul
1300 era o berlină cu 4 uși și tracțiune pe puntea față. Între 1970 – 1980, Dacia dezvoltă o
întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare.
Astfel în 1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, Dacia 1200 (versiune bicorp), iar în 1973
este lansat modelul Break. Acest model s-a produs în peste 2 milioane de exemplare, devenind un
simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. După 1980, Dacia încearcă
să producă un model pentru oraș, acest model se numea Dacia 500 sau Lăstun și era produsă la
Timișoara. Echipată cu un motor de 499 cmc cu 22 CP și cu un consum de 3,3 l /100 km. Însă
7
modelul este scos din fabricație după 1989 datorită problemelor de calitate și a prețului ridicat. În
1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepție 100% românească.
Între anii 1991 și 1996 Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design
provenit din cel al Daciei 1200 produs în anii 80. După 10 ani de așteptare (1995), Dacia
lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit
si pornea cu un handicap apreciabil. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la
producerea primului automobil Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numarul
2,000,000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produsă de firma
Bosch; ce a echipat Dacia Nova.
În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou
model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova.
Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003,
modelul SupeRNova este înlocuită de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul
SupeRNova, dar cu un aspect mai plăcut ce trasează atributele noii identități de marcă. Pentru
acest model au existat doua versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de
pe SupeRNova și o versiune diesel de 1,9 litri. În 2004, se încetează producția modelelor Berlină
și Break, și se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou, iar în 2006, odata cu lansarea
modelului Logan MCV are loc și prima restilizare în special la partea din spate. Noul model
semana mult cu modelul Logan Steppe (concept car-ul) prezentat în primavara aceluiași an și
dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri. La începutul anului 2007 este lansată noua
autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semăna foarte mult cu
modelul Logan MCV.
Platforma Dacia de la Pitești este uzina sursă, uzina pilot a proiectului X90 (a fost numele
de cod al prototipului Logan în timpul proiectărilor) și reprezintă investișia majoră a acestui
program. Această uzină a fost adusă la cel mai bun nivel internațional.
Până la finele anului 2004, în afara costului inițial al modelului Logan, Renault a investit
489 milioane de euro în special în vederea reînnoirii instalaţiilor industriale ale uzinei Dacia.
Aceasta dispune acum de un aparat industrial complet. Platforma de la Pitești acoperă aproape
2,9 milioane de m2, din care peste 623 000 m2 de clădiri acoperite. De asemenea, echipamentul
informatic si reţeaua comercială au fost aduse la standarde internaţionale.
Ameliorarea calităţii si reducerea costurilor sunt axe foarte importante în strategia

comună Dacia-Renault. Obiectivul pentru 2010 este producerea a 700.000 de autoturisme marca
Dacia, din care 200.000 în România, la uzina din Mioveni, iar restul în alte centre de producţie
din străinatate.
Vânzările se fac prin dealeri locali. În cazul întreprinderilor româneşti aceştia sunt foarte
numeroşi. Numai în Bucureşti, Dacia are 12 agenţi autorizaţi (printre care: Adras, Auto
Cobălcescu, Dacoserv, Ipso). În plus, în Bucureşti există şi o direcţie comercială Dacia.
Totodată, rețeaua de furnizori români va fi modernizată și internaţionalizată. Reţeaua de
concesionari va fi extinsă la scară internaţională, asigurându-se cele mai mici costuri de
distribuţie.
8
Strategia politicii de resurse umane a Dacia, vizează în principal:
 dezvoltarea atractivității companiei și fidelizarea noilor angajați.
 formarea profesională a angajaţilor în vederea dezvoltării competenţelor pe meserii și
competenţelor manageriale.
 gestiunea carierelor în cadrul unui grup internaţional.
 un sistem de remunerare modern axat pe performanţa individuală.
Dacia nu a fost o întreprindere profitabilă, dar în 2005 a început să producă bani, deci să
aducă profit.Această apreciere exprimând convingerea că eforturile investiţionale făcute în cei 5
ani de la preluarea constructorului din Piteşti de către Renault încep să-şi arate efectele scontate.
Din acest punct de vedere cel mai mult iese în evidenţă creşterea puternică a vânzărilor pe piaţa
internă și la export - peste 95.000 de vehicule în 2004, în creştere cu 38,6% fata de 2003.
Managerii de la Dacia subliniază că succesul a fost rezultatul unei oferte de produse

marcată de lansarea reuşită a modelului Logan şi de vânzările bune ale modelului Solenza. În
același timp creşterea realizată s-a bazat pe o reţea comercială care a fost în totalitate reconstruită
şi care se numără astăzi printre cele mai moderne din Europa. In fine, o contribuţie importantă a
avut-o oferta completă de servicii, de la piesele de schimb de origine până la serviciile de
întreţinere şi reparaţii, fără a uita ofertele de finanţare.
Dar motorul creşterilor vânzărilor Dacia în 2004 a fost Logan. De la lansarea sa

comercială, 40.000 de exemplare Dacia Logan au fost vândute și comandate în total în România
şi la export (23.000 de unităţi vândute şi 17.000 comenzi). Concludente pentru reuşita modelului
Logan au fost preferinţele clienţilor, care au optat în proporţie de 32% pentru motorizarea cea
mai puternică şi în proporţie de 51% pentru versiunile superioare.
De remarcat că, deşi lansat cu 20.274 unităţi comercializate, Logan a fost vehiculul cel
mai bine vândut în România în semestrul 2 al anului 2004 reprezentând 21% din volumul total de
vânzări Dacia pe tot anul. Vanzările Solenza în România s-au ridică la 31.362 de unităţi în 2004
urmate de gama de vehicule utilitare cu 20.243 unităţi.
Pe piaţa externă în doar 2 luni de comercializare 2.423 vehicule Logan au fost livrate
clienţilor din Croatia, Ungaria, Macedonia, Cehia, Serbia, Slovacia si Turcia. Datorită modelului
Logan, Dacia a înregistrat la export o creştere a vânzărilor de 26,2% faţă de anul 2003.
De remarcat a fost succesul pe care la avut modelul Logan în străinătate. Dacia Logan a
primit, în data de 7 decembrie 2004, premiul Autobest 2005, acordat de ziariştii specializaţi în
presa auto din 11 țări din Europa Centrală şi de Est. Logan, care a devansat în acest concurs
modelele Skoda Octavia și Opel Astra, a fost desemnat de membrii juriului ca fiind cea mai buna
alegere de vehicul. În plus a fost maşina anului 2005 în Serbia-Muntenegru.
Modele produse
 Dacia 1100
 Seria Dacia 1300 (Berlina, Break, Pick-Up)
9
- Dacia 1300 – Standard
- Dacia 1300 – Super
- Dacia 1300 - Lux
- Dacia 1300 - Lux Super
- Dacia 1210 - au fost fabricate cateva modele care aveau capacitate cilindrica
(1196 cm)
- Dacia 1301
- Dacia 1310 - aceleasi denumiri ca si pentru 1300
- Dacia 1325
- Dacia 1400
- Dacia 1410
 Dacia 500 (L[stun)
 Dacia 2000 (avea la baza modelul Renault 20, conceput special pentru regimul comunist)
 Dacia Sport-Brasovia (Prototip)
 Dacia Estafette
 Dacia Nova
 Dacia SupeRNova
 Dacia Solenza
 Dacia Pick-Up (perioada 1975 - 8 decembrie 2006)
 Dacia Logan
 Dacia Logan MCV
 Dacia Sandero
 Dacia Duster
Modele aflate în producție

o Dacia Logan facelift
o Dacia Logan MCV
o Dacia Logan VAN (furgoneta)
o Dacia Logan PICK-UP
o Dacia Sandero
Prototipuri
o Dacia MD87 (1987- avea faruri escamontabile)
o Dacia 1300 diesel
o Dacia Star (1991)
o Dacia Nova MPV ( model furgoneta - circa 1998)
o Dacia D33 (1997)
o Dacia Logan Steppe (2006)
Evenimente
 1966 - in urma parteneriatului dintre statul român si Renault, este deschisa Uzina Dacia
 1968 - 20 august de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia (Dacia 1100)
 1969 - intra in productie modelul Dacia 1300, un model sul licenta R12
 1970 – 1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele bazata pe modelul Dacia 1300
10
 in anii 1980 - este lansat modelul Lastun, insa acesta nu se bucura de succes si este retras in
1991
 1995 - Este lansata Dacia Nova, un model de conceptie 100% româneasca
 1999 - Dacia este cumparata de Renault, si anunta ca se va lansa un model de 5.000€
 2000 - Este lansat modelul SupeRNova, o evolutie a modelului Nova, dotat cu un motor de
1,4l de provenienta Renault
 2003 - Este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urma
fiind scos din fabricatie)
 2004 - Se inceteaza productia modelelor Berlina si Break din seria Dacia 1300
 2004 - Este lansat modelul Logan, care este vândut in numar record
 2006 - in primavara anului este prezentat primul concept al marcii Dacia, acesta se numea
Dacia Steppe, iar in octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV (Break)
 2006 - 8 decembrie, este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up si lasa locul pentru modelul
derivat din modelul Logan
 2007 - 23 ianuarie este lansata Dacia Logan Furgoneta, model ce a inlocuit modelul Dacia
Pick-Up.
 2007 - 5 octombrie este prezentat modelul Logan Pick-Up
 2008 - 4 martie este prezentata Dacia Sandero
 2008 - 1 iulie apare Dacia Logan facelift
 2008 - 1 octombrie apar versiunile diesel a Daciei Logan facelift
 2008 - 3 octombrie apare Dacia Logan MCV facelift
Dacia Duster se lanseaza oficial pe 18 Martie 2010 în România, primul SUV Dacia
urmând sa fie pus în vânzare în showroom-urile dealerilor din România începând din 15 aprilie.
La lansarea Daciei Duster a participat fostul pilot de Formula 1, Alain Prost.
Dacia Duster va putea fi cumparata în Romania la prețuri cuprinse între 10.500 de euro
si 17.600 de euro, în functie de versiune si dotari.
Primul român care a primit SUV-ul Duster a fost președintele Traian Băsescu, la începutul
lunii aprilie.
1966 Construcţia Uzinei de Autoturisme Piteşti
1968 Contract de licenţă cu Renault; Dacia 1100 (Renault 8)
1969 Dacia 1300 berlină (Renault 12)
1973 Dacia 1300 Break
11
1975 Dacia Pick Up
1978 Încetarea contractului de licenţă
1987 Dacia 1320
1991 Dacia 1325 Liberta
1992 Dacia 1307 şi 1309 Dublă Cabină
1995 Dacia Nova
2000 Dacia SupeRNova
2003 Dacia Solenza
2004 Dacia Logan
2006 Dacia Logan MCV
2008
Dacia Sandero
2010
Dacia Duster
12
1.3 Prezentarea produsului
Dacia Elegance
Este expresia vie a inspiraţiei în designul contemporan. Dacă ai privit vreodată cu

încântare arhitectura inovatoare a unei clădiri, dacă ai fost impresionat de o colecţie haute
couture sau dacă te-a impresionat un obiect de artă - acest vehicul îţi va provoca o senzaţie
puternică de déjà vu. Simbolurile designului contemporan au influenţat fiecare linie şi fiecare
detaliu, de la exteriorul dinamic, sculptural, la interiorul sofisticat. Iar tehnologia folosită în
cabină este la fel de inovatoare ca şi cea a celor mai avansate dispozitive electronice de astăzi.
Grila mare, cu o formă de trapez inversat, conduce privirea spre părţile laterale robuste şi
atletice ale noului model Dacia Elegance. Linia înălţată a capotei şi pasajele pronunţate ale
roţilor completează acest aer atletic, în timp ce farurile elegante, alungite şi înconjurate de un
ornament cromat creează accente sofisticate, de bijuterie. Linia laterală ascendentă a caroseriei se
îndreaptă spre lămpile de stop montate foarte sus, menţinând forma asemănătoare cu cea a unui
coupe şi oferind o imagine de energie şi dinamism.
Modern, dar totuşi confortabil, noua Dacia Elegance vă întâmpină cu lumini ambiante
calde, în timp ce panoul de bord învăluie şi protejează separat, atât şoferul, cât şi pasagerul din
faţă. Materialele şi culorile din interior, chiar şi cele ale panourilor uşilor, se completează
armonios şi în mod sigur pot fi comparate cu produsele celor mai apreciaţi creatori de modă.
Capitolul 2
Idenificarea și operaționalizarea problemei
2.1 Definirea problemei decizionale
Problema decizională: Lansarea și dezvoltarea noului produs, Dacia Elegance pe piața

automobilelor de lux din România.
2.2 Definirea problemei de cercetare
Problema de cercetare: determinarea atitudinii consumatorilor față de un automobil Dacia din

clasa premium ți studiul poziționării mărcii Dacia în percepția potențialilor consumatori.
13
2.3 Identificarea tipurilor de informații
Tipuri de informatii:
- referitoare la achiziționarea de automobile
- referitoare la notorietatea produselor concurente pe piața automobilelor
- privind importanța unor anumite caracteristici ale produsului
- cu privire la modul de achiziționare a produselor
- referitoare la profilul respondenților
2.4 Stabilirea obiectivelor cercetării
 Identificarea atributelor autoturismului ideal

 Stabilirea importanţei acestor atribute pentru clienţii actuali şi potenţiali
 Identificarea aşteptărilor consumatorilor în ceea ce priveşte caracteristicile unui
automobil de clasa premium
 Stabilirea profilului cumpărătorului de autoturism
 Stabilirea profilului noncumpărătorului
 Valoarea mărcii Dacia în comparaţie cu principalele mărci concurente
 Identificarea opţiunilor de achiziţionare
2.5 Întocmirea ofertei de cercetare
Titlul proiectului: Lansarea unui nou automobile Dacia clasa premium.
Problema decizională: Lansarea și dezvoltarea noului produs, Dacia Elegance pe piața

automobilelor de lux din România.
Problema de cercetare: determinarea atitudinii consumatorilor față de un automobil Dacia din

clasa premium și studiul poziționării mărcii Dacia în percepția potențialilor consumatori.
Limitele cercetării: erorile de raspuns și non-răspuns, mărimea eșantionului.
Surse de date: chestionarul administrat unui eșantion reprezentativ.
Tipuri de informații:
- referitoare la achiziționarea de automobile
- referitoare la notorietatea produselor concurente pe piața automobilelor
- privind importanța unor anumite caracteristici ale produsului
- cu privire la modul de achiziționare a produselor
- referitoare la profilul respondenților
14
Metodologia de cercetare: Se folosește cercetarea descriptivă, metoda utilizată fiind ancheta pe
bază de chestionar, care surprinde realitatea de la momentul respectiv. Chestionarul va fi
administrat personal de operatori persoanelor de peste 18 ani.
Necesarul de timp și personal: Această cercetare va dura 30 zile din care :

- 15 zile în care se vor completa chestionare
- 15 zile pentru analiza datelor
Personalul necesar este format din 3 operatori în fiecare din orașele: București ,Timișoara, Cluj
și 3 persoane care vor constitui personalul pentru dezvoltarea proiectului si analiza datelor.
Estimarea costurilor:
 Cheltuieli cu cercetarea pieței - 3000 euro
 Cheltuieli cu personalul - 3000 euro
 Cheltuieli cu personalul delegat - 1300 euro
 Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli - 1500 euro
 Cheltuieli cu chestionarele - 200 euro
Buget Necesar: 9000 euro
Capitolul III
Stabilirea cadrului cercetării
3.1Stabilirea tipului de cercetare

Tipul cercetarii
Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de

informații necesare adoptării deciziilor de marketing. El presupune culegerea, investigarea și
analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizațiilor, oamenilor,
locurilor și ideilor. Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica și evalua
oportunitățile de marketing, de a analiza și alege piețele-obiectiv, de a fundamenta planificarea și
realizarea mix-ului de marketing.
Această cercetare de marketing își propune studierea probabilității lansării unui nou
model de autoturism din marca Dacia, respectiv clasa premium. Din punctul de vedere al
15
orientării activității de cercetare, această cercetare de marketing este o cercetare aplicativă de tip
descriptiv care are în vedere lansarea unui nou produs pe piața automobilelor.
Această cercetare urmarește să obțina informații despre probabilitatea lansării unui nou
model de autoturism din marca Dacia, respectiv clasa premium, care este procentul de populație
care ar fi dispuți să cumpere acest autoturism. De asemena se dorește cunoașterea segmentului de
piață care achiziționează autoturisme din clasa premium.
3.2 Metoda de colectare a datelor

Se folosește cercetarea descriptivă, metoda utilizată fiind ancheta pe bază de chestionar,
care surprinde realitatea de la momentul respectiv. Chestionarul va fi administrat personal de
operatori persoanelor de peste 18 ani.
3.3 Instrumentul de măsură

Instrumentul de colectare a datelor: chestionar.
Tehnica de administrare a chestionarului: interviu personal stradal prin intermediul

operatorilor de chestionar.
Aria cercetării: Timişoara, București, Cluj.
Numărul de chestionare completate în fiecare punct de eşantionare este prezentat în tabelul

următor:
Oraşul Punctul de eşantionare Număr de chestionare

Piaţa Unirii 10
Timişoara
Iulius Mall 10
Băneasa Shopping Center 10
București
Real shopping center 10
Iulius Mall 10
Cluj
Billa Supermarket 10
Perioada de culegere a datelor: 20/04/2010 - 20/05/2010
Eşantionul: Dimensiunea eşantionului a fost de 60 de unităţi; majoritatea persoanelor selectate

au vârsta peste 18 ani.
Prelucrarea datelor: se va face cu ajutorul programului SPSS (Statistical Package for the Social
Science).
16
Capitolul IV
Elaborarea chestionarului
4.1 Temele şi variabilele chestionarului
Nr. Tema chestionarului Variabilele analizate

crt.
Filtrarea respondenţilor în
funcţie de vârstă
1 Identificarea posesorilor de permis de conducere Posesori de permis/ categorie
Experienţa conducătorilor
auto
Identificarea posesorilor de
autoturisme
2 Mărci deţinute
Tipul de marcă deţinut
Frecvenţa de achiziţie
3 Identificarea potenţialilor
Potenţiali cumpărători
cumpărători de autoturisme
4 Comportamentul de cumpărare Tipul de motorizare
Importanţa atributelor în
5 Importanţa atributelor in vederea achiziţionării vederea achiziţionării unui
autoturism
Importanţa acordată diferitelor
6 Percepţia asupra mărcilor
mărci concurente
Preţ minim
7 Preţul psihologic
Preţ maxim
8 Stimuli pentru achiziționarea unui autoturism de Motivatii pentru
clasă premium achizitionarea unui autoturism
Mediul de locuinţă
Vârsta
Domeniul de activitate
Stare civilă
Venitul mediu lunar net
8 Profilul respondentului
Studii
Posturi tv urmărite
Posturi radio ascultate
Presă de specialitate
Cotidiene
Tabel 1. Temele si variabilele chestionarului
17
4.2 Elaborarea chestionarului
CHESTIONAR
Bună ziua, ma numesc .......................................................... și vă rog să aveți bunăvoința

de a-mi răspunde la întrebările din acest chestionar.
Vă mulțumesc.
1. Aveți vârsta de 18 ani?

o Da (treceti la întrebarea nr. 2)
o Nu (se încheie interviul)
2. Sunteți posesorul unui premis de conducere categoria B?

o Da (treceți la întrebarea nr. 3)
o Nu (treceți la întrebarea nr. 4)
3. De cât timp sunteți posesor al permisului de conducere?

o Sub 1 an
o 1-3 ani
o 3-6 ani
o Peste 6 ani
4. Dețineți un autoturism?
o Da (treceți la întrebarea nr. 5)
o Nu (treceți la întrebarea nr. 7)
5. Care din următoarele mărci de autoturism dețineți?

o Toyota
o Honda
o Volkswagen
o Dacia
o Volvo
o Audi
o BMW
o Altele (precizați care) ......................................................................
6. Cât de des schimbați mașina?

Anual O dată la 3 ani O dată la 5 ani Peste 5 ani
18
7. Intenționați să schimbați/achiziționați un autoturism în următoarea perioadă?
o Da
o Nu
8. Ce motorizare preferați să aibă autoturismul achiziționat?

o Benzină
o Motorină
o Gaz lichefiat
o Hibrid
9. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci cand achiziționați un

autovehicul din clasa premium? (bifați o căsuță pt fiecare atribut):
ATRIBUTE Foarte important Important Neutru Puțin important Neimportanță
Imaginea de marcă
Statutul conferit de marcă
Preț
Prezentarea mărcii
Fiabilitate
Siguranță
Consum
Design
Confort
10. Atribuiți o notă de la 1 la 10 următoarelor mărci de autoturisme:

Marcă Toyota Honda Volkswagen Dacia Audi BMW Volvo
Atribut
Imaginea de marcă
Preț
Prezentarea mărcii
Fiabilitate
Siguranță
Consum
Design
Confort
11. Care este prețul maxim pe care ați fi dispus să-l plătiți pentru un autoturism din
clasa premium?
o 20.000-25.000 €
o 25.000-30.000 €
o 30.000-35.000 €
o 35.000-40.000 €
o 40.000-45.000 €
19
o 45.000-50.000 €
o Peste 50.000 €
12. Sub ce preț nu ați fi dispus să cumpărați un autoturism din clasa premium, având
îndoieli în legătură cu calitatea acestuia?
o Sub 15.000 €
o Între 15.000-20.000 €
o Între 20.000-25.000 €
o Între 25.000-30.000 €
13. Ce v-ar motiva să cumpărați un autoturism din clasa premium?

......................................................................................................................
......................................................................................................................
14. Precizați mediul în care locuiți:

o Urban
o Rural
15. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați:

o 18-25 ani
o 26-35 ani
o 36-45 ani
o 46-55 ani
o Peste 55 ani
16. Precizați care este domeniul dumneavoastră de activitate:

o Agricultură
o Industrie
o Comerț
o Financiar
o Cultură, învățământ, sănătate
o Administrație publică
o Poliție, armată
o Transporturi
o Turism
o Altele (precizați care) ...................................................................
17. Care este starea dumneavoastră civilă?

o Casătorit/ă
o Necăsătorit/ă
o Divorțat/ă
20
o Văduv/ă
18. Venitul mediu lunar se încadrează în intervalul:

o Sub 1000 lei
o 1001 – 2000 lei
o 2001 – 3000 lei
o 3001 – 4000 lei
o 4001 – 5000 lei
o Peste 5000 lei
19. Precizați ce studii aveți:

o Școala gimnazială
o Școala profesională
o Studii medii
o Studii superioare
20. Precizați ce posturi de televiziune urmăriți cel mai des în intervalul orar:
Post Sport Ro Pro TV Antena 1 TVR 1 Prima TV Altele*
Interval orar
7:00 – 12.00
12:00 – 18:00
18:00 – 22:00
22:00 – 1:00
1:00 – 7:00
*precizați care .....................................................................................................
21. Precizați ce posturi de radio ascultați cel mai des în intervalul orar:
Post Radio Radio 21 Radio Radio Radio
Interval orar Europa FM Kiss FM Zu Info Pro Altele*
FM
7:00 – 12:00
12:00 – 18:00
18:00 – 22:00
22:00 – 1:00
1:00 – 7:00
*precizați care ......................................................................................................
21
22. Precizați ce cotidiene citiți cel mai des (marcați maxim trei variante de răspuns):
o Evenimentul zilei
o Adevărul
o Financiarul
o România liberă
o Cancan
o Click
o Altele (precizați care) .......................................................................................
23. Precizaţi ce presă de specialitate citiţi cel mai des (marcaţi maxim trei variante de
răspuns):
o Auto Ghid
o Auto MotoSport
o Top Gear
o Pro Motor
o Auto Show
o Altele ( precizaţi care)........................................................................................
Vă mulţumim pentru timpul acordat!
22
Capitolul V
Analiza și tratarea statistică a datelor
Analiza univariată
Întrebarea 1. Aveți vârsta de 18 ani?
Această întrebare are rol de filtru, urmând a selecta persoanele calificate să răspundă la
următoarele întrebări. Este o întrebare închisă, de tip scală dihotomică. Analiza răspusurilor la această
întrebare este prezentată în tabelul următor.
Vârsta peste 18 ani
Frecvența Frecvența Frecvențe Frecvențe

absolută relativă relative valide relative cumulate
Valid nu 6 9.8 10.0 10.0
da 54 88.5 90.0 100.0
Total 60 98.4 100.0

Missing System 1 1.6
Total 61 100.0
Tabel 1. Respondenții cu vârsta peste 18 ani
Din tabelul 1 se poate observa că din 60 de persoane chestionate nu toate au vârsta de peste 18
ani, în concluzie 54 din intervievați au vârsta de peste 18 ani, un procent de 90%, iar restul de 10% nu
au de 18 ani împliniți, respectiv 6 persoane
Întrebarea 2. Sunteți posesorul unui premis de conducere categoria B?
23
Posesori permis de conducere categoria B

Valid nu 9 14.8 16.7 16.7
da 45 73.8 83.3 100.0
Total 54 88.5 100.0

Total 61 100.0
Tabel 2. Posesori permis de

conducere
Figura 1. Posesori permis de conducere categoria B
Prin această întrebare sunt evidenţiate persoanele posesoare de permis de conducere

categoria B. Procentul acestora, din totalul respondenților este de 73,8%.
Întrebarea 3. De cât timp sunteți posesor al permisului de conducere?
24
Vechimea permisului de conducere
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid .00 1 1.7 2.2 2.2
sub 1 an 4 6.7 8.7 10.9
1-3 ani 14 23.3 30.4 41.3
3-6 ani 11 18.3 23.9 65.2
peste 6 ani 16 26.7 34.8 100.0
Total 46 76.7 100.0

Total 60 100.0
Tabel 3. Durata deținerii permisului de conducere
Rolul acestei întrebari este de a identifica experienţa posesorilor de permis de conducere

identificaţi la întrebarea anterioara. Se poate observa ca cei mai mulţi deţinători de permis de
conducere se încadreaza în intervalul de peste 6 ani respectiv 26,2% din cei 46 de respondenţi.
Doar 6,6% din cele 46 de persoane respondente deţin permisul de mai puţin de un an. Acest
lucru se poate observa şi în figura 2:
Figura 2. Durata deținerii permisului de conducere
Întrebarea 4. Dețineți un autoturism?

25
Detinere autoturism

Valid nu 19 31.7 36.5 36.5
da 33 55.0 63.5 100.0
Total 52 86.7 100.0

Total 60 100.0
Tabel 4. Posesori autoturism
În tabelul de mai sus se poate

observa că din cele 60 de persoane
chestionate, 33 (respectiv 55%) sunt deţinatoare a cel puţin un autoturism. Restul de 27 nu dețin
nici un autoturism.
Figura 3. Posesori autoturism
Întrebarea 5. Care din următoarele mărci de autoturism dețineți?
Mărci deținute
Frecvență Frecvență Frecvențe Frecvențe

Valid Toyota 2 3.3 6.0 6.0
26
Honda 4 6.7 12.2 18.2
VW 6 10.0 18.2 36.4
Dacia 6 10.0 18.2 54.6
Volvo 2 3.3 6.0 60.6
Audi 5 8.3 15.1 75.7
BMW 5 8.3 15.1 90.8
Opel 2 3.3 6.0 96.8
Saab 1 1.7 3.1 100.0
Total 33 55.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 5. Mărci deținute
Aceasta întrebare este una deschisă, cu 8 variante de răspuns sugerate din care
respondenții pot alege o variantă. În tabelul 5 se poate observa că marca de autoturisme cu
frecvența cea mai mare întâlnită printre răspunsurile intervievaţilor sunt Dacia și Volkswagen cu
6 posesori, urmate de marca Audi și BMW cu câte 5 posesori fiecare, pe locul 3 clasându-se
marca Honda cu 4 deţinatori, urmată de mărcile Toyota, Volvo și Opel, iar pe ultimul loc
înregistrând un singur posesor se situează marca Saab.
Figura 4. Mărci deținut
27
Întrebarea 6. Cât de des schimbați mașina?
Schimbarea autoturismului

Valid Anual 2 3.3 6.1 6.1
O data la 3 ani 7 11.7 21.2 27.3
O data la 5 ani 10 16.7 30.3 57.6
Peste 5 ani 14 23.3 42.4 100.0
Total 33 55.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 6. Frecvența de schimbare a autoturismului

Dintre cei 60 de intervievati, 14 dintre respomdenți într-un procent de 23,3% își schimbă
autoturismul după 5 ani de zile, 16,7% dintre ei, în număr de 10 persoane, achiziționează o
mașină o dată la 5 ani, 11,7% schimbă mașina o data la 3 ani și doar 2 din respondenții
chestionați schimbă autoturismul anual, un procent de 3,3%.
Figura 5. Frecvența de schimbare a autoturismului
Întrebarea 7. Intenționați să schimbați/achiziționați un autoturism în următoarea perioadă?
28
Achizitionare autoturism viitor

Valid nu 16 26.7 29.6 29.6
da 38 63.3 70.4 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 7. Intenția de schimbare/achiziționare a unui autoturism în următoarea perioadă
Aceasta este o întrebare închisă, cu două variante de răspuns prin care respondentul este
obligat să aleagă o singură variantă de răspuns. Pentru problema noastră de cercetare, întrebarea
este semnificativă deoarece se identifică potenţialii cumpărători. Astfel 38 dintre cei chestionați
intenţionează să schimbe/achiziţioneze un autoturism în următoarea perioadă.
Figura 6. Intenția de schimbare/achiziționare a unui autoturism în următoarea perioadă
Întrebarea 8. Ce motorizare preferați să aibă autoturismul achiziționat?
29
Motorizare autoturism
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Benzina 13 21.7 24.1 24.1
Motorina 20 33.3 37.0 61.1
Gaz Lichefiat 8 13.3 14.8 75.9
Hibrid 13 21.7 24.1 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 8. Tip de motor preferat
Figura 7. Tip de motor preferat
Aceasta întrebare este una deschisă cu patru variante de răspuns sugerate. Se poate
observa că din cei 60 de respondenţi, 20 optează pentru motorizarea diesel, 13 pentru cea pe
benzină și hibrid, iar pentru gaz 8 respondenți.
Întrebarea 9. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci cand achiziționați un

autovehicul din clasa premium?
Prin aceasta întrebare s-a urmărit stabilirea importanţei pe care persoanele intervievate o
acordă diferitelor atribute a autoturismelor. Este o întrebare de tip scală metrică. Rezultatele
analizei sunt prezentate în tabelele de mai jos.
30
Imaginea de marcă

Valid Foarte important 15 25.0 28.3 28.3
Important 12 20.0 22.6 50.9
Neutru 16 26.7 30.2 81.1
Putin important 5 8.3 9.4 90.6
Neimportant 5 8.3 9.4 100.0
Total 53 88.3 100.0

Total 60 100.0
Tabel 9. Importanța acordată imaginii de marcă
Din cei 53 de respondenți intervievați doar 15 găsesc imaginea de marcă forate

importantă și doar pentru 5 dintre persoanele chestionate este neimportantă.

Important 8 13.3 14.8 46.3
Neutru 13 21.7 24.1 70.4
Neimportant 8 13.3 14.8 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 10. Importanța acordată statutului conferit de marcă
Statutul conferit de marcă este foarte important pentru 17 persoane din cele 54
intervievate, 13 sunt neutru la și doar 8 găsesc statutul ca lipsit de importanță.
31
Preț

Important 16 26.7 29.6 68.5
Neutru 10 16.7 18.5 87.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 11. Importanța acordată prețului
Așa cum reiese din tabelul 11, prețului i se acordă o importanță foarte mare, respectiv
35% din respondeți și doar 3.3% nu acordă prețului importanță.
Prezentarea mărcii
Frecvența Frecvența Frcvențe Frecvențe

Important 11 18.3 20.4 46.3
Neutru 17 28.3 31.5 77.8
Neimportanta 4 6.7 7.4 85.2
Neimportant 8 13.3 14.8 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 12. Importanța acordată przentării mărcii
Cei mai mulți dintre respondenții intervievați au o părere neutră când când este vorba
despre prezentarea unei mărci.
32
Fiabilitate

Important 16 26.7 29.6 88.9
Neutru 3 5.0 5.6 94.4
22.00 1 1.7 1.9 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 13. Importanța acordată fiabilității
Pentru cei mai mulți dintre persoanele chestionate fiabilitatea este foarte importantă.
Siguranță

Important 13 21.7 24.1 88.9
Neutru 4 6.7 7.4 96.3
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 14. Importanța acordată siguranței
În tabelul 14 se poate observa că majoritatea respondenților intervievați, 35 în total,

consideră siguranța unui autoturism foarte importantă.
33
Consum

Important 12 20.0 22.2 75.9
Neutru 3 5.0 5.6 81.5
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 15. Importanța acordată consumului
Consumul a fost apreciat astfel: 29 dintre respondenți îl consideră foarte important, 12

dintre cei intervievați îl consideră important și doar 2 dintre respondenți îl consideră neiportant.
Design
Frecvența Frecvența Frecvențe Frecvenșe

Important 15 25.0 27.8 72.2
Neutru 7 11.7 13.0 85.2
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 16. Importanța acordată design-ului
În ceea ce privește design-ul putem identifica următoarele: din cele 54 de răspunsuri

valide, 24 dintre respondeți consideră design-ul ca fiind un atribut foarte important, în timp ce
doar 3 plasează acest atribut ca fiind neimportant.
34
Confort

Important 15 25.0 27.8 90.7
Neutru 2 3.3 3.7 94.4
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 17. Importanța acordată confortului
Confortul este apreciat ca fiind foarte important de 34 din cei 54 de respondenți.
Întrebarea 10. Atribiți o notă de la 1 la 10 următoarelor mărci de autoturisme.
Prin această întrebare se urmărește realizarea unei comparaţii între diferitele mărci de
autoturisme concurente (Toyota, Honda, Volkswagen, Dacia, Audi, BMW, Volvo).
a) Toyota
Statistică
Imaginea de Statut conferit Pret Prezentare Fiabilitate Siguranta Consum Design Confort
marca marca marca marca marca marca marca marca marca
N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47
Missin 15 15 12 15 11 11 14 15 13
Media 7.7778 7.7556 8.0833 7.6000 8.2857 8.0204 7.9348 7.7333 8.3617
Abaterea 2.14146 1.55440 1.48515 1.82657 1.30703 1.18127 1.38888 1.61527 1.37407
Standard
Scor total 350.00 349.00 388.00 342.00 406.00 393.00 365.00 348.00 393.00
Tabel 18. Aprecierea mărcii toyota
35
În ceea ce priveşte aprecierea mărcii Toyota în funcţie de atributele prezentate mai sus se
pot observa următoarele: fiabilitatea este considerată cea mai importantă, având un scor total de
406 de puncte şi o medie de 8.,2857. Atributul cel mai puţin apreciat este prezentarea marcii cu
o medie de 7,6000 și un scor total de 342 de puncte.
Fiabilitate marca Toyota
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid 4.00 1 1.7 2.0 2.0
5.00 1 1.7 2.0 4.1
6.00 3 5.0 6.1 10.2
7.00 6 10.0 12.2 22.4
8.00 10 16.7 20.4 42.9
9.00 23 38.3 46.9 89.8
10.00 5 8.3 10.2 100.0
Total 49 81.7 100.0
Total 60 100.0
Tabel 19. Importanța acordată fiabilității Toyota
Se poate observa din acest tabel că 23 dintre cei chestionaţi acordă mărcii Toyota nota 9
pentru atributul fiabilitate. Cea mai mică notă este 4, acordată doar de un respondent.
b) Honda
Statistică
N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47
Missin 15 15 12 15 11 11 14 15 13
Media 7.7111 7.6444 7.9792 7.6000 8.2653 7.8980 7.6304 7.7111 8.0851
Abaterea 1.71388 1.06931 1.13905 1.62928 1.31934 1.34234 1.87805 1.89043 1.57190
Standard
Scor total 347.00 344.00 383.00 342.00 405.00 387.00 351.00 347.00 380.00
Tabel 20. Aprecierea mărcii Honda
36
Marca Honda este apreciată astfel: fiabilitatea este considerată cel mai important atribut
cu un scor total de 405 de puncte şi o medie de 8,2653. Cel mai puţin apreciat atribut este preţul
cu un scor de 342 de puncte şi o medie de 7,6000.
Fiabilitate marca Honda
Valid 4.00 1 1.7 2.0 2.0
5.00 1 1.7 2.0 4.1
6.00 2 3.3 4.1 8.2
7.00 9 15.0 18.4 26.5
8.00 9 15.0 18.4 44.9
9.00 21 35.0 42.9 87.8
10.00 6 10.0 12.2 100.0
Total 49 81.7 100.0
Total 60 100.0
Tabel 21. Importanța acordată fiabilității Honda
Din cele 49 de răspunsuri valide: 21 respondenţi apreciază fiabilitatea cu nota 9, 9 cu nota

8 şi nota 7, doar 6 au acordat o notă de 10 și doar unul cu nota 4.
c) Volkswagen
Statistică
Imaginea de Statut conferit Prezentare Fiabilitate Siguranta Consum Design Confort
marca marca Preț marca marca marca marca marca marca marca
N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47
Missin 15 15 12 15 11 11 14 15 13
Media 8.1556 7.8667 8.1250 7.9333 8.0816 8.0000 8.0870 8.0222 8.6383
Abaterea 1.44530 1.39153 1.10367 1.58688 1.27208 1.56791 1.53226 1.33976 1.32576
Standard
Scor total 367.00 354.00 390.00 357.00 396.00 392.00 372.00 361.00 406.00
Tabel 22. Aprecierea mărcii Volkswagen
37
Atributul cel mai bine apreciat de către respondenţi pentru marca Volkswagen este
confortul care înregisteaza cel mai mare scor şi anume 406 puncte, la o medie de 8,6383.
Confort marca VW
Valid 3.00 1 1.7 2.1 2.1
7.00 5 8.3 10.6 12.8
8.00 16 26.7 34.0 46.8
9.00 10 16.7 21.3 68.1
10.00 15 25.0 31.9 100.0
Total 47 78.3 100.0
Total 60 100.0
Tabel 23. Importanța acordată confortului mărcii Volkswagen
Notele acordate pentru confortul mărcii Volkswagen sunt cele mai mari înregistrate
dintre notele acordate atributelor pentru toate mărcile propuse cu 15 respondenţi care notează
confortul mărcii Volkswagen cu nota 10 şi 1 care acordă nota 3.
d) Dacia
Statistică
N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47
Missin 15 15 12 15 11 11 14 15 13
Media 6.8222 6.5333 8.0625 6.9556 7.4082 6.7755 7.9348 6.6000 6.8936
Abaterea 1.40274 1.30732 1.68101 1.84583 1.69458 1.47571 2.08062 1.57249 1.38680
Standard
Scor total 307.00 294.00 387.00 313.00 363.00 332.00 365.00 297.00 324.00
Tabel 24. Aprecierea mărcii Dacia
38
În ceea ce priveşte aprecierea mărcii Dacia în funcţie de atributele prezentate mai sus se
pot observa următoarele: preţul este considerat cel mai important, totalizând un scor de 387 de
puncte şi o medie de 8,0625. Atributul cel mai puţin apreciat este statutul conferit de marcă cu o
medie de 6,5333.
Preț marca Dacia
Valid 3.00 1 1.7 2.1 2.1
4.00 1 1.7 2.1 4.2
5.00 3 5.0 6.3 10.4
6.00 2 3.3 4.2 14.6
7.00 7 11.7 14.6 29.2
8.00 11 18.3 22.9 52.1
9.00 14 23.3 29.2 81.3
10.00 9 15.0 18.8 100.0
Total 48 80.0 100.0
Total 60 100.0
Tabel 24. Importanța acordată prețului mărcii Dacia
Se poate observa din acest tabel că 9 dintre cei chestionaţi acordă Daciei nota 10 pentru
atributul preţ și 14 acordă nota 9. Cea mai mică notă este 3, acordată doar de un respondent.
e) Audi
Statistică
N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47
Missin 15 15 12 15 11 11 14 15 13
Media 8.4000 8.3556 7.7708 8.2222 8.5918 8.3673 7.6304 8.5333 8.7872
Abaterea 1.52852 1.56895 1.35646 1.36330 1.22336 1.55046 1.45080 1.51658 1.39776
Standard
Scor total 378.00 376.00 373.00 370.00 421.00 410.00 351.00 384.00 413.00
39
Tabel 25. Aprecierea mărcii Audi
În ceea ce priveşte marca Audi atributul cel mai bine notat este confortul (cu o medie de
8,7872), urmat de fiabilitate(8,5918) şi design(8,5333).
Confort marca Audi
Valid 3.00 1 1.7 2.1 2.1
5.00 2 3.3 4.3 6.4
8.00 10 16.7 21.3 27.7
9.00 20 33.3 42.6 70.2
10.00 14 23.3 29.8 100.0
Total 47 78.3 100.0
Total 60 100.0
Tabel 26. Importanța acordată confortului Audi
Pentru confortul mărcii Audi, 20 din cei 47 de respondenţi acordă nota 9 (33.3% din cei
intervievati) și 14 dintre persoanele chestionate acordă nota 10 (23.3%).
f) BMW
Statistică
N Valid 45 45 48 46 49 49 46 45 47
Missin 15 15 12 14 11 11 14 15 13
Media 8.2000 8.4889 7.5625 8.3043 8.3469 8.3469 7.0000 8.9556 9.0000
Abaterea 1.43970 1.67362 1.47181 1.56162 1.58838 1.23408 1.83787 1.44530 1.02151
Standard
Scor total 369.00 382.00 363.00 382.00 409.00 409.00 322.00 403.00 423.00
40
Tabel 27. Aprecierea mărcii BMW
BMW este cel mai bine apreciată pentru confort (media 9,0000).
Confort marca BMW
Valid 6.00 1 1.7 2.1 2.1
7.00 3 5.0 6.4 8.5
8.00 9 15.0 19.1 27.7
9.00 16 26.7 34.0 61.7
10.00 18 30.0 38.3 100.0
Total 47 78.3 100.0
Total 60 100.0
Tabel 28. Importanța acordată confortului BMW
Se poate observa din acest tabel că 18 dintre cei chestionaţi acordă mărcii BMW nota 10
pentru atributul confort. Cea mai mică notă este 6, acordată doar de un respondent.
g) Volvo
41
Statistică
N Valid 45 45 48 44 49 49 46 45 47
Missing 15 15 12 16 11 11 14 15 13
Mean 8.4444 7.9556 7.5208 8.3409 8.5918 8.6735 7.5000 8.2000 8.5745
Std. 1.50084 1.50689 1.28807 1.23784 1.11651 1.50538 1.37840 1.03573 1.47065
Deviation
Sum 380.00 358.00 361.00 367.00 421.00 425.00 345.00 369.00 403.00
Tabel 29. Aprecierea mărcii Volvo
Atributul cel mai bine apreciat de către respondenţi pentru marca Volvo este siguranța
care înregisteaza cel mai mare scor total de 425 puncte, de asemenea foarte bine apreciat este şi
atributul fiabilitate care strânge 421 de puncte.
Siguranta marca Volvo
Valid 5.00 3 5.0 6.1 6.1
6.00 4 6.7 8.2 14.3
7.00 1 1.7 2.0 16.3
8.00 8 13.3 16.3 32.7
9.00 15 25.0 30.6 63.3
10.00 18 30.0 36.7 100.0
Total 49 81.7 100.0
Total 60 100.0
Tabel 30. Importanța acordată siguranței mărcii Volvo
Notele acordate pentru siguranța mărcii Volvo sunt acordate de 18 respondenţi care
notează acest atribut cu nota 10 şi 3 care acordă nota 5.
42
Întrebarea 11. Care este prețul maxim pe care ati fi dispus să-l plătiți pentru un autoturism din
clasa premium?
Această întrebare este deschisă, respondenţii putând totuşi să aleagă unul dintre
răspunsurile sugerate, care reprezintă intervaluri de preţuri exprimate în euro.
Pret maxim dispus să plătească pentru un autoturism din clasa premium

Valid 20.000-25.000 13 21.7 24.1 24.1
25.000-30.000 12 20.0 22.2 46.3
30.000-35.000 12 20.0 22.2 68.5
35.000-40.000 8 13.3 14.8 83.3
40.000-45.000 4 6.7 7.4 90.7
45.000-50.000 3 5.0 5.6 96.3
peste 50.000 2 3.3 3.7 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 31. Preț maxim
Preţul maxim se încadreaza în intervalul 20.000-35.000 de euro, fiind ales de 37 din 54

de indivizi chestionaţi.
Întrebarea 12. Sub ce preț nu ați fi dispus să cumpărați un autoturism din clasa premium, având
îndoieli în legătură cu calitatea acestuia?
Această întrebare este deschisă, respondenţii putând totuşi să aleagă unul dintre
răspunsurile sugerate, care reprezintă intervaluri de preţuri exprimate în euro.
43
Pret minim pe care nu este dispus sa-l plăteasca pentru un autoturism din clasa
premium
Frecvența Frecvența Frecvențe Frecvenșe

Valid sub 15.000 17 28.3 31.5 31.5
15.000-20.000 18 30.0 33.3 64.8
20.000-25.000 13 21.7 24.1 88.9
25.000-30.000 6 10.0 11.1 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 32. Preț minim
Preţul minim pe care ar fi dispuşi să îl platescă respondenţii pentru un autoturism tip

berlină compact se încadrează în intervalul sub 15.000-20.000 de euro, cu 35 de răspunsuri.
Întrebarea 13. Ce v-ar motiva să cumpărați un autoturism din clasa premium?
Această întrebare este o întrebare deschisă, respondenții având libertatea să răspundă în

funcție de stimuli care îi motivează.
Statistică
Fiabilitate Confort Siguranta Imaginea de Pret atribut

achizitionare achizitionare achizitionare marca premium
N Valid 54 54 54 53 54
Missing 6 6 6 7 6
Media 1.9444 1.5556 1.5185 2.4906 2.0926
Abaterea Standard 2.92302 .94503 .86310 1.26526 1.13717
Scor total 105.00 84.00 82.00 132.00 113.00
Tabel 33. Stimuli motivatori
Motivul pentru care respondenții intervievați ar achiziționa un autoturism din clasa premium ar fi
pentru imaginea de marcă acordată de autoturism.
44
Întrebarea 14. Precizați mediul în care locuiți?
Aceasta este o întrebare de profil prin care se urmăreşte identificarea mediului de viaţă în
care locuieşte individul. Este o întrebare închisă cu doua variante de răspuns din care
intervievatul este obligat să aleagă un singur răspuns.
Mediul locuit

Valid Urban 39 65.0 72.2 72.2
Rural 15 25.0 27.8 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 34. Mediul în care locuiesc respondenții
Se poate observa că din cele 54 de persoane chestionate, 39 reprezentând un procent de

65% care locuiesc în mediul urban, în timp ce în mediul rural locuiesc doar 25%.
Întrebarea 15. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați.
Și această întrebare este de profil a respondentului, vizând vârsta acestuia. Este o

întrebare închisă cu mai multe variante de răspuns, dintre care respondenţilor li se cere să aleagă
una singură. Tabelul de mai jos ilustrează repartizarea pe intervale de vârstă a persoanelor
intervievate.
Intervalul de vârstă

Valid 18-25 ani 12 20.0 22.2 22.2
26-35 ani 16 26.7 29.6 51.9
36-45 ani 16 26.7 29.6 81.5
46-55 ani 8 13.3 14.8 96.3
peste 55 ani 2 3.3 3.7 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Table 35. Intervalul de vârstă
45
Figura 8. Intervalul de vârstă
Rezultatele analizei răspunsurilor evidenţiază că 53.4% din populaţia chestionată se

încadreaza în intervalul de vârstă 26-45 de ani.
Întrebarea 16. Precizați care este domeniul dumneavoastră de activitate.
Această întrebare care vizează profilul respondenţilor este una deschisă cu mai multe
variante de răspuns sugerate şi care urmăreste identificarea domeniului de activitate în care
profesează persoanele respondente.
46
Domeniul de activitate

Valid Agricultura 4 6.7 7.4 7.4
Industrie 7 11.7 13.0 20.4
Comert 10 16.7 18.5 38.9
Financiar 7 11.7 13.0 51.9
Cultura, invatamant, sanatate 6 10.0 11.1 63.0
Administratie publica 6 10.0 11.1 74.1
Politie, Armata 3 5.0 5.6 79.6
Transporturi 7 11.7 13.0 92.6
Turism 4 6.7 7.4 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 36. Domeniul de activitate
Figura 9. Domeniul de activitate
47
Se observă că domeniul de activitate cel mai des intâlnit în cadrul răspunsurilor
prelucrate este comerțul, unde se încadrează 16,7% din persoanele chestionate, urmat de
domeniul transporturilor cu 11.7%.
Întrebarea 17. Care este starea dumneavoastră civilă?
Starea civila

Valid Casatorit/a 18 30.0 33.3 33.3
Necasatorit/a 18 30.0 33.3 66.7
Divortat/a 13 21.7 24.1 90.7
Vaduv/a 5 8.3 9.3 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 37. Starea civilă a respondenților
Dintre cele 54 de răspunsuri înregistrate, 30% indică starea civilă căsătorit/ă, respectiv
30% necasatorit/ă, 21.7% divorțat/ă. Există în eşantion persoane văduve în procent de 8.3%.
Întrebarea 18. Venitul mediu lunar se încadrează în intervalul.
Aceasta întrebare de profil vizează venitul mediu lunar net al respondentului. Este o
întrebare închisă cu mai multe variante de răspuns reprezentate de intervale de venituri exprimate
în RON dintre care persoana chestionată trebuie să aleagă una singură. Rezultatele analizei
răspunsurilor este prezentată în tabelul de mai jos:
48
Venit mediu lunar

Valid sub 1.000 lei 3 5.0 5.6 5.6
1.001-2.000 lei 17 28.3 31.5 37.0
2.001-3.000 lei 15 25.0 27.8 64.8
3.001-4.000 lei 9 15.0 16.7 81.5
4.001-5.000 lei 7 11.7 13.0 94.4
peste 5.000 lei 3 5.0 5.6 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 38. Venitul mediu lunar al respondenților
Se observă că cele mai multe răspunsuri se grupează în intervalele 1.001-2000 lei şi

2.001-3.000 lei, ambele având 17 respectiv 15 răspunsuri. Cele mai puţine înregistrări se
încadreaza în intervalul peste 5.000 lei și sub 1.000 lei, cu câte 3 răspunsuri fiecare. Acestă
situaţie este ilustrată şi în figura următoare:
Figura 10. Venitul mediu lunar al respondenților
49
Întrebarea 19. Precizați ce studii aveți.
Aceasta întrebare urmăreşte identificarea nivelului de educaţie al respondentului.

Rezulatele analizei rezultatelor este prezentat în tabelul de mai jos:
Studii absolvite

Valid Scoala gimnaziala 1 1.7 1.9 1.9
Scoala profesionala 8 13.3 14.8 16.7
Scoala medie 22 36.7 40.7 57.4
Scoala superioara 23 38.3 42.6 100.0
Total 54 90.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 39. Studiile absolvite ale respondenților
Se observă că 38.3% din cele 60 de persoane chestionate au studii superioare. S-au

înregistrat un singur răspuns la categoria şcoala gimnazială.
Întrebarea 20. Precizați ce posturi de televiziune urmăriți cel mai des în intervalul orar.
Aceasta întrebare de profil a respondentului este o întrebare deschisă, cu mai multe

variante de răspuns sugerate. Intervievatul trebuie să aleagă un singur post de televiziune, pe care
îl urmareşte cel mai des în intervalul orar specificat. Analiza răspunsurilor este prezentata în
tabelele următoare:
Statistică
Intervalul orar Intervalul orar Intervalul orar Intervalul orar Intervalul orar
intre 7-12 intre 12-18 intre 18-22 intre 22-1 intre 1-7
N Valid 41 44 46 40 24
Missing 19 16 14 20 36
Mean 2.2927 2.4091 2.6739 2.7000 2.4583
Tabel 40. Intervalul orar al posturilor urmărite
Se observă că intervalul orar în care cei mai mulţi dintre respondenţi urmăresc diferitele
posturi TV este intervalul 18-1. Distribuţia posturilor TV în acest interval orar este următoarea:
50
Post TV urmarit intre 22-1

Valid Sport RO 13 21.7 32.5 32.5
Pro TV 4 6.7 10.0 42.5
Antena 1 12 20.0 30.0 72.5
TVR 1 4 6.7 10.0 82.5
Prima TV 7 11.7 17.5 100.0
Total 40 66.7 100.0

Total 60 100.0
Tabel 41. Postul de televiziune urmărit
Figuta 11. Postul de televiziune cel mai urmărit
Postul de televiziune cel mai des urmărit de către respondenţi în intervalul orar 22-1 este
Sport.ro.
Întrebarea 21. Precizați ce posturi de radio ascultați cel mai des în intervalul orar.
Aceasta întrebare de profil a respondentului este o întrebare deschisă, cu mai multe

variante de răspuns sugerate. Intervievatul trebuie să aleagă un singur post de radio, pe care îl
ascultă cel mai des în intrevalul orar specificat. În tabelele de mai jos se pot obseva preferinţele
respondenţior pentru diferitele posturi radio în intervalele de timp specificate:
51
Statistică
Post Radio Post Radio Post Radio Post Radio Post Radio
ascultat intre ascultat intre ascultat intre ascultat intre ascultat intre
7-12 12-18 18-22 22-1 1-7
N Valid 49 46 47 43 24
Missing 11 14 13 17 36
Mean 2.1633 2.7826 2.7447 2.7209 3.0417
Tabel 42. Intervalul orar al postului de radio cel mai ascultat
Intevalul orar în care se ascultă cel mai des posturile de radio este 01-07. Distribuţia
posturilor radio în acest interval orar este următoarea:
Post Radio ascultat intre 1-7

Valid Radio Europa FM 5 8.3 20.8 20.8
Radio 21 5 8.3 20.8 41.7
Radio Kiss FM 3 5.0 12.5 54.2
Radio ZU 6 10.0 25.0 79.2
Radio InfoPro 5 8.3 20.8 100.0
Total 24 40.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 43. Postul de radio cel mai ascultat
Se observă că cel mai des ascultat post de radio în acest interval este Radio ZU cu 10%
din răspunsurile celor 24 de persoane care au răspuns la această întrebare.
52
Figura 12. Postul de radio cel mai ascultat
Întrebarea 23. Precizați ce cotidiene citiți cel mai des (marcați maxim trei variante de răspuns).
Întrebarea 24. Precizaţi ce presă de specialitate citiţi cel mai des (marcaţi maxim trei variante
de răspuns).
Aceste întrebari deschise urmăresc identificarea surselor principale de informare, şi

anume cotidienele şi presa de specialitate pe care respondenţii o citesc cel mai des.
Statistică cotidiene
Statistică
Cotidiene Cotidiene Cotidine Cotidiene Cotidiene Cotidiene

Evenimentul Adevarul Financiarul Romania Cancan Click
Zilei Libera
Da 17 17 16 17 16 15
Nu 43 43 44 43 44 45
Tabel 44. Cotidiene citite
Se observă că cele mai citite cotidiene sunt Evenimentul Zilei, Adevărul și România
Liberă votate de 51 dintre cei 60 de indivizi chestionaţi.
53
Cotidiene Evenimentul Zilei

Valid da 17 28.3 100.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 45.
Cotidiene Adevarul

Valid da 17 28.3 100.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 46.
Cotidiene Romania Libera

Valid da 17 28.3 100.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 47.
Statistică presă de specialitate
Statistică
Reviste Reviste Reviste Reviste Reviste

AutoGhid AutoMotoSport Top Gear Pro Motor Auto Show
Da 12 14 19 20 9
Nu 48 46 41 40 51
Tabel 48. Presa de specialitate
54
Dintre presa de specialitate revista cea mai populară în rândul respondenţilor este
ProMotor.
Revista ProMotor

Valid da 20 33.3 100.0 100.0

Total 60 100.0
Tabel 49. Revista ProMotor
Dintre cei 60 de indivizi chestionați, 20 plasează revista Pro Motor printre cele mai des
citite reviste de specialitate.
Analiza bivariată
1. Corelaţie între posesorii de autoturism şi profilul respondentului.
Comportament Venitul mediu lunar al respondentului (Lei) Total
sub 1.000 1001-2000 2001-3000 3001-4000 4001-5000 peste 5000
Posesori 36 50 50 42 40 36 254
% 14.2 19.7 19.7 16.6 15.8 14.2 100,0
Neposesori 28 36 34 28 26 22 174
% 16.1 20.7 19.6 16.1 15 12.7 100,0
Total 64 86 84 70 66 58 428
% 15 20.1 19.7 16.4 15.4 13.6 100,0
Tabel 50. Corelație între deținerea unui autoturism și venitul mediu lunar
55
Comportament Starea civil a respondentului Total
Căsătorit/ă Necăsătorit/ă Divorțat/ă Văduv/ă
Posesori 51 51 46 38 186
% 27.4 27.4 24.8 20.4 100,0
Neposesori 37 37 32 24 130
% 28.5 28.5 24.6 18.5 100,0
Total 88 88 78 62 316
% 27.8 27.8 24.7 19.6 100,0
Tabel 51. Corelație între deținerea unui autoturism și starea civilă
Comportament Intervalul de vârstă al respondentului Total
18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani Peste 55 ani
Posesori 45 49 49 41 35 219
% 20.5 22.4 22.4 18.7 16 100,0
149
Neposesori 31 35 35 27 21
% 20.8 23.5 23.5 18.1 14.1 100,0
Total 76 84 84 68 56 368
% 20.7 22.8 22.8 18.5 15.2 100,0
Tabel 52. Corelație între deținerea unui autoturism și intervalul de vârstă
56
Mediul în care locuiește
Comportament respondentul Total
Urban Rural
Posesori 72 48 120
% 60 40 100,0
Neposesori 58 34 92
% 63 37 100,0
Total 130 82 212
% 61.3 38,7 100,0
Tabel 53. Corelație între deținerea unui autoturism și mediul de locuință
2. Asociere între venitul lunar net al respondentului şi intenţia de schimbare/achiziţionare a

unui autoturism.
Comportament Venitul mediu lunar al respondentului (Lei) Total
sub 1.000 1001-2000 2001-3000 3001-4000 4001-5000 peste 5000
282
Achiziție 41 55 53 47 45 41
Neachiziție 19 33 31 25 23 19 150
432
Total 60 88 84 72 68 60
În scopul de a afla dacă există sau nu o legătură semnificativă între venitul lunar mediu şi
intenţia de schimbare/achiziţionare a unui autoturism s-a efectuat analiza bivariată descriptivă:
Etapa 1: Se formulează ipoteza nulă şi ipoteza alternativă:
Ho: Între variabilele „venitul mediu lunar” şi „intenţia de schimbare/achiziţionare a

unui autoturism” nu există legatură semnificativă din punct de vedere statistic.
H1: Între variabilele „venitul mediu lunar” şi „intenţia de schimbare/achiziţionare a
unui autoturism” există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic.
57
Etapa 2: Alegerea testului statistic potrivit:
Având în vedere faptul că ambele variabile sunt măsurate la nivel nominal vom utiliza testul χ²
Bivariat.
Etapa 3: Se alege nivelul de semnificaţie:
Conform datelor α = 0,05 = 5%
Etapa 4: Se stabilește valoarea teoretică a statisticii χ² bivariat:
α=0.05 => P=1-α=0.95

 χ² tabelar = 11.07
df=(r-1)(c-1)=(2-1)(6-1)=1*5=5
Etapa 5: Se determină valorile lui χ² calculat:
Tabelul de mai jos reprezintă cele 12 valori observate în eșantion împreună cu valorile teoretice
corespunzătoare calculate :
41 55 33 47 45 41 282
39,16 57,44 54,83 47 44,38 39,16
19 33 31 25 23 19
20,83 30,55 29,16 25 23,61 20,83 150
= 9,58
Etapa 6: Se compară valoarea lui și :
<  se acceptă ipoteza alternativă
Concluzie: Între variabilele „venitul mediu lunar” şi „intenţia de schimbare/achiziţionare a unui

autoturism” există o legătura semnificativă din punct de vedere statistic, această concluzie fiind
garantată cu o probabilitate de 95%.
58
Capitolul VI
Elaborarea raportului de cercetare
6.1 Concluzii
Rezultatele studiului arată că 63,3% din consumatori vor achiziționa un autoturism în
urmatoarea perioadă, și 26.7% nu. Acest lucru îpreună cu profilul pe vârstă și venit al
respondenților cât și notele obținute de Dacia relevă faptul că un autoturism din clasa premium
Dacia va fi bine primit de către consumatori.
6.2 Recomandări
În urma rezultatelor studiului se pot face urmîtoarele recomandări:
 Păstrarea aceleiași politici de preț folosită până acum la celalalte modele și pentru
modelul Dacia Elegance.
 Creșterea atributului imaginii de marcă în rândul consumatorilor printr-o publicitate

agresivă și constantă.
 Orientarea publicității către segmentul de vârstă 18-46 ani, deoarece sunt cei mai dispuși
în achiziționarea unei mașini din clasa premium.
 Întrebuințarea de materiale și echipamente comparabile cu concurenții în fabricarea

mașinii.
59

Dacia Elegance

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dacia Elegance

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1

Prezentarea pieței auto, al firmei și al produsului

Exportul a înregistrat de asemenea un progres apreciabil, cu 84%, chiar dacă totalul de

Piaţa auto a fost în continuare dominată de producătorii naţionali, desigur pe segmentele

Un alt criteriu în funcţie de care se pot evalua vânzările de automobile îl reprezintă

Pentru anul 2013 este preconizată o creştere a producţiei, până la 765.000 de

Tabel 6. Buletin statistic auto - anul 2009

Ameliorarea calităţii si reducerea costurilor sunt axe foarte importante în strategia

Managerii de la Dacia subliniază că succesul a fost rezultatul unei oferte de produse

Dar motorul creşterilor vânzărilor Dacia în 2004 a fost Logan. De la lansarea sa

Modele aflate în producție

1966 Construcţia Uzinei de Autoturisme Piteşti

1968 Contract de licenţă cu Renault; Dacia 1100 (Renault 8)

1969 Dacia 1300 berlină (Renault 12)

1973 Dacia 1300 Break

1978 Încetarea contractului de licenţă

1987 Dacia 1320

1991 Dacia 1325 Liberta

1992 Dacia 1307 şi 1309 Dublă Cabină

1995 Dacia Nova

2000 Dacia SupeRNova

2003 Dacia Solenza

2004 Dacia Logan

2006 Dacia Logan MCV

Este expresia vie a inspiraţiei în designul contemporan. Dacă ai privit vreodată cu

2.1 Definirea problemei decizionale

Problema decizională: Lansarea și dezvoltarea noului produs, Dacia Elegance pe piața

2.2 Definirea problemei de cercetare

Problema de cercetare: determinarea atitudinii consumatorilor față de un automobil Dacia din

2.4 Stabilirea obiectivelor cercetării

 Identificarea atributelor autoturismului ideal

2.5 Întocmirea ofertei de cercetare

Titlul proiectului: Lansarea unui nou automobile Dacia clasa premium.

Problema decizională: Lansarea și dezvoltarea noului produs, Dacia Elegance pe piața

Problema de cercetare: determinarea atitudinii consumatorilor față de un automobil Dacia din

Limitele cercetării: erorile de raspuns și non-răspuns, mărimea eșantionului.

Surse de date: chestionarul administrat unui eșantion reprezentativ.

Necesarul de timp și personal: Această cercetare va dura 30 zile din care :

Buget Necesar: 9000 euro

3.1Stabilirea tipului de cercetare

Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de

3.2 Metoda de colectare a datelor

3.3 Instrumentul de măsură

Tehnica de administrare a chestionarului: interviu personal stradal prin intermediul

Aria cercetării: Timişoara, București, Cluj.

Numărul de chestionare completate în fiecare punct de eşantionare este prezentat în tabelul

Oraşul Punctul de eşantionare Număr de chestionare

Perioada de culegere a datelor: 20/04/2010 - 20/05/2010

Eşantionul: Dimensiunea eşantionului a fost de 60 de unităţi; majoritatea persoanelor selectate

4.1 Temele şi variabilele chestionarului

Nr. Tema chestionarului Variabilele analizate

Bună ziua, ma numesc .......................................................... și vă rog să aveți bunăvoința

1. Aveți vârsta de 18 ani?

2. Sunteți posesorul unui premis de conducere categoria B?

3. De cât timp sunteți posesor al permisului de conducere?

5. Care din următoarele mărci de autoturism dețineți?

6. Cât de des schimbați mașina?

8. Ce motorizare preferați să aibă autoturismul achiziționat?

9. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci cand achiziționați un

10. Atribuiți o notă de la 1 la 10 următoarelor mărci de autoturisme:

13. Ce v-ar motiva să cumpărați un autoturism din clasa premium?

14. Precizați mediul în care locuiți:

15. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați:

16. Precizați care este domeniul dumneavoastră de activitate: