POLUAREA APELOR

POLUAREA APELOR-Generalități
-Apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element
indispensabil pentru viața și pentru societate, materie prima pentru activități productive, sursă
de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic. Apa nu
este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și
apărat ca atare, fiind o resursă strategică de siguranță și securitate națională.(art.1 din Legea
nr.107/1996, legea apelor)
. -poluarea apei reprezintă o cauză care generează efecte devastatoare pentru mediu, așa cum este
definit de art.1 alin.2 din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, respectiv ca ansamblul de
condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale
peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii,
sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori
materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
-poluarea apei are implicit același efect asupra sănătății și vieții oamenilor. Exemplu: poluarea
râului din orașul japonez din orasul Minamata, ca urmare a deversării în perioada 1953-1956 de
sulfat de mercur de la o fabrica de PVC, ceea a avut ca efect decesul a 43 de japonezi prin
intoxicatie cu mercur (prin ingestia metil mercurului din peștii contaminați). Acest eveniment
tragic a dat și numele bolii, Minamata, care are ca simptome parestezii, dificultate în coordonarea
membrelor, tulburări de auz și de vorbire;
-pentru a stabili relații cauzale între poluarea cu substanțe chimice și efectele ecologice,
trebuie luat în calcul că nu există cazuri în care doar o singură substanță apare în mediu, studiile,
datele și cercetările aratând că în mediul acvatic de apă dulce se regăsesc nutrienți din exploatările
miniere, sursele urbane și agricole, poluarea difuză, metale din apele pluviale și depunerea
atmosferică, precum și multe substanțe chimice dăunătoare din apele uzate urbane și agricultură.
Aceste substanțe ajung în cele din urmă în mări și oceane, unde se combină cu substanțele
petroliere generate de folosirea navelor precum și deșeurile deversate de pe nave.
 TEMATICA
Art.92 alin. (1) Legea nr.107/1996, Legea apelor Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apelor
de suprafață și subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale de ape uzate,
deșeuri reziduri sau produse de orice fel care conțin substanțe, bacterii ori microbi în cantitate sau
concentraţie care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viaţa, sănătatea şi
integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor, mediul, producţia agricolă ori industrială
sau fondul piscicol. Sancțiune: închisoare de la un an la 5 ani. Dacă faptele au fost săvârşite din
culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate. Tentativa se pedepsește.
Art.98 alin. 4 lit. b) O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului Descărcarea apelor uzate
şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale ori provocarea, cu ştiinţă,
de poluare, prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct ori de pe nave sau platforme
plutitoare, a unor substanţe ori deşeuri periculoase, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori
sănătatea umană, animală sau vegetală. Sancțiune: închisoare de la un an la 5 ani.
Art.49 Legea nr. 17/1990, privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării
teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României deversarea de substanțe
poluante de pe o navă în apele maritime interioare sau acvatoriile porturilor, în care se aplică
Convenţia Marpol 73/78, marea teritorială, zona economică exclusivă sau într-o zonă echivalentă
stabilită în conformitate cu dreptul internaţional, marea liberă; sancțiune: închisoare de la 3 luni la 2
ani: Dacă s-a săvârșit din culpă sancțiunea este închisoare o lună - 1 an sau amendă; - agravantă:
dacă s-a cauzat o deteriorare semnificativă a calității apelor sau prejudicii semnificative vieții
maritime. -sancțiune: închisoare de la 1-5 ani. Dacă s-a săvârșit din culpă, sancțiunea este închisoare
de la 6 luni - 3 ani ; faptele prevăzute la art. 49 săvârşite de pe o navă străină în afara teritoriului
României sau în marea teritorială a României se pedepsesc cu amendă în cazurile în care jurisdicţia
penală a României se aplică conform regulilor de drept intern sau internaţional (art.51 Legea
nr.17/1990).
 TEMATICA
Art.80 din O.U.G. nr. 202/2002, privind gospodărirea integrată a zonei costiere
Evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costieră ori în zona de protecţie a apelor uzate, deşeurilor,
reziduurilor ori produselor de orice fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii
ori microbi în cantităţi sau concentraţii care pot schimba caracteristicile zonei, făcând-o astfel dăunătoare
pentru sănătatea persoanelor, viaţa animalelor şi mediu ori pentru fondul piscicol.Sancțiune: închisoare de
la un an la 5 ani .
• Art. 98 alin. (5) lit. c) O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Refuzul intervenţiei în
cazul poluării accidentale a apelor şi a zonelor de coastă; Sancțiune: închisoare de la 2 -7 ani.
• Articolul 356 Codul penal- Infectarea apei :Infectarea prin orice mijloace a surselor sau
rețelelor de apă, dacă apa devine dăunatoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor.Sancțiune:
închisoare de la un an la 5 ani. Dacă fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6
luni la 3 ani sau amenda. Tentativa se pedepseste.
• Art. 39 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de
canalizare:Constituie infracţiune în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare :
Poluarea gravă, în orice mod, a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor
.Pedeapsa: închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei
Art.92 alin. (2) a) din Legea nr.107/1996 poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un
caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval;Sancțiune:închisoare de la un an la 5 ani.
Dacă faptele au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate. Tentativa se
pedepsește.
Estimarea daunelor
Legea nr.107/1996, legea apelor
• Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafață, râurile
interioare, lacuri naturale și artificiale, fluviul Dunărea și apele subterane.
• ART. 15 (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.
• Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării
durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării
daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea
ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece
echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă
în acestea.
• Definiție art.92 alin. (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apelor de
suprafață și subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale
de ape uzate, deșeuri reziduri sau produse de orice fel care conțin substanțe,
bacterii ori microbi în cantitate sau concentraţie care poate schimba
caracteristicile apei, punând în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală
a persoanelor, viaţa animalelor, mediul, producţia agricolă ori industrială sau
fondul piscicol.
Sancțiune: închisoare de la un an la 5 ani. Dacă faptele au fost săvârşite din culpă,
limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Tentativa se pedepsește.
 OBIECTUL INFRACȚIUNII
Obiectul juridic al infracțiunii: este unul complex, respectiv relațiile sociale a căror
formare, desfășurare și dezvoltare normală implică protejarea apei ca element al mediului
înconjurător în general, și a bunăstării şi sănătății omului, a animalelor și plantelor, în
special, de acțiunile iresponsabile de deversare a apelor uzate, deșeurilor, reziduurilor ori
produse de orice fel care conțin o cantitate de substanțe care poate schimba
caracteristicile apei făcând-o dăunătoare pentru oameni, animale și plante.
Obiectul material al infracțiunii: în literatura de specialitate există două opinii în acest
sens, respectiv:
- infracțiunea prevăzută de art.92 alin.1 din Legea nr.107/1996 nu are obiect material,
cu motivarea că valorile complexe protejate prin încriminare nu se pot materializa în
factorii poluanți;
- obiectul material al infracțiunii prevăzută de art.92 alin.1 din Legea nr.107/1996, este
reprezentat de factorii poluanți, respectiv de substanțele, deșeurile și reziduurile deversate
în apă.
În opinia noastră, obiectul material al infracțiunii este apa, în formele sale ape de
suprafață și subterane, ape maritime interioare ori apele mării teritoriale, precum și
corpul uman, corpul animalului sau al plantei afectate de poluarea apelor.
Obiectul material nu trebuie confundat cu mijlocul material, respective instrumentul
de care făptuitorul s-a folosit la săvârşirea infracţiunii.
Obiectul material constă în bunul, persoana fizică, animalul sau planta , împotriva
căreia s-a îndreptat acţiunea sau inacţiunea incriminată în cazul infracţiunilor care au un
obiect material ,absenţa acestora implicînd lipsa obiectului juridic și atrage inexistenţa
infracţiunii.
 Subiecții infracțiunii si participația penală
Subiect activ poate fi orice persoană, inclusiv persoana
juridică.
Participația este posibilă în toate formele.
Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorilor
sociale ocrotite.
Subiectul pasiv secundar al infracțiunii este persoana
vătămată prin efectele poluării apelor, care poate fi, fie persoana
afectată direct, ca urmare a vătămării corporale aduse, fie indirect
prin afectarea culturilor agricole sau ori prin vătămarea
animalelor domestice.În cazul vătămării animalelor sălbatice
subiectul activ este proprietarul fondului de vânătoare iar în cazul
vătămării florei sălbatice subiect pasiv secundar este proprietarul
terenului pe care s-a produs vătămarea.
 Particularități ale răspunderii persoanei juridice

Condițiile răspunderii penale a persoanei juridice sunt

reglementate în art.135 din Codul penal.
- persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților
publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în
realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în
numele persoanei juridice.
-instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile
săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face
obiectul domeniului privat.
-răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude
răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la
săvârșirea aceleiași fapte.
 Subiectul activ persoana juridică- considerentele
DCC nr.156/2018
• -teza răspunderii directe concretizată în Codul penal permite tragerea la
răspundere penală a persoanei juridice ori de câte ori s-a comis o infracțiune,
indiferent dacă a fost sau nu identificată persoana fizică care a comis fapta
ilicită și indiferent dacă această persoană a fost sau nu găsită vinovată. În
reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice au fost păstrate
principiile pe care se fundamentează această răspundere.
• -legătura personală nu poate să justifice, singură, angajarea răspunderii
penale a persoanei juridice, astfel că se impune ca ea să fie dublată de o
legătură reală, obiectivă, în care, pe lângă cerința ca fapta să fi fost comisă de
un prepus, apare și cerința ca fapta să fi fost săvârșită în legătură cu atribuțiile
sau cu scopul funcțiilor încredințate.
• - răspunderea penală a persoanei juridice este generală, putând fi atrasă de
orice activitate a ei în care se poate identifica un element subiectiv propriu
acesteia, diferit de cel al persoanei fizice care execută în concret actul
material.
• - răspunderea penală a persoanei juridice poate fi antrenată de orice
persoană fizică ce acționează în numele ei, nu doar de către organele de
conducere ale acesteia.
Subiectul activ persoana juridică- considerentele DCC
nr.156/2018-continuare
• - prin săvârșirea de către persoana juridică a unei infracțiuni în realizarea
obiectului de activitate se înțelege că un organ, prepus sau reprezentant al persoanei
juridice, a comis o infracțiune cu prilejul transpunerii în practică a activităților pe care,
potrivit legii, actelor constitutive sau actelor de organizare și funcționare, persoana
juridică le poate derula. Această cerință presupune că, la momentul săvârșirii
infracțiunii, agentul se afla în exercițiul unei atribuții de serviciu și că, prin urmare, el
deținea fie calitatea de „organ“, fie calitatea de „reprezentant“ direct sau indirect al
persoanei juridice.
• - o infracțiune este comisă în interesul persoanei juridice în toate cazurile în care
folosul - material sau moral - obținut prin infracțiune revine, în totul sau în parte,
persoanei juridice, deși infracțiunea nu este comisă în realizarea obiectului de
activitate. Analizând această cerință, Curtea constată că aceasta poate primi atât o
interpretare subiectivă ca făcând trimitere la scopul urmărit de agent, cât și una
obiectivă ca făcând trimitere la un profit (avantaj) pe care persoana juridică l-a obținut
deja de pe urma săvârșirii infracțiunii. În oricare dintre aceste interpretări devine
posibil ca răspunderea penală a persoanei juridice să fie antrenată și de alte persoane
fizice, și nu doar de acelea care acționează în calitate de organe sau de reprezentanți ai
persoanei morale.
• -o infracțiune este săvârșită în numele persoanei juridice dacă persoana fizică ce
efectuează elementul material al faptei acționează în calitate de organ, prepus sau
reprezentant al persoanei juridice, învestit în mod oficial (legal sau convențional), fără
ca fapta să fie săvârșită în realizarea obiectului de activitate sau în folosul persoanei
juridice în cauză.
 Latura obiectivă- Elementul material
• - constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de a
evacua, arunca sau injecta în apele de suprafață și
subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării
teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de
orice fel, care conţin substanţe, bacterii ori microbi în
cantitate sau concentraţie care poate schimba
caracteristicile apei.
• Substanţele care reprezintă un risc semnificativ de
poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul
acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă sunt
enumerate în anexele Legii nr.107/1996, cum ar fi,
hidocarburi, cianuri, etc.
 Latura obiectivă- Elementul material –
excepții
- art.16 alin.(1) din Legea nr.107/1996, pentru protecția resurselor de apă se
interzic:
d) evacuarea de ape uzate în lacurile naturale sau de acumulare, în bălți, heleșteie
sau în iazuri, cu excepția iazurilor de decantare;
d^1) evacuarea de ape uzate epurate și/sau neepurate în apele subterane sau pe
terenuri, cu excepția folosirii apelor uzate epurate corespunzător, cu respectarea
indicatorilor de calitate la evacuare prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, pentru irigații, în
baza unui studiu și cu condiția monitorizării acestor ape;
d^2) se exceptează evacuarea apelor pluviale neimpurificate pentru care nu există
soluția evacuării într-un emisar natural, cu condiția monitorizării permanente a
încadrării în parametrii legali;
-Articolul 20 alin.(1) din Legea nr.107/1996 Apele de mină sau de zăcământ
pot fi evacuate în cursuri de apă, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel
încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de
suprafață.
 Latura obiectivă- Elementul material –
excepții
Articolul 20 alin.(2) din Legea nr.107/1996 Injectarea apelor cu conținut de
substanțe care rezultă în urma operațiilor de explorare și extracție a hidrocarburilor sau
în urma activităților miniere, precum și injectarea apelor din considerente tehnice poate
fi realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formațiunile geologice din care
s-au extras hidrocarburi ori alte substanțe sau în formațiunile geologice care, din motive
naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii și măsuri
speciale și a avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conțin decât acele
substanțe care rezultă din operațiile menționate anterior.
Articolul 20 alin. (4) din Legea nr.107/1996 Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se
poate injecta în formațiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii
pentru alte folosințe.
Articolul 20 alin. (6) din Legea nr.107/1996 Se autorizează injectarea de cantități mici
de substanțe pentru caracterizarea, protecția sau remedierea corpurilor de apă subterană
în scopuri strict științifice, în limita cantităților strict necesare pentru realizarea acestora.
 Latura obiectivă- Elementul material –
excepții
Articolul 20 alin.(6^1) din Legea nr.107/1996 Se poate autoriza injectarea de
fluxuri de dioxid de carbon în scopul stocării în formațiuni geologice care, din
motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, cu condiția prevenirii
oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane, precum și
cu condiția ca o astfel de injectare să se efectueze potrivit prevederilor legislației
specifice privind stocarea geologică a dioxidului de carbon sau să fie exclusă din
domeniul de aplicare a respectivei legislații.
Articolul 20 alin. (7) din Legea nr.107/1996 Autorizarea activităților prevăzute
la alin. (2)-(6^1) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor de
mediu ale corpului de apă subterană respectiv.
Latura obiectivă-urmarea imediată
• Urmarea imediată constă în poluarea apei, prin
schimbarea caracteristicilor sale și crearea unei stări
de pericol pentru viaţa, sănătatea şi integritatea
corporală a persoanelor, viaţa animalelor, mediul,
producţia agricolă ori industrială sau fondul piscicol.
• Raportul de cauzalitate rezultă ex re, din însăși
săvârșirea faptei.
• Prin poluare se înțelege introducerea directă sau
indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor
substanţe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate
dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor
acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice,
care poate conduce la pagube materiale ale proprietăţii,
sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile sau alte
folosinţe legale ale mediului.(Anexa 1 pct.45 din Legea
nr.107/1996)
 Latura obiectivă- urmarea imediată- impact
asupra corpului de apă
• Conform anexei nr.1 pct.35^1 din Legea nr.107/1996 prin impact asupra
corpului de apă se înțelege efectul produs ca urmare a desfăşurării unei activităţi
asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de
suprafaţă, precum şi asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă
subterană.
• Acesta poate fi:
• - impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice
bune/potenţialului ecologic bun şi stării chimice bune a corpului de apă de suprafaţă,
stării cantitative bune şi stării chimice bune a corpului de apă subterană;
• - impact nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/potenţialul ecologic şi
starea chimică a corpului de apă de suprafaţă, respectiv starea cantitativă şi starea
chimică a corpului de apă subterană şi nici nu compromite atingerea obiectivelor de
mediu;
• - impact permanent: produce efecte negative pe termen lung asupra stării
ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă,
respectiv asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană;
• - impact temporar: produce efecte negative pentru o perioadă scurtă de timp
asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de
suprafaţă, respectiv asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă
subterană, fiind de aşteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în
mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului.
 Latura subiectivă

Presupune vinovăția făptuitorului sub forma

intenției directe sau indirecte sau din culpă.
Eroarea asupra naturii substanțelor sau a
deșeurilor deversate nu influențează vinovăția
făptuitorului și nici nu înlătură răspunderea sa.
Mobilul și scopul nu are relevanță pentru
încadrarea juridică a faptei ci doar pentru
individualizarea judiciară a pedepsei.
 TENTATIVA ȘI CONSUMAREA
• Tentativa la acesta infracțiune se pedepsește.
• Infracțiunea se consumă în momentul evacuării, aruncării sau
injectării în apele de suprafață și subterane, în apele maritime
interioare ori în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri
sau produse conţin substanţe, bacterii ori microbi în cantitate sau
concentraţie care poate schimba caracteristicile apei.
• Pentru existența infracțiunii nu este necesar ca în urma
deversărilor să se schimbe caracteristicile apei.
• Ce se întâmplă dacă se schimbă caracteristicile apei și se pune în
pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa
animalelor, mediul, producţia agricolă ori industrială sau fondul
piscicol? Poate exista infracțiunea prevăzută în Legea nr. 17/1990,
dacă sunt întrunite și celelalte condiții.
• În cazul în care se produce vătămarea corporală a persoanelor ori a
animalelor ori se distruge mediul producţia agricolă ori industrială
sau fondul piscicol ori se produce decesul unei persoane se vor aplica
regulile concursului de infracțiuni.
 Infracțiunea prevăzută în art.98 alin. 4 lit. b)
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului

Definiție
Descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave
sau platforme plutitoare direct în apele naturale ori
provocarea, cu ştiinţă, de poluare, prin evacuarea sau
scufundarea în apele naturale, direct ori de pe nave
sau platforme plutitoare, a unor substanţe ori deşeuri
periculoase, dacă au fost de natură să pună în pericol
viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală.
Sancțiune: închisoare de la un an la 5 ani
 Subiecții infracțiunii si participația penală
Subiect activ poate fi orice persoană, inclusiv persoana
juridică.
Participația este posibilă în toate formele.
Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorilor
sociale ocrotite.
Subiectul pasiv secundar al infracțiunii este persoana
vătămată prin efectele poluării apelor, care poate fi, fie persoana
afectată direct, ca urmare a vătămării corporale aduse, fie indirect
prin vătămarea animalelor domestice ori a plantelor .În cazul
vătămării animalelor sălbatice subiectul activ este proprietarul
fondului de vânătoare iar în cazul vătămării florei sălbatice
subiect pasiv secundar este proprietarul terenului pe care s-a
produs vătămarea.
 Latura obiectivă-Elementul material
Constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de:
- a descărca de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele
naturale a deșeurilor sau apelor uzate;
- evacua ori scufunda în apele naturale direct, ori de pe nave
sau platforme plutitoare a unor substanţe ori deşeuri periculoase.
Cerințe esențiale:
- fapta să fi fost de natură să pună în pericol viața sau sănătatea
umană, animală sau vegetală.
- fapta să se comită asupra apelor naturale, fără să se facă
distincție, după cum sunt surse ori rețele de apă, ape interioare, ape
de suprafață, ape subterane, ape costiere, ape internaționale.
- fapta să fi fost comisă de pe nave sau platforme plutitoare,
cuvântul ori fiind impropriu folosit de legiuitor;
Latura obiectivă-Urmarea imediată-raportul de
cauzalitate

Urmarea imediată constă într-un rezultat, poluarea apelor

(deteriorarea mediului) și crearea unei stări de pericol pentru viaţa ori
sănătatea umană, animală sau vegetală.
Conform art.2 pct.22 din OUG nr.195/2005, prin deteriorarea
mediului se înțelege alterarea caracteristicilor fizico-chimice și
structurale ale componentelor naturale și antropice ale mediului,
reducerea diversității sau productivității biologice a ecosistemelor
naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra
calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și
solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor
deficitară, ca și prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului.
Raportul de cauzalitate rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei,
dar starea de pericol trebuie dovedită iar nu constatată propriis
sensibus de către organul de urmărire penală.
 Latura subiectivă

Presupune vinovăția făptuitorului sub forma

intenției directe sau indirecte în cazul descărcării
apelor uzate şi a deşeurilor și sub forma intenției
directe în cazul evacuării substanţelor ori deşeurilor
periculoase.
Eroarea asupra naturii substanțelor sau deșeurilor
deversate nu influențează vinovăția făptuitorului și
nici nu înlătură răspunderea sa.
Mobilul și scopul nu are relevanță pentru
încadrarea juridică a faptei ci doar pentru
individualizarea judiciară a pedepsei.
 Tentativa și consumarea

Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește.

Infracțiunea se consumă în momentul
descărcării, evacuării ori scufundării de pe nave sau
platforme plutitoare a apelor uzate, deșeurilor,
substanțelor ori deșeurilor periculoase.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE !