7. Metode 7A. Definitii Metodele de invajimant (“odos" = cale, drum; “metha" = editre, spre) reprezinta egy folosite in scoald de ciitre profesor in a-i sprijini pe elevi si descopere viafa, natura, ty lucrurile. stiinta. Ele sunt totodati mijloace prin care se formeazi gi se dezvolta priceperile, deprinderile capacitiile elevilor de a actiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoasterii transforn exteriorul in facilitati interioare, formandu-gi caracterul si dezvoltindu-si personalitatea, “Calitatea pedagogic’ a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o eq de cunoastere propusi de profesor intr-o cale de invéjare realizata efectiv de prescolar, eley, student, in cadrul instruirii formale gi nonformale, cu deschideri spre educafia permanenta.” (So Cristea, 1998, p, 303). Metodele did tice reprezinti ,o cale eficienta de organizare si conducere @invayariigiin sii”) (L Cerghit, 2001, p.63). Pot fi considerate drept .calea de urmateinsactivitatea comunaja, educatorului si educatilor, pentru indeplinirea scopurilor invafimantului, adlied pentru informareals, formarea educatilor “(C. Moise, 1998, p 143) Metoda poate fi privita gi ca ,o modalitate de actiune, un instrument eu ajutorul caruia” elevii, sub indrumarea profesorului sau in mod independent, igi insugese si aprofundeaza cunostinte, informeazii si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale gi practice, aptitudini, atitudini ete. * (M. Ionescu, M. Bocos, 2001, p.122) Procedeele didaéticé sunt clemente de detaliu ce intra in componenta metodelor; sunt solufii didactice practice ce concur la aplicarea cu eficienfa a metodei. Relatia dintre metode gi procedee este una dinamica: in anumite contexte pedagogice 0 metoda se poate transforma in procedeu si invers. in literatura de specialitate, existi mai multe opinii in ceea ce priveste clasificarea metodelor didactice. Diversificarea situatilor de instruite a dus, in timp, la. diversifiearea metodologiei didactice. ,,Scoala de astizi se declar’ in favoarea diversificarii si flexibilica metodologiei de instruire “(I. Cerghit, 2001, p.64).. Metodele traditionalé} expozitive ori frontale las impresia ca nu ar mai fi in ‘i cu noile principii ale participarii active si constiente a elevului, Acestea pot insa dol che deosebiti in condifiile unui auditoriu numeros, avnd un nivel cultural care sai band: % et haat -mesajul informational transmis, raportat la unitatea de timp. accesul la Metodele actiy-participative pun accent pe invajarea pr traditionale de invajare. Educatia ru parti domeniul « ely.cultue aoe aeInteractive comunicarea este unidirectionala; accentual cade pe transmiterea de cunostinte; pun. accentul pe insusirea continutului, vizand, in principal, latura informativa a educatiei; sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind vazut ca un obiect al instruirii, asadar comunicarea este unidirectionala; sunt predominant comunicative; sunt orientate, in principal, spre produsul final, evaluarea fiind de fapt o reproducere a cunostin{clor: au un caracter formal si stimuleazd competitia; © stimuleazi motivatia extrinsecd pentru invatare; relatia profesor-elev es te autocratica, disciplina scolar fiind impusd. Aceste metode genereaz pasivitatea in rindul clevilor. comunicarea este multidirectionala; accentual cade pe dezvoltarea gandiriis evaluarea este una formativa; incurajeazi _participarea, _inifiativa, creativitatea; este incurajat parteneriatul cadru didactic /elev; acorda prioritate dezvoltarii personalitatii elevilor, vizand latura formativa a educatici; sunt centrate pe activitatea de invatare a clevului, acesta devenind subiect al procesului educational; sunt centrate pe actiune, pe invafarea prin descoperire; sunt orientate spre proces; sunt flexibile, incurajeaza invatarea prin cooperare si capacitatea de autoevaluare la elevi, evaluarea find una formativa; stimuleazi motivatia intrinseea; relatia profesor-elev este democratica, bazati pe respect si colaborare, iar disciplina deriva din modul de organizare’ ‘a lectiei. Prin metodele moderne se incurajeazi_participarea r, inifiativa si creativitatea.D. Metode interactive (activ participative, moderne, complementare, pentru dezvoltarea 5 a gandirii critice, a creativitatii etc.) v 1. Brainstormingui, ,,furtuna in creier”, “efervescenta creierului”, “asalt de idei” este o metoda’ de stimulare a creativitatii ce const& in enuntarea spontana a cat mai multor idei pentru solutionarea unei probleme, intr-o atmosfera lipsita de critica. Pe de alta parte, metoda seattle ‘de idei se bazeazi pe functia asociativa a intelectului. O idee emisa de un subiect are o functie asociativa dubla: - Se asociaza si cheama 0 alta idee in mintea aceluiagi subiect; - Se asociaza cu o idee in mintea altui subiect. La baza acestei metode stau doua pri doua faze distincte in desfasurarea asaltului de idei, ideilor noi intr-o forma spontana. Exista formularea temei si identificarea elevilor participanti si comunicarea temei in momentul inceperii lectiei, dindu-se posibilitatea fiecdrui elev sa dea un raspuns sau altul, fara argumentare si intr-un timp cat mai scurt. ncipii, neutralizarea blocajului gandirii si stimularea4 2. Bulgirele de zapads ( nida) este o imbinare armonioasa jntre activitatea individuala siceaa grupurilor de elevi. Are rolul dea incorpora activitatea fiecarui elev intr-un demers amplu menit si rezolve 0 problema complexa. Aceasta are ca obiectiv dezvoltarea capacitatii de a sii ntetiza_principalele probleme, ui text literar. Evaluarea activitatii elevilor se poate face conceperea concluziilor finale. Pentru a usura sarcina profesorului si pentru a implica elevii i evaluativ se poate distribui un chestionar de bilant al rolurilor i cuprinde un set de enunturi aday informatii, idei ale unei teme sau ale un43. Cubul este o metoda activa aplicata unei clase de elevi impartita in sase grupe. . Fiecare grupa are o sarcina de lucru diferita ca grad de dificultate fata de celelalte cinci grupe. Elevii dau cu zarul. Fiecdrei fete a cubului, profesorul ii asociaz o cerinta, care trebuie neaparat si inceapa cu cuvintele: ,,descrie”, ,,compar: sociaza”, ,argumenteaza”, ,,analizeaza”, respectiv »al Lica” Oricare forma a muncii independente stimuleaza activitatea creatoare a elevilor, asigurand antrenarea tuturor elevilor la munca, indeplinirea problemelor date si integrarea cu succes a elevilor in societate. DESCRIE ANALIZEAZA ARGUMENTEAZA APLICA ASOCIAZA COMPARA4 4, Ciorchinele este un organizator grafic, un tip de brainstorming neliniar, prin care se stores evidentiaza intr-o retea, conexiunile dintre idei despre un subiect. Se noteaz tema in centru gi apoi din ea curg ideile, sintagmele noi. Metoda organizeaza reprezentiarile elevilor si exerseaz4 gAandirea libera. La inceput, tema (care urmeaza a fi rezolvat&) este scris in mijlocul tablei/foii de hartie, iar elevii sunt solicitati s&-si noteze toate ideile care le vin in minte in legatura cu tema respectiva, tragandu-se linii intre acestea gi tema initial’. Pe masura ce se scriu cuvinte, idei noi, elevii vor trage linii intre toate ideile care par a fi conectate. Activitate: ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata. a se opreste cand se epuizeaza toate \q 5: Diagrama Venn are rolu! de & reprezenta sistematic, intr-un mod cat mai creativ, asemanirile si deosebirile evidente dintre doua categorii de concepte, operatii. Da rezultate deosebite la activitatea in echipa. Este formata din doua cercuri care se suprapun Partial. in intersectia celor doud cercuri se grupeaza asemanarile. iar in spatiile ramase libere din cercuri se noteaza deosebirile dintre dou aspecte. idei sau concepte. Este 0 metoda ce se aplica in activitati de observare, jocuri didactice, dezbateri, in vederea sistematizarii cunostintelor sau restructurarii ideilor extrase dintr-un text Diferente Asemanari4 6, Eseul de cinci minute: Este o metoda care se foloseste la sfargitul orei, pentru a-i ajuta pe elevi sa-gi adune idcile legate de tema Iectici si pentru a-i da profesorului o idee mai clara despre ceea ce s-a intémplat, in plan intelectual, in acca ord. Acest escu le cere clevilor doua lucruri: si serie un lucru_pe care |-au invifat din lectia respectiva gi si formuleze o intrebare pe care 0 mai retin in legatura cu accasta. 7 Profesorul strange eseurile de indata ce elevii au terminat de scris gi le foloseste pentru a-si planifica, la aceeasi clasa, lectia urmiitoare.§ 7. Explozia stel * Definitie — este o metoda de stimulare a creativitatii, 0 bazeazi pe formularea modalitate de relaxare a copiilor gi se de intrebari pentru rezolvarea de noi probleme gi noi descoperiri. Etapele metodei “CER - Blevii, asezati in semicere, propun problema de rezolvat - Pe steaua mare se scrie ideea centrala cine?” - Pe cinci stelute se scrie cate o intrebare de tipul “CE, CINE, UNDE, DE CE, CAND, iar cinci elevi extrag cate o intrebare - Fiecare elev din cei cinci isi alege 3-4 colegi, organizandu-se in cinci grupuri 63——e x ne * x : ¢ Jigsaw (in englezi jigsaw puzzle inseamni mozaic) sau “metod; interdependente” (A, Neculau, 1998), este o strategie bazata pe invatarea in echipa sae Fiecare elev are o sarcina de studiu in care trebuie si devind expert. E] are in (eam responsabilitatea transmiterii informatiilor asimilate, celorlalti colegi. ETAPE $I FAZ 1. Pregdtirea materialului de studiu: grupurilor : -learning). Acelasi timp si0% Tehnica 6/3/5 pee 6 membri Sidei Tehnica 6/3/5 este aseminitoare brainstorming-ului. Ideile noi insi se sctiu pe foile de hartie care circula intre participanti si de aceea se mai numeste si metoda brainwriting. Tehnica se numeste 6/3/5 pentru ista: —_—_— -6membri in grupul de lucru, care noteaza pe o foaie de hartie cate 3 solufii fiecare, la o problema data, timp de ~5 minute (insumand 18 rspunsuri, in minute, in fiecare grup) Etapele metodei 6/3/5: L lmpartirea clasei in grupe a cate 6 membri fiecare. IL Formularea problemei yi explicarea modalitatii de lucru. Elevii/studentii primesc fiecare céte o foaie de hartie imp’rfita in trei coloane. IIL Desfasurarea activitatii in grup. , ; in aceasta etapa are loc o imbinare a activitifii individuale cu cea colectiva. a Pentru problema data, fiecare dintre cei 6 participanti, are de notat pe 0 foaic, 3 solutii in tabelul cu 3 coloane, intr-un timp maxim de 5 minute. Foile migreaz apoi de la sténga spre dreapta bitdajung la posesorul initial. Cel care a primit foaia colegului din stinga, cteste soluile deja Xolate si incearca si le modifice in sens creativ, prin formula noi, adapténdu-le, imbundtafindu-le Seconstruindu-le continu. ee IV. Analiza solujiilor si refinerea celor mat” | Se eerste ane obtinute, se disout gi so species rezultatele. Dotan aera vele aplicarii tehnici 6 esbiltatea de a se exprima; Similar by ee ate eazi constructia de pidei pe idei’ 3 en Dinetag en instorming-ului, stimulcar™ Rpetitia intre grupuri, imbindnd munca individual eu cea le echipge solidaritatea in grup si compet?cess 9 10. Cvintetul Definitie — consta in crearea de cinci versuri respectandu-se cing; e cinci reguli in scopul de a s¢ inutul unei teme abordate. sintetiza cont Descrierea metodei Comunicarea sarcinii de lucru (se anunté tema si sunt reamintite Tegulile d © de alcatuir. i uire a unul cvintet) - Primul vers- un singur cuvant ce denumeste subiectul lectiei - Al doilea vers- doua cuvinte care definesc caracteristicile subiectului - Al treilea vers — format din trei cuvinte care exprimé actiuni (verbe la - Al patrulea vers — format din patru cuvinte care exprimi starea elevul - Al cincilea vers - un cuvant care arata insusirea esentiala a subiectului (2 adjective) serunziu) ui fata de Subiectpermite elevilor_—~ —_ oo 4 11. Jufnalul dublu * Metod /Jurnalului_Dublu est lizata 7 F : ae L este utilizata in analiza textelor literare sau stiinfifice, care si coreleze noile informatii cu experienta lor personal, cu cunostintele anterioare; si mediteze la semnificatia pe care o are un confinut informational pentru fiecare din ei. Aceasta tehnicd presupune urmiatoarele etape: ; elevii sunt solicitati si citeasc cu atentie un anumit text; fiecare elev alege din text un pasaj care I-a impresionat in mod deosebit; pagina de caiet este impartitd in doua: in partea stanga fiecare elev scrie pasajul ales, iar in partea dreapta noteaza comentariile personale referitoare la acel pasaj. Structura Jurnalului dublu este prezentataé mai jos. Pentru a-i sprijini pe elevi in completarea rubricii Opinii personale, profesorul poate sugera cateva intrebari, care au rolul de a stimula gandirea critica: De ce ati ales acest pasaj? De ce vi s-a parut important? La ce v-a facut si va ganditi? ong sentimente v-a creat? Ce nedumeriri aveti in legatura cu acel text? text lungi, in afara clasei. Jurnalul cu dubla intrare este o metoda prin care cititorii stabilesc o legitura stransa intre si propria lor curiozitate sau experienta, find util in situafii fn care elevii au de citit texte mai Fragment Opinii personale4 12. Stiu/Vreau sa Stiu/Am aflat ° Metoda ,,Stiu/vreau sd stiu/am invitat”: Este 0 metoda de invatare prin colaborare ce urmareste implicarea participantilor ce gtiu deja despre o anumiti tema si apoi se formuleazi intrebari la care se asteapta gasirea rispunsului in lectie. Pentru a folosi aceasti metod se pot parcurge urmitoarele etape: Se cere la inceput elevilor s& formeze perechi si si faci o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata. fn acest timp se descneazi pe tablé un tabel cu urmatoarele coloane: stiu/vreau sa stiu/am invatat (Ogle, 1986), cum este cel de mai jos: Stiu Vrean Ce credem ca stim)? Ce vrem si ‘Am invatat Ce am invatat? Se cere apoi catorva perechi si spuni celorlalti ce au scris pe liste gi se noteaza lucrurile cu care toati Iumea este de acord in coloana stdngi. Poate fi util si se grupeze informatiile pe categorii. . in continuare, se ajuti elevii si formuleze intrebairi despre lucruri de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot apirea in urma dezacordului privind unele detalii 1 pot fi produse de curiozitatea cursantilor. Aceste intrebari sunt notate in coloana din mijloc. Se cere apoi si citeascad textul. _ ; lectura textului, se revine asupra intrebirilor pe care le-au formulat inainte de a citi Dupa textul si pe care le-au trecut in coloana” Vreau sa stiw’. Se urmireste la care intrebari s-au gisit Aspunsuri in coloana ” Am invajat”. In continuare, elevii sunt raspunsuri in text si se trec aceste rdspuns z $ntrebali ce alte informafii au gisit in text, in legdtura cu care nu au pus intrebari la ineeput gi se tree aceste rispunsuri in ultima coloan’. Se revine, apoi, la intrebarile care au rama i raispuns gi se discuta cu elevii unde ar putea cauta ei aceste informafii. | fn incheierea cursului, e : Unele dintre {ntrebarile lor s-ar putea sa rman’ fad rdspuns 8 7 intrebirile pot fi folosite ca punet de plecare pentru inve oa ( http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attachétype=post& id= participanfii revin In schema S/V/I si decid ce au invafat din lectie. i s-ar putea si apara intrebari noi, in igatii ulterioar 2154697)4 13. Leetura cu predictii « Metoda predic{iilor sti ear oe Metov P { imuleaza creativitatea, fac © . : anterioare. ace apel la experienta si cunostintele La inceputul activitatii se seric pe tabla Tabelul predictiil Ce eredeti ca se va D re ior. = res ece er i asta? ara intampla? edefi asta? Ce s-a intimplat, de fapt? iteste primul fragment al textului: abilesc cuvintele-expresii - cheie reprezentat ive pentru fragmentul citit. in functie de Se acesta; elevii rispund Ja intrebarea din prima coloar Se argumenteaza raspunsul si se completeaza a doua Citind un alt fragment ai povestirii, elevii afla ce s coloana a treia a tabelulur: Se continua astfel, pana Ja terminarea textului; in final, folosind notarile din tabel, clevii vor reda povestirea cu cele doua variante: cea creat de ei si cea originali. coloand; 1 intimplat, de fapt, noténd pe scurt, inDe asemenea, se maj jin activitatea la clasa, di Dezvoltarea psihicd se realiz, jul interstadial si aspectul intr ask i Itarea pe orizontala (Noam Chi eens az in stadii, iar acen ‘astadial, acest iucry omsky) cat si pe verti Mai mult decat atat, dezvoltar i c rea pe v jut i pe alti, pentru a realiza progresul (1 aj Sti dezvoltare vizeazi dowd aspecte: im find ca este foarte Importanta atat al (Jean Piaget), insei su 8 realizeaza mult mai ugor daca indivizit se Lev Vigotsky), Pe de alta parte, acea: A dezvoltare lezvoltata pe teoria stadiala, ajutath ge on’ tinge apogeul daca este valorificats inteligenta STwIAL Si stimulatd de cei din jut (Howand Gardner) Deci, fiecare teorie a invatarit are um scop nobil identific care stau la baza asimilavii de informatii, jax fee vind in intémpinarea “naturii", a bagajului gen ficut si prin aplicarea acestora, ‘area mecanismelor gi a factorilor Wlitorii acestor teorii s-au grabit si ivid, prin studiile pe care le-au Un bun profesor, un facilitator al invatirii trebuie sa {ind cont de toate aceste studi side rezultatele lor: ¢ Piaget” demonstreaz faptul cd abstractul poate fi mai usor infeles cu ajutorul concretului (de aceca folosim materiale didactice ) * Programa Scolata trebuie respectatd, deoarece ea a fost intoemit jindndu-se cont de dezvoltarea cognitiva (Chomsky, Piaget) * Alegerea metodelor trebuie sa aiba in vedere activizarea zonei proximei dezvoltiri Cognitive. dar si capacitatea de colaborare, de ajutor, de autoevaluare si interevaluare (Lev Vigotsky) Invafarea devine cfiviemta daca clevului i se dau satcini pe care si le lucreze eu plicere, in confvsnmsitate cu inteligenta dominant ’ (Howard Gardner) Aplicd, la clasi, cadrul de invatare ERR. Pentru acesta trebuie si: * studiezi Programa Scola a disciplinei pe careo predai gg stabilesti competenta generala, competenta specifica si continuturile care le formeazi alegi metode potrivite fiecdrei etape ( Evocare, Realizarea sensului, Reflectic) {ii cont de dezvoltarea cognitiva a elevilor, dar i de abilitatile pe care acestia le au stimulezi dezvoltarea personalitéii elevilor prin atingerea valorilor si atitudinilor din Programa Scolara, dar si a Competentelor Cheie “poate ci nu ti-ai dat seama, dar esti foarte pregitit in ceea ce Priveste predarea si ne bucurim daca te-am ajutat ©