RESURSELE DE ENERGIE

EOLIANĂ OFFSHORE ALE

ROMÂNIEI
Potențialul natural, cadrul de reglementare și
perspectivele de dezvoltare

București, 2020
 Resursele de energie eoliană offshore ale României:
Potențialul natural, cadrul de reglementare și perspectivele de dezvoltare

STUDIU REALIZAT DE:

Grupul pentru politica energetică (EPG)
Str. Fibrei 18-24, Sector 2,
București www.enpg.ro,
office@enpg.ro

ÎN COOPERARE CU:
Dunărea de Jos University of Galați (Florin Onea, Liliana Rusu and Eugen Rusu).

Finanţare:

Acest studiu face parte dintr-un grant acordat de Fundația Europeană pentru Climă și pus
în aplicare de Grupul pentru politica energetică.

Autori:

Mihai Bălan (Senior Research Associate, EPG), Radu Dudău (Director, EPG), Mihnea Cătuți
(Senior Analyst, EPG) și Andrei Covatariu (Senior Research Associate, EPG).

Disclaimer:

Proiectul a beneficiat și de consultanță din partea Asociației Române pentru Energie

Eoliană (RWEA), Transelectrica, Hidroelectrica și ANRE. Punctele de vedere prezentate în
acest raport nu reflectă pozițiile oficiale ale acestor organizații.

VĂ RUGĂM SĂ CITAȚI CA:

Energy Policy Group (2020), Offshore Wind Energy Resources din România: Potențial
natural, reglementare
framework, andd eelopmnt prspects, Noveme 2020.

1
Rezumat
Energia eoliană offshore este considerată un pilon probabil în atingerea
emisiilor nete de gaze cu efect de seră zero (GES) până în 2050, așa cum prevede
Pactul verde european. Europa găzduiește unele dintre cele mai importante
resurse eoliene offshore din lume. O mai bună valorificare a acestui potențial va fi
abordată în viitoarea strategie a Comisiei privind energia eoliană offshore pentru
2020, care se preconizează că va consolida o extindere rapidă a vântului offshore
pe continent, de la actuala capacitate instalată de 20 GW la 450 GW până în
2050. Generarea de energie eoliană offshore poate oferi numeroase avantaje: ore de
încărcare completă ridicate, ore de funcționare ridicate, variabilitate destul de scăzută și,
în consecință, o predictibilitate mai mare și erori de prognoză mai mici, precum și
nevoile de energie de echilibrare lower în comparație cu energia eoliană terestră și
fotovoltaică solară.
Prezentul studiu evaluează potențialul natural și tehnic al sectorului eolian offshore
din România, găsind o capacitate naturală totală estimată de 94 GW, din
care 22 GW ar putea fi instalați ca turbine fixe, ceea ce duce la o producție
anuală totală de energie (AEP) de 239 TWh, cu 54,4 TWh de turbine fixe. Datele
analizate în acest raport arată că viteza vântului crește odată cu distanța
până la țărm, doar partea centrală a sectorului de apă adâncă având mai multe
sizeable mean wind speeds (close to 7 m/s). A large part of Roman ia's Exclusive
Economic Zone (ZEE) constă dintr-o zonă de apă adâncă (>50 m) care este mai
potrivită pentru platformele plutitoare. Cu toate acestea, mai multe parcuri eoliene
offshore din Europa au fost construite recent la aproximativ 60 km de țărm, o
distanță care se află chiar în zona de tranziție românească de la apă puțin adâncă
la apă adâncă.

Studiul identifică două grupuri potențiale cu cele mai favorabile condiții

pentru o primă etapă de dezvoltare eoliană offshore, bazată pe turbine fixe: unul
cu factori de capacitate între 33-35%, în adâncimi de apă sub 50 m la 40-60 km de
țărm – o zonă care atinge echilibrul corect între resursele eoliene și costurile
rețelei offshore necesare, posibilitatea injectării ieșirii în stația electrică
Constanța Sud și proximitatea față de Portul Constanța. Cealaltă zonă prezintă
resurse eoliene marginal mai bune, dar linia de transport a energiei electrice onshore
existentă este în continuare interioară, iar rețeaua de legătură ar trebui extinsă
prin Delta Dunării, care este o arie protejată.
Pentru a-și dezvolta potențialul eolian în Marea Neagră, România trebuie să
abordeze o serie de probleme cheie, cea mai semnificativă fiind depășirea
provocărilor rețelei . Orice nou parc eolian offshore dezvoltat în apele
românești va trebui să fie conectat la rețeaua din Dobrogea, unde se află deja o
mare parte din activele de producere a energiei electrice din țară și sunt planificate
noi surse regenerabile de energie, alături de două noi unități nucleare la
Cernavodă, în sensul aproape dublării capacității instalate în o zonă cu o cerere
de energie locală destul de limitată. O problemă separată sunt conexiunile la
rețeaua offshore. Pe măsură ce dimensiunea proiectului și distanța față de țărm cresc,
liniile de tensiune mai mare sunt utilizate pentru a minimiza pierderile electrice.
Proiectele mari construite mai departe de țărm pot utiliza o conexiune pentru
curent continuu de înaltă tensiune (HVDC), ceea ce duce la costuri mai mari în
față.
Pentru a evita cheltuielile inutile și pentru a optimiza costurile infrastructurii offshore,
planificarea coordonată avansată este primordială, începând cu faza de amenajare
a spațiului maritim. Guvernul ar trebui să pregătească, cu implicarea strânsă și
timpurie a părților interesate relevante, Planul spațial maritim național (MSP), în
conformitate cu Directiva MSP. MSP este extrem de important în promovarea
intereselor statului și în reducerea riscului de conflict între activitățile potențiale
și prioritățile de politică: transportul maritim, zonele militare, pescuitul, impactul asupra
mediului și biodiversității, siturile arheologice, precum și alte facilități și
activități economice.
Rația Collabo și investițiile dezvoltatorilor de parcuri eoliene trebuie încurajate
cu scopul de a facilita construcția în timp util și de a maximiza utilizarea comună a
conexiunilor offshore.
Producția offshore de energie eoliană va avea efecte benefice pentru piețele de
energie din România . Sistemul energetic ar beneficia de o putere mai constantă
și de o precizie sporită a previziunilor, ceea ce reduce costurile legate de
gestionarea și echilibrarea energiei. Apoi, producția de energie electrică mai puțin
volatilă crește șansele producătorilor offshore de a concura pe piețele futures,
cu produse de livrare pe termen mediu și lung, care au un risc comercial mai mic
decât produsele oferite de colegii lor onshore. Presupunând o interconectivitate sporită
a pieței regionale, energia electrică curată suplimentară va limita posibilitatea
generatoarelor pe bază de combustibili fosili pe piețele spot.
Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore ar trebui, de asemenea, planificată
pentru a facilita o decarbonizare accelerată a sectoarelor-cheie, cum ar fi
transporturile și industria, fie prin electrificare directă cu ajutorul energiei din surse
regenerabile, fie prin utilizarea hidrogenului. Crearea cererii de hidrogen
curat va contribui, de asemenea, la ușurarea dificultăților de evacuare a energiei
electrice produse de parcurile eoliene offshore din regiunea Dobrogei. Dacă
România utilizează în mod eficient instrumentele financiare disponibile ale
UE pentru dezvoltarea energiei curate, este bine poziționată pentru a deveni un
producător principal de hidrogen curat în Europa de Sud-est și se poate transforma
într-un exportator regional. Regiunea Dobrogea, în special, are toate premisele
pentru găzduirea unui hub de dezvoltare a hidrogenului, deoarece are atât
perspective excepționale de a produce hidrogen curat prin intermediul surselor
regenerabile onshore și offshore, cât și potențial de solicitare locală flagificădin
partea rafinăriilor și industrieisiderurgice, a încălzirii centralizate, a activităților
portuare decarbonizate, precum și a transportului naval.
Extinderea capacității portuare este primordială. O instalație portuară bine
echipată la distanță economică de zonele de dezvoltare eoliană offshore este o
condiție prealabilă esențială, având în vedere că componente precum fundațiile,
platformele sau stațiile sunt fabricate direct la cea mai apropiată instalație
portuară, care joacă, de asemenea, un rol esențial în operațiuni și întreținere (O&M).
Acest lucru subliniază necesitatea de a încuraja și sprijini modernizarea
instalațiilor portuare și a infrastructurii pentru a găzdui turbine mai mari, pentru a
crește volumele, pentru a satisface exploatarea și întreținerea, pentru a dezvolta
instalații de formare și centre de dezafectare pentru turbinele fixe și plutitoare.
Porturile sunt, de asemenea, importante pentru integrarea producției de energie a
generării de energie offshore, fie în calitate de consumatori direcți de energie,
fie prin posibilitatea de a deveni centre pentru hidrogen curat. Prin urmare, portul
Constanța își poate extinde poziția strategică în Marea Neagră și se poate transforma
într-un pol regional de decarbonizare, oferind în același timp baza dezvoltării
eoliene offshore în întreaga regiune a Mării Negre.
De asemenea, România trebuie să urmărească obiectivul strategic de a atrage o
parte semnificativă din noile lanțuri de aprovizionare care sunt create în
întreaga industrie eoliană offshore din Europa. Sectorul creează o valoare
adăugată semnificativă pentru economia UE dincolo de sistemul energetic, inclusiv
în sectoare precum echipamentele electrice, mașinile, metalele, lucrările de construcții,
telecomunicațiile etc. În ceea ce privește locurile de muncă pe care industria
eoliană offshore le creează, este necesar un număr semnificativ pentru instalarea,
construirea de fundații, planificare și procese O&M, care pot fi acoperite în cea
mai mare parte cu forță de muncă națională. Pe termen lung, motivele eficienței
costurilor vor duce la relocarea unei părți a lanțului de producție, potențial
către România și regiune.
Cuprins
Rezumat executiv.................................................................................................................................... 2

1. Introducere și context....................................................................................................................... 6

2. Reducerea potențialului eolian offshore al României 9 .......................................................

2.1 Metoda de analiză............................................................................................................................................9
2.2 Rezultate...........................................................................................................................................................11
2.3 Efectele priveghiului și implicațiile lor .................................................................................................17
2.4. Valorificarea potențialului eolian offshore: turbinefixe vs. plutitoare ...................................18

3. Crearea unui cadru de reglementare stimulator pentru energia eoliană offshore ....20
3.1 Propunerea legislativă a Senatului României privind energia eoliană offshore ..................20
3.2 Depășirea provocărilor grilei ...................................................................................................................22
3.3 Autorități relevante în dezvoltarea eoliană offshore în România...............................................24

4. Oportunități și căi pentru dezvoltarea eoliană offshore în Romania...............................25

4.1 Piețele de energie..........................................................................................................................................25
4.2 Integrarea sectorului și hidrogenul.......................................................................................................26
4.3 Rolul ports........................................................................................................................................................27
4.4 Impactul economic, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea de noi lanțuri valorice ...27

5. Recomandări de politici................................................................................................................. 30

Anexa........................................................................................................................................................ 33

Abrevieri.................................................................................................................................................... 3
....................................................................................................................................................................... 8

Referințe.................................................................................................................................................. 40
Listă de tabele

Tabelul.............................................................................................................................................. 1.
Metodologia......................................................................................................................................
studiilor.............................................................................................................................................
anterioare.........................................................................................................................................
privind...............................................................................................................................................
resursele...........................................................................................................................................
offshore.............................................................................................................................................
eoliene...............................................................................................................................................
din România...................................................................................................................................... 9

Tabelul............................................................................................................................................ 2.
Potentialul.......................................................................................................................................
eolian..............................................................................................................................................
total offshore................................................................................................................................... in
Romania.......................................................................................................................................... 14

Tabelul............................................................................................................................................ 3.
Producția.........................................................................................................................................
medie anuală...................................................................................................................................
preconizată......................................................................................................................................
(GWh)..............................................................................................................................................
pentru.............................................................................................................................................
perimetre de....................................................................................................................................
400..................................................................................................................................................
km².................................................................................................................................................. 15

Listă de figuri

Figura......................................................................................................................................................... 1.
Zona...........................................................................................................................................................
economică..................................................................................................................................................
exclusivă.....................................................................................................................................................
românească................................................................................................................................................
(ZEE).......................................................................................................................................................... și
adâncimea..................................................................................................................................................
apei............................................................................................................................................................. 10

Figura.............................................................................................................................................. 2.
Viteza medie.................................................................................................................................... a
vântului........................................................................................................................................... la
100m...............................................................................................................................................
înălțime........................................................................................................................................... (
........................................................................................................................................................ U
........................................................................................................................................................
100)................................................................................................................................................. 12

Figura 3. Factorul mediu de capacitate (%) al turbinei MHI Vestas V174 9.5, U100, .........
2000-2019, corespunzător punctelor..............................................................................................
de rețea..........................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
din interiorul...................................................................................................................................
ZEE................................................................................................................................................. 13
........................................................................................................................................................
din România....................................................................................................................................

Figura......................................................................................................................................................... 4.
Producția....................................................................................................................................................
anuală......................................................................................................................................................... de
energie....................................................................................................................................................... a
turbinei.......................................................................................................................................................
MHI............................................................................................................................................................
Vestas.........................................................................................................................................................
V174........................................................................................................................................................... de
9,5..............................................................................................................................................................
MW,............................................................................................................................................................
U................................................................................................................................................................. 100,
...................................................................................................................................................................
2000-2019.................................................................................................................................................. 13
Figura 5. Variabilitatea inter-anuală (IAV) a producției anuale de energie (AEP) pentru MHI
Vestas V174 9,5 MW
turbină,........................................................................................................................................... U
........................................................................................................................................................
100.................................................................................................................................................. 14
Figura......................................................................................................................................................... 6.
Cele mai.....................................................................................................................................................
promițătoare..............................................................................................................................................
domenii de..................................................................................................................................................
dezvoltare...................................................................................................................................................
bazate......................................................................................................................................................... pe
factorul mediu........................................................................................................................................ de
capacitate...................................................................................................................................................
(%).............................................................................................................................................................. 16
Figura.............................................................................................................................................. 7.
Ilustrație.......................................................................................................................................... a
efectelor.......................................................................................................................................... de
veghe............................................................................................................................................... 17
1. Introducere și context energie electrică ajungând la peste 80%
și – în cadrul surselor regenerabile de
În mijlocul tranziției energetice și energie – energia eoliană reprezentând
al planificării unei redresări economice tehnologia dominantă a energiei din surse
post-Covid 19, energia eoliană offshore regenerabile (>50%). Potrivit acestui
este considerată un pilon în atingerea document, decarbonizarea economiei UE
emisiilor nete de gaze cu efect de seră va necesita până la 451 GW de capacități
zero (GES) până în 2050, astfel se eolieneoffshore până în 2050. Până atunci,
prevede în Pactul verde european. Comisia estimează că până la 30 % din
După a subliniat Comisia Europeană,
Europa găzduiește unele dintre cele
mai importante resurse eoliene offshore
din lume. O mai bună valorificare a
acestui potențial va fi abordată în
viitoarea strategie a Comisiei
Europene privind energia eoliană
offshore pentru 2020. Având în vedere
că toate statele membre planifică în
prezent măsuri și pachete de
stimulente pentru redresarea
economică, se preconizează că strategia
va consolida o extindere rapidă a
vântului offshore pe continent,
atingând, de asemenea, aceste resurse
financiare nou disponibile.
Strategia Comisiei se va baza pe lucrări
anterioare care arată importanța
vântului offshore în contextul
decarbonizării. De exemplu, prin
strategia sa pe termen lung (LTS),
Comisia a explorat mai multe căi de
reducere a emisiilor de GES, de la
scenarii care abordează obiectivul cu
mult sub 2 °C până la cele care
urmăresc eforturile de limitare a
creșterii temperaturii la 1,5 °C (CE
2018b). Acest din urmă obiectiv este
prevăzut în scenariile 1.5LIFE și
1.5TECH. Capacitatea totală de
producere a energiei electrice în cele
două scenarii 1,5 variază de la
aproximativ 2.300 GW la 2.800 GW în
2050, ponderea surselor regenerabile
de energie în producția brută de

cererea ar putea fi furnizată de
energia eoliană offshore. În
scenariul 1.5LIFE, se estimează că
energia eoliană offshore va atinge o
capacitate instalată de 396 GW până
în 2050 și de 451 GW în scenariul
1.5TECH. Aceasta reprezintă o
provocare de proporții gargantuan,
având în vedere faptul că UE are în
prezent aproximativ 20 GW de
capacitate eoliană offshore instalată (AIE
2019). Implementarea a 450 GW de
energie eoliană offshore în Europa ar
necesita o creștere semnificativă a
rateianuale de instalare, începând
de la aproximativ 3 GW pe an în
prezent la aproximativ 7 GW pe an
până în a doua jumătate a anilor
2020 și la peste 20 GW pe an până
la mijlocul anilor 2030 (WindEurope
2019).
Există mai multe motive pentru a
urmări o astfel de extindere
semnificativă a capacității eoliene
offshore. Energia eoliană offshore
vine cu proprietăți de dorit pe care
energia eoliană terestră și
fotovoltaică solară (PV) nu le au în
necesitatea investițiilor în centrale
electrice de rezervă dispecerizabile. În
viitor,
Energia eoliană offshore reprezintă, de
asemenea, din ce în ce mai mult o
opțiune rentabilă pentru generarea de
energie. Costul nivelat al energiei
electrice (LCOE) generat de energia
eoliană offshore a scăzut de la unbout
0. 15 USD/kWh to 0. 13 USD/kWh
între 2010 și 2018 (IRENA 2018). În
plus, prețurile de grevă în cadrul
licitațiilor recente din Europa au
prezent: ore de încărcare completă
ridicată, ore de funcționare ridicate,
variabilitate destul de scăzută și, în
consecință, o predictibilitate mai mare,
inclusiv erori de prognoză
corespunzătoare mai mici și cerințe de
energie de echilibrare. Datorită acestor
caracteristici, valoarea sistemului
eolian offshore este
considerată, în general, a fi mai mare
decât cea a vântului terestru și mai
stabilă în timp decât cea a energiei
solare fotovoltaice (AIE 2019). În timp
ce producția de energie solară
fotovoltaică și energia eoliană terestră
se presupune că va ajunge până la
2.300 și 3.700 de ore cu încărcătură
completă în locurile cu cel mai mare
potențial, IRENA (2018) a arătat că
factorul de capacitate medie ponderată la
nivel mondial pentru energia eoliană
offshore s-a ridicat la 43%, adică
aproape 3.800 de orede încărcare
completă .
În ceea ce privește adecvarea
sistemului, energia eoliană offshore
poate contribui cu aproximativ 30 %
din capacitatea sa instalată la
capacitatea sistemului energetic de a
corela producția cu consumul în orice
moment, reducând astfel
scăzut la aproape 0,05 USD/kWh pentru
livrare la mijlocul anilor 2020, iar
încrederea investitorilor în energia
eoliană offshore este în creștere,
reducând astfel și mai mult costurile
de finanțare și reducând la minimum
riscurile de nerealizare.
Energia eoliană offshore poate, de
asemenea, să descioreze oportunități
semnificative pentru economia pe bază
de hidrogen. Electrolizoarele pentru
producția de hidrogen sunt cele mai
rentabile atunci când sunt exploatate în
mod continuu. Producția eficientă de
hidrogen verde are astfel nevoie de o
sursă regenerabilă de energie care
poate furniza un număr mare de ore
de încărcare completă, o cerință care
poate fi îndeplinită de energia eoliană
offshore. În consecință, implementarea
energiei eoliene offshore merge mână
în mână cu o producție mai mare de
hidrogen în numeroase scenarii de
decarbonizare. De exemplu, "scenariul
optimizat privind gazele", comandat de
consorțiul "Gaz pentru climă", estimează o
capacitate eoliană offshore totală
instalată de 1010 GW pentru a atinge
zero emisii nete de GES în UE până
în 2050. Jumătate din această
capacitate ar fi dedicată producției de
hidrogen verde (Navigant 2019), adică
hidrogenului produs prin electroliză
folosind energie electrică provenită din
surse regenerabile. În producerea de
hidrogen verde, eoliene offshore va
concura cu extrem de ieftin solare
FOTOVOLTAICe și eoliene onshore la
site-uri foarte bune din întreaga lume.
Cu toate acestea, având în vedere
costurile ridicate asociate transportului
de hidrogen pe distanțe lungi – fie ca
hidrogen lichid, amoniac sau
hidrogen organic lichid
energia eoliană ar putea oferi, de asemenea,
servicii de flexibilitate (Stiftung Offshore
2017).
transportatori – energia eoliană offshore
situată în Europa ar putea avea un
avantaj competitiv.
Având în vedere toate aceste evoluții
recente și rolul pe care îl va juca în
procesul de decarbonizare, România
trebuie, de asemenea, să își valorifice
potențialul eolian offshore prezent în
Marea Neagră. În prezent, în timp ce
România este o țară lider în Europa
de Sud-Est în ceea ce privește
dezvoltarea eoliană onshore, cu o
capacitate instalată de 3 GW și alte
2,4 până la 3 GW planificate până în
2030 în conformitate cu Planul Național
pentru Energie și Climă (NECP)
2021-2030 (NECP 2020), există un
sprijin mai limitat pentru dezvoltarea
capacităților offshore în Marea
Neagră. În prezent, lipsesc atât
informații precise privind potențialul
eolian offshore, cât și un cadru de
reglementare și financiar adecvat pentru
sprijinirea unor astfel de evoluții.
Recent, Comisia Europeană a publicat
evaluarea sa privind NECPs, iar
recomandarea pentru România este de
a-și crește nivelul de ambiție în ceea
ce privește ponderea energiei din surse
regenerabile de energie de la 30,7% în
2030 la cel puțin 34%. În cele mai
recente comunicări privind obiectivele
pentru 2030, Ministerul Economiei,
Energiei și Mediului de Afaceri din
România (MEEMA) a menționat o
ambiție de 3 GW de capacitate eoliană
suplimentară până în 2030, inclusiv
capacități offshore, comparativ cu cele
aproximativ 2,3 GW incluse în NECP.
Prin urmare, energia eoliană offshore ar
putea reprezenta soluția pentru
acoperirea decalajului dintre
nivelul actual de ambiție și
potențialul energetic regenerabil al
României. În plus, viitoarea revizuire a
În acest context, acest studiu urmărește
să contribuie la dezvoltarea
potențialului eolian offshore al
României la Marea Neagră prin
furnizarea de date și analize în stadiu
incipient, relevante atât la nivel
național, cât și la nivelul UE. Studiul
este structurat după cum urmează:
Secțiunea 2 evaluează potențialul
natural și tehnic al sectorului eolian
offshore al țării, pe baza reanalizării
datelor furnizate de proiectul ERA5 de
la Centrul European pentru Prognoze
Meteorologice pe Distanțe Medii (a se
vedea subsecțiunea 2.1), oferind estimări
pentru producția maximă anuală de
energie, precum și pentru
capacitatea totală.
Secțiunea 3 abordează o serie de
aspecte de reglementare care trebuie
abordate pentru a crea un mediu de
investiții competitiv și stimulativ pentru
acest sector – o discuție condusă în
mare măsură cu referire la proiectul de
lege al Senatului României privind o
lege offshore eoliană
– în special în ceea ce privește spațiul
maritim
emisiilor de GES ue 2030 la potențial
55 % va necesita, de asemenea, un
nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce
privește obiectivul României privind
energia din surse regenerabile.
planificarea, accesul la rețea și
armonizarea reglementărilor la nivelul
UE.
Secțiunea 4 a studiului discută
oportunitățile și căile pentru energia
eoliană offshore, având în vedere
ambițioasele emisii nete zero de carbon
ale UE până în 2050 și, în contextul
altor documente strategice deja publicate
ale Acordului verde european –
Strategia UE privind hidrogenul,
Strategia ue de integrare a sistemului și
Strategia industrială a UE – în pofida
viitoarei strategii a UE privind energia
din surse regenerabile offshore, care
urmează să apară spre sfârșitul anului
2020.
Secțiunea 5 se încheie cu o serie de
recomandări de politică menite să
sprijine o dezvoltare rapidă și durabilă
a energiei eoliene offshore în România,
în conformitate cu obiectivele și
strategia UE. Se acordă, de asemenea,
atenție oportunităților pe care cooperarea
regională consolidată le poate debloca
pentru dezvoltarea potențialului eolian
offshore al Mării Negre.
2. Evaluarea potențialului eolian offshore al României

2.1 Metoda de analiză

Mai multe publicații anterioare s-au axat
pe evaluarea resurselor offshore
eoliene ale României, astfel cum se
indică în tabelul 1 de mai jos. În
acest context, studiul actual aduce mai
multe elemente de noutate:
 O analiză a unei noi baze de
date eoliene (ERA5);
 Viteza vântului raportată la o
înălțime a butucului de 100 m
(U100), astfel a fost obținută
de la centrul de date ERA5;
 Includerea pe 24 de valori pe zi;
 Evaluare bazată pe turbine eoliene
de ultimă generație : MHI Vestas
V174 9.5;
 Hărți ale zonei economice
exclusive românești (ZEE)
diferențiate în funcție de
adâncimea apei (mai mică de 50
m – structuri fixe; mai mult de
50 m – sisteme plutitoare).

Tabelul 1. Studii anterioare privind resursele offshore eoliene din România

Date privind energia eoliană
Oră înălțim spațial Rezoluție temporală
Nu. date turbină
interval e rezoluție (pe zi)
(m)
1987-
1. NCEP U10 0,32o 8 valori -
2016
G
2. ERA- 1998-
Interim U80 0.125o 4 valori
ar 2017

2009-
3.NU ESTE UN BUN Interimar U80 0.12
2017

ERA- 1997-
4. Interim 200
ar

Studiul actual

O grilă de 84 de puncte a fost de asemenea,

considerată, astfel cum se arată în
figura 1, distribuită de-a lungul liniilor
paralele, marcată de la A la J,
distanța dintre ele fiind stabilită la 20
km de-a lungul liniilor longitudinale
și latitudinale. Figura 1 prezintă,
diferențele de adâncime a apei în ZEE a
României. Aproape de extremitatea
platoului continental, adâncimea este
de aproximativ 600 m, scăzând la o
maxim 1.747 m la capătul
zonei ZEE.
După se arată în figura 1, o parte
semnificativă a ZEE este o zonă de
apă adâncă (>50 m) care este mai
în construcție a fost de aproape 60
km, care se află chiar în zona de
tranziție românească de la apă puțin
adâncă (<50 m) la apă adâncă (>50
m). Cu toate acestea, astfel cum se
explică mai jos în secțiunea 3.2,
parcurile eoliene la mai mult
potrivită pentru platformele plutitoare.
O privire asupra pieței eoliene
offshore europene (WindEurope 2020)
indică faptul că, în 2019, distanța
medie până la țărm pentru proiecte
țărmul trebuie conectat la rețea prin
conexiuni de curent continuu de înaltă
tensiune (155 kV HVDC), pentru a
reduce semnificativ pierderile electrice.
Astfel de conexiuni, însă, necesită costuri
de investiții inițiale mai mari.
de

Figura 1. Zona economică exclusivă a României (ZEE) și adâncimea apei

Sursa: Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (Bathymetric

Data Viewer).
Notă: Liniile de referință (marcate de la A la J) includ punctele unei rețele la o distanță
aproximativă de 20 km una de cealaltă de-a lungul axelor x și y.

Datele privind energia eoliană fac
parte din portofoliul ERA5, care este
menținut de Centrul European pentru
Prognoze Meteorologice pe Distanțe
Medii (ECMWF) (Guillory 2019). Este
important să subliniem faptul că
ECMWF furnizează valori ale vitezei
vântului direct legate de înălțimea de 100
m (notate cu U100), în sensul că nu a
mai fost necesară nicio prelucrare
suplimentară a datelor, cum ar fi
utilizarea legislației
logaritmice/energetice pentru a
ajusta viteza vântului de la 10 m
înălțime la 100 m. Astfel, a fost
posibil să se elimine incertitudinile legate
de ajustarea condițiilor de vânt de
la înălțimi mult mai mici, unde viteza
locală este
Pe baza comparațiilor cu
măsurătorile in situ, datele ECMWF
privind vântul par a fi
unelecaresubestimează condițiile de
vânt din partea de nord-vest a Mării
Negre, în special pentru zona onshore.
Acest aspect necesită o confirmare
empirică in situ, prin includerea în
analiză a altor stații de măsurare, ar fi
datele istorice de pe platforma de
petrol și gaze Gloria, care a fost
dezafectată în 2019. De
exemplu, prin compararea condițiilor
de vânt de la ECMWF cu măsurătorile
prin satelit pentru unele situri offshore
europene (Rusu și Onea 2019), s-a
constatat că variațiile au fost cuprinse
între 22,3-33% pentru indicele de 50
percentile, în timp ce o variație
între 5,0-16,9% ar putea fi
2.2 Rezultatele
Figura 2 prezintă distribuția
spațială a vitezei medii a vântului (U100)
pe baza datelor raportate pentru
intervalul de timp 2000-2019, în timp
ce anexa (figura A1) adaugă
distribuții similare pentru cele patru
sezoane. Aceste hărți arată în mod clar
că viteza vântului crește cu cât sunt
mai mică datorită distribuției vitezei
medii a stratului limită.
Conform documentației ERA5 (ECMWF
Confluence Wiki 2019), parametrul
U100 este interpolat din vânturile la
nivel de model ERA5 pe baza unei
combinații de metode între diferite
straturi (de exemplu, interpolare
pătratică și liniară).
Important, ERA5 este un produs de
reanaliza, ceea ce înseamnă că
combină un model cu observații
meteorologice - ori de câte ori astfel de
informații sunt disponibile.
95 de procente. Într-adevăr, un raport
al Centrului Comun de Cercetare al
Comisiei Europene (Dalla Longa et al.
2018) confirmă subestimarea
resurselor de energie eoliană care
pot apărea atunci când se utilizează date
derivate din surse similare cu cele din
prezentul studiu. Astfel, condițiile de
vânt pot fi subestimate cu 25% în
comparație cu condițiile in situ pentru
măsurători în condiții simple de teren.
Mai multe detalii tehnice privind modul
în care au fost prelucrate datele ERA5,
definițiile și calculul magnitudinilor
relevante – puterea preconizată pe
turbină, factorul de capacitate și
producția medie de energie electrică
(AEP) – sunt prezentate în anexă.
măsurate mai departe de țărm. Cu toate
acestea, datele arată că numai partea
centrală a sectorului de apă adâncă are
viteze medii ale vântului mai mari (close
to 7 m/s), compared to the South-
partea estică a ZEE din România, unde
viteza vântului scade. În ceea ce privește
distribuția sezonieră, zonele marine au
viteze ale vântului cuprinse între 8-9 m/s
în timpul iernii, comparativ cu un
maxim de 7 m/s în partea de nord-est
a ZEE pe timp de vară. Valoarea medie
Factorulde capacitate , care este
a vitezei vântului este un indicator
utilizat pentru a calcula eficiența unui
relevant în acest context, deoarece
anumit generator, este prezentat în
indică ce tip de turbină eoliană este
figura 3 pentru turbina MHI Vestas
adecvată pentru mediul costier analizat.
V174 de 9,5 MW, luând în
considerare toate datele disponibile.
Mai aproape de țărm, factorul de
capacitate al unei singure turbine este
cuprins între 24 și 28%, care poate
ajunge până la 35% aproape de
Linie de contur de 50 m. În ceea ce
privește zona de apă adâncă,
sectorul nord-est evinces frecvent
factori de capacitate de peste 35%, în
timp ce partea centrală a ZEE este
definită de valori de aproximativ 34%.
Distribuțiile sezoniere sunt prezentate
în anexă (figura A2). În timpul iernii,
factorul de capacitate ajunge la 47% în
zonele offshore și până la 40,5% în
apropierea țărmului, aproape de peninsula
Sacalin (la sud de Delta Dunării). Încă
o dată, trebuie menționat faptul că
măsurătorile vântului utilizate pentru aceste
calcule pot subestima potențialul vântului
în comparație cu măsurile in situ.
 Figura 2. Viteza medie a vântului măsurată la 100 m înălțime (U100)
Sursa: Calcule bazate pe setul de date ERA5 pentru ZEE din România, 2000-2019.
Trebuie remarcat faptul că aceste
cifre au fost calculate pentru o singură
turbină care ar putea fi instalată în
orice punct al rețelei, nu pentru un
parc eolian complet dezvoltat. În
consecință, nu au fost luate în
considerare efecte suplimentare, cum
ar fi efectul de veghe. Efectul de
priveghi va fi, cu toate acestea, discutate
în section 2.3 .
Estimarea producției anuale de energie
(AEP) este prezentată în figura 4 (cifrele
A3 din anexă indică, de asemenea,
distribuția sezonieră AEP). Analiza
datelor privind timpul total arată că, în
general, o turbină precum MHI
Vestas V174 9,5 MW nu va depăși o
producție de 30 GWh/an, în timp ce
numai ora de iarnă ar avea ca rezultat o
producție teoretică de 39 GWh/an
pentru o
o singură unitate, prezentând potențialul de
producție semnificativ mai ridicat pentru
lunile de iarnă.
Un alt indicator important, indicele de
variabilitate inter-anual (IAV), este
frecvent utilizat în analiza climatologică.
IAV este definit ca raportul dintre
abaterea standard a unui anumit set
de date și media absolută.
Figura 4 ilustrează valorile IAV
calculate pentru fiecare punct. Se
poate observa că valorile cresc de la
5,52% (puncte A) la un maxim de
7,15% (puncte J). Aceasta înseamnă că
un sit cu un IAV mai mic se
caracterizează printr-o fluctuație mai
mică a vitezei vântului, ceea ce îl
poate recomanda mai bine pentru
caracteristicile unui anumit tip de
turbină. În acest sens, cele mai bune
situri sunt situate în zone de apă puțin
adâncă, în special în părțile mijlocii și
nordice ale ZEE românești.
 Figura 3. Factorul mediu de capacitate (%) al turbinei MHI
Vestas V174 de 9,5 MW, U100, 2000- 2019, corespunzător
punctelor de rețea din interiorul ZEE din România

Sursa: Calcul realizat de Universitatea Dunărea de Jos și EPG

Figura 4. Producția anuală de energie a turbinei MHI Vestas V174

de 9,5 MW, U100, 2000- 2019
Sursa: Calcul realizat de Universitatea Dunărea de Jos și EPG
 cifră 5. Variabilitatea inter-anuală (IAV) A. AEP MHI Vestas V174 9,5 Mw U100

Sursa: Calcul realizat de Universitatea Dunărea de Jos și EPG

Cea mai mare parte a ZEE din România
are o adâncime care depășește 50 m,
ceea ce o face mai potrivită pentru
proiectele eoliene bazate pe platforme
plutitoare. În timp ce zonele de apă
adâncă sunt din ce în ce mai accesibile
pentru turbinele eoliene plutitoare,
având în vedere progresul
tehnologiei și reducerea costurilor
acestora, în adâncimea apei de peste
150 m costul acostării crește
semnificativ, în timp ce la distanțe de
țărm de peste 50 km, sunt preferabile
conexiunile scumpe de curent direct de
înaltă tensiune (HVDC) la rețea.
Tabelul 2 însumează estimările
potențialelor fizice ale resurselor eoliene
offshore din România
acestui studiu, atât în ceea ce privește
capacitatea naturală potențială totală,
cât și producția medie anuală
preconizată, pe baza dezvoltării depline
a acestui potențial. O mare parte din
potențialul estimat constă în turbine
plutitoare, deoarece cea mai mare parte
a spațiului maritim al României este
mai mare de 50 m. Cu toate acestea,
până la 22GW pot fi instalate sub
formă de turbine fixe. Tabelul 3
prezintă AEP pentru spațiul maritim
românesc, calculat prin însumarea
capacităților instalate estimate la 400 km²
pătrați ai rețelei.

Tabelul 2. Potentialul fizic total al vantului offshore al Romaniei

total fixat flotant
 AEP (GWh) 239,037 54,435 184,602
Capacitate totală 94 22 72
(GW)
Sursa: calculul EPG.
Notă: Estimările totale ale capacității instalate se bazează pe o densitate de putere de 5,0
MW/km². Recenziile literaturii de specialitate realizate atât de JRC (Dalla Longa et al. 2018)
deutsche windguard (2018) sugerează că acest
este o valoare adecvată pentru estimarea potențialelor eoliene offshore în Europa,
asigurând în același timp atât utilizarea unor opțiuni tehnologice adecvate, cât și
menținerea efectului de veghe la un nivel minim. Acest studiu a exclus din calcul toate
pătratele de rețea aflate la o distanță de 20 km de linia de coastă, precum și cele
de adâncime a apei mai mare de 150 m, în cazul în care creșterea masei totale a sistemelor
de acostare duce la o creștere accelerată a costurilor și, astfel, face ca investiția să fie
neeconomică (JRC 2017). Zonele cu viteze medii ale vântului mai mici de 7 m/s au fost,
de asemenea, excluse din cauza oportunităților economice scăzute de dezvoltare a parcurilor
eoliene în astfel de condiții. În cele din urmă, au fost excluse și domeniile de analiză care
nu au putut fi incluse pe deplin în ZEE din România. Pentru estimarea AEP,
calculele au presupus pierderi de 15% din cauza unor factori precum glazura, timpul de
oprire, efectele parcului, pierderile transformatorului etc. (vezi Dalla Longa et al. 2018). După
cum s-a menționat anterior, datele din satelit pot subestima potențialele eoliene reale,
dar acest lucru nu a fost luat în considerare în calcule. Prin urmare, este de așteptat ca
estimările bazate pe măsurători in situ să producă probabil valori mai mari.

Sursa: calculul EPG.

Notă: Cifrele în alb reprezintă zone adecvate pentru dezvoltarea onshore fixă (adică
mai puțin de 50 m adâncimea apei), cifrele în roz reprezintă zone adecvate pentru
dezvoltarea plutitoare offshore, iar cifrele în galben reprezintă zone excluse de la
estimarea potențialului eolian total offshore, astfel cum se explică în tabelul 2. S-au
presupus pierderi de 15%.

În concluzie, având în vedere viteza anumit amplasament este un proces

vântului și condițiile de adâncime a
apei, cea mai potrivită zonă pentru
dezvoltare pare să fie situată aproape
de linia de contur de 50 m, ceea ce
face posibilă evitarea majorității
interferențelor cu rutele de transport
maritim și activitățile portuare.
Cu toate acestea, selectarea unui
multi-criteriil și, prin urmare, selectarea
siturilor eoliene offshore din România
trebuie făcută prin planificarea
specializată a proiectelor. Cifrele
indicate pentru factorul de capacitate
sunt în concordanță cu alte valori
raportate la nivel european, circa 30-
40%. Cu toate acestea, pentru o
imagine completă, un portofoliu
complet de
echilibrul disponibil între resursa eoliană
și costul rețelei offshore, în
special având în vedere posibilitatea
injectării producției în stația
electrică Constanța Sud, astfel cum
se subliniază în TYNDP al OTS. În
plus, proximitatea față de Portul
Constanța șifacilitățile sale fac acest
cluster relevant atât în ceea ce
privește accesibilitatea atât
pentru procesul de dezvoltare și
activitățile O&M, cât și pentru
potențialul său de producție a
hidrogenului. Datorită poziționării
sale, clusterul poate găzdui, de
asemenea,
proiecte eoliene offshore
transfrontaliere care implică
Bulgaria.
turbinele ar trebui analizate pentru
a identifica cele mai reprezentative
sisteme pentru această regiune
geografică.
După se arată în figura 6, pe baza
calculelor prezentate în acest studiu,
sunt identificate două clustere potențiale
care oferă condițiile cele mai favorabile
pentru o primă etapă de dezvoltare eoliană
offshore, bazată pe turbine fixe:
a) Cluster portocaliu – care conține
patru pătrate de 400 km 2,
fiecare cu factori de capacitate
între 33-35%, în adâncimi de apă
sub 50m și situat între 40-60 km
de țărm, ar trebui să ofere cele
mai bune
b) Roi roz – marginal cea mai bună
zonă de dezvoltare eoliană offshore
în ceea ce privește resursa eoliană,
cu două pătrate de 400 km2 în medie
un factor de capacitate de peste 34%
și situat la CCA. La 40 km de
țărm. Cu toate acestea, resursa
eoliană bună este compensată
de faptul că linia de transport
onshore existentă este în
continuare interioară și, pentru a
realiza conexiunea, rețeaua ar
trebui extinsă în Delta Dunării,
care este o arie protejată.
 Figura 6. Cele mai promițătoare domenii de dezvoltare bazate pe factorul mediu de capacitate (%)

Sursa: evaluarea EPG

2.3 Efectele priveghiului și implicațiile acestora
Un studiu comandat în 2020 de
Agora Energiewende către Institutul
Max Planck pentru Biochimie și
Universitatea Tehnică din Danemarca
dezvăluie importanța trezirilor, care
sunt "reduceri medii ale vitezei
vântului în spatele turbinei, împreună
cu niveluri crescute de turbulențe"
(Agora 2020). Viteza eoliană
diminuată după trecerea turbinei, ca
un result de transformare a energiei
cinetice în energie electrică și frecare,
este un efect care trebuie luat în
considerare de planificatorii spațiali și
operatorii parcurilor eoliene,
deoarece puterea agregată a unei
parcuri eoliene va fi foarte diferită -
și semnificativ mai mică - decât suma
aritmetică a turbinelor eoliene
individuale. "Cu cât fluxul de aer
orizontal din jur este afectat mai mult,
cu atât este mai mare reducerea
vitezelor vântului în aval, deoarece
energia cinetică suplimentară poate
proveni în mod eficient numai din
cifră 7. Ilustrație A. efectelor de trezire
Sursa: Agora (2020). Valoarea tipică indicată se bazează
Marea Nordului
Amenajarea spațiului maritim pentru
concesiunile parcurilor eoliene a avut
atmosferice, iar rata de reînnoire
verticală de sus este limitată" (Agora
2020) – a se vedea figura 7.
Trezirile sunt un fenomen comun atât
în parcurile eoliene onshore, cât și în
cele offshore, dar efectele offshore
sunt mult mai pronunțate. Motivul
este că, pentru ca priveghiurile să se
redreseze, este necesară o anumită
distanță minimă în spatele turbinei
eoliene pentru ca energia eoliană să
fie alimentată prin turbulențe
atmosferice. Dar priveghiurile onshore
sunt mult mai scurte (cel mult 7-8
km), datorită absorbției și emisiei
de energie din lumina soarelui și a
numeroaselor obstacole terestre
diferite care provoacă turbulențe, în
timp ce priveghiurile offshore sunt
alimentate aproape numai de sus,
ceea ce explică de ce s-au măsurat
priveghiuri offshore pentru a ajunge la
40-50 km în lungime (Platis et al.
2018).
pe media anuală pentru
până în prezent un accent național practic
exclusiv – și, astfel cum s-a discutat în
secțiunea 3, inițiativa legislativă românească
menită să instituie un cadru de
reglementare a parcurilor eoliene
offshore nu face excepție.
Cu toate acestea, factoringul în urma
efectelor este
După s-a subliniat în studiul Agora
(2020), ar trebui păstrate spații suficient
de mari între parcurile eoliene pentru a
asigura reaprovizionarea vitezei
vântului. Aceste zone de reaprovizionare
ar putea fi rezervate în alte scopuri,
cum ar fi
imperativ pentru o dezvoltare cu succes
a sectorului eolian offshore. Acest lucru
necesită, de asemenea, o planificare
bazată pe dinamica regională mai largă a
vântului și pe coordonarea
transfrontalieră, pentru a evita
pierderile inutile ale potențialului de
producție.
coridoarele sau conservarea naturii. [...]
Pentru a maximiza eficiența și potențialul
parcurilor eoliene offshore, planificarea și
dezvoltarea parcurilor eoliene –
precum și amenajarea mai largă a
spațiului maritim – ar trebui
coordonate la nivel național."

2.4. Atingerea potențialului eolian offshore: turbine fixe vs. plutitoare

Evoluția tehnologiei eoliene offshore mai puțin de 10 km înainte de 2007, la
în ultimii 15 ani a fost substanțială. o medie de 60 km în 2019.
Până în 2006, majoritatea
Pe măsură ce evoluțiile eoliene offshore
turbinelor eoliene offshore instalate
au crescut la nivel continental,
aveau o putere nominală cuprinsă
costurile au scăzut cu peste 60 % în
între 2,5 și 3 MW, în timp ce puterea
ultimii cinci ani (WindEurope 2020).
nominală medie în următorul deceniu a
După s-a menționat deja, au apărut două
variat între 3,5 și 4 MW și a ajuns la
opțiuni tehnologice, menite să maximizeze
7,8 MW în 2019, după cum au subliniat
potențialul energetic eolian al mărilor
JRC (2017) și WindEurope (2020c). În
europene: turbine eoliene fixe (sau fixe
plus, se preconizează că puterile
pe fund) și turbine eoliene plutitoare
nominale mai mari de 10 MW vor
offshore.
deveni norma pentru parcurile eoliene
offshore care urmează să fie dezvoltate Turbinele offshore fixe sunt utilizate în
până în 2030. Evoluția puterii ape puțin adânci, cu adâncimi de până
nominale per turbină este completată la 50-60 m. La adâncimi mai mari decât
de evoluția dimensiunii medii a acest prag – unde 80% din
proiectelor de parcuri eoliene offshore,
de la 200 MW în 2009 la peste
600 MW în 2019.
WindEurope arată, de asemenea, că
adâncimea medie a apei a crescut de
la sub 10 m înainte de 2005, la
aproape 35 m în 2019, în timp ce
fermele offshore au început să fie
dezvoltate mai departe de țărm, de la
sunt localizate resursele eoliene offshore
europene – turbinele plutitoare sunt
soluția aleasă. În comparație cu
turbinele offshore fixe, instalațiile
plutitoare depind mai puțin de factori
precum vremea, solul și condițiile
maritime. Cu toate acestea, astfel de
turbine necesită dezvoltarea unui alt
tip de infrastructură pentru instalarea
lor, deoarece omponenții c sunt în
general asamblate onshore și apoi
remorcate la situl offshore. Pentru
unele operațiuni cheie și activități de
întreținere (O&M), turbinele plutitoare
sunt readuse în porturi. În consecință,
orice absorbție a acestui tip de
turbină eoliană offshore depinde
de disponibilitatea unor instalații
portuare adecvate în zonă, astfel cum
a subliniat WindEurope (2017a).
În acest sens, Portul Constanța din
România poate juca un rol
semnificativ în dezvoltarea turbinelor
care va fi operațional până în 2026
și se preconizează că un LCOE
similar cu cel al vântului offshore fix
(55-65 EUR/MWh) va fi realizat până
în 2030, deoarece industria
beneficiază de
vizibilitate în ceea ce privește volumele,
politica și strategia de dezvoltare a
unui lanț valoric offshore.
Cu toate acestea, pe măsură ce masa
sistemului de acostare pentru
turbine plutitoare crește cu o adâncime
a apei mai mare de aproximativ 150
m și, prin urmare, costurile de
investiții, economia parcurilor
eoliene offshore este încă
restricționată în apele care nu sunt
prea adânci și, în cea mai mare
parte, la 50 km de coastă, din
cauza costurilor mai mari ale
HVDC
eoliene plutitoare în regiunea Mării
Negre. Acest lucru poate reprezenta un
factor favorizant pentru atingerea în
zonele offshore neexploatat și permite
capacități instalate mai mari, creând
astfel noi oportunități de afaceri și locuri
de muncă.
După a subliniat WindEurope (2017b),
tehnologia eoliană offshore fixă a
devenit destul de competitivă în
ultimii ani, costurile scăzând de la
aproximativ 150 EUR/MWh în 2014 la
60-65 EUR/MWh în 2020. Costul
instalațiilor eoliene plutitoare offshore
este semnificativ mai mare în prezent,
dar pe o curbă abrupt de scădere,
fiind necesară investiții continueîn
cercetare șidezvoltare pentru reduceri
susținute ale costurilor. În timp ce în
2018 costurile au fost în jur de
€200/MWh, recent șipentrucins h șin
nounced
prețuri țintă de 110-120 EUR/MWh pentru
proiecte
conexiuni – deși în ultimii ani au fost
construite parcuri eoliene la scară
largă la 110 km distanță de țărm1. În
plus, Marea Neagră conține hidrogen
sulfurat în concentrație mare la
adâncimi care depășesc 200 m, ceea ce
este foarte coroziv pentru
echipamentele din oțel și, prin urmare,
este necesar oțel carbon special,
protejat.
În 2019, singura fermă eoliană
plutitoare operațională la scară largă
a fost proiectul Hywind de 30 MW din
Scoția (IRENA 2019). În prezent, patru
parcuri eoliene plutitoare sunt în curs
de dezvoltare în Grand Canaria,
totalizând o capacitate de 200 MW
(Evwind 2020).
1Astfel cum se indică în JRC (2017, 22), "Nouă proiecte situate în Germania, care au fost puse în
funcțiune integral până la sfârșitul anului 2015, au utilizat acest tip de conexiune. În prezent,
proiectele Gode Wind 1 și 2, Sandbank, Nordsee One, Veja Mate și Borkum Riffgrund 2 aflate în
construcție în Germania intenționează, de asemenea, să utilizeze conexiunea HVDC." Între timp,
ultimele proiecte au fost de asemenea puse în funcțiune.
3.Crearea unui cadru de reglementare stimulator pentru
energia eoliană offshore

3.1 Propunere legislativă a Senatului României privind energia eoliană

offshore
În iulie 2020, Senatul României a atribuire a concesiunilor offshore
adoptat un proiect de lege privind eoliene: (1) procedura concurențială de
"măsurile necesare pentru exploatarea ofertare, constând într-un proces de
energiei eoliene offshore". Propunerea licitație organizat de guvern pentru
legislativă a venit ca răspuns la un vârf perimetre offshore predefinite și
de interes în discuțiile publice cu capacități de energie eoliană, în care
privire la potențialul eolian offshore al proiectele sunt atribuite pe baza ofertei
Mării Negre și la o promovare în cu cel mai mic preț dintr-un contract
general sporită la nivelul UE a acestei pe diferență – asigurând astfel cel mai
tehnologii. În această privință, având în scăzut nivel
vedere lipsa aproape totală de
pregătire în materie de reglementare
pentru astfel de operațiuni, inițiativa a
servit unui scop clar. Într-adevăr,
documentul cuprinzător se străduiește
să abordeze procedurile de acordare a
licențelor pentru parcurile eoliene
offshore, autorizația pentru construcție și
exploatare, accesul la terenuri, exproprierea,
schemele de subvenționare și utilizările
bonpentru producerea de energie
eoliană offshore (deși nu se
menționează sursa de finanțare),
alocarea costurilor pentru rețelele
energetice offshore, obligațiile de
dezafectare, precum și sancțiunile și
amenzile.
Cu toate acestea, graba și lipsa
consultării publice au dus, din păcate,
la o propunere legislativă insuficient
gândită și care abundă în necumurire și
implicații controversate. Studiul actual
evidențiază doar câteva astfel de
preocupări.
Important este că proiectul de lege
introduce două proceduri distincte de
subvenția pe care statul ar sprijini-o;
(2) procedura deschisă, în care
dezvoltatorul proiectului solicită o
licență pentru o locație și o
capacitate aleasă.
Pentru procedura deschisă, art. 31
din proiectul de lege establishes a
premium of up to €0. 025/kWh pe
partea de sus a prețului de piață,
dar care rezultă value cannot exceed
€0. 060/kWh – case în care prima
trebuie diminuată în consecință. În
plus față de primă,
€0. 020/kWh este sup osed to be
provided by starea de până la 20 de
ani de la momentul conexiunii la
rețea pentru "echilibrarea costurilor."
Nu există nicio anexă a analizei
cantitative pentru a explica valorile
monetare alese propuse pentru aceste
subvenții și nici nu există nicio
explicație a ceea ce înseamnă
"echilibrarea costurilor".
pe baza unui "set larg de criterii",
caracterul adecvat al perimetrelor
propuse pentru dezvoltare prin
procedura deschisă.
O altă diferență semnificativă între
cele două tipuri de proiecte este că,
potrivit art. 36, proprietarul parcurilor
eoliene în procedură deschisă va trebui
să acopere costurile tuturor
instalațiilor și infrastructurii necesare
transportului energiei electrice de la
punctul de racordare offshore la țărm.
Între timp, pentru parcurile eoliene
offshore dezvoltate prin procedura
competitivă, proprietarul parcului
eolian este responsabil numai pentru
rețeaua internă, în timp ce OTS va
asigura facilitățile necesare pentru
transmiterea energiei electrice către
țărm. Astfel de costuri suplimentare
Pentru parcurile eoliene offshore
dezvoltate prin procedură deschisă,
Art. 13 introduce dispoziția discutabilă
potrivit căreia proprietarii de parcuri
aflate la mai puțin de 16 km de
coastline trebuie "să ofere opțiunea ca
20 % din acțiunile de proprietate să
fie achiziționate de localnicii care
locuiesc la mai puțin de 4,5 km de
parcul eolian sau într-o localitate
care are linii de coastă la mai puțin de
16 km de parcul eolian". Arbitrariul
aparent al acestor cifre și lipsa de
claritate cu privire la mecanismul de
stabilire a prețurilor pentru vânzarea
de acțiuni – precum și cu privire la
ceea ce se întâmplă dacă rezidenții aflați
în cauză nu sunt interesați de ofertă –
ridică o suspiciune de întâmplare sau,
mai rău, de autoservire.
Guvernul trebuie să pregătească o
amenajare a teritoriului offshore pentru
ca perimetrele să fie scoase la licitație
în mod competitiv, și pentru a măsori,
pentru proiectele atribuite prin
procedura deschisă pot înclina în mod
semnificativ interesul investitorilor către
ultima formă de selecție.
O altă problemă crucială se referă la
accesul la terenuri pentru construirea
și întreținerea instalațiilor și
infrastructurii onshore necesare. Art. 19 din
proiectul de lege prevede că, pentru
terenurile proprietate privată, titularul
licenței va avea dreptul de servitute
pentru accesul la teren, contra cost al chiriei
anuale către proprietarii de terenuri. Cu
toate acestea, în cazul în care cuantumul
chiriei nu poate fi convenit, acesta
urmează să fie stabilit într-o instanță
de justiție.
Acest lucru poate implica, în practică,
ani de litigii, în care dreptul de acces
nu poate fi exercitat, având drept
consecință stagnarea efectivă a
lucrărilor de racordare la rețea pe
durata procesului. Acesta nu este
doar un scenariu speculativ, după
cum arată experiența industriei de
petrol și gaze. Accesul la terenurile
private a fost adesea blocat de ani de
zile din cauza dezacordului dintre
proprietarii de terenuri și companiile de
petrol și gaze. Prin urmare, ar fi
preferabil ca dreptul de acces să
fie executat printr-o dispoziție
specifică din lege, separată de
emiterea cuantumului
chiria, a cărei decontare ar putea fi
urmărită separat în instanță.
Problema accesului la terenuri este
agravată de un act legislativ separat,
promulgat recent, care introduce
restricții majore la dreptul de
proprietate asupra terenurilor agricole
și posibilitatea de a-și schimba scopul,
chiar și pentru părțile mici care pot fi
necesare pentru operațiunile de
coacăzi energetice. Nu numai că o astfel
de legislație descurajează investițiile în
proiecte energetice cheie, dar
transmite, de asemenea, un mediu
general de incoerență strategică în
elaborarea de legi și reglementări.
În timp ce unele dintre problemele
menționate mai sus pot fi abordate printr-
o cugetare juridică și strategică mai atentă,
altele necesită o cercetare și o analiză
pregătitoare atentă a sectorului offshore,
inclusiv măsurători ale resurselor
eoliene și cartografierea adecvată a
perimetrelor, impactul asupra mediului,
biodiversitatea, considerente militare, piste
de transport maritim, pescuit, alte
activități economice etc. Într-adevăr,
există un instrument bine stabilit, care
este esențial în abordarea preventivă a
priorităților potențial conflictuale,
unmong aceste utilizări și domenii:
Planificarea spațială maritimă națională,
ca required by Directive 2014/89/EU2.
Articolul 5 alineatul (2) din Directiva
SMP prevede în mod clar că "Prin
planurile lor spațiale maritime, statele
membre urmăresc să contribuie la
dezvoltarea durabilă a sectoarelor
energetice pe mare, a transportului
maritim și a sectoarelor pescuitului și
acvaculturii, precum și la conservarea,
protecția și îmbunătățirea mediului,
inclusiv la reziliența la impactul
schimbărilor climatice. În plus, statele
membre pot urmări alte obiective,
cum ar fi promovarea turismului
2 Directiva MPS impune ca toate statele membre să își pregătească și să își prezinte Planurile
spațiale maritime naționale Comisiei Europene până la 31 martie 2021, pentru examinare și evaluare
strategică de mediu (SEA).
În plus, în adoptarea unei astfel de
abordări multifuncționale, statul
membru ar trebui să asigure într-un
stadiu incipient participarea
publicului (articolul 9) prin
implicarea tuturor părților interesate, a
părților interesate relevante și a
autorităților.
3.2 Overcoming provocări grilă
În dezvoltarea energiei eoliene offshore în
Europa, accesul la rețeaua onshore și
infrastructura prezintă provocări
serioase, situația din România nefiind
diferită. Orice parc eolian offshore
dezvoltat în apele românești va
trebui să fie conectat la rețeaua
din Dobrogea, unde se află deja o
parte semnificativă din activele de
producere a energiei electrice ale
țării. Într-adevăr, cea mai mare parte a
țării 3 GW de vânt onshore este
instalat acolo, în plus față de
1,4 GW de la cele două reactoare
nucleare ale centralei nucleare de la
Cernavodă. În plus, potrivit NECP, se
preconizează că în aceeași regiune
sud-estică a Dobrogei se vor dezvolta
și alți gigawați de energie
regenerabilă, în principal energie
eoliană, alături de două noi
reactoare la Cernavodă, în sensul
aproape dublării capacității instalate
în zonă, într-o zonă cu cerere limitată
de energie locală.
Cu toate acestea, în Recent publicatul
durabil și extracția durabilă a
materiilor prime".
Prin urmare, este imperativ ca un MSP
bine conceput pentru Marea Neagră
din România să preceadă orice altă
acțiune în ceea ce privește zonarea și
sculptarea perimetrelor pentru activități
eoliene offshore.
Plan de Dezvoltare a Rețelei (PDRET)
pentru 2020-2029 al Transelectrica
(2020), OTS-ul român de energie
electrică, adoptarea asumată a SRE nu
este aliniată cu obiectivele din NECP
și cu cea mai recentă versiune a
Strategiei energetice. De fapt,
scenariul "verde" al PDRET este cu cel
puțin 50% mai conservator în ceea ce
privește energia regenerabilă(SRE) decât
capacitățile necesare pentru atingerea
obiectivelor țării pentru 2030. În plus,
proiectele de infrastructură de rețea
anunțate pentru următorul deceniu nu
adaugă suficientă capacitate de rețea
pentru a evacua chiar și energia
onshore existentă produsă în regiunea
Dobrogei, cu doar două linii electrice
majore

planificată să fie pusă în funcțiune până
în 2029. În scenariile sale de bază,
PDRET nu menționează nicioevoluție
avântului terestru și a infrastructurii
asociate, deși OTS a devenit recent mult
mai interesat de acest subiect. Cu
toate acestea, este de așteptat ca
următoarea revizuire a PDRET să
includă cel puțin mai multe detalii cu
privire la acest subiect. În caz contrar,
dezvoltarea oricărei capacități
suplimentare de energie eoliană în
regiune va fi afectată.
Cu toate acestea, ar trebui menționat
faptul că, după primirea
feedbackului din partea industriei
regenerabile, OTS a adăugat o
scurtă analiză a scenariului pe baza
obiectivelor pentru 2030 prezentate de
NECP. De fapt, Transelectrica ia în
calcul aproximativ 500 MW de
energie eoliană offshore în Marea
statele membre europene începând din
2021, cum ar fi Fondul de modernizare.
În plus, va fi disponibilă și finanțare
din partea BEI. Prin urmare, accesul
Transelectrica la finanțare nu pare
să fie principala problemă atunci
când vine vorba de investiții în
măsuri suplimentare pentru
integrarea SRE, ci mai degrabă de o
lipsă de claritate strategică și
coerență suficientă la nivel
guvernamental în ceea ce privește
subsectoarele de investiții și
dezvoltarea rețelei.
O problemă separată, deja atinsă, este
conexiunile la rețeaua offshore. După
cum subliniază JRC (2017), "pe măsură
ce dimensiunea proiectului și distanța
față de țărm cresc, se utilizează
Neagră, care urmează să fie
conectată la rețeaua onshore din
stația electrică Constanța Sud. Deși
PDRET actualizat nu oferă o analiză
aprofundată a adecvării sistemului în
acest scenariu, concluziile sunt
încurajatoare în ceea ce privește
capacitatea rețelei de a integra generarea
variabilă suplimentară de energie, în
anumite condiții.
La nivelul UE, industria eoliană se
așteaptă în prezent la o strategie la
nivel înalt pentru dezvoltarea rețelei
necesare pentru a atinge până la 450
GW de energie eoliană offshore care ar
fi necesară pentru a îndeplini
obiectivul privind emisiile nete de GES
pentru 2050. Astfel de investiții în
rețeaua europeană au deja diverse
finanțări disponibile, cum ar fi noul
program InvestEU, Next Generation EU,
Mecanismul pentru interconectarea
Europei, precum și alte instrumente
care vor fi disponibile pentru Centrul și
Estul
niveluri de tensiune mai ridicate (în
principal 132 kV, 150 kV sau 155 kV)
pentru a minimiza pierderile electrice.
[...] Cu toate acestea, cu cât distanțele
mai lungi, puterea transmisă mai mare
(adică mai multe capacity instalate) și
nivelurile de tensiune sunt mai mari, cu
atât efectul capacitiv este mai mare în
cablurile submarine de curent
alternativ, care generează curenți
suplimentari și pierderi electrice. Astfel,
proiectele mari, care sunt mai departe
de țărm, utilizează conexiune de curent
continuu de înaltă tensiune (155 kV
HVDC), care necesită costuri mai mari în
față."
Pentru a asigura investiții în timp util,
pentru a evita cheltuielile inutile și
pentru a reduce la minimum costurile
infrastructurii offshore, planificarea
strategică este primordială, începând cu
faza de planificare spațială mar itime.
România ar trebui să reflecteze asupra
tuturor factorilor economici, tehnici, de
securitate, de mediu, arheologici și de altă
importanță relevanți pentru a tăia
perimetrele în vederea concesionării.
OTS și guvernul ar trebui să planifice
proiectarea necesară a infrastructurii
offshore și a punctelor optime de
debarcare. Cu toate acestea, procesul
de planificare ar trebui să implice, de
asemenea, dezvoltatorii de parcuri
eoliene (DCA), care sunt
interesat să vadă că o astfel de
infrastructure critică este construită în
timp și la costuri optimizate.
Într-adevăr, ritmul foarte ambițios
stabilit de Comisia Europeană pentru
utilizarea energiei eoliene offshore,
cu un obiectiv de 100 GW instalat
până în 2030 și de 450 GW până în
2050, se traduce în aproximativ 7
GW/an de noi parcuri eoliene offshore
până în 2030. Susținerea unui astfel de
efort investițional poate constitui o
provocare pentru guvernele naționale și
OTS-uri. Prin urmare, cadrul de
reglementare ar putea include, de
asemenea, DCA offshore în planificarea
și construirea conexiunilor la rețeaua
offshore.
Astfel, OTS-urile ar fi scutite de
capitalul inițial masiv necesar pentru
a susține investițiile, în timp ce DCA
sunt motivate intrinsec să elimine
principalele risk din planurile lor de
afaceri: întârziere considerabilă sau
lipsă totală de conectivitate offshore
la rețea. Implicarea tuturor acestor
părți interesate poate atenua, de asemenea,
orice potențial de stimulente
contradictorii între dezvoltatorii de
parcuri eoliene și operatorii de
infrastructură.
Există, în acest sens, mai multe modele
de reglementare posibile de urmat, dar,
în general, este important ca DCA să
participe, într-o anumită capacitate, la
construirea rețelei offshore. Aceasta
din urmă urmează să fie
transferată ulterior fie unui terț – un
așa-numit proprietar de transmisie
offshore (OFTO), ca în modelul
britanic – fie OTS-ului însuși, în
raport cu o valoare de transfer
decontată prin intermediul unui
proces concurențial de licitație. 3
În cele din urmă, este important ca de proiecte offshore hibride
OTS-urile din România șiBulgaria d să transfrontaliere,4 permițând astfel
coopereze pentru a facilita desfășurarea

3Cel puțin pentru anumite proiecte offshore, controlul operațional poate fi păstrat în mod
justificat chiar de DCA, pe baza exceptului de la regimul de separare a proprietății UE.
4 Următorul pas de dezvoltare ar fi rețeaua cu ochiuri offshore , similarăcu sistemul de
rețea electrică onshore, unde fluxul de energie electrică poate lua multe direcții. Cu toate
acestea, pentru Marea Neagră, trecerea de la proiectul hibrid la un sistem cu ochiuri ar putea
fi justificată doar atunci când, la un moment dat, țări din afara UE, cum ar fi Ucraina și Turcia,
vor putea adera prin aderarea la aceleași norme de guvernanță.
surse de alimentare pentru Cooperarea OTS ar trebui să se
alimentarea cu energie electrică, extindă la modernizarea și
precum și utilizări multiple, ar fi optimizarea rețelei onshore
proiectele Power-to-X, care pot aduce existente.
o dimensiune valoroasă a flexibilității.
În plus,

3.3 Autorități relevante în dezvoltarea eoliană offshore în România

Potrivit proiectului de lege al
Senatului privind energia eoliană
offshore, în acest sector vor fi
implicate 18 instituții, dintre care
patru ministere: Ministerul Economiei,
Energiei și Mediului de Afaceri
(MEEMA), Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației (MDLAP),
Ministerul Culturii și Ministerul
Afacerilor Externe (MAE).
Pentru procesul de elaborare a
politicilor în general și pentru
procesul de permitting în special (de
exemplu, capitolul II din proiectul de
lege, Autorizația de a construi și de a
exploata parcuri eoliene offshore),
rolul MEEMA este esențial. MEEMA
coordonează procesul de autorizare cu
toate autoritățile publice relevante
pentru patru licențe-cheie:
electrice cu o capacitate mai mare
de 25 MW.
Accesul la teren este autorizat de MEEMA,
pe întreaga durată de funcționare a
parcului eolian offshore. În plus, având
în vedere că turbinele eoliene cu o
suprafață mai mare de 200 m2 trebuie să
fie certificate ca proiect, MEEMA este,
de asemenea, responsabilă cu selectarea
și aprobarea societăților responsabile
cu eliberarea certificatelor pentru
turbinele eoliene. Astfel de certificate
vor fi valabile pentru un anumit proiect

 efectuarea de investigații preliminare;

 construcția de parcuri eoliene;
 producția de energie electrică;
 autorizațiile de producere a energiei
electrice, necesare pentru centralele
și localizarea pe întreaga durată
de viață a turbinelor.
Urmează să existe un Comitet
special pentru energia eoliană
pentru a se asigura că înființarea de
parcuri eoliene în anumite zone nu va
avea un impact negativ semnificativ
asupra altor activități maritime. Prin
urmare, comisia, în cadrul unui plan
strategic de evaluare a mediului, va fi
responsabilă pentru viitoarea
amenajare a teritoriului a parcurilor
eoliene offshore. Comitetul nu a fost
încă înființat, dar membrii probabili
sunt MEEMA, ANRE, Direcția
Hidrografică Maritimă, Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Energie ICEMENERG și
Transelectrica – operatorul de
transport al energiei electrice din
România. Nu sunt furnizate detalii cu
privire la guvernanța acestei
structuri și la modalitățile prin care
aceasta ar colabora cu alte părți
interesate relevante.
Primăriile și consiliile județene nu
au responsabilități distincte în acest
proces în această formă,
responsabilitățile lor acoperind doar
certificatele de urbanism și
documentația tehnică. Pentru
protejarea patrimoniului cultural
local în timpul desfășurării operațiunilor
offshore, vor trebui urmați câțiva pași
suplimentari, cu implicarea altor trei
instituții, respectiv Ministerul
Culturii, Comisia Zonală a
Monumentelor Istorice și Institutul
Național al Patrimoniului.
4.Opportunities și căi pentru dezvoltarea eoliene offshore
în România
Această secțiune construiește cazul
creșterea rolului portului Constanța,
dezvoltării resurselor eoliene offshore
precum și potențialul de creare de
ale României din Marea Neagră, având
locuri de muncă, creșterea economică
în vedere impactul benefic pe care
și dezvoltarea unor părți ale lanțului
acest lucru l-ar avea asupra climei,
valoric al industriei în România.
pieței interne de energie, perspectivei
de integrare a sistemului energetic,

4.1 Piețele de energie pe piața pentru ziua următoare (PZU)

electrică - puterea vândută RES (atât ca
producție offshore de sine stătătoare și
Proiectele eoliene offshore vor avea un prin agregatoare VPP de producție
impact semnificativ asupra piețelor de offshore și onshore RES va provoca
energie din România, atât pentru ordinul de merit pe PZU pentru a
tranzacțiile la fața locului, cât și "împinge afară" unii producători de
pentru contractele pe termen mediu și energie electrică care sunt în prezent
lung. Întregul sistem energetic ar închiderea pieței spot (de exemplu,
beneficia de o putere relativ constantă factorii de decizie de preț). Prin urmare,
și de o precizie sporită a previziunilor, volumele tranzacționate pe PZU,
ceea ce reduce costurile legate de precum și prețurile lor de închidere ar
gestionarea și echilibrarea energiei. În trebui să facă obiectul unei presiuni
același timp, producția de energie descendente.
electrică mai puțin volatilă crește
șansele producătorilor offshore de a
se bazape piețele futures, cu produse de
livrare pe termen mediu și lung, care au
un risc comercial mai mic decât
produsele oferite de colegii lor onshore.
În plus, având în vedere aceste
caracteristici, parcurile eoliene offshore
sunt adecvate pentru mecanisme de
cuplare – de exemplu, centrale electrice
virtuale, VPP-uri
– nu numai cu PP-uri pe gaz, ci și cu
parcuri eoliene onshore, capacități
solare fotovoltaice sau instalații de
stocare.
Într-un astfel de scenariu – pentru a
spirit, mai mare de putere RES
tranzacționate pe piața futures, în
detrimentul volumelor tranzacționate

Dezvoltarea capacității de energie
eoliană offshore va oferi, de
asemenea, beneficii pentru piața de
echilibrare, deoarece ar avea un
impact semnificativ asupra volumelor
tranzacționate pe aceasta
prin diminuarea cererii de poziții
"scurte". Apoi, o putere mai puțin
intermitentă ar spori competitivitatea
pe piețele serviciilor de echilibrare și
auxiliare. În cele din urmă, participarea
mai mare a producătorilor de SRE
onshore în VPP-uri, alături de cele
offshore, scade nevoia celor dintâi de
a-și echilibra pozițiile pe piață, atât
pe PZU, cât și pe piața de
echilibrare, reducând astfel costurile
asociate cu echilibrarea portofoliului.
Probabil cea mai mare provocare
capacități, va solicita o mai mare integrare
a pieței regionale. În acest scop, trebuie
reexaminate prevederile legale, pentru
a permite efectiv producătorilor și
comercianților români de energie
electrică să vândă în străinătate, pe
piețele regionale angro. În plus,
viitoarea integrare regională a piețelor
spot, planificată pentru iulie 2021, când
se preconizează că piața energetică a
PZU din Bulgaria se va cupla cu
4.2 Integrarea S ector și
hidrogen
Dezvoltarea energiei eoliene offshore
pentru a deveni o parte consistentă a
mixului energetic românesc va deschide
calea pentru o decarbonizare accelerată
a sectoarelor cheie, ar fi transporturile și
industria, fie prin electrificare directă sau
indirectă cu ajutorul SRE, cât și,
pentru noile surse de energie din sud-estul
României, onshore și offshore deopotrivă,
este legată de capacitatea rețelei de a
prelua și evacua producții mari de
energie electrică în același timp,
deoarece regiunea Dobrogea
găzduiește majoritatea parcurilor
eoliene onshore ale țării și o centrală
solară fotovoltaică la scară largă,
dezvoltată între 2008 și 2016, pe
lângă unitățile 1 și 2 ale energiei
nucleare de la Cernavodă (1.400 MW).
Congestia cronică a regiunii este
cauzată și de distribuția geografică a
cererii de energie, concentrată în
centrul și vestul țării. Acest lucru
transformă orice capacitate de producție
nouă într-o provocare pentru OTS, în
special în absența oricăror capacități de
stocare existente în zonă.
Pe de altă parte,
energie electrică, furnizată de
română, alăturându-se astfel cuplajului
regional de piață 4M din România,
Ungaria, Slovacia și Cehia. În aprilie
2021, 4M și energia poloneză
schimbată urmează să adere la
cuplarea multiregională (MRC) la
nivelul UE (Dimitrov 2020). Acest lucru
va adăuga și mai mult la prețurile
competitive ale PZU, ceea ce va limita
participarea producătorilor pe bază de
combustibili fosili pe piețele spot.
eventual, chiar prin încălzire și răcire.
În sectorul producției convenționale de
energie electrică, companiile americane
Vario au anunțat public investiții de
cel puțin 1,6 GW în producția de
energie pe bază de gaz pentru următorii
cinci-șase ani. Astfel de active,
împreună cu orice infrastructură
suplimentară de transport al gazelor
naturale, ar trebui să fie deja concepute
pentru a fi "dovezi viitoare" în ceea ce
privește disponibilitatea de a găzdui
hidrogenul, pentru a reduce riscul de a
deveni active irecuperabile
O implementare inteligentă a
infrastructurii de tarifare, împreună cu un
cadru de politică și de reglementare bine
orientat, care ar trebui să încurajeze
electrificarea transportului feroviar și
public, precum și transportul rutier
maritim și pe distanțe lungi, în afară de
vehiculele de pasageri, ar permite, de
asemenea, utilizarea energiei eoliene
offshore pentru decarbonizarea
sectorului transporturilor.
4.3 Rolul porturilor
În timp ce unele dintre
componentele unui parc eolian offshore
pot fi fabricate în interiorul sau în
apropierea amplasamentului instalației,
cele mai multe dintre ele sunt
construite onshore, expediate într-un
port și apoi la fața locului,
necesitând, în general, nave speciale,
după cum explică IRENA (2018).
Industria este un sector cheie pentru
eforturileromanice de decarbonizare.
Hidrogenul curat (adică produs prin
electroliză utilizând energie electrică
din surse regenerabile), produs potențial
prin energia eoliană offshore, poate fi un
factor decisiv al efortului de tranziție
industrială. Crearea cererii de hidrogen
curat la nivel național va contribui, de
asemenea, la ușurarea dificultăților de
evacuare a energiei electrice produse
de parcurile eoliene offshore la țărm
și apoi mai departe de regiunea
Dobrogei. În plus, dacă România
utilizează în mod eficient instrumentele
financiare disponibile ale UE pentru
dezvoltarea energiei curate, ar putea
deveni chiar un producător premier de
hidrogen curat în ESE și chiar să se
dezvolte într-un exportator regional.
Regiunea Dobrogea are, în special,
toate premisele pentru găzduirea unui pol
pentru dezvoltarea hidrogenului,
deoarece are atât o capacitate
excepțională de a produce hidrogen
curat (energie regenerabilă terestră și
offshore), cât și o cerere potențial
semnificativă din partea rafinăriilor
existente și a industriei siderurgice,
utilizarea în activitățile portuare de
termoficare, decarbonizare, precum și în
transportul naval.
Componente foarte mari, cum ar fi
fundațiile, platformele sau stațiile, sunt
fabricate direct la cea mai apropiată
instalație portuară. Chiar și pentru
operațiunile de întreținere, unele componente
sau chiar turbine plutitoare întregi sunt
aduse înapoi în port. Atât platforma,
cât și stația sunt prea grele pentru
a fi transportate pe uscat, astfel încât
opțiunea viabilă este ca aceasta să fie
manufactured în doc cel mai apropiat
de amplasamentul planificat, apoi
transferat la ferma offshore la
finalizare. Un port este un activ
cheie, atâta timp cât poate găzdui
descărcarea și depozitarea pieselor
turbinei. În absența unui port bine
echipat la distanță economică, proiectele
la scară largă, activitatea de exploatare
și întreținere pe termen lung necesită
construirea unuia nou.
Acest lucru subliniază necesitatea ca
statele membre să încurajeze și să sprijine
modernizarea instalațiilor portuare și a
infrastructurii pentru a găzdui turbine
mai mari, pentru a crește volumele,
pentru a satisface exploatarea și
întreținerea, pentru a dezvolta instalații
de formare, precum și pentru
dezafectare și centre pentru turbine fixe
și plutitoare. La
4.4 Impactul economic, crearea de locuri de muncă și
dezvoltarea de noi lanțuri valorice
După indică raportul WindEurope
(2020b), numai industria energiei
în același timp, porturile vor avea
nevoie de extinderea spațiilor,
consolidarea cheiurilor, îmbunătățirea
porturilor de mare adâncime și alte
lucrări civile(WindEurope 2020b).
Programele privind certificarea și
standardizarea ar trebui să fie unitare
și adoptate de cât mai multe state
membre, UE jucând un rol de
coordonare. De fapt, există
informații valoroase despre cum să fie
construite de la companiile de petrol
și gaze în ceea ce privește măsurilede
tren și de siguranță, precum și
operațiunile offshore în general.
Porturile sunt, de asemenea, importante
pentru integrarea producției de energie
a parcurilor eoliene offshore, fie în
calitate de consumatori direcți de
energie, fie prin posibilitatea de a
deveni centre pentru hidrogen curat
bazat pe energia eoliană offshore.
Prin urmare, portul Constanța își
poate extinde poziția extrem de
strategică la Marea Neagră și se
poate transforma într-un pol regional
de decarbonizare, oferind în același
timp baza dezvoltării eoliene offshore
în întreaga regiune a Mării Negre. În
mod încurajator, Portul Constanța
explorează deja posibilitatea de a juca
un rol semnificativ în tranziția
energetică, a arătat interesul de a
deveni parte a Alianței UE pentru
hidrogen curat, care deschide calea
sinergiei cu creșterea sectorului eolian
offshore din Marea Neagră.
eoliene a contribuit cu peste 37 de
miliarde EUR la PIB-ul UE (aproximativ
0,26 %), cu aproape 23 de miliarde
economiei UE, în timp ce offshore-ul
EUR ca contribuție directă și peste 14
creează
miliarde EUR indirect, din partea
2,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că
dezvoltatorilor de energie eoliană, a
fiecare nouă turbină offshore instalată
producătorilor de turbine, a furnizorilor
adaugă nu mai puțin de 16 milioane
de servicii etc., atât pentru activități
EUR economiei UE. Producătorii și
onshore, cât și offshore. Per GW de
dezvoltatorii de turbine eoliene au cea
energie eoliană instalată, energia
mai mare pondere a contribuției la
eoliană terestră din Europa generează
PIB, urmați de producătorii de piese și
o valoare adăugată de 2,5 miliarde
componente, de substructurile offshore și
EUR
de furnizorii de servicii. În ceea ce
privește impactul economic indirect,
raportul susține, de asemenea, că
fiecare 1.000 EUR din veniturile energia eoliană offshore acoperă
din energia eoliană creează o aproximativ 25%, cu 77.000 de persoane
activitate economică suplimentară implicate în acest subsector. Cu toate
de 241 EUR în alte sectoare ale acestea, pe măsură ce țările UE își
economiei: echipamente electrice, intensifică eforturile în direcția
mașini, metale, decarbonizării, se estimează că numărul
lucrări de construcții, telecomunicații etc. total de locuri de muncă în domeniul
eolian offshore ar putea crește până la
Alte investiții pentru stimularea
200 000. Estimarea locurilor de muncă
industrializării ar putea fi cheia, având
create pe GW de energie eoliană offshore
în vedere că, în ultimii cinci ani,
dezvoltată în Europa relevă un număr
sectorul eolian offshore a atras
total de 5.677 de locuri de muncă directe
investiții medii de aproximativ 11
(2.049 în industria prelucrătoare, 1.875
miliarde de euro pe an, potrivit
în instalații, 1.366 în fundații, 188 în
WindEurope (2020c), punând energia
planificare și 198 în O&M), împreună cu
eoliană offshore în fruntea investițiilor
5.780 de locuri de muncă indirecte,
în tehnologii regenerabile în UE.
pentru un total de 11.457.
Se preconizează că investițiile anuale
Între timp, la nivel global, IRENA
numai în energia eoliană offshore vor
(2018) estimează că sectorul industriei
crește semnificativ începând cu 2020 și
eoliene poate crește de la 1,1 milioane
se vor apropiade 30 de miliarde EUR
de locuri de muncă în 2017 la peste
până în 2030, mai mult decât dublu față
2 milioane până în 2050, observând că,
de energia eoliană terestră la
în general, o fermă eoliană offshore
momentul respectiv.
de 500 MW necesită aproximativ 2,1
În ultimul său raport, WindEurope milioane de zile de muncă.
(2020b) subliniază că numai energia
eoliană a fost responsabilă pentru
peste 300 000 de locuri de muncă la
nivelul UE în 2019, aproximativ 160 000
fiind locuri de muncă directe, iar
restul indirecte. Din numărul total de
locuri de muncă, se estimează că
O întrebare cheie este câte dintre
aceste locuri de muncă va putea
crea România la nivel național, având
în vedere că procesul necesită
planificare economică și industrială,
viziune pe termen lung și ambiție
politică și administrativă
semnificativă. Cu toate acestea, o
privire mai atentă asupra cifrelor
ridică îndoieli cu privire la
perspectiva locurilor de muncă în
industria prelucrătoare, considering
că cea mai mare parte a lanțului
valoric industrial eolian offshore se
află încă în Europa de Vest.
Cu toate acestea, o mare parte din
locurile de muncă necesare pentru
instalarea, construirea fundației,
planificarea și procesele O&M pot fi
acoperite cu forță de muncă
națională.
În ceea ce privește unitățile de
producție, România nu găzduiește încă
niciun producător de turbine, dar, pe
măsură ce scăderea costurilor
tehnologice pune presiune pe costul
forței de muncă în Europa de Vest,
relocarea unei părți a lanțului de
producție către Europa de Est devine o
soluție. În prezent, România
găzduiește doar instalații de producție
În special în perioadele de redresare
economică, combinate cu o utilizare
inteligentă și orientată a instrumentelor
de finanțare disponibile, România
poate valorifica impactul economic
pozitiv și potențialul de creare de
locuri de muncă pe care îl oferă
energia eoliană offshore. În plus, un
obiectiv al autorităților române ar
trebui să fie atragerea unei părți
semnificative din noile lanțuri valorice
care se desfășoară în sprijinul
procesului de decarbonizare a Europei și
al tranziției către o economie durabilă.
pentru rulmenți și forjări, alături de cele
pentru generatoare și sisteme electrice
de control pentru turbine.
Cu toate acestea, pe partea de
O&M, România poate beneficia de
experiența unui centru de pregătire a
tehnicienilor de turbine eoliene din
Constanța, care produce experți care
acoperă nevoile mai multor piețe
regionale și pregătește deja
tehnicieni offshore.
Nivelurile de ocupare a forței de muncă
vor depinde, de asemenea, de capacitatea
UE de a menține un lanț competitiv de
aprovizionare cu energie eoliană, în
contextul concurenței internaționale și al
reducerii costurilor în alte părți ale
lumii. Educația, competențele și know
how-ul vor juca un rol central, deoarece
aproape 82 % dintre profesioniștii din
sectorul eolian sunt
lucrătoricuantificați. Având în vedere
setul considerabil de mijloace
furnizate de UE, care conduc la
dezvoltarea tehnologiei și la soluții
pentru integrarea sistemului cu o mare
parte din energia eoliană, rata de
creare de locuri de muncă pentru
energia eoliană în întreaga UE este pe
măsură să crească.
În afară de lanțul valoric al industriei
eoliene, este important să ne
concentrăm asupra hidrogenului și
bateriilor, deoarece acestea pot crea, de
asemenea, locuri de muncă cu valoare
economică și calitate, aliniind în
același timp eforturile regionale la
Pactul ecologic european. Dacă
România va atrage cel puțin o parte
din lanțul valoric eolian offshore,
premisele vor fi îndeplinite pentru
ca țara să beneficieze de o parte din
exporturile pe care industria
energiei eoliene le generează sub
formă de bunuri și servicii în valoare
de peste 8 miliarde de euro anual.
5. Recomandări de politică

Cadre de reglementare și de investiții

 România ar trebui să includă planuri de dezvoltare a capacităților eoliene
offshore în PNI 2021- 2030, precum și Strategia Energetică Națională
pentru 2030 și 2050, cu un set clar de măsuri în sprijinul implementării,
cum ar fi un calendar pe termen lung pentru licitații și dezvoltarea
infrastructurii rețelei, precum și dezvoltarea instalațiilor portuare. Planurile
de dezvoltare a rețelei OTS ar trebui, de asemenea, actualizate pentru a ține
seama mai bine de implementarea capacităților eoliene offshore. Pentru o
proiectare eficientă a licitațiilor, capabilă să producă prețuri competitive,
autoritățile ar trebui să implice părțile interesate într-un proces de consultare
transparent și substanțial.
 Energia eoliană offshore implică costuri inițiale ridicate. Un cadru de reglementare
clar, stabil și previzibil este vital pentru atragerea investițiilor și extinderea
capacității. Un CfD competitiv, bazat pe licitație (contact-for-difference)
mechanism este suitable for incentivising investment s in RES and obținerea celui
mai mic cost pentru consumatori. Acesta asigură stabilizarea prețurilor pe
termen lung, reducend astfel costul capitalului, protejând în același timp
consumatorii de supracompensarea investițiilor. Pentru a reduce sarcina
asupra consumatorilor finali, se poate crea un fond, de exemplu prin utilizarea
resurselor fondului de modernizare, pentru a asigura un amortizor financiar
pentru acoperirea prețului care trebuie plătit dezvoltatorului atunci când
prețurile pe care le obțin pe piață sunt prea mici. În acest fel, sarcina
deplină de acoperire a cheltuielilor pe diferență este transferată de la
consumator, care nu ar mai trebui să suporte prețul integral prin facturile de
energie electrică.

 Pentru a promova interesele statului și a reduce riscul de conflict între

activitățile potențiale și prioritățile politice (transportul maritim, aspectele militare,
pescuitul, impactul asupra mediului și biodiversității, siturile arheologice,
precum și alte facilități și activități economice), guvernul ar trebui să
pregătească, cu implicarea strânsă și timpurie a părților interesate relevante,
Planul spațial maritim național (MSP), în conformitate cu Directiva MSP.
 Orice cartografiere a perimetrelor eoliene offshore, a modelelor pentru
infrastructura și instalațiile offshore ar trebui să se bazeze pe MSP. Aceasta
ar trebui să includă, de asemenea, o dimensiune clară a cooperării și
coordonării transfrontaliere.

 CAEE-urile corporative, bazate pe contracte bilaterale pe termen lung, sunt

fundamentale, deoarece scad riscul de investiții și oferă o stabilizare a fluxului
de venituri. Deși este permis în temeiul legislației UE (Regulation 9
 43/2019), PPAs had been forbidden under Romanian law, a situation hat
s-a modificat abia în mai 2020, când Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
 O definiție extinsă a centralelor electrice virtuale (VPP) trebuie să se
adapteze, de asemenea, capacităților eoliene offshore. Acest lucru este necesar
din motive de integrare a pieței și de
 în ceea ce privește îmbunătățirea adecvării sistemului, deoarece sinergiile comerciale
pot stabiliza, de asemenea, producțiile de energie fizică la o sarcină maximă.

 Guvernul ar trebui să asigure coerența strategică în utilizarea viitoarelor

fonduri ale UE, cum ar fi noul program InvestEU, Fondul pentru
modernizare, Fondul național de redresare și reziliență (RRF), Mecanismul
pentru interconectarea Europei, precum și finanțarea privată și finanțarea din partea
băncilor de dezvoltare. Sectorul eolian offshore are nevoie de o abordare
integrată a investițiilor în parcuri eoliene și infrastructură, de un cadru de
reglementare și de dezvoltarea lanțurilor valorice industriale. Acest lucru
trebuie, de asemenea, să fie coordonat cu dezvoltarea tehnologiilor de
stocare și hidrogen în regiune.

 În special, fonduri precum InvestEU, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul

pentru modernizare și, cu siguranță, RRF sunt deosebit de potrivite pentru investiții
în forța de muncă calificată necesară în sectorul eolian offshore, precum și
pentru consolidarea capacității instituționale în guvern, autoritatea de
reglementare în domeniul energiei, OTS și alte instituții asociate cu roluri
funcționale esențiale.

Integrare tehnică și de piață

 Sunt necesare standarde și proceduri pentru integrarea rețelei, în special
împreună cu dezvoltarea VPP, pentru a maximiza potențialul de generare
disponibil și pentru a reduce congestiile rețelei.

 Parcurile eoliene offshore pot aduce beneficii piețelor angro din România. În
acest scop, ar trebui acordat acces egal la licitații competitive pentru
servicii auxiliare, atât pentru producătorii offshore individuali, cât și
pentru asociațiile VPP.

 Pentru a asigura dezvoltarea în timp util și eficientă din punctul de vedere al

costurilor a infrastructurii rețelei offshore, autoritățile ar trebui să implice
dezvoltatorii de parcuri eoliene (DCA) în construirea și, eventual, operarea
conexiunilor offshore. În cazul în care este construit de DCA, acesta din urmă
urmează să fie transferat fie către un proprietar de transmisie offshore (OFTO),
ca și în modelul britanic, fie către OTS-ul însuși, în raport cu o valoare de
transfer decontată printr-o ofertă competitivă.
 Perspectiva de a genera o cantitate semnificativă de energie eoliană offshore ar
trebui să devină o
piatra de temelie în planurile României pentru producția curată de hidrogen,
opțiunile de flexibilitate și cuplarea sectoarelor, având în vedere că Dobrogea este o
locație ideală pentru dezvoltarea unor astfel de tehnologii.

Cooperare și integrare regională

 Există o oportunitate de cooperare maritimă transfrontalieră între România și
 Bulgaria. OTS-urile celor două state membre ar trebui să coopereze pentru
facilitarea conectivității la rețea pentru proiectele eoliene offshore hibride
transfrontaliere și pentru a permite parcurilor eoliene să se alimenteze pe oricare
dintre piețele energiei electrice. O astfel de cooperare este, de asemenea,
importantă pentru ca operatorii de proiect să poată face față în mod optim
efectelor de veghe.
 Este necesară o integrare sporită a piețelor de electricitate între cele două
țări, dar și în regiune în general. În acest scop, piețele regionale ale PZU
ar trebui să devină pe deplin integrate – ceea ce se preconizează că se va
întâmpla până în iulie 2021 – în timp ce
 capacitatea producătorilor de energie electrică de a face comerț în țările învecinate
pe baza unor contracte pe termen mediu și lung ar trebui să fie prevăzută fără
echivoc de legislația națională.

 Având în vedere resursele eoliene mai mari din zona de nord a ZEE a
României, Ucraina ar putea deveni, de asemenea, un partener în dezvoltarea de
proiecte comune. Cooperarea cu un stat nemem asociat din vecinătatea
apropiată a UE poate beneficia, de asemenea, de sprijin suplimentar la
nivelul UE.

 Cooperarea regională s-ar putea dovedi valoroasă nu numai pentru

dezvoltarea parcurilor eoliene, ci și pentru depășirea deficiențelor sistemelor
energetice din C&SEE: țări fără ieșire la mare, cum ar fi Ungaria, Serbia sau
Moldova, ar putea beneficia, de asemenea, de dezvoltarea eoliană offshore a
României, cu condiția să existe interconexiuni adecvate. Viitoarea revizuire a
Regulamentului TEN-E oferă posibilitatea de a aborda această problemă.
Coordonarea regională ar putea fi continuată prin intermediul altor instrumente,
cum ar fi Planul de dezvoltare a rețelei pe zece ani (TYNDP) al ENTSO-E și
Centrele regionale de coordonare (CCR) instituite prin Regulamentul privind
energia electrică reformat. În plus, platformele de cooperare regională, cum ar fi
Conectivitatea Energetică a Europei Centrale și de Sud-Est (CESEC) și
Comunitatea Energetică, ar putea oferi o structură de guvernanță.
 Armonizarea regională a subvențiilor, a licitațiilor și a accesului la rețea poate
asigura proiectarea celei mai rentabile rețele offshore, evitând duplicarea
cheltuielilor și reducând în mare măsură incertitudinea proiectelor.
anexă

Setul de date privind vântul a fost descărcat de pe serverul ECMWF sub forma unui
fișier NetCDF. În primul rând, datele spațiale sunt utilizate pentru a genera hărți
eoliene care arată distribuția vitezei medii a vântului pentru distribuția cu
normă întreagă (adică timpul total) și, respectiv, pentru cele patru sezoane. Un alt
obiectiv important este evaluarea performanței unei turbine eoliene de ultimă
generație (MHI Vestas V174 9.5) care pare să fie adecvată pentru condițiile
eoliene din Marea Neagră. În acest scop, pentru fiecare punct de referință din
figura 1 a fost procesată o serie de timp – 84 de serii de timp în total – care a
fost obținută din interpolarea informațiilor disponibile în fișierul NetCDF.
Apoi, seriile de timp sunt utilizate pentru a determina puterea estimată a acestui
tip de turbină prin
folosind următoarea ecuație (Răileanu et al. 2019):
decupare − (1)
P = ∫ f(u)P(u)du,
cut−in

în cazul în care P este definit în MW; f(u)– funcția de densitate a probabilității

weibull; P(u) –curba deputere a unei turbine; decupare și decupare-
caracteristicile turbinei.
PDF-ul Weibull (funcția de densitate a probabilităților), este definit după urmează:
k−1 k
f(u) = (k) ( u ) exp [−u( ) ], (2)
c c cc

where u—wind speed; k—the shape parameter; c—the scale parameter (in m/s).
Odată ce puterea preconizată este obținută pentru fiecare punct individual din
rețea, se pot estima unii parametri suplimentari, cum ar fi factorul de capacitate (Cf)
sau producția anuală de energie electrică (AEP). Potrivit răileanu et al. (2019),
factorul de capacitate este definit ca:

Turbină P
Cf = × 100; (3)
Evaluat
putere

unde:turbina P este puterea electrică produsă de fiecare sistem, iar puterea

nominală este puterea nominală a unei turbine (9,5 MW în acest caz).
Parametrul AEP se obține prin înmulțirea puterii productin (P in MW) with
the average number of h ours per yar (8760 h/y), the f inal results fiind exprimate
în GWh. Rezultatele asociate acestei turbine vor fi reprezentate ca valori
numerice pe hărțile spațiale care reprezintă ZEE din România și cele două
domenii principale de apă (<50 m și >50 m).
Este important să subliniem faptul că rezultatele sunt raportate doar pentru o
turbină eoliană individuală care may o perate in a particular grid point (e. g. , point
A1 - 29. 78o E/45. 20o N; B1 - 29. 65o E/45. 01oN, etc. Ideea a fost de a ecran
această zonă, în scopul de a identifica unele puncte fierbinți în ceea ce privește
energia eoliană și pentru analize viitoare să ia în considerare unele puncte
promițătoare, pentru care seria de timp pot fi evaluate în mai multe detalii. Având
în vedere că zonele restricționate asociate
Nu se ține cont de apropierea litoralului românesc, o analiză a configurației unui
parc eolian va fi doar speculativă în acest moment și cu siguranță va
necesita o analiză mai aprofundată.

Figura A1. Viteza medie sezonieră a vântului indicată de setul de date

ERA5 pentru ZEE din România în intervalul de timp 2000-2019. De sus
în jos sunt prezentate următoarele anotimpuri: (a) primăvara – martie-
aprilie-mai; (b) vară – iun-iul-aug; (c) toamna – sept-oct-nov; (d) iarna –

dec-ian- feb. În fundal sunt reprezentate punctele de referință luate în

considerare pentru evaluare.
Sursa: Calcule bazate pe setul de date ERA5 pentru ZEE din România, 2000-2019.
 Figura A2. Distribuția sezonieră a factorului de capacitate (%) al MHI
Vestas V174 9,5 MW. Rezultatele (U100) sunt evaluate pentru intervalul de
timp 2000-2019 și corespund: (a) primăverii; (b) vara; (c) toamna; (d) iarna.

Sursa: Calcul realizat de Universitatea Dunărea de Jos și EPG

 Figura A3. MHI Vestas V174 9,5 MW – producția anuală de energie
calculată pentru intervalul total de timp (U100).

Sursa: Calcul realizat de Universitatea Dunărea de Jos și EPG

 Figura A4. MHI Vestas V174 9.5 MW – distribuția sezonieră a valorilor
AEP (U100).

Sursa: Calcul realizat de Universitatea Dunărea de Jos și EPG

Abrevieri

Cuplarea pieței 4M 4M pentru energia electrică din România,

Ungaria, Slovacia și Cehia
Producția anuală de energie electrică AEP
Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energetică ANRE
Grupul la nivel înalt cesec pentru conectivitate energetică
din Europa Centrală și de Sud-Est
Mecanismul MIEde interconectare a Europei
Piața pentru ziua următoare a PZU
Zona economică exclusivă a ZEE
Grupul pentru politica energetică al EPG
Linie electrică HVDCde înaltă tensiune curent continuu
Indicele de variabilitate inter-anuală IAV
Agenția Internațională pentru Energie a AIE
Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă IRENA
Centrul Comun de Cercetare al CCC, serviciul științific și de
cunoaștere al Comisiei Europene
LCOE Costul nivelat al energiei electrice
Lts strategie pe termen lung - o planetă curată pentru toți. O
viziune strategică europeană pe termen lung pentru o
economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din
punct de vedere climatic COM (2018) 773 final
Cuplare multiregională MRC
Planificare spațială maritimă MSP
Planul național energetic-climatic al NECP
Proprietarul transmisiei offshore OFTO
Proiectul PCI de interes comun
Planul pdret de dezvoltare a rețelei pe10 ani al
Transelectrica S.A., OTS de energie electrică din România
Centrală electrică PP
Contractul de achiziție a energiei electrice CAEE-uri
Centrul Regional de Coordonare al CCR
Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile RED
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE RES
MAR Evaluarea strategică de mediu a
EA Mecanismului de redresare și
RRF reziliență

TEN-E Regulamentul (UE) 347/2013 privind rețelele transeuropene de

energie electrică
Ots
Operator de sistem de transport
TYNDP Planul de dezvoltare pe zece ani, realizat de ENTSO-E și,
respectiv, ENTSO-G
VPP Centrală electrică virtuală
DCA Dezvoltatorii de parcuri eoliene
Referinţe

Agora Energiewende (2020), Profitând la maximum de energia eoliană

offshore . Reevaluarea potențialului vântului offshore în Marea Nordului din
Germania – Studiu realizat de Universitatea Tehnică din Danemarca și
Institutul Max Planck pentru Biochimie, martie 2020
Bathymtc dd a Vieer, https://maps. ngdc. noaa. gov/vieers/bathymery/ (accessed on June 17,
2020)
Dalla Longa, F., Kober, T., Badger, J., Volker, P., Hoyer-Klick, C., Hidalgo, I., Medarac,
H., Nijs, W., Politis, S., Tarvydas, D. și Zucker, A. (2018), Potențialități eoliene pentru UE
și țările învecinate: Seturi de date de intrare pentru modelul JRC-EU-TIMES, 29083
EUR EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
Deutsche Windguard (2018), Capacity Densities of European Offshore Wind Farms,
https://vasab. org/wp-content/uplo ds/2018/06/BalticLINes_CapacityDensityStudy_June2018-
1.pdf
Dimitrov, L. (2020), Bulgaria-România Ziua următoare Cuplarea pieței de energie
electrică Din iulie 2021, Depinde de ICP, ICIS, 28 septembrie, https://www. icis.
com/explore/resources/news/2020/09/28/10557576/bulgaria-romania- day-ahead-
power-market-coupling-due-july-2021-depends-on-icp
ERA5: Cum se calculează vânturile de 100 m?, Forumul de asistență pentru
utilizatori Copernicus – ECMWF Confluence Wiki, https://confluence. ecmwf.
int/pages/viewpage. action? pageId=155343870 (accesat la 30 septembrie 2020)
ESMAP (2019), Going Global: Extinderea vântului offshore pe piețele emergente.
Washington, DC: Banca Mondială, http://documens1. worldbank.
org/curated/en/7168915724576098 29/pdf/Going-Global- Extinderea-Offshore-Wind-To-
Emerging-Markets.pdf
Comisia Europeană (2018b), Comisia Europeană: Analiză aprofundată în sprijinul
Comunicării Comisiei. O planetă curată pentru toți. O viziune strategică europeană
pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din
punct de vedere climatic, COM(2018) 773
Evwind (2020), Energie eoliană în Insulele Canare, Greenalia planifică patru
parcuri eoliene offshore în Gran Canaria, Septem emer 24, https://www. evwind.
es/2020/09/24/wind-power-in-the-canary- insule-greenalia-plans-four-offshore-wind-
farms-in-gran-canaria/77340
Guillory, A. ERA5, https://ww. ecmwf. int/en/forecasts/datasets/reanalysis-datasets/era5
(accesat la 31 mai 2019)
IEA (2019), Offshore Wind Outlook 2019, IEA, Paris https://www. iea. org/reports/offshore-
wind- outlook-2019
IRENA (2018), Beneficii pentru energia din surse regenerabile: valorificarea
capacității locale pentru energia eoliană offshore
Navigant (2019), Gaze pentru climă. Rolul optim al gazului într-un sistem de emisii
nete-zero energy
NECP (2020), Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor
Climatice 2021-2030
Onea, F. și L. Rusu (2014), O evaluare a energiei eoliene în nord-vestul S
ea. Int. J. Green Energy, 11, 465–487, doi:10. 1080/15435075. 2013. 773513
Onea, F. și L. Rusu (2018), Evaluarea unor tehnologii eoliene de ultimă generație în
Nearshore of the Black Sea. Energies, 11, 2452, doi:10. 3390/en11092452
Onea, F. și L. Rusu (2019), O evaluare paralelă a resurselor energetice ale vântului și
valurilor de-a lungul mediilor costiere din America Latină și Europa. Energie
regenerabilă, doi: 10. 1016/j. renene. 2019. 05. 117
Onea, F. și L. Rusu (2019), Studiu privind potențialul energetic eolian în E n
vironment. Journal of Marine Science and Enginering, 7, 142, doi:10.
3390/jmse7050142
Onea, F. și L. Rusu (2019), Analiza pe termen lung a ferestrelor meteorologice de la
Marea Neagră. JMSE 7, 303, doi:10. 3390/jmse7090303
Platis, A., Siedersleben, S., Bange, J. et al. Prima dovadă in situ de priveghiuri în
câmpul îndepărtat din spatele offshore wind farms. Sci Rep 8, 2163 (2018). https://doi.
org/10. 1038/s41598-018-20389-y
Răileanu, A.B., F. Onea și E. Rusu (2020), Implementarea turbinelor eoliene offshore
pentru reducerea poluării aerului în zonele de coastă – Studiu de caz al portului
Constanța din Marea Neagră. Jurnalul lui Marine Science and Engineering,
8, 550, doi:10. 3390/jmse8080550
Transelectrica, Planul de dezvoltare a RET 2020-2029,
August 2020 V174-9.5 MW Archives. MHI Vestas
Offshore
WindEurope (2017a), Impactul local, poziția de lider la nivel mondial: Impactul
energiei eoliene asupra locurilor de muncă și asupra economiei UE
WindEurope (2017b), Energia eoliană în Europa: Scenarii pentru 2030
WindEurope (2019), Energia noastră, viitorul nostru, Cum va ajuta energia eoliană
offshore Europa să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon
WindEurope (2020a), Strategia UE privind energia din surse
regenerabile offshore WindEurope (2020b), Energia eoliană și
redresarea economică în Europa WindEurope (2020c), Energia eoliană
offshore în Europa – tendințe și statistici-cheie 2019