Teorema lui Rolle

Teoremă Fie : [ , ] → ℝ o funcție cu proprietățile:

1) este continuă pe [ , ],
2) este derivabilă pe ( , ),
3) ( ) = ( ),
atunci ∃ cel puțin un punct ∈ ( , ) astfel încât ( ) = 0.
Interpretare Dacă funcția are valori egale la extremitățile unui interval, atunci există
geometrică cel puțin un punct în care tangenta este paralelă cu axa .

, ( )

, ( ) ( , ( ))

=0
= ( )
Exemplu Să se aplice teorema lui Rolle funcției : [−1,1] → ℝ , ( ) = 1 − .
este funcție elementară, deci este continuă pe [−1,1], derivabilă pe (−1,1)
și (−1) = (1) = 0. Conform teoremei lui Rolle ∃ ∈ (−1,1) a.î ( ) = 0.
( ) = −2 → −2 = 0 → = 0 ∈ (−1,1)
+4 , ≤0
Exercițiul 1. Să se aplice teorema lui Rolle funcției : [−4,2] → ℝ , ( ) = .
4 − , >0
Exercițiul 2. Să se determine , , ∈ ℝ a.î. funcția să îndeplinească condițiile de
aplicabilitate ale teoremei lui Rolle, unde : [−1,1] → ℝ ,
− + , ≤0
( )= .
, >0
Consecința 1 Între două zerouri ale unei funcții derivabile pe un interval se află cel puțin un
zero al derivatei.
Exemplu Fie : [−2,2] → ℝ , ( ) = 1 − care are rădăcinile − 1 și 1.
Ecuația ( ) = 0 are soluția = 0 ∈ (−1,1).
Consecința 2 Între două zerouri consecutive ale derivatei unei funcții derivabile pe un interval
se află cel mult un zero al funcției.
Exemplu Fie : ℝ → ℝ , ( ) = 2 − 9 + 7.
( ) = 6 − 18 = 6 ( − 3) care are rădăcinile 0 și 3.
Constatăm că = ∈ (0,3) este soluție a ecuației ( ) = 0.
Utilizând schema lui Horner, descompunem astfel
=1
2 −9 0 7
2 −7 −7 0
( ) = ( − )(2 − 7 − 7)
7 ± √105
Din 2 − 7 − 7 = 0 obținem soluțiile , = ∉ (0,3).
4