Curs PLS. Prezentare

Predarea limbajului spontan in
activitati cotidiene
Alina Vlad, BCBA
Damian I. Nedescu
2
Ce ne dorim sa invete un copil?
1. Vrem sa stie cum functioneaza lucrurile
2. Vrem sa stie cum functioneaza o persoana

• Toti au emotii, toti reactioneaza in functie ce ceea ce isi doresc si
simt, toti gandesc si isi aduc aminte de diverse lucruri.
• sa urmareasca persoana
• sa fie interesat si sa inteleaga ceea ce face si spune adultul
• sa inteleaga importanta adultului
• sa invete ca acest adult este mediator intre el si lume
• poate gasi comfort la el cand se simte trist sau suparat
• indreapta lucrurile pentru el si-l ajuta cand ii este greu
• sa-i arate adultului obiecte de interes
• sa invate sa priveasca lucrurile din perspectiva celuilalt
3
Copiii ajung sa invete aceste lucruri din doua

directii distincte:
1. Invata pornind de la interese personale

2. Invata prin observatie in interactiunea sociala
• dupa ce invata sa urmareasca adultii, sa asculte si sa
inteleaga mesajele si sa imite actiuni si cuvinte.
• AUTISM = deficite severe in interactiune sociala si
reciprocitate (DSM - V)
• Pentru a depasi acest deficit, pentru a invata mai repede
abilitatile pe limbaj, interactiune sociala si joc trebuie sa
crestem atentia acordata adultului.
Mai multa atentie - mai multe oportunitati de invatare!
• Cele mai importante abilitati dobandite in primii ani de viata
CONEXIUNEA si COMUNICAREA SOCIALA.
Obiective majore in predare
ABA = analiza interactiunii dintre comportamentul copilului si mediu

COPILUL nu este un individ pasiv care asteapta sa fie stimulat
de mediu si nici nu cauta cu tot dinadinsul stimularea, ci este un
individ care invata in functie de interesele si dorintele sale.
• De unde vine deficitul in interactiune sociala si comunicare?
• predispozitia de a se orienta spre obiecte / dificultatea de a pune impreuna gesturile,
privirile si sunetele
• esec in urmarirea persoanelor, in a zambi, in a cauta compania celorlalti, de a vorbi (Lovaas, 1966)
• lipsa motivatia sociala - ne-adaptarea la mediul social colaborativ

Joint attention (Kasari et al,2008; Kasari et al, 2012; Mundy et al., 1986; Mundy, Sigman, & Kasari, 1990, 2004, 2006, 2008)
Urmarirea privirii (Jones et al. 2008; Shic et al. 2014; Chawarska et al. 2014)
Referinta sociala (DeQuinzio et al. 2016; Sigman et al. 1992; Pelaez-Nogueras

4 et al. 1997)
Referinta sociala si joint attention

Se apropie o persoana noua - Mama este cea mai importanta in acel
moment
- Isi muta privirea de la obiect la persoana
Copilul se uita la mama
- Discrimineaza intre “este atenta la mine”
si “nu este atenta la mine”
Mama zambeste si da din cap in semn de “da”
- Sesizeaza ca a aparut o persoana noua
- Intelege ‘zambetul’ si gestul

Copilul interactioneaza cu persoana noua
- Imita spontan
Interactiune pozitiva cu mama si persoana noua - Acum asta e tot ce-si doreste mai mult!
5
Referinta sociala si joint attention

Vede un catel de jucarie (e preferat lui)
Copilul se uita la mama
Ii spune “Mami, catelusii se uita la tine”
Mami ii raspunde “Da, toti catelusii …”
A impartasi informatia este motivatia

comentariului 6
Chestionar "Participare activa, comunicare si interactiune sociala in rutina zilnica a copilului”

1. Motivatie sociala
2. Joint attention
3. Comunicare nonverbala - Gesturi
4. Limbaj receptiv Primul set de abilitati predate

5. Performanta vizuala
6. Imitatie verbala
Abilitati de baza
7. Isi exprima nevoile si dorintele (cereri)
8. Numeste si descrie
9. Imitatie si invatarea prin observatie
10. Joaca
11. Ingrijire personala
12. Empatie si identificarea starilor emotionale
13. Tranzitie
14. Reglare emotionala si comportamentala 7

Motivatia sociala
• Jocuri sociale cu sau fara obiecte mari
• Caracterizate de reciprocitate (schimb de ture)
• Ce vrei sa invete: “fata” si “corpurile” sunt importante surse de comunicare; ele “vorbesc”
• Initiaza jocul cand nu are nimic important de facut
• Initiaza - fa o scurta pauza - fa actiunea importanta a jocului

• repeta secventa de 3-4 ori
• Imediat ce initiaza - termina jocul - fa o alta pauza - initiaza - termina jocul …
• Echilibru in interactiune
• Inchide jocul (ex., Gata avionul, Pa pa avion).
• Ce sa spui: canta-i, foloseste expresii
• Variaza jocul: daca iti pare repetitiv si devine plictisitor (ex., incluzi o alta persoana, introduci un obiect)
8
Sursa: Rogers et. al (2012). Al early start for your child with autism
Motivatia sociala
Primul set de abilitati predate - Abilitati de baza
• Interactiune sociala: contact vizual, expresiile faciale in relatia directa cu adultul, integrarea
privirii alaturi de alte comportamente, impartaseste entuziasmul in interactiune, raspunde
la nume, reactioneaza cand este ingnorat, cere, arata jucarii, initieri spontane de joint
attention, raspunde la joint attention, calitatea interactiunii
• Comunicare: frecventa vocalizarilor spontane, arata cu degetul si gesturi
Sursa: Francesca degli Espinosa

National Autism Conference 2018 - Session 43 9
Joint attention si exprimarea dorintelor si nevoilor personale

• Preachizitii: Ii atragi atentia asupra fetei tale (privirii tale), stai in fata lui, folosesti
momentul de asteptare pentru a-l lasa sa comunice, ai o lista de jocuri sociale cu sau fara
obiecte mari.
• Invata-l sa vina sa-ti dea obiectul cand are nevoie de ajutor
• Iti da obiectul sa-l ajuti - asteapta - se uita la tine - il ajuti
• Invata-l sa-ti ofere din alimentele/jucariile lui (sa raspunda la “da-mi”)
• Invata-l sa-ti arate obiecte (prin imitatie)
• Uite ___ - se uita - il numesti
• Invata-l sa urmareasca cu privirea unde arati, sa ceara obiecte, actiuni, persoane (vezi
chestionar)
• Invata-l sa arate ce sa numesti tu (cererile verbale de baza invatate)
10
Imitatie
• Imita sunete
• Imita actiuni cu obiecte
• Imita gesturi (actiuni motrice grosiere si fine) si miscari faciale
• Imita si variaza actiunile pe obiecte
• Folosesti imitatia ca suport de predare
11
Limbaj nonverbal & receptiv

• Alege gesturile pentru predare
• Adauga gesturile in comunicare si exagereaza
• Folosesti pasi predictibili (inceput - mijloc - sfarsit)
• Descrie ce faci cand il ajuti sa raspunda (ex., punem tricoul pe cap, bagi manuta …. tragi)
• Spune si arata in acelasi timp
12
Chestionar "Participare activa, comunicare si interactiune sociala in rutina zilnica a copilului”

1. Motivatie sociala
2. Joint attention
3. Comunicare nonverbala - Gesturi
4. Limbaj receptiv
5. Performanta vizuala
6. Imitatie verbala
7. Isi exprima nevoile si dorintele (cereri)
8. Numeste si descrie
9. Imitatie si invatarea prin observatie
10. Joaca

Al doilea set de abilitati predate
12. Empatie si identificarea starilor emotionale
13. Tranzitie
Extinderea limbajului si
14. Reglare emotionala si comportamentala 13
a interactiunii sociale
ACTIVITATILE DIN MEDIUL NATURAL
Folosirea activitatilor din mediul natural ca baza de predare vine cu cateva avantaje
majore:
1.Se incepe predarea cu o activitate familiara, in care copilul se simte comfortabil.
2.Copilul poate invata noi abilitati in foarte multe situatii din viata lui de zi cu zi, ceea ce
promoveaza ceea ce noi numim "generalizare".
3.Apar mult mai multe momente de interactiune pozitiv intre copil si parinte ceea ce duce la
dezvoltarea unor abilitati mai complexe pe interactiune si abilitati sociale.
4.Creste semnificativ numarul de ore de participare activa si invatare.
14
15
1. Joaca sociala cu adultul

Cucu-bau, De-a prinselea, Cat e ceasul imparate, Verde-Stop, Fata ascunselea
Deoarece copiii cu TSA pot fi concentrati excesiv pe obiecte, pastrarea
obiectelor in afara activitatii inlatura competitita pentru atentia lui. Este o
categorie buna pentru inceperea predarii abilitatilor, in special pentru acei
copii care, in prezent, nu par a fi motivati social.
2. Joaca cu obiectele comune din casa

Perne, patura, minge, pat, tobogan, leagan
Aceasta activitate este bine de facut inainte de inceperea predarii pe jocurile cu
obiecte mici. Folosind obiecte mari pastrati la minim competitia pe atentia lui.
Obiectele mari va permit sa folositi actiuni si miscari motivante pentru a preda
mai rapid abilitati din aria de motivatie sociala, joint attention si gesturi si
comunicare - nivelul “Exprimarea dorintelor si nevoilor personale”.
16
3. Masa si gustarea
Ofera un context potrivit pentru interactiune sociala, dar si pentru predarea
cererilor si a refuzului.
Spalat pe dinti, imbracat-dezbracat, spalat pe maini, baita
Aceste activitati va pot oferi nenumarate oportunitati pentru predarea
abilitatilor la nivelul limbajului receptiv si al comunicarii, dar si la nivel de
imitatie.
5. Joaca cu jucarii
Camioane, tractoare, masini, animale, cuburi, papusi, plastilina, pictura
Datorita deficitului copilului in imitatie si joc simbolic aceste activitati sunt
evitate de parinti. Organizate insa, ele pot duce la flexibilitate si rezolvari
de problema, pe langa imitatie spontana si dezvoltarea jocului.
17
6. Activitati casnice
Aspirat, facut mancare, pus la spalat
Aceste activitati cotidiene iti vor aduce un plus de oportunitati in predare!
7. Carti, litere si cifre

Multi copii sunt interesati de forme, cifre si litere. Va puteti folosi de aceste
activitati pentru a preda abilitati pe joint attention si comunicare.
8. Tranzitiile dintre activitati

Momentele dintre activitati sunt esentiale pentru stabilirea unei
predictibilitati in rutina zilnica, dezvoltarea abilitatilor de organizare a
timpului liber si reducerea comportamentelor problema pe tranzitie.
PARTICIPANT ACTIV
Reglare emotionala
Raspunde functional Este conectat social
si comportamentala
Raspunde la vocea si Comunica spontan cu tine prin

Se uita la tine des
mesajele tale gesturi, sunete si cuvinte
Sursa: Autism Navigator 18

1. Joaca sociala - 2. Jocuri cu obiecte mari - 3. Masa si gustare - 4. Igiena personala - 5.

Jocuri cu jucarii - 6. Carti, litere si cifre - 7. Activitati casnice - 8. Tranzitiile dintre activitati
• Faceti rutina predictibila astfel incat sa-l ajuti sa inteleaga ce urmeaza sa se intample.
• Asta poate sa reduca frustrarea, comportamentele problema si sa iti fie mai usor sa interactionezi cu el.
• Incearca sa faci rutinele la fel, in fiecare zi, astfel incat el sa se obisnuiasca cu ele.
• Rutina de joaca in doi la aceeasi ora, sa spunem dupa gustare sau dupa ce se trezeste la amiaza. Asta il
va ajuta sa se obisnuiasca sa se joace cu tine.
• Adaugati 5-10 minute in fiecare rutina pentru predarea abilitatilor propuse.

• O sa puteti creste numarul de oportunitati de predare, fara sa fie necesara schimbarea radicala a
responsabilitatilor voastre zilnice. 19
…. dar toate aceste activitatile in viata voastra si a lui se impart:
Activitati necesare in care nu participa cu placere

Ingrijire personala (spalat pe maini, pe dinti, pe corp).
Atentia lui este concentrata pe obiecte sau actiuni din categoria "interese restrictive sau actiuni
repetitive".
Activitati neutre
Activitati in care participa cu placere, dar care se termina brusc din cauza deficitului in
comunicare la nivel de cereri sau a deficitului la nivel de reglarie emotionala si
comportamentala.
Activitati in care participa cu placere
20
Obiective
Activitati necesare in care nu participa cu placere
Putem vorbi de activitati de ingrijire personala (spalat pe maini, pe dinti, pe corp). Inca nu este un
participant activ. Atentia lui se concentreaza pe obiecte sau actiuni din categoria "interese
restrictive sau actiuni repetitive".
Activitati in care nu Ce face acum, nu ce Ce vreau sa faca Suport

participa cu placere stie
Baie - Sa se spele pe maini Se joaca cu apa. Deschide INCEPUT: Vreau sa-si ia …
apa si tine mainile sub scaunelul singur, sa se
apa, le scutura, iar le baga urce pe el.
sub apa si tot asa. Cand il MIJLOC: Vreau sa deschida
opresc tipa, plange si isi apa singur, sa-si puna
trage mainile din mainile sapun, sa frece mainile
mele sa se mai joace cu SFARSIT: Vreau sa-si ia
apa. prosopul si sa se stearga.
Target: dezvoltarea limbajului receptiv si raspuns la joint attention

21
Obiective
Activitati neutre
Atentia lui se concentreaza pe obiecte sau actiuni din categoria "interese restrictive sau actiuni
repetitive".

Joc in doi Sta doar pe canapea Sa alerge cu mine, sa ne …
jucam cu mingea, sa se
uite la mine, sa aduca la
mine obiecte
Target: dezvoltarea motivatiei sociale prin jocuri sociale, a limbajului receptiv si raspuns la joint
attention
22
Obiective
Activitati placute, dar care se termina brusc din cauza deficitelor de comunicare sau a
reglarii emotionale si comportamentale.

Joc in doi Loveste cand ii place Sa-mi ceara
foarte mult ceva sau cand Sa-mi spuna ca-i place sau ….
i se interzice ceva. ca mai vrea.
Target: dezvoltarea cererilor si a abilitatilor de exprimare a starilor emotionale.

23
Obiective
Activitati in care participa cu placere

Baie Se dezbraca, se lasa spalat Sa imite spontan, sa …
si sters, se joaca cu comenteze ce face
jucariile in cada
Target: dezvoltarea cererilor, numeste si denumeste, isi exprima starile emotionale.

24
25
Ce trebuie sa faci pentru a te asigura ca participa activ in predare?
1. Stabilesc aria de dezvoltare si obiectivul pe care vreau sa i-l predau.

2. Stabilesc activitatile din rutina in care ii pot preda acest obiectiv.
3. Verific daca o sa am competitori cand o sa incep sa-i predau.
Extinderea 4. Pun obiectivul intr-o agenda comuna

limbajului
• relatie echilibrata dintre ce vrea el & ce vreau eu = agenda
comuna = avem sanse sa lucram bine impreuna!
Predare &
Reciprocitate • Stabilesc nivelul de suport necesar in predare
5. Fac activitatea predictibila intr-o relatie de reciprocitate
Agenda Inceput - Mijloc - Sfarsit

comuna
6. Predau abilitatile de baza intr-o relatie de reciprocitate
7. Extind limbajul si interactiunea sociala
PARTICIPANT ACTIV
Reglare emotionala
si comportamentala

Se uita la tine des

PRIMUL PAS - STABILIREA UNEI AGENDE COMUNE IN ACTIVITATEA DIN RUTINA ZILNICA
Agenda comuna se stabileste pentru fiecare:

• activitate motivanta in care participa cu placere (ex., de interes pentru copil) in care le
lasa sa te implici si tu.
• activitate neutra, activitati necesare in care nu participa cu placere sau cele care se
termina brusc la care se adauga extra suport pentru a-l tine activ si 100% deschis
procesului de invatare (ex., spalatul pe dinti, imbacatul, masa, etc.).
• extra suport: cantec, expresii distractive, numarat
27
Ce strategii poti folosi pentru a ajunge cat mai repede la o agenda comuna?

Activitate motivanta - sunt incluse materiale interesante pentru el.

• Stie ce are de facut sau o sa-i fie usor sa inteleaga ce trebuie sa faca in aceasta activitate
• 1) lasa-l pe el sa ia initiativa, 2) ajuta-l in sarcina, 3) imita-i actiunile, miscarile si sunetele/
cuvintele (sau comenteaza pe acelasi subiect), 4) raspune-i ca si cum ai purta o
conversatie cu el.
• Asteptarile si obiectivele, respectiv instructiile tale sunt in acord cu dezvoltarea si capacitatea
lui de intelegere.
• In activitatile neutre (ex., spalatul pe dinti) copilul are nevoie de un extra suport din partea
ta pentru a participa activ si a ramane conectat social cu tine in activitate.
28
Rol functional pentru copil - foloseste obiectele in mod functional sau conventional, asculta,
raspunde si participa activ.
• Are una - doua sarcini de facut in fiecare activitate.
• In momentul in care ii stabilesti o sarcina il ajuti sa se concentreze mai bine in activitate si sa
inteleaga ce anume vrei ca el/ea sa faca in acea activitate.
• Sarcinile stabilite in activitate pot fi facute colaborativ sau puteti faceti schimb de sarcini.
29
Activitate predictibila (are inceput, mijloc si sfarsit) - poate sa anticipeze ce urmeaza sa se

intample.
Activitate:
Obiectiv:
Inceput:
Mijloc:
Sfarsit/Tranzitie:
30
Activitate: GUSTARE
Obiectiv: Sa aleaga un aliment din 2 optiuni; sa imite o actiune
Inceput: Tu - EL: Alege un aliment din doua prezentate (ex., iaurt sau banana)
Mijloc:Tu - El: Aduci niste biscuiti si incepi sa-i rupi in bucatele mici. Se uita/se intinde - ii pui
biscuitii in iaurt / ii dai.
Sfarsit/Tranzitie: Tu - El: Gata iaurtul! Astepti sa isi intinda mainile sa-l iei din scaun - Il ridici.
31
Activitate: PREGATIT MASA
Activitate:
Setare:
INCEPUT: ?
MIJLOC: ? 
SFARSIT: ?
32
Activitate: Baie
Obiectiv: Sa urmareasca unde-l stergi; joint attention ; limbaj receptiv
Inceput: Da drumul la apa, pune cateva jucarii in cada, spumant de baie.
Mijloc: La inceputul activitatii de imbaiere, cea mai mare parte a corpului copilului va fi uscata.
Repeta propozitii simple ca sa il inveti pe copil conceptele de umed si uscat si cuvinte ce
denumesc partile corpului. De ex, poti spune „Acum nasul e uscat”. Apoi pui apa pe nasul lui si
spune „Acum nasul e umed”. Apoi poti repeta acelasi lucru cu alte parti ale corpului.
Poti aplica aceeasi tehnica si pentru burete, jucarii de baie, etc.
Sfarsit: Umed uscat pe partile corpului in timp ce-l stergi cu prosopul.
33
Activitate: Baie
Alte obiective:
• Sa imite - “Stropeste - stropeste”
• Sa puna animalele/literele/cifrele in casutele din spuma
• Sa puna spuma pe o parte a corpului
• Sa ceara jucariile pentru baie
• Pluteste vs se scufunda
• Pun in cada jucarii de-o culoare (ex., „Iti aduc toate jucariile rosii. Uite una rosie, o pun in
cada. Inca una rosie, o pun in cada! Ups, asta nu e rosie, sa o scoatem afara.”).
• Varsa vs umple
• Cantec de final de baie - la uscat
34
Activitate: PUS RUFE LA SPALAT

Obiectiv: Sa-si coordoneze miscarile raportandu-se la o alta persoana
Inceput: Tu - EL: Incepe prin a deschide un pic usa de la masina de spalat si spune-i “Deschide
usa” . Daca este nevoie, ofera-i suport fizic punand mana ta peste mana lui sa deschida usa.
Mijloc:Tu - El: intinde mana si a spune „Da-mi ___”. Daca este nevoie, ofera-i suport fizic
punand mana ta peste mana lui sa apuce din cos si sa iti dea o haina.
EL - Tu: poti sa ii dai lui hainele si sa il lasi pe el sa le bage in masina, caci ar putea fi mai
distractiv pentru el. Asteapta-l sa aiba contact vizual cu tine inainte sa dea fiecare articol.
Daca copilului ii place sa bage rufele in masina, atunci sa dai drumul articolului in mana
lui reprezinta o recompensa naturala pentru contactul vizual.
Sfarsit/Tranzitie: ii ceri sa inchida usa si sa puna cosul de rufe la locul lui.
35
Activitate: PUS RUFE LA SPALAT Activitate:

Setare:
INCEPUT: ?
MIJLOC: ? 
SFARSIT: ?
36
Pozitionarea - Te asezi in fata copilului pentru a promova interactiunea fata-in-fata atat de

importanta in actul social intalnit in orice activitate, indiferent de natura ei - cotidiana, vocationala
sau academica.
• Vrei ca el sa te priveasca si sa invete cat mai mult de la tine! Ca atare, pentru a ajunge la acest
rezultat trebuie sa te vada.
• Poveste: stai in fata lui. Din pozitia laterala nu o sa poata sa-ti urmareasca expresiile faciale, mimica si
gestica.
• Cand nu poti sa te asezi in fata lui, cum ar fi spalat pe dinti, foloseste-te de oglinda pentru ati urmari
miscarile si a sustine interactiunea sociala.
37
Identifica actiunea/obiectul de interes al copilului - Datorita deficitului la nivel comunicational

si social al copilului cu TSA, asocierea cuvintelor doar pe obiectele/actiunile de interes pentru
copil este considerata o strategie mult mai simpla si mai eficienta in stabilirea unei agende
comune decat cererea de a-si muta atentia la altceva sau altcineva.
• Daca o sa-i vorbesti doar despre ceea ce copilul vede, aude sau experimenteaza si, foarte
rar, o sa folosesti comentarii care-i cer sa-si mute atentia, nu doar ca ai sanse mai mari sa
stabilesti mai repede o agenda comuna, ci si sa-i predai copilului noi abilitati din sfera
comunicarii, interactiunii sociale, ingrijirii personale si a jocului social.
38
39


limbajului
Predare &

comuna
FEE DBACK - CU R S P LS
Participare activa Feedback

Agenda comuna
‣ Activitate motivanta
‣ Setarea activitatii
‣ Rol functional pentru copil
‣ Strategii de suport
‣ Activitate predictibila
‣ Descrie ce aude, vede,
experimenteaza

TIPURI DE SUPORT
Agenda
comuna • 1. Suport
• Suport verbal • Suport vizual

• Suport vizual • Suport fizic
• Suport indicativ • Inlocuiesc un element din activitate
• 2. Da instructii clare
• 3. Stabileste o regula clara
• 4. Integreaza obiectul sau actiunea restrictiva intr-o activitate sociala
• 5. Indepartezi obiectul restrictiv din mediu
• 6. Te folosesti de o actiune de tranzitie.
• 7. Stabilesti o zona clara pentru activitate.
• 8. Modifica obiectivul pentru o scurta perioada
41
TIPURI DE SUPORT
Agenda
comuna
Suport verbal si/sau vizual pentru a-l ajuta sa isi mute atentia catre sarcina
din activitate (cantec, secventa vizuala).
• Ce fel de suport verbal? De unde stii ca cel ales este cel mai bun posibil?
• Gandeste-te cei place cel mai mult si poti folosi in acel context fara sa-i
distragi atentia de la sarcina si fara sa devina pasiv. Ambele sunt
importante.
• Ii plac expresiile repetitive - gen, fâș, fâș, fâș - foloseste-le cand freaca
mainile cu sapun. Ii plac cantecele - canta-i cat se spala pe maini - Uite asa
ne spalam pe maini, uite asa (pe linia melodica de la The wheels on the
bus).
42
TIPURI DE SUPORT
Categoria 1 de suport
Agenda
comuna • Are nevoie de suport vizual sa inteleaga ca aceasta activitate are inceput -
mijloc si sfarsit? - foloseste-te de imagini - pune exemplu.
• Exemplu de suport vizual - daca nu ii place sa-i cantati voi - poate sa asculte sau sa vada si
sa asculte un o melodie atata timp cat se spala pe maini sau pe dinti. Se opreste - se opreste
si muzica.
• Nu stie ce are de facut si nu va imita cu usurinta - folositi si indiciile gestuale - aratati spre
robinet, spre sapun sau ghidarea fizica - ii luati mainile in mainile voastre si faceti toata rutina
asa pana cand invata sa o faca singur.
43
TIPURI DE SUPORT
• De ce adaugati astfel de suporturi unul peste celalalt si nu va folositi doar de ghidarea fizica?
• Pentru ca nu-i predati aceasta abilitati izolat de interactiunea sociala si de reciprocitatea
emotionala.
• Vreti sa fie conectat la voi, sa va urmareasca, sa faca si din spalatul pe maini un act social in
care va urmariti cu privirea si, in care, mai tarziu, dupa ce devine un participant activ, sa
adaugati limbaj - sa ceara, sa comenteze, sa va intrebe de ce voi nu va spalati pe maini.
44
TIPURI DE SUPORT
• suport imitativ - daca copilul imita cu usurinta
45
TIPURI DE SUPORT
• Da instructii clare si asigura-te ca primesti si raspunsul corect din partea copilului

• Cerinta - copilul te ignora - verifica sa vezi daca nu e distras de ceva - Repeta cerinta -
raspunde - se continua activitatea.
• Daca nu raspunde si va ignora in continuare mai incearca si a treia oara, dar de data aceasta
cu suport - Cerere - raspuns cu suport - continui activitatea)
46
47
TIPURI DE SUPORT
• Da instructii clare si asigura-te ca primesti si raspunsul corect din partea copilului

TIPURI DE SUPORT
• adaugat ceva placut in mediu. Ii puneti un scaun preferat in baie, un sticker cu personajul
preferat pe sapun, are prosop cu masina preferata.
• inlocuiesc un element din activitate pentru o perioada. Aceasta strategie o recomand

atunci cand activitatea ii este aversiva, iar gradul lui de frustrare este mare.
• Exemplu: Nu-i place sa se spele pe dinti si ori de cate ori vede pariuta si pasta incepe sa
planga foarte tare si vrea sa iasa rapid din baie.
A. In prima faza, o sa inlocuiesc pasta de dinti cu ceva lichid care-i place foarte mult
(ciocolata, dulceata).
B. In primele zile o sa se spele asa pe dinti - pana scapa de aversiunea fata de periuta si
pasta. Intre timp caut sa vad de unde pot sa cumpar paste de dinti cu o aroma similara.
C. Dupa ce am scapat de aversiunea fata de periuta si pasta inlocuiesc ciocolata sau
dulceata cu pasta de dinti. 48
TIPURI DE SUPORT
• stabileste o regula clara - o data - de trei ori si gata
49
TIPURI DE SUPORT
• integreaza obiectul sau actiunea restrictiva intr-o activitate sociala (ex., cifre - calendar,
sotron).
• Daca nu-l intereseaza obiectele si prefera sa stea intins pe canapea si sa se uite pe geam
incearca jocuri fizice pe canapea, pe mingea de fitness, alergatul cu un animal de plus care sa-l
gadile cand il prinde.
• Daca parintele isi doreste sa introduca si activitati mai statice, sa-l invete sa stea pe scaun si la
masa atunci, pentru a stabili o agenda comuna - poate sa apeleze la carti care ii permit sa
mimeze actiunile si sa se miste, la inceput pe canapea, apoi pe un scaun de copil, apoi pe scaun
- la masa; daca copilul cere ajutor sa deschida o cutie atunci parintele prinde ocazia si-l aseaza
de fiecare data pe scaun, la masa pentru a-i arata ca si in astfel de locuri se intampla lucruri faine,
nu doar pe canapea.
50
TIPURI DE SUPORT
• Daca apasa pe butoanele unei jucarii in mod repetitiv si te ignora, iar tu vrei sa incepi predarea
pe joint attention, incearca sa faci pentru fiecare buton o actiune.
• Exemplu: apasa pe un buton - dansezi; apasa pe alt buton - te prefaci ca adormi din picioare.
• Toate acestea le faci in speranta ca o sa apese pe butoane si o sa uite la tine si o sa rada de
ce faci. Daca ai obtinut acest rezultat poti sa faci schimb cu el - acum tu apesi butoanele si el
face actiuni haioase, asta daca e pregatit pentru schimbul acesta de roluri.
• Daca ii place sa deschida si sa inchida usile de la dulap poti sa incorporezi aceste actiuni intr-o
cautare de comori. Cu ocazia asta lucrezi intensiv pe "cauta si aduce de la distanta obiectele
preferate", dar si pe "da/nu". Ascunzi un obiect preferat intr-un dulap si ori de cate ori
deschide usa spui (Este __ aici? Nu/Da).
51
TIPURI DE SUPORT
• Daca ii place sa alinieze lucruri - poti sa faci din asta un joc de bowling cu sticle. Se poate sa fie
mult mai interesat decat doar sa le alinieze.
• Daca ii place sa bata obiectele puteti incerca sa faceti marsul instrumentelor muzicale prin casa.
52
TIPURI DE SUPORT
• indepartezi obiectul restrictiv din mediu dar pregatesti activitati care pot fi facute in doi, dar
care au un numitor comun, si anume toate au la baza actiunea restrictiva (ex, sar, merg, zboara)
sau caracteristicile obiectului restrictiv (ex., au o anumita textura, au lumini, sunete).
53
TIPURI DE SUPORT
• Te folosesti de o actiune de tranzitie.

• Exemplu: daca cara telecomanda televizorului peste tot si nu-i da drumul sub nicio forma, nici
daca ii propui alte jucarii, gandeste-te la alte actiuni pe care le poti face tu sa-i distragi atentia de
la telecomanda pentru a avea sansele stabilirii unei agende comune. Poti sa incepi un joc de-a
gadilatul (fara sa-i iei telecomanda). Daca vine spre tine, semn ca mai vrea, continua jocul si cand
elibereaza telecomanda o iei si o pui in spatele tau ca mai apoi sa o ascunzi.
• Exemplu: Daca vrea sa ramana pe balcon si refuza sa intre in casa gandeste-te la o activitate de
tranzitie - poate sa ude florile din balcon si pentru asta trebuie sa puna apa in stropitoare - sa intre
in casa si sa ia apa. In casa poate sa vada ceva ce-l intereseaza si incepe sa se joace.
54
TIPURI DE SUPORT
• Stabilesti o zona clara pentru activitate. Daca copilul se plimba prin casa, de la o jucarie la alta,
localizati jucariile intr-o zona a casei. Delimitati zona printr-un covor, puneti pernute pentru a fi cat
mai confortabil si jucati-va in acea zona. Stabiliti la inceput regula "poti sa pleci de langa mine dar
nu cu jucariile; jucariile raman la mami sau la tati" pentru a reduce mai repede plimbatul prin casa
de la o jucarie la alta si statul departe de interactiunea cu voi.
• Daca ii place sa arunce obiecte - pune regula de a arunca numai mingile de piscina. Il poti pune
in pat cu mai multe mingi si tu le poti prinde intr-un cos apeland la toata animatia ta cand inscrie
sau cand rateaza. O ocazie buna sa-i predai "Asteapta" si "arunca".
55
TIPURI DE SUPORT
• Modifica obiectivul pentru o

scurta perioada
56
TIPURI DE SUPORT
Concluzie
• Nu vrem ca cel mic sa ramana in lumea lui, sa se angajeze in acte repetitive si miscari
stereotipe in joaca, sa vorbeasca in scripturi luate de la TV sau desene sau sa acorde infinita mai
multa atentie obiectelor decat persoanelor.
• Se joaca singur - auto-absorbit intr-o activitate si pasiv la ce se intampla in jurul lui - multi
parinti au tendinta sa-l lase din diverse motive: ii permite sa faca si alte treburi prin casa, copilul
nu-i cere atentie sau parintele a observat ca daca ii intrerupe aceste tipuri de activitati devine
suparat si pare ca are nevoie reala sa faca aceste lucruri.
• Greseala majora! Cu cat il lasati sa se concentreze exclusiv pe obiecte cu atat o sa stea mai
mult centrat pe ele.
• Ce-as vrea sa faci in schimb este sa-i distragi atentia si sa-l inveti sa isi mute atentia cand la
tine cand la obiecte pentru ca doar asa o sa poata invata din mediu.
• Alegi obiective in functie de tipul de activitate!
57
58


limbajului
Predare &

comuna
PARTICIPANT ACTIV
Reglare emotionala
si comportamentala

Se uita la tine des
Este flexibil Descrie, comenteaza, impartaseste

Predarea abilitatilor de baza intr-o relatie de reciprocitate
Predare & • Schimb de ture (turn-taking)

Reciprocitate • Predarea pe joint attention
• Predarea limbajului nonverbal si receptiv
• Predare limbajului - cereri cu consecinte sociale
60
Agenda comuna
‣ Descrie ce aude, vede,
experimenteaza
Predarea in reciprocitate
‣ Incurajarea initierii copilului
‣ Suport pe initierea copilului
‣ Promovarea initierilor dupa
agenda comuna
‣ Turn-taking
‣ Suport pentru intelegerea
limbajului receptiv

Schimb de ture (turn-taking) - O tura
reprezinta un cuvant, un gest sau o actiune
folosita in schimbul social comun sau pentru
a continua o agenda comuna.
• Echilibrul in ture iti va cere sa urmaresti
directia atentiei copilului si sa promovezi
initierea lui in asa fel incat sa stabilesti un
echilibru de initieri si raspunsuri (1.5 ture la
o tura a copilului).
• Daca copilul nu initiaza va trebui sa incepi
tu astfel incat sa determini sa initieze si el.
Incearca sa nu faci tu toata activitatea si lui
sa-i dai rolul de spectator. Dai si lui sarcini
la nivel de limbaj si actiune. 62
De ce este important turn-takingul?

- Capacitatea de cooperare intr-un
schimb “ofer si iau” este esentiala in
comunicare si dezvoltarea sociala.
• Exemple: casa de schimb, jocuri
sociale, dans, joc simbolic, intalniri,
benzinarie, conversatii
• Echilibru in interactiune: nimeni nu
conduce, nimeni nu e doar
ascultator; vorbim de un control
impartasit al activitatii
• Numarul de oportunitati este dat si
de echilibru in activitate 63
Cum stabilesti turn-takingul in activitate?

Activitate: Dat cu matura
Obiectiv: Sa te imite cand dai cu matura
Aranjarea mediului: poti imprastia pe podea cateva bucati vizibile de hartie sau alt material. Nu
folosi nimic ce poate fi mancat si urmareste copilul ca sa te asiguri ca nu pune nimic in gura.
Cumpara/ confectioneaza-i copilului o matura mica sau o perie pe care sa o poata manui usor.
Inceput: Incepi tu sa maturi - te urmareste - “Ajuta si tu!”
Mijloc: Ajuta-l sa mature, in timp ce tu strangi pe faras hartiile.
Sfarsit: Aruncati la cos hartiile; puneti matura si farasul la loc.
64
Pasi pentru turn taking

Stabileste obiectivul in activitate (ex., sa se spele pe mani, sa construiasca din cuburi, sa se joace cu
masinile, sa puna morcovi in gradina iepurasului)
Inceput: In ce context/activitate o sa fie cel mai atent la tine? Inserezi obiectului in acea activitate si ii
arati ce ar putea sa faca. Pe ce abiecte / actiune puteti sa faceti turn-taking?
Mijloc:
• Turn - taking cu primele obiecte / prima actiune.
• Numeste obiectul /actiunea din turn -taking
• Nu te urmareste? Schimba-ti pozitia; miscare rapida sau inceata.
Sfarsit: Inchide activitatea
65
Activitate: uitat pe carte

Obiectiv: da pagina, arata si eu numesc, arat eu si el numeste
Inceput: Alege pe ce carte vrem sa ne uitam
Mijloc:
• EL: deschide cartea si se uita la imagini - TU: numesti doar la ce se uita el.
• TU: arati o imagine - EL: o numeste
Sfarsit: Pune cartea la loc
66
Activitate: masa
Obiectiv: sa manance singur ; sa-mi ceara, sa purtam o conversatie in timpul mesei
Inceput: alege ce sa manance si sa bea
Mijloc:
• EL: incepe sa manance - TU: mananci si tu
Sfarsit: Strage-ti masa: iti da farfuria, paharul, se sterge la gura, etc.
67
Activitate: imbracat
Obiectiv: sa-si ia hainutele de pe pat, din dulap … si sa participe la imbracat.
Inceput: alege cu ce sa se imbrace
Mijloc:
• TU: ii pui tricoul pe cap - EL: isi trage tricoul
Sfarsit: Inchide cu un cantec, aplauze, inchide dulapul, uita-te in oglinda sau fa-ti un ritual.
68
Strategii
1. Joaca sociala - 2. Jocuri cu obiecte mari - 3. Masa si gustare - 4. Igiena personala - 5.

Jocuri cu jucarii - 6. Carti, litere si cifre - 7. Activitati casnice - 8. Tranzitiile dintre activitati
1. Fa mai putin in asa fel incat el sa faca mai mult.

2. Asteapta putin.
3. Stabileste multe oportunitati de practica.
4. Persista.
5. Pozitioneaza-te strategic.
69
Sursa: Rogers et al. (2012) An early start for your child with autism.
Strategii
1. Fa mai putin in asa fel incat el sa faca mai mult.
• Poti sa rupi un aliment in mai multe bucati pentru ati cere de mai multe ori?
• Poti sa-i oferi mai multe optiuni ca sa aleaga (aka sa participe activ)?
• Crezi ca daca-l pui sa te ajute sa deschizi cutiile, sa scoti materialele sau sa aleaga cu ce sa se
joace o sa fie mai implicat in activitate?
• Cum ai putea pune toate aceste lucruri in activitate?
Activitate
Inceput:
Mijloc: 
Sfarsit:
Ce variatie poti sa adaugi in mijlocul activitatii?
70
Strategii
2. Asteapta putin
• Asteapta un indiciu de la el inainte sa-i dai ce vrea (sa comunice - sa se uite la tine, sa
foloseasca gestuirle, sunetele, cuvintele).
• Asteapta, dar urmareste-i activ indiciile de comunicare
• Cand esti sigur ca vrea ceva (sa fie luat in brate, cand vrea un obiect, vrea sa-i dai urmatoarea
lingura de mancare) ateapta cel mai mic gest din partea lui - un mic moment pe contact
vizual, o intindere de mana sau vocalizari, alte gesturi sau expresii faciale.
Ce faci daca in timp ce comunica plange si tipa? Asteptatul va rezulta in si mai mult plans. Daca foloseste
plansul ca forma de comunicare pune-l sa aleaga inainte sa-i vina ideea, inainte de sa inceapa sa planga.
Daca sta, dar nu face nimic? Ia ce-i place la momentul acela, apleaca-te si si intreaba-l “Vrei cereale?” si de
cum se intinde dupa ele adauga “Da, cereale”.
71
Strategii
3. Stabileste multe oportunitati de practica

• Pentru a invata cum sa-si foloseasca corpul si cuvintele sa comunice o sa aiba nevoie de multa
practica.
• Poti sa stabilesti multe oportunitati de practica in fiecare activitate nu prin ignorarea cererilor
lui, ci prin acel plus de asteptat fara sa-i ceri copilului sa repete dupa tine sau sa faca ca tine.
• Ideea e sa-i stabilesti oportunitati de comunicare.
Exemplu: Te trage de mana - asteapta un pic pana te ridici - sa se intoarca spre tine, sa se uite la
tine.
Cere apa - toarna-i in cana, apleaca-te si stai in fata lui - dai cand se uita la tine, spune ceva, se
intinde.
Vezi checklist - Participare activa, comunicare si interactiune in rutina zilnica a copilului
72
Extinderea limbajului si interactiunii sociale
Strategia 1 de predare a cererilor verbale
• Predarea prin modelare

• Modelele sunt comportamente - ceea ce ii aratati sau ii spuneti cum ar putea raspunde in
anumite situatii sau cum sa raspunda mai elaborat (cu o sintaxa sau topica mai buna).
Pasi Exemplu
Stabilesti joint attention - te uiti la ce se uita si el Va jucati cu masinile pe rampa. Copilul se se uita la cutia cu
masini pe care o deschizi.
Modelezi raspunsul Ii spui "Spune 'vreau masina'"
Daca repeta dupa tine ii oferi obiectul dorit si extinzi limbajul. Dupa ce repeta dupa tine "Vreau masina" spune (fara sa-l mai
pui sa repete dupa tine) "Vreau masina rosie" si ii da-i masina.
Daca nu repeta tot dupa tine sau nu spune nimic mai incerci o Dupa ce se uita la tine 2-3 secunde sau spune doar 'masina', ii
data. modelezi din nou. Pune accent pe cuvantul pe care l-a omis
"Vreau masina"
Daca repeta dupa tine ii oferi obiectul dorit si extinzi limbajul. Dupa ce repeta dupa tine "Vreau masina" spune (fara sa-l mai
pui sa repete dupa tine) "Vreau masina de curse" si ii da-i
masina.
Daca nu repeta tot dupa tine sau nu spune nimic, spune pentru Dupa ce se uita la tine 2-3 secunde sau spune doar 'masina', ii
el si da-i obiectul. 73
modelezi din nou. Spune "Vreau masina" si ii dai masina.
Cereri verbale
• Numarul de repetitii trebuie sa fie in acord cu gradul de toleranta al copilului.

• Daca nu tolereaza asteptarea sau ii este greu sa repete dupa tine, tine cateva sesiuni doar pe
primele doua etape.
• Practic ii vei modela si ii vei da imediat obiectul. Uneori este nevoie de aceasta etapa doar pentru
a-i transmite copilului ca esti de partea lui, ca esti acolo sa-i oferi si sa-i dai alternative mai bune si
nu sa-l pui in dificultate.
• Separat incepeti sa lucrati pe toleranta la amanare.
74
ÅÅÂÁ¿Ê
ÈÅ½È·ÃºË¹·Ň¿ÅÄ·Â
75
ČÄÄ·Â¿Ð·ÆÂ¿¹·ÊÜ·ÅÃÆÅÈÊ·Ã»ÄÊËÂË¿
• Modelarea cererilor 0DQG
• Poti incuraja imitatia sau imitarea vocala dar nu o sa-i ceara copilului sa repete sau sa spuna dupa el.
&RSLO)UDQN3RSD
• Intrebarile si cerintele nu sunt modele de limbaj!!! Va trebui sa oferiti modele in acord cu
dezvoltarea copilului.
• Protocol:
Obiectiv: Matei cere itemii inaccesibili (care sunt la vedere):
1. stabilind contact vzual
2. cerand verbal+ contact vizual (daca cererea verbala apare fara contact vizual, ii este
satisfacuta dupa ce stabileste contact vizual cu terapeutul indiferent daca repeta sau nu
verbal)
3. intorcandu-se spre adult (daca acesta se afla in spatele lui)+ contact vizual si (optional!)
cerere verbala/pointing/intins mainile pentru a fi luat in brate (sa accesese itemul)
4. mergand pana la adult (daca acesta se afla la distanta de el) + contact vizual si (optional!)
cerere verbala/pointing/intins mainile pentru a fi luat in brate (sa accesese itemul)
76
• Asigurati-va ca itemii pe care el si-i doreste sunt la vedere (pe raft/ in cutii transparente/ in
borcane din plastic transparente) si stiti ce anume poate cere verbal si ce nu (daca aveti nevoie
de lamuriri asupra itemului pe care si-l doreste si nu-l poate numi, il ridicati pentru a vi-l arata).
• Este important ca cererile lui realizate corect sa fie satisfacute fara a solicita efort
suplimentar (stabilesc contact vizual cu adultul si indic/spun ce doresc, insa el ma mai intreaba
cateva lucruri inainte de a mi-l da. In aceasta situatie, costul de raspuns devine prea mare in
raport cu recompensa si lui Matei i-ar putea fi mai simplu sa incerce sa-l ia singur sau sa
renunte).
• Ne dorim sa initieze interactiune sociala (are ceva de transmis - in acest caz, o cerere) gasind
un partener de discutie si stabilind contact vizual cu el. Din momentul in care cererile cu contact
vizual sunt considerabil mai multe decat cele fara contact vizual (regula va fi clara pentru el si
contactul vizual va deveni obisnuinta), va integra in aceasta forma de cerere si verbalizarea.
• Nu folositi prompturi sub forma unor SD-uri verbale ("uita-te la mine")
77
Etapa 2: extinderea cererii verbale

Obiectivul stabilirii contactului vizual ramane activ permanent.
• Atunci cand Matei va cere un item (intinde mana, arata), numiti itemul in timp ce i-l oferiti (nu
trebuie sa repete inainte sa-l primeasca)
• Atunci cand cere verbal (de exemplu, calul), extindeti-i cererea in timp ce ii oferiti itemul
adaugand un cuvant. (de exemplu, calul mare)
78
Extinderea cererii trebuie urmarita de toata lumea, tot timpul, indiferent de mediu si de
context.
• De fiecare data spuneti un cuvant (daca nu numeste itemul) sau adaugati un cuvant la cel folosit
de el (repetati cuvantul lui+extindere).
• Extinderea poate fi realizata atat cu un adjectiv, cat si cu un verb sau un pronume (calul maro/
da-mi calul/ calul meu)
• Evitati sa folositi adaugiri general valabile, asa cum sunt "vreau" si "da-mi". Acestea pot fi
folosite ocazional, mai ales cand situatia o impune, insa in majoritatea situatiilor variati
extinderile in asa fel incat Matei sa faca transferul natural.
• Raspunsul vostru trebuie sa fie alcatuit din verbalizare si imediat itemul ajunge la el.
79
Folositi clickere astfel: cererile cu un cuvant pe un clicker, iar cele formate din doua cuvinte pe
celalalt. Numarati in continuare cererile fara contact vizual, pentru a ne asigura ca abilitatea
ramane la acelasi nivel pe parcursul acestei luni. Insa, avand in vedere numarul mic de cereri (sub
5), e suficient sa le notati pe fisa de colectare de date.
80
81
4. Persista
In toate aceste rutine, copilul nu o sa inteleaga ce vrei la inceput si poate sa reziste sau sa planga
pentru ca tu ai schimbat modul in care faceai lucrurile. O sa-l ajuti sa inteleaga si o sa ajungeti la acel
moment calm pentru amandoi facand comunicarea usoara pentru el. Dar persista pentru ca
invatarea sa apara.
Cum poti sa faci comunicarea mai usoara pentru el:

• Uita-te dupa indiciile de comunicare (privire, intins, sunete, cuvinte) pe care le face la acest moment
• Ajuta-l sa faca ce vrei tu sa faca (sa se intinda, sa arate cu degetul, sa intinda mainile, sa spuna in cuvinte, sa puna
intrebari).
• Da-i foarte repede ce vrea dupa ce comunica, in asa fel el sa invete cat de puternica este comunicarea (oricat de mic
gest a facut). Comunicare vine cu efecte puternice si aduce numai lucruri bune!
• Asigura-te ca fiecare lucru, la inceput, aduce ceva bun: scaunul aduce ceva bun de mancat, schimbarea pantalonului
aduce gadilatul talpilor, aranjarea patului aduce intartitul in patura, etc.
5. Pozitioneaza-te strategic
Cand comunicam stam fata in fata. Daca vrei ca el sa imbine contactul vizual, expresiile faciale,
gesturile si cuvintele - ofera-i model!
82
83


limbajului
Predare &

comuna 6. Predau abilitatile de baza intr-o relatie de reciprocitate

Agenda comuna
‣ Descrie ce aude, vede, experimenteaza
Predarea in Reciprocitate
‣ Incurajarea initierii copilului
‣ Suport pe initierea copilului
‣ Promovarea initierilor dupa agenda
comuna
‣ Turn-taking
‣ Suport pentru intelegerea limbajului
receptiv
Extinderea abilitatilor de limbaj si
interactiune sociala
‣ Modele verbale si nonverbale
‣ Promovarea independentei
‣ Modelarea folosita numai dupa agenda
comuna si reciprocitate
‣ Asteptari si cerinte
• Dezvoltarea activitatii si cresterea numarului de sarcini in activitate

• Pe masura ce activitatea devine din ce in ce mai predictibila si mai motivanta pentru
copil, poti sa cresti treptat durata activitatii (ai grija sa tolereze noua durata) si sa-i oferi
noi oportunitati de a practica actiuni, gesturi si cuvinte noi.
• Adauga variatii in partea de "mijloc" a activitatii nu doar pentru actiuni/cuvinte/gesturi
noi, dar si pentru interactiune si conexiune sociala.
• Eexemplu, in timpul unui joc cu trenul ii ascunzi o piesa. Asta o sa va ofere ocazia sa va
uitati de mai multe ori unul la celalalt, sa va uitati impreuna dupa piesa lipsa, sa o aratati
cand ati gasit-o si sa folositi "uneltele" pentru a o pune la loc.
• Tu poti sabota sau orchestra aceste situatii sau te poti folosi de aceste momente in care
lucrurile nu merg bine pentru a le transforma in ocazii de interactiune sociala.
85
• Predarea cererilor pentru obiectele care lipsesc din activitate
Exemplu Pasi
Aranjeaza mediul pentru a-l incuraja sa-ti ceara Incepeti sa pictati impreuna. Ii dai pensula, apa si
ajutor sau materiale. foaie dar nu si acuarele.
Asteapta sa initieze o cerere sau un comentariu. Se uita la tine si spune "Vreau acuarele"
Daca initiaza sau comenteaza sub nivelul stabilit Ii dai acuarelele in timp ce spui "Vreau cutia cu
foloseste modelarea, intrebarea sau suportul acuarele". Daca nu spune nimic sau doar arata
intarziat pentru a-l ajuta. spre ele, alege una din strategiile de mai sus, care
ti se pare ca-l ajuta mai mult acum sa-ti ceara
obiectul lipsa.
86
• Predarea cererilor cu suport intarziat
Pasi Exemplu
Stabilesti joint attention - te uiti la ce se uita si el Te urmareste cand faci baloane de sapun.
Asteapta sa initieze - sa faca o cerere sau un momentariu. Dupa ce ai facut baloane de cateva ori, pune bagheta
aproape de bune si asteapta. Priveste-l expectativ (va invata
ce inseamna aceasta privire!)
Daca initiaza o cerere/comentariu (la nivelul target) da-i Cand spune "Baloane" fa-i multe baloane, radeti si sa
acces la ce isi doreste. distrati impreuna. Spune-i "Multe baloane"
Daca nu initiaza sau foloseste raspunsuri mai slabe, pune-i Dupa 2-3 secunde nu spune nimic, intreaba-l "Ce vrei?" sau
o intrebare sau modeleaza-i raspunsul. modeleaza-i direct raspunsul "Baloane".
Daca repeta dupa tine ii oferi obiectul dorit si extinzi Dupa ce spune singur sau repeta dupa tine "Baloane"
limbajul. spune-i (fara sa-l mai pui sa repete dupa tine) "Vreau
baloane " si fa-i baloane
Daca nu repeta tot dupa tine, nu spune nimic, raspunde la Dupa ce se uita la tine 2-3 secunde sau arata spre ea, ii
un nivel mai slab, spune pentru el si da-i obiectul. modelezi din nou. Spune "Baloane" si ii faci baloane.
87
• Alte strategii in comunicare: 
• Obstructionare • turn - taking • Descrierea secventei

(pozitionarea in fata • Intrebare din rutina
obiectului/locatiei) • Alegeri • Completeaza …
• Alte strategii de predare pentru intelegerea limbajului receptiv:
• Instructie • Actiune modelata

• Suport gestual • Suport fizic
• Alte strategii de predare in joc:
• Comentariu • Alegeri • Actiune • Suport fizic

• Intrebare • Instructie modelata • Imitatie (1, 2, 3)
88
Activitate: Stergem masa

Obiectiv: Daca in casa exista vreo suprafata care sa poata fi stearsa doar cu apa, acest lucru ar putea reprezenta
inca o oportunitate de a lucra cu copilul la imitatie (ex. masa in bucatarie).
Inceput: Sterge o mica parte a mesei, apoi da-i si copilului un burete umed sau prosop de hartie si spune-i
„Sterge si tu!”. Daca este nevoie, ofera-i suport fizic mana-peste-mana. Apoi arata-i si spune-i „Super, ai curatat!”
sau ceva asemanator (feedback descriptiv)
Mijloc: Apoi vezi daca initiaza sa stearga o alta bucatica de masa. Lauda-l cu mai mult entuziasm daca face asta
„Excelent, esti un ajutor foarte bun!”. Nu-ti face griji daca suprafata respectiva este cu adevarat curatata, poti sa o
cureti tu bine mai tarziu. Scopul principal acum este sa il faci pe copil sa iti imite actiunile.
Variatie: Poti spune „Acum am terminat de curatat masa, putem lua o mica gustare!” si pui imediat cate o mica
gustare pentru fiecare pe masa „curata”. Astfel copil invata sa asocieze mancarea cu a avea o masa curata.
Spalatul si uscatul suprafetei mesei ofera inca o ocazie de a exersa conceptele de „umed” si „uscat” precum si
cele de „curat” si „murdar”.
Sfarsit: Se lasa masa curata - pentru urmatoarea gustare.
89
• Cere “Vrei sa ne jucam cu …?”
Matei alege prima imagine si o lipeste pe foaia de raspuns (vezi mai jos) si spune ‘Vrei sa ne
jucam cu …[numele activitatii]’ . Adultul raspunde cu simbolul ‘da’ sau ‘nu’ pus pe imaginea
activitatii. Daca raspunsul este da, atunci Matei trebuie sa ia jocul si sa se joace cu el pana cand
timpul alocat jocului a expirat sau au terminat de jucat. Atat adultul, cat si Matei trebuie sa
aleaga activitatile si sa raspunda cu da si nu. Daca raspunsul este ‘nu’ cel care a intrebat se poate
juca singur sau poate sa aleaga o alta activitate.
90
Retragerea promptului vizual:

1.imagine color
2.imagine in plic alb
3.plic alb fara imaginea activitatii
4.raspuns vocal fara suport vizual pentru activitate
5.raspuns cu da si nu fara promptul vizual.
6.In mediu, fara suport vizual.
Refuza o activitate adecvat si propune o activitate

SD: Adultul incepe o activitate non-preferata si ii cere lui Matei sa realizeze 1-2 actiuni in joc.
R (prompt): Nu mai vreau sa ma joc. Vrei sa ne jucam cu…?
Obiectiv 2: Matei imita spontan 5-10 actiuni cu obiecte si apoi 5-10 actiuni insotite de expresii
verbale in timpul unui joc cu un adult.
91
• Program vizual
Propunere idependenta: Vrei sa te joci cu …..?
Obiectiv 1: Alegerea sau refuzul unui obiect sau a unei activitati cu ‘da’ si ‘nu’.
Obiectiv 2: Joaca cu un partener.
Materiale: imagini cu obiectele sau activitatile preferate; plicuri albe; 2 tabele (vezi mai jos);
velcro, timer (interval – 2/3 min.).
Procedura:
Matei si adultul stau fata in fata, la masa. Imaginile activitatilor sunt plasate cu Velcro pe un
panou. 
92
• Echilibru in interactiune si independenta - cu un ochi la abilitatile de care o sa aiba

nevoie in grup, la inscrierea la gradinita.
• Copilul tau poate ca o sa aiba mare nevoie de suport in interactiunea sociala datorita
deficitelor initiale si poate sa prefere sa stea si sa se joace singur. Este foarte important
sa-l incurajezi de pe acum sa fie activ in orice context de invatare, indiferent daca este
singur, cu un partener sau in grup.
• Abilitatea copilului de a fi flexibil, de a folosi o varietate de materiale, de a nu arata
rezistenta la schimbare poate indica echilibrul dintre abilitatile sale de a lucra singur si
de la le include si pe alte celorlalti.
• In planificare activitatilor saptamanale, este foarte important pentru parinte sa se
raporteze la obiectivul final si, gradual, sa ii lase si copilului o parte din
responsabilitatea de a sustine comunicarea si interactiunea sociala.  
93
Sursa: Autism Navigator
TRANZITIILE DINTRE ACTIVITATI
• Anunta si Inchide activitatea (strange jucariile)

• Secventa “Prima data - apoi”
• Actiune de tranzitie
• Program vizual 
94
Tranzitiile dintre activitati
• Secventa “Prima data - apoi" 
Prima data Strangem jucariile mai putin preferat
ca sa avem unde
Apoi dansam preferat
95
Tranzitiile dintre activitati
• Actiune sau obiect de tranzitie
• Ne luam la revedere de la toate jucariile

• Spunem de ce inchidem activitatea (ex., Gata, burtica e plina; Gata baita, suntem curati)
• Aducem un obiect din urmatoarea activitate
• Ii cereti o actiune preferata din afara locatiei in care va aflati
96
• Program vizual
• Program vizual- Activitati independente
Locatia materialelor de lucru: pe raft, usor de obtinut.
Important:
• Numarul activitatilor: 2-3 pana la 5.
• Selectati activitati/jucarii clare si simple si usor de manipulat (incastru, puzzle, lotto,
potrivire de culori, carti, sortare de forme, mananca, bea, etc.).
• Includeti cel putin o interactiune sociala in program.
• Programul independent este bine sa se termine cu un snack preferat. 
97
• Program vizual
Procedura de invatare:
• Spune ‘Du-te si te joaca’ sau ‘Gaseste ceva de facut’.
• Imediat dupa ce aceasta cerere este emisa, nu mai vorbiti pana la finalul programului
independent (exceptie: interactiune sociala – ex., joaca in doi).
• Nu folositi gesturi (indicati ce are de facut, dati din cap sau zambiti in semn de
aprobare).
• Nu realizati contact vizual cu Matei cat timp lucreaza.
• Nu va interpuneti intre el si obiectele de lucru (nu ii blocati drumul de la masa sau
podea la jucarii).
Ierarhia promptului:
• Ghidare manuala
• Ghidare graduala
• Retragere spatiala
• Urmarire (shadowing)
• Micsorarea distantei dintre adult si Matei. 
98
• Program vizual
Descrierea promptului:
Ghidare manuala
• Daca sarcina este invatata folositi ghidare minima.

• Daca sarcina este noua folositi promptul mana peste mana.
• La finalul activitatii folositi primptul mana peste mana pentru a lua materialele si pentru a
le pune la loc.
• Folositi ghidarea manuala (tineti-l de umeri si nu de alta parte a corpului; nici o alta parte
a corpului vostru nu trebuie sa il atinga).
• Folositi ghidarea manuala pentru a se reintoarce la programul vizual.
• Reluati secventa.
Probati pentru a vedea daca Matei reuseste sa faca activitatile independent.
• Ghidarea manuala poate fi retrasa in cateva etape (mersul catre/de la raftul cu activitati)
dar poate sa fie in continuare folosita pentru alte etape (sa dea pagina). 
99
Retragere spatiala • Program vizual
• Schimbarea locatiei de folosire a promptului fizic.
– Mana
–Incheietura
– Brat (de la inchetura pana la cot)
– Brat (de la cot pana la umar)
- Cot
- Umar
Intarirea comportamentului adecvat

• Initial intariti contingent fiecare etapa.
• Intotdeauna oferiti intarirea sociala (sau alte tipuri) din spatele lui.
– Initial intariti fiecare etapa completata cu ajutor fizic.
• Cand retrageti ghidarea manuala folositi intaritorii numai pentru raspunsurile
independente.
• Nu intariti raspunsurile intarziate, erorile, rezistenta la ghidarea manuala, tantrum sau
stereotipia verbala.   100
• Program vizual
Retragerea sistemului de intarire

• Retrageti intaritorii pe masura ce Matei devine mai independent.
• In final retrageti toate tipurile de intaritori.
• Programul vizual de lucru independent ar trebui sa fie in sine motivant.
Erori
• Reveniti la promptul anterior.
• Re-invatati intregul program cu ghidare manuala.
• Reluati sesiunea.
• Luati in considerare motivatia si evaluati materiale de lucru.
• Reluati raspunsurile incorecte (Matei trebuie sa reia secventa de lucru; ex.: Matei deschide
dosarul cu activitati, arata cu degetul prima activitate (sortare de forme) se duce la raft si ia
un puzzle – adultul il intoarce la dosar, Matei arata cu degetul prima activitate (sortare de
forme) se duce la raft si ia cubul cu forme…_).  
101
• Program vizual
Colectare de date
– Deschide dosarul de activitati/intoarce pagina sau se uita la programul vizual
– Se uita sau arata cu degetul imaginea
– Obtine materialele
– Completeaza activitatea
– Pune materialele la loc
– Se intoarce la program.
Raspuns corect (+) – raspunsurile care nu necesita prompt.

Raspuns incorect (-) – raspunsurile care nu sunt realizate independent (selectarea
materialelor incorecte; miscarea in directia gresita; da mai multe pagini; are nevoie de ajutor
cu materialele de lucru; nu se intoarce la programul vizual; asteapta mai mult de 10s pentru
a raspunde). 
102
• Program vizual
Nu uitati!
• Sa adaugati noi activitati pentru a mari intervalul de timp si pentru a preveni plictiseala.
• Sa schimbati ordinea activitatilor 
Activitate independenta
Tutore: ______________________________________ Data: __________________
Program vizual: _______________________________________________________
Etapa Arata/Se uita Obtine materialele Completeaza Se intoarce la Intoarce pagina

activitatea programul vizual
103

Curs PLS. Prezentare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs PLS. Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Predarea limbajului spontan in

Ce ne dorim sa invete un copil?

1. Vrem sa stie cum functioneaza lucrurile

2. Vrem sa stie cum functioneaza o persoana

Copiii ajung sa invete aceste lucruri din doua

1. Invata pornind de la interese personale

ABA = analiza interactiunii dintre comportamentul copilului si mediu

• lipsa motivatia sociala - ne-adaptarea la mediul social colaborativ

Referinta sociala (DeQuinzio et al. 2016; Sigman et al. 1992; Pelaez-Nogueras

Referinta sociala si joint attention

- Intelege ‘zambetul’ si gestul

Referinta sociala si joint attention

Copilul se uita la mama

Ii spune “Mami, catelusii se uita la tine”

Mami ii raspunde “Da, toti catelusii …”

A impartasi informatia este motivatia

Chestionar "Participare activa, comunicare si interactiune sociala in rutina zilnica a copilului”

3. Comunicare nonverbala - Gesturi

4. Limbaj receptiv Primul set de abilitati predate

9. Imitatie si invatarea prin observatie

11. Ingrijire personala

12. Empatie si identificarea starilor emotionale

14. Reglare emotionala si comportamentala 7

• Initiaza - fa o scurta pauza - fa actiunea importanta a jocului

• Comunicare: frecventa vocalizarilor spontane, arata cu degetul si gesturi

Sursa: Francesca degli Espinosa

Joint attention si exprimarea dorintelor si nevoilor personale

Limbaj nonverbal & receptiv

Chestionar "Participare activa, comunicare si interactiune sociala in rutina zilnica a copilului”

3. Comunicare nonverbala - Gesturi

7. Isi exprima nevoile si dorintele (cereri)

9. Imitatie si invatarea prin observatie

11. Ingrijire personala

ACTIVITATILE DIN MEDIUL NATURAL

1. Joaca sociala cu adultul

2. Joaca cu obiectele comune din casa

ACTIVITATILE DIN MEDIUL NATURAL

ACTIVITATILE DIN MEDIUL NATURAL

7. Carti, litere si cifre

8. Tranzitiile dintre activitati

Raspunde la vocea si Comunica spontan cu tine prin

Sursa: Autism Navigator 18

1. Joaca sociala - 2. Jocuri cu obiecte mari - 3. Masa si gustare - 4. Igiena personala - 5.

• Adaugati 5-10 minute in fiecare rutina pentru predarea abilitatilor propuse.

Activitati necesare in care nu participa cu placere

Activitati in care participa cu placere

Activitati in care nu Ce face acum, nu ce Ce vreau sa faca Suport

Target: dezvoltarea limbajului receptiv si raspuns la joint attention

Activitati in care nu Ce face acum, nu ce Ce vreau sa faca Suport

Activitati in care nu Ce face acum, nu ce Ce vreau sa faca Suport

Target: dezvoltarea cererilor si a abilitatilor de exprimare a starilor emotionale.

Activitati in care participa cu placere

Activitati in care nu Ce face acum, nu ce Ce vreau sa faca Suport

Target: dezvoltarea cererilor, numeste si denumeste, isi exprima starile emotionale.

Ce trebuie sa faci pentru a te asigura ca participa activ in predare?

1. Stabilesc aria de dezvoltare si obiectivul pe care vreau sa i-l predau.

Extinderea 4. Pun obiectivul intr-o agenda comuna

Agenda Inceput - Mijloc - Sfarsit

Raspunde la vocea si Comunica spontan cu tine prin

Sursa: Autism Navigator 26

Agenda comuna se stabileste pentru fiecare:

1. Stabilesc aria de dezvoltare si obiectivul pe care vreau sa i-l predau.

Activitate motivanta - sunt incluse materiale interesante pentru el.

Activitate predictibila (are inceput, mijloc si sfarsit) - poate sa anticipeze ce urmeaza sa se

• Alte strategii in comunicare: 

• Secventa “Prima data - apoi" 