Proiect de lecţie

Titlul lecţiei: Geto – dacii (I)

Clasa: a V-a, 1h/săptămână
Data: 16.02.2017
Timp: 50’
Competenţe specifice:
4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp și spaţiu.
4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric

Obiective operaționale
să identifice trăsături legate de originea, limba și ocupația dacilor
să definească termeni precum: comati, tarabostes, davă, murus dacicus
să descrie relațiile dacilor cu sciții, celții și grecii
să utilizeze surse istorice (hărți, texte istrorice, imagini) pentru a descrie un fapt istoric

Strategii didactice:
a. Metode si procedee didactice:
expunere, conversaţia euristică, demonstraţia, descoperirea
b. Mijloace didactice:
fişe de lucru, calculator, videoproiector, tablă
c. Forma de orgnizare a activităţii: frontal, individual

Evaluare: (ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?)

a) de conţinut: răspunsurile la întrebările orale, analiza surselor istorice, identificarea
ocupațiilor dacilor, descrierea relațiilor cu sciții, celții, grecii, cunoașterea informațiilor
despre religia dacilor
b) de utilizare a operaţiilor gândirii: explicarea cauzelor și consecințelor fenomenelor, analiza,
comparația, raționamentul

Bibliografie:
Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Manual de istorie pentru clasa a V-a, Ed. All, București,
Zoe Petre, Laura Căpiță, Monica Dvorski, Carol Căpiță, Ioan Grosu, Istorie. Manual pentru
clasa a V-a, Ed. All, București, 1998

Desfăşurarea lecţiei:
1. Moment organizatoric
2. Activitate introductivă
Elevii primesc Fișa nr.1, pe care o citesc pe rând, apoi sunt rugați să descopere despre ce popor au citit;
descoperă că era vorba despre daci, numiți geto-daci
Profesorul îi anunță că lecția va fi despre strămoșii noștri, dacii și le explică de ce au descoperit pe fișa
lor denumirea de daci și geți.

3. Dobândirea de noi cunoștințe

Pe parcursul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să identifice trăsături legate de originea,
limba și ocupația dacilor
Expunere: profesorul prezintă cu ajutorul videoproiectorului câteva informații despre daci (fac parte
din familia tracilor, primele informații despre ei le avem de la istoricul grec Herodot, limba lor este de
origine tracă); elevii notează în caiete
P: Cere părerea elevilor în legătură cu cuvintele de origine dacă din limba română: dacă s-au păstrat
sau nu, apoi îi invită pe elevi să descopere astfel de cuvinte care s-au păstrat în limba română
E: citesc de pe videoproiector, pe rând, câte un cuvânt de origine dacă
P: Le cere copiilor să își amintească cu ce se ocupau popoarele din Antichitate despre care au învățat
E: enumeră ocupații ale popoarelor din Antichitate
Expunere: profesorul prezintă principalele ocupații ale dacilor, iar elevii notează în caiete, apoi
urmăresc împreună imagini cu unelte, podoabe, arme, monede ale dacilor.
Pe parcursul secvenței de învățare elevii vor învăța despre organizarea socială a dacilor și se
vor familiariza - folosind surse istorice simple - cu termeni precum: comati, tarabostes, davă, murus
dacicus.
Expunere: profesorul precizează că dacii erau organizați în triburi (solicită elevilor să identifice cu
ajutorul hărții nume ale triburilor geto-dace), trăiau în așezări întărite numite dave și erau împărțiți în
două categorii sociale: tarabostes sau aristocrații care dețineau puterea politică și militară și comati sau
oamenii de rând (agricultori, meșteșugari, negustori). Elevii notează în caiete.
Profesorul solicită elevilor să citească fișa nr.2 (lectură despre murus dacicus) și să observe cu atenție
imaginile care reprezintă acest tip de zid.
Pe parcursul secvenței de învățare elevii vor descoperi (cu ajutorul surselor istorice)
informații despre religia dacilor
Expunere: Dacii erau politeiști (credeau în mai mulți zei; cel mai important zeu al lor era Zamolzes).
Dacii credeau în nemurire. Ei se închinau zeilor în sanctuare. Cel mai mare sanctuar a fost în capitala
Daciei, Sarmizegetusa, situată în Munții Orăștiei. Muntele sfânt al dacilor se numea Kogaion; acolo
locuia marele preot care îl slujea pe Zamolxes. Cel mai mare sanctuar al dacilor era circular. Preoții
aveau cunoștințe de astronomie, medicină, științele naturii. Elevii notează în caiete.
Profesorul solicită elevilor să citească fișa nr. 3, apoi discută oral cu aceștia întrebările de pe fișă.
Pe parcursul secvenței de învățare elevii vor analiza surse istorice, imagini care îi vor ajuta
să înțeleagă relațiile dacilor cu popoarele vecine
Expunere: Dacii au fost influențați de sciți în prelucrarea metalelor prețioase (aur, argint) și de celți în
tehnica metalurgiei, în olărit (roata olarului). Elevii notează în caiete și observă cu ajutorul
videoproiectorului imagini cu războinici sciți și celți.
Expunere: Profesorul prezintă relația cu grecii din colonii: (cumpărau de la ei produse de lux și le
vindeau în special miere și cereale; au preluat de la greci moneda), dar și relațiile cu macedonienii. (
În anul 335 î.Cr., Alexandru Macedon a organizat o expediţie la nord de Dunăre; geto-dacii au fost
înfrânți. În sec. III î.Cr. geto-dacii reușesc să îi înfrângă pe macedonieni, puternic slăbiți după moartea
lui Alexandru cel Mare).
Elevii sunt rugați să analizeze fișa nr. 4, care îi va ajuta să observe diferențele dintre falanga
macedoneană și războinicii daci. Elevii vor citi textul și vor răspunde oral la întrebările formulate.

4. Realizarea feed-back-ului
Elevii primesc fișa de lucru nr. 5 și trebuie să realizeze 4 propoziții care să înceapă cu literele care
compun cuvântul: daci

5. Tema pentru acasă

Elevii primesc o fișă despre îmbrăcămintea dacilor, pe care trebuie să o citească și să facă un scurt
rezumat în care să descrie cum se îmbrăcau strămoșii noștri, dacii.
Fișa nr. 1

Și alte lucruri despre...

<<……geții sunt cei mai viteji și mai drepți între traci.>>
Herodot

Dacii erau oameni înalți puternici,cu păr de culoare deschisă, în plete și retezat
în frunte; aveau ochii albaștri.

Aveau îmbrăcămintea simplă, asemănătoare potrului țăranilor de astăzi, din

regiunile de munte ale țării.
Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior (cioareci) și o cămașă lungă
adunată la mijloc cu un brâu. Pe deasupra purtau, în vreme de iarnă, un cojoc
mai lung. Nobilii acopereau capul cu o căciulă numită pilos.
Femeile purtau o cămașă încrețită, cu mâneci scurte și fustă. Pe cap își
puneau o broboadă, înnodată la spate.

Capitala dacilor a fost Sarmizegetusa, situată în Munții Orăștiei,

jud.Hunedoara, la o înălțime de 1200 de metri. Era apărată de alte
cetăți,puternic întărite. Incinta sacră (sfântă) cuprindea șapte sau opt sanctuare.

Obișnuiau să mănânce mult lapte și consumau cu plăcere ceapa și ustoroiul.

Geții se credeau nemuritori, se închinau mai multor zei, zeul lor cel mai mare
fiind Zamolxis.

Erau iubitori ai naturii, cunoșteau plantele medicinale și le foloseau pentru

tratarea diverselor boli.

Ţineau o evidență a timpului corectă, împărțind anul în 360 de zile/365 de zile.

Iubeau frumosul, împodobindu-și cu desene și ornamente crestate multe
dintre obiectele folosite în viața de zi cu zi.
Fișa nr. 2
Lectură:
Murus Dacicus (latinescul pentru Zidul Dacic) este denumirea dată unei metode de
construcție pentru zidurile cetăților din Dacia antică. Zidul Dacic este format din două ziduri
exterioare clădite din blocuri de piatră cioplite sub formă de paralelipiped dreptunghic, aparent fără a
se folosi mortar între ele. După așezarea fiecărui rând de blocuri, spațiul dintre cele două ziduri era
umplut cu pietriș și piatră spartă amestecate cu lut și apoi compactate. Legătura dintre cele două ziduri,
interior și exterior, necesară pentru a rigidiza structura, era realizată prin intermediul unor grinzi din
lemn ars care erau cioplite la capete sub formă de pană (coadă de rândunică), pentru a se bloca în șanțul
săpat în partea superioară a blocului de piatră. În general grinzile erau perpendiculare pe cele două
ziduri (interior și exterior), iar la colțuri abordau diferite unghiuri. Grinzile erau plasate din loc în loc,
pe fiecare rând de blocuri de piatră.

Reconstituire

zidul cetății dacice de la Costești

Fișa nr. 3

„Iată în ce fel se socot ei nemuritori: credința lor este că ei nu mor, ci că cel care piere se duce
la Zamolxis – divinitatea lor – pe care unii îl cred același cu Gebeleisis. Tot în al cincilea an aruncă
sorții, și întotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sorțul îl trimit ca solie la Zamolxis, încredințându-i
de fiecare dată toate nevoile lor. Trimitere solului se face astfel: câțiva dintre ei, așezându-se la rând,
țin cu vârful în sus trei sulițe, iar alții, apucându-l de mâini și de picioare pe cel trimis la Zamolxis, îl
leagănă de câteva ori și apoi, făcându-i vânt, îl aruncă peste vârfurile sulițelor. Dacă, în cădere, omul
moare străpuns, rămân încredințați că zeul le este binevoitor; dacă nu moare, atunci îl învinuiesc pe
sol, hulindu-l că este un om rău; după ce aruncă vina pe el trimit după un altul. Tot ce au de cerut îi
spun solului cât mai e în viață.”
Herodot, Istorii

Răspundeți oral la întrebări:

1. Cum se numește autorul textului de mai sus?
2. Cum se numește cartea din care a fost luat textul?
3. Cum se numește zeul dacilor?
4. Când trimiteau dacii sol la zeul lor?
5. Povestiți cum trimiteau solul?
6. Când credeau că zeul a fost binevoitor cu ei?
7. Ce făceau dacii dacă solul trimis la zeu nu murea?
Fișa nr.4

“Aşa s-au îmbarcat cu Alexandru cam o mie cinci sute de călăreţi şi vreo patru mii de pedestraşi
(…) În timpul nopţii trecură cu toţii dincolo (…) La revărsatul zorilor, Alexandru porni prin lanuri (…)
Geţii n-au rezistat nici măcar celui dintâi atac al cavaleriei (…).”

(Flavius Amianus – Expediția lui Alexandru cel Mare în Asia)

Alexandru cel Mare

Falanga macedoneană Războinici geto-daci

Răspundeți oral la întrebări:

1. Cum se numește autorul textului vostru?
2. Despre ce război vorbește autorul?
3. Cine a câștigat acest război?
4. Cum i-a atacat Alexandru cel Mare pe geto-daci?
Fișa nr. 5

Scrieți câte o propoziție despre daci care să înceapă cu literele de mai jos:

D_____________________________________________________
______________________________________________________

A_____________________________________________________
______________________________________________________

C_____________________________________________________
______________________________________________________

I_____________________________________________________
______________________________________________________
Temă

Îmbrăcămintea la daci

Dacii purtau îmbrăcăminte ţesută din lână, in, cânepă sau îmbrăcăminte croită şi cusută din piei
de animale pentru anotimpul rece.
Portul bărbătesc era mai simplu, compus dintr-o cămaşă cu mâneci lungi, cu croială de tip
tunică, lungă, albă, din pânză si pantalonii lungi şi strâmţi (ciareci, iţari), confecţionaţi din pânza sau
postav ţesut din lână. Peste cămaşa bărbaţii îsi puneau un brâu tesut tot din lână sau un chimir de piele,
în funcţie de zonă sau de ocupatie. Brâul, de culoare roşie, cu o lăţime de 25 cm, putea avea o lungime
de până la 2 metri. Chimirul, brâu lat din piele, compartimentat la interior, era înfrumuseţat cu tinte din
bronz la exterior. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se purtau pieptare, mantii din postav prinse
cu agrafă sau cojoace din blană de oaie.
Portul femeiesc era compus dintr-o cămaşa de pânză (ie), poale şi o piesă tesută din lână, având
ornamentaţie mai simplă sau mai complicată, care acoperea partea inferioară a corpului. Aceasta din
urmă a primit ulterior diferite denumiri, în funcţie de formă si de zonă: catrinţă, valnic, fotă, opreg. O
completare a portului femeiesc era găteala capului, care utiliza ţesături si podoabe sub forma unor
marame, năframe sau cununi. O caracteristică generală a portului femeilor dace consta în utilizarea
albului ca fond, în ţesăturile de in, cânepă si lână. Paleta cromatică a portului dacilor era destul de
sobră. Probabil că piesele vestimentare femeieşti şi cele pentru copii, mai mult decât cele bărbăteşti,
erau colorate cu pigmenti organici obtinuţi din plante sau pigmenţi minerali identificaţi în mediul
natural.

Citiți textul de mai sus și faceți un scurt rezumat.

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
 Geto - dacii (I)
- Schița lecției –

- tracii sunt strămoșii dacilor

- desprinderea geto-dacilor ca popor distinct din rândul tracilor, s-a realizat în epoca fierului
- primele informații despre geto-daci ni le oferă istoricul grec Herodot
- limba geto-dacă este de origine tracă
- cuvinte româneşti de origine dacă: amurg, baltă, brânză

Ocupații
Agricultura
 creșteau animale
 cultivau cereale și viță de vie
 creșteau albine
Meșteșugurile
 tors
 țesut
 olărit
 confecționau unelte, arme, podoabe
Mineritul
 extrăgeau aur, argint, fier, sare

Organizare socială
- organizaţi în triburi
- locuiau în aşezări întărite numite dave - murus dacicus „zidul dacic”
- puterea politică și militară o dețineau aristocrații, numiți tarabostes
- oamenii de rând (agricultori, meșteșugari, negustori) se numeau comati

Religia
- erau politeiști
- cel mai important zeu al lor era Zamolzes
- credeau în nemurire
- se închinau zeilor în sanctuare - cel mai mare sanctuar a fost în capitala Daciei, Sarmizegetusa,
situată în Munții Orăștiei. Cel mai mare sanctuar al dacilor era circular
- muntele sfânt al dacilor se numea Kogaion; acolo locuia marele preot care îl slujea pe Zamolxes
- preoții aveau cunoștințe de astronomie, medicină, științele naturii

Relațiile cu alte popoare

- sciți - prelucrarea metalelor prețioase (aur, argint)
- celți - tehnica metalurgiei, în olărit (roata olarului).
- grecii din colonii - comerț; moneda
- 335 î.Cr. expediția lui Alexandru Macedon la nord de Dunăre; geto-dacii au fost înfrânți
- sec. III î.Cr. geto-dacii reușesc să îi înfrângă pe macedonieni, puternic slăbiți după moartea lui
Alexandru cel Mare
Elevii cu deficiețe de învățare primesc o fișă de lucru separată.

Tema : Strămoșii noștri dacii

Clasa: a V-a, 1h/săptămână

Data: 16.02.2017
Timp: 50’
Competenţe specifice:
4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric

Obiective operaționale
Să înțeleagă textul citit
Să răspundă corect la cele 4 întrebări formulate pe baza lecției
Să recunoască pe Decebal și pe Burebista
Să coloreze imaginea de pe fișa de lucru
Să observe imaginile de pe videoproiector

Strategii didactice:
d. Metode si procedee didactice:
expunere, conversaţia, descoperirea
e. Mijloace didactice:
fişe de lucru, calculator, videoproiector, tablă
f. Forma de orgnizare a activităţii: individual

Evaluare: (ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?)

c) de conţinut: răspunsurile la întrebările scrise
d) de utilizare a operaţiilor gândirii: să formuleze scurte întrebări pe baza lecției

Bibliografie:
Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Manual de istorie pentru clasa a V-a, Ed. All, București,

Tema pentru acasă va fi aceea de a formula scurte întrebări, oral, pe baza lecției și de a oferi
răspunsurile la întrebările formulate.
 Strămoșii noștri dacii

Burebista Decebal
Dacii sunt strămoșii noștri. Cei mai importanți conducători ai dacilor au fost Burebista, care a
trăit în sec. I î.Cr. și Decebal, care a trăit la sfârșitul sec. I și începutul secolului II d.Cr.
Capitala Daciei a fost Sarmizegetusa, situată în Munții Orăștiei. Dacii credeau în mai mulți zei,
cel mai important fiind zeul Zamolxis.
Ei aveau îmbrăcămintea simplă, asemănătoare potrului țăranilor de astăzi, din regiunile de
munte ale țării.
Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior (cioareci) și o cămașă lungă adunată la mijloc cu un
brâu. Pe deasupra purtau, în vreme de iarnă, un cojoc mai lung. Nobilii acopereau capul cu o căciulă
numită pilos.
Femeile purtau o cămașă încrețită, cu mâneci scurte și fustă. Pe cap își puneau o broboadă,
înnodată la spate.
Dacii se ocupau cu creșterea animalelor, creșterea albinelor, tors, țesut, olărit, minerit. Dacii
extrăgeau aur și argint.
I. După ce ai citit lecția, răspunde la următoarele întrebări:
1. Cum se numesc cei mai importanți regi ai dacilor?
2. Cum se numește capitala Daciei?
3. Cum se numește cel mai mare zeu al dacilor?
4. Cu ce se ocupau dacii?

II. Colorează imaginea de mai jos care îți arată pe daci în timpul unei lupte.