ADMINISTRATOR

Bot Ciprian

INSTRUCTIUNI PROPRII SPECIFICE DE

SECURITATE SI SANATATE
IN MUNCA PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
IP – SSM 005

CUPRINS :

1. SCOP
2. DOMENIU
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. RESPONSABILITATI
6. ACCIDENTUL DE MUNCA
7. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII
Notiuni generale
A. Primul ajutor in caz de stop respirator si de stop cardio-vascular
A1. Stopul respirator ( asfisia)
A2. Stopul cardio-vascular
B. Primul ajutor in caz de soc
C. Primul ajutor in caz de pierderea cunostiintei
D. Manevre de prim ajutor. Pozitia de siguranta ( recuperare
E. Primul ajutor in caz de lesin ( lipotimie
16. INREGISTRARI SI ANEXE
1. SCOP
Aceasta instructiune proprie stabileste si descrie modul de acordare a primului ajutor in diferite situatii.

2. DOMENIU
Instructiunea proprie IP-SSM-005 se aplica in cadrul tuturor sectoarelor de activitate din cadrul societatii.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1. Instructiunea proprie de securitate si sanatate a muncii. - documentul prin care toti participantii la
procesul de munca sunt informati despre activitatile specifice locului de munca si principalele masuri de
securitate, ce trebuiesc luate si respectate in timpul lucrului in conformitate cu legislatia in vigoare.

3.2. L319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca ne. 319/2006.

3.3. N.M./2006 - Norme Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H.G. 1425/2006.

3.4. Accident de munca - Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care
au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica
a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile.
3.5. Primul ajutor - reprezinta totalitatea procedurilor specifice asistentei medicale de urgenta prin care se
rezolva, la locul accidentului, afectiuni acute, unele cu pericol imediat pentru viata accidentatului, in limita
competentelor si posibilitatilor din dotare, pana la interventia personalului specializat.
3.6. Incident periculos - eveniment identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca
sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibilsa
aiba asemenea urmari si /sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale.
3.7. S.S.M. - securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si
psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
3.8. Loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii,
inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii
activitatii;
3.9. Prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale
3.10. Pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment.
3.11. Factori de risc - factorii (insusiri. stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor
componente ale sistemului executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, si
care conduc la o disfunctie a sistemului, pot provoca accidente de munca sau boli profesionale. Factorii de
risc sunt cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
3.12. Risc - probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie
periculoasa
3.13. R.C.R. - Reanimarea cardio-respiratorie.
3.14. M.C.E. - Masajul cardiac extern
4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

4.2 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 ;
4.3. H.G. 355/2006 privind supravegherea sanatatii lucratorilor.
4.4. Manualul de prim ajutor elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

5. RESPONSABILITATI

1. Administratorul/reprezentantul legal nominealizeaza prin decizie interna, personalul care

va acorda primul ajutor in caz de accident si asigura instruirea adecvata
2. Persoanele nominalizate pentru acordarea primului ajutor in caz de accident are
responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentelor instructiunilor primite in caz de accident.

6. ACCIDENTUL DE MUNCA

Conform LEGII 319/2006 a SECURITATII si SANATATII in MUNCA

„Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea,in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu puna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.”
Prin ACCIDENT DE MUNCA , potrivit legislatiei in vigoare, se intelege vatamarea violenta a
organismului , precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a raportului de munca in baza caruia se
desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice , invaliditate ori deces .
In NORMELE METODOLOGICE de aplicare a Legii 319/2006, se precizeaza tipurile de accidente de
munca, conform Art. 2 :
 accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM)-accident care produce incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical;
 accident care produce invaliditate (INV)-accident care produce invaliditate confirmata prin
decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
 accident mortal (D)-accident in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat
sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico-legal ;
 accident colectiv-accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi timp si din
aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment;
 accident de munca de circulatie – accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice sau
generat de traficul rutier,
 daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
 accident de munca de traseu.
COMUNICAREA ACCIDENTULUI: va cuprinde cel putin urmatoarele informatii :
a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul, denumirea/numele
angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul;
e) numele si prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: varsta, starea civila, copii in intretinere, alte persoane in intretinere,
ocupatia, vechimea in ocupatie si la locul de munca;
g) imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive;
h) consecintele accidentului;
i) numele si functia persoanei care comunica evenimentul;
j) data comunicarii;
k) unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul.

7. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII
Notiuni generale
Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice
persoana care este pregatita pentru aceasta. Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar,
prin masurile luate, el trebuie sa reuseasca sa evite:
− inrautatirea starii accidentatului;
− aparitia unor complicatii;
− producerea mortii victimei.

Nota 1: Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit, deoarece:

- el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului;
- el este colegul de munca al victimei.

Nota 2: Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori suficienta.
Actiunea sa se termina atunci cand victima este preluata de salvatorii profesionisti (medici), in unitati
medicale specializate.
Atentie ! Cand nu sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim ajutor si va gasiti in preajma unui
accidentat, nu incercati sa interveniti cu orice pret: aceasta constituie o grava eroare !

Apelul de prim-ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii:

 Unde este locul accidentului
 Ce s-a intamplat? (scurta descriere a producerii accidentului-accident de munca,de circulatie, incendiu,
electrocutare).
 Ranitii sunt blocati (prinsi)?
 Drumul este accesibil?
 Cate victime sunt?
 Ce tipuri de leziuni s-au produs?
 Cine face apelul: numele si numarul de telefon de la care suna.
- Actiunile salvatorului depind de starea victimei astfel :
Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls) sunt necesare:
- asezarea in pozitia de siguranta;
- acoperirea victimei, alarma;
- supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.
Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare:
- degajarea cailor respiratorii
- manevra Heimlich (compresii sau apasari abdominale)
- respiratie ,,gura la gura” sau ,,gura la nas”
Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima este necesara:
- reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie ,,gura la gura” sau ,,gura la
nas”)
Daca victima sangereaza abundent se aplica:
-compresie manuala locala, pansament compresiv, compresie manuala la distanta.
Daca victima prezinta arsuri provocate de :
-foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
 -substante chimice, se face spalare abundenta cu apa
Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:
- oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o deplaseze;
Victima poate sa prezinte:
- plagi grave: se aseaza victima intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat, compresie
pentru oprirea sangerarii etc.
- plagi simple: curatirea si pansarea plagii;
Pana la sosirea echipei de specialitate salvatorul va urmari semnele vitale ale victimei: prezenta respiratiei,
a pulsului starea de constienta, restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea hemoragiilor, starea
pansamentelor, imobilizarea fracturilor, pozitia de siguranta etc.
- Va asigura interventiile necesare daca survin in starea victimei.
- Va nota, pe cat posibil, datele importante privind; accidentul, evolutia starii victimei, alte informatii
despre victima.
- La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei, salvatorul va comunica medicului toate informatiile
obtinute despre accident si despre starea victimei si ii va preda notele respective.
- Va ajuta la transportul victimei in autosanitara si la solicitarea medicului, va insoti ambulanta pana la
unitatea medicala specializata care primeste accidentatul.
A. Primul ajutor in caz de stop respirator si de stop cardio-vascular

7.1. Reanimarea cardio-respiratorie (RCR) se aplica pentru reanimarea unei persoane care nu respira (stop
respirator) si a carei inima a incetat sa bata (stop cardiac).
7.2. Aplicarea RCR necesita 6 faze de interventie:
− aprecierea capacitatii de raspuns a victimei;
− deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii;
− verificarea existentei respiratiei;
− ventilarea plamanilor;
− verificarea existentei pulsului;
− masajul cardiac extern (M.C.E., compresia toracelui).

A.1. Stopul respirator (asfixia)

7.3. Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizata prin oprirea respiratiei deci prin lipsa
oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturilor vitale.
7.4. Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de inconstienta si apoi
survine moartea.
7.5. Cauzele care detemina asfixia pot fi grupate in trei categorii:
− insuficienta oxigenului in aerul inhalat;
− oprirea respiratiei si a circulatiei;
− obturarea cailor respiratorii;
7.6. Respiratia artificiala este o tehnica de alimentare a plamanilor cu aer in cazul in care acestia sunt
incapabili sa functioneze. Fazele de interventie in executarea respiratiei artificiale sunt primele 5 din cele
prezentate pentru R.C.R.:

a) Eliberarea cailor respiratorii incepe cu tragerea limbii in afara. Apoi se executa, dupa caz:
• hiperextensia (rasturnarea) capului si ridicarea barbiei, daca nu exista leziuni ale gatului;
• impingerea mandibulei (falcii) fara rasturnarea capului.
b) Verificarea respiratiei se face punand urechea langa gura si nasul victimei sau urmarind miscarile
sus-jos ale toracelui, nu mai mult de 3-5 sec.
c) Ventilarea plamanilor victimei se face prin insuflarea de aer de catre salvator in plamanii
accidentatului prin gura sau prin nas - respiratie „gura la gura” sau „gura la nas”.
Tehnica ventilarii:
− se inspira adanc si se sufla usor aerul in plamanii victimei;
− ventilarea (insuflarea) aerului trebuie facuta incet, cu o durata de 1-1,5 sec. pentru fiecare insuflare;
− frecventa ventilatiei trebuie sa fie de aprox. 12 respiratii / min., adica sa se asigure o respiratie
intreaga la fiecare 5 sec.

d) Verificarea pulsului: dupa executarea a doua respiratii si dupa ce constatati ca toracele se umfla,
verificati existenta pulsului palpand artera carotida. Reperati laringele (marul lui Adam) si „alunecati” cu
degetele 2,3 si 4 lateral, spre muschii gatului. In 5-10 sec. pulsul poate fi reperat chiar daca este slab.
Daca pulsul este prezent, continuati respiratia artificiala si verificati din nou pulsul dupa un minut si apoi
din cand in cand. In cazul in care pulsul nu se simte, incepeti si reanimarea cardio-respiratorie (R.C.R.),
respectiv masajul cardiac extern (M.C.E.).

A.2 Stopul cardio-vascular

7.7 Stopul cardio-vascular poate aparea brusc sau in urma unei perioade de stop respirator. Astfel, masajul
cardiac extern (M.C.E.) se incepe dupa verificarea, eventual aplicarea respiratiei si verificarea pulsului.
7.8 M.C.E. consta in comprimarea toracelui care duce la cresterea presiunii in interior, putand exercita o
presiune asupra inimii determinand astfel reluarea circulatiei sangelui catre plaman, inima si creier.
Tehnica M.C.E.:
− se aseaza victima, de preferinta, pe o suprafata plana si tare, cu membrele inferioare ridicate la 15-30
cm fata de cap;
− se aplica apasarea in jumatatea inferioara a sternului, pe lungime, exercitand suficienta forta pentru a
comprima pieptul intre 3,8 si 5,0 cm. Presiunea se aplica vertical pe stern
1. se repeta cele doua faze (apasare, relaxare) ritmic, astfel incat durata lor sa fie egala asigurandu-se un ritm
de 80-100 apasari / min.
− se fac pauze dupa 5 sau 15 apasari pentru ventilarea plamanilor. La reluarea M.C.E. se marcheaza din
nou pozitia mainilor pe stern.
Marcarea pozitiei mainilor pe stern:
− salvatorul ingenuncheaza de o parte a victimei, in dreptul umarului acesteia. La marcarea zonei de
interventie se foloseste mana cea mai apropiata de picioarele victimei;
− cu degetul aratator si mijlociu se urmareste conturul coastelor pana la plexul solar, in locul unde coastele
se intalnesc cu sternul;
- degetul mijlociu ramane in dreptul plexului solar, iar aratatorul se plaseaza deasupra acestuia, pe
terminatia inferioara a sternului;

ATENTIE!: NU se aplica presiuni asupra coastelor si nici asupra varfului sternului !

ATENTIE!:
 Daca nu a raspuns nimeni la cererea anterioara de ajutor, trebuie ca insusi salvatorul sa solicite
interventia serviciilor medicale de urgenta dupa un minut de reanimare cardio-respiratorie.
 Nu se paraseste victima pentru mai mult de patru minute, deoarece creierul poate fi afectat daca este
lipsit de oxigen o perioada mai mare decat aceasta.
B. Primul ajutor in caz de soc

7.9. SOCUL reprezinta o stare critica de eactive a organismului uman, caracterizata printr-o irigare
insuficienta a tesuturilor corpului.
7.9.1. SOCUL poate fi fatal, daca nu se iau masuri pentru a-i preveni evolutia.
7.9.2. CAUZELE INSTALARII SOCULUI:
 Sangerare externa severa sau sangerare interna;
 Arsuri asociate cu pierderi de plasma sanguina;
 Raniri grave, striviri, cu zdrobiri de tesuturi si care pot duce si la pierderi de sange si plasma;
 Crize cardiace, cand inima nu mai poate pompa suficient sange in aparatul circulator.
 Crize respiratorii, precum si obsturarea cailor respiratorii, ranirile toracelui sau paralizia muschilor
intercostali, care impiadica victima sa inspire suficient aer pentru a furniza oxigen catre organele
vitale;
 Ranirea coloanei vertebrale sau a traseelor nervoase care afecteaza controlul dimensiunii vaselor
sanguine;
 Reactii alergice severe produse prin intepaturi de insecte, muscatura de animal, alimente sau
medicamente specifice;
 Diverse infectii- acest tip de soc este intalnit de obicei dupa o perioada de boala si este rar de domeniul
primului ajutor.
 Durerea, pierderea caldurii corpului, teama, epuizarea fizica, surmenajul sunt factori agrabvanti, care
maresc viteza de instalare si severitatea socului.
 Starea victimei aflata in soc poate varia de la constienta la lesin sau la pierderea cunostintei.
7.9.3. SEMNE SI SIMPTOME
 Agitatia si anxietate pot preceda toate celelalte semne;
 Paloarea sau colorarea vanata a pielii, in special la nivelul buzelor, tegumentelor, unghiilor si lobilor
urechilor si indicand lipsa oxigenului;
 Pielea rece si umeda, cu transpiratie abundenta;
 Pulsul din ce in ce mai slab si rapid;
 Respiratia rapida si superficiala, iar in stadiile ulterioare, lipsa de aer, sufocarea;
 Setea;
 Greata si varsaturile;
 Modificarile starii de constienta.
7.9.4. PRIMUL AJUTOR
A) Tratati corect cauzele evidente de soc precum sangerarea, fracturile si arsurile;
B) Linistiti si incurajati victima;
C) Controlati respiratia si circulatia (pulsul si tensiunea arteriala);
D) Miscati victima cu grija pentru a nu-i provoca dureri;
E) Dezgoliti victima in jurul cefei, pieptului, taliei;
F) Preveniti pierderea caldurii corpului victimei, punand paturi sub si deasupra victimei, dar….
G) Nu supraincalziti persoana aflata in stare de soc si nu folositi apa fierbinte, patura electrica, etc., decat
la recomandarea medicului;
H) Nu dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta sau de soc sever. Umeziti-i buzele
daca victima se plange de sete;
I) Pozitionati victima aflata in stare de soc, astfel incat sa i se asigure confort maxim si sa se previna
agravarea socului.
- Pozitia ideala este pe spate, cu capul mai jos si membrele inferioare ridicate ci 15 cm pana la 30 cm
pentru a creste debitul sangelui spre creier;
- Ranile victimei sau conditia sa fizica pot sa nu permita plasarea ei in aceasta pozitie. Astfel, ridicarea
picioarelor victimei cu fracturi pelviene poate produce dureri si poate agrava traumatismul. Aceasta
persoana trebuie mentnuta intinsa pe spate, preferabil pe o bancarda (targa). Daca victima este imobilizata,
manerele bancardei pot fi ridicate, pentru a realiza o inclinare a corpului in directia capului.
- Victimele care au suferit raniri la torace, care au o boala pulmonara sau care tocmai au suferit un atac de
cord, respira mai usor daca sunt asezate aemiculcat, in ,,capul oaselor'';
- Victimele care sunt in stare de inconstienta sau care dau semne de voma trebuie plasate in pozitie de
siguranta (de recuperare).
C. Primul ajutor in caz de pierderea cunostintei

7.10. CONSTIENTA este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea musculara,
reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata si isi da seama de mediul
inconjurator. Orice modificarea a acestei stari, in afara somnului normal, este un semn important de
accident sau boala.
7.10.1. CAUZE PIERDERII CUNOSTINTEI (CONSTIENTEI):
 Traumatisme cranio-cerebrale;
 Comotie cerebrala;
 Contuzie cerebrala;
 Otraviri, intoxicatii profesionale prin inhalare sau ingestie;
 Insolatie, soc caloric;
 Boli ale sistemului nervos central (epilepsie, etc.);
 Boli metabolice (diabet, etc.).
7.10.2. TULBURARILE STARII DE CONSTIENTA
7.10.2.1. VICTIMA ESTE CONSTIENTA, DAR PREZINTA UNELE TULBURARI (ANOMALII):
- Este gitate;
- Este somnolenta. Stimulata, respunde, pentru ca este constienta, dar imediat recade in somnolenta
(daca fusese adormita pur si simplu, ea raspunde la intrebari si ramane treaza) ;
- Poate raspunde la unele intrebari simple, dar raspunsurile nu sunt intotdeauna coerente ;
- Poate executa ordine simple : sa inchida si sa deschida ochii, sa stranga mana, etc. ;
- Poate fi obnubilata sau are idei fixe.
7.10.2.2. VICTIMA ESTE INCONSTIENTA:
- Nu poate fi stimulata verbal, dar aceasta nu inseamna ca nu raspunde;
- Poate fi intr-o stare de inconstienta usoara: are inca reflexe de securitate, tusea, deglutitia (inghitirea).
Este important, pentru ca ea ar putea sa-si elibereze singura aparatul respirator.
Atentie! Victima poate trece dintr-un moment in altul din starea de inconstienta usoara la o constienta
profunda, fara sa-si dea seama (si fara sa ne dam seama).
7.10.2.3. VICTIMA ESTE IN STARE DE INCONSTIENTA PROFUNDA
- Starea de inconstienta provoaca o relaxare musculara. De aceea, daca victima este asezata pe spate,
caderea limbii in fundul gatului provoaca aparitia tulburarilor respiratorii imediate sau progresive.
- Victima isi pierde reflexele sale de securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda
progresiv caile sale respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
- Singura modalitate de a preveni si trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie de siguranta,
pe o parte, pentru a evita inundarea cailor sale respiratorii si inecarea.
D. Manevre de prim ajutor. Pozitia de siguranta (recuperare)

7.10.3. Cand exista un numar mai mare de victime, se cauta mai intai persoanele inconstiente si se
procedeaza astfel :
Eliberarea cailor respiratorii;
Daca victima nu respira se incepe imediat respiratia artificiala;
Daca se observa raniri la fata sau maxilare (falci) se cauta si se scot eventuali dinti rupti din gura victimei,
pentru a impiedica inghitirea sau inhalarea acestora (dintii se trateaza ca tesuturi amputate);
Se largesc hainele in dreptul gatului, toracelui si taliei;
Se stabileste cauza care a produs pierderea cunostintei si se acorda primul ajutor in functie de cauza;
Se aseaza victima in pozitie de siguranta (de recuperare), daca leziunile permit se urmareste respiratia;
Se observa gradul de constienta si se noteaza in scris (sau mental) modificarile survenite si momentele
respective;
ATENTIE!
Nu se administreaza nimic pe cale orala (pe gura) unei persoane inconstiente.
Daca nu este transferata imediat serviciilor medicale, o persoana care si-a recapatat cunostinta trebuie
sfatuita sa se prezinte la medic cat mai curand posibil.
Daca o victima inconstienta, dar care resira, este deja asezata pe burta sau pe o parte ea nu va mai putea
fi manipulata (nu va fi intoarsa pe spate pentru a o intoarce apoi pe o parte), se va avea grija sa se
faciliteze respiratia si scurgerea eventualelor varsaturi.
7.10.3.1. Pozitia de siguranta (de recuperare)
- Se ingenuncheza pe o patre a victimei cu fata spre aceasta si se aduce piciorul opus al victimei catre
salvator, incrucisand picioarele la nivelul gleznelor.
- Se aseaza bratul victimei dinspre salvator, intins cat mai aproape de corp (pentru pozitia de recuperare pe
burta) sau indoit pentru a se sprijini partea superioara a corpului (pentru pozitia de recuperare pe o parte).
- Salvatorul ingenuncheza aproape de victima, aseaza o mana sub capul acesteia pentru a-l sprijini si
apuca de hainele sau centura victimei pe partea opusa si rostogoleste victima spre el dintr-o singura
miscare lina, dar ferma, sustinand cu o mana umerii si cu cealalta bazinul, asa incat acestea sa fie
deplasate in acelasi timp.
- Salvatorul se retrage si indoaie genunchiul piciorului de deasupra al victimei pentru a preveni
rostogolirea acesteia in fata si astfel incat sa fie intr-o pozitie extinsa pentru mentinerea cailor respiratorii
deschise.
E. Primul ajutor in caz de lesin (lipotimie)

7.10.4. LESINUL este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. O persoana care lesina
va fi inconstienta chiar pentru cateva minute.
7.10.4.1. SCOPUL acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
7.10.4.2. CAUZELE obisnuite ale lesinului sunt:
- Oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat), foame, lipsa aerului
proaspat;
- Stari emotionale: frica, anxietatea, vederea sangelui;
- Boala, traumatisme, dureri mari.
7.10.4.3. SIMPTOME:
 Pierdere de echilibru;
 Paliditate;
 Transpiratie.
7.10.4.4. MASURI PREVENTIVE:
 Se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
 Se slabeste prinsoarea hainelor la gat, piept si talie;
 Daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10-30 cm fata de sol.
7.10.4.5. PRIMUL AJUTOR
 Se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si dac respira;
 Se slabesc hainele la gat, piept si talie;
 Se aseaza victima in pozitie de siguranta (de recuperare);
 Se asigura aer proaspat si se protejeaza de temperaturi extreme;
 Se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.
Atentie!
 Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele
care insotesc o criza cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Trebuie avuta in vedere o astfel de
posibilitate mai ales cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
 Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa este necesr
ajutor medical.
F. Primul ajutor in caz de sincopa

7.10.5. Ca manifestari, sincopa se aseaman cu lesinul. Apare rar la oamenii sanatosi si este cauzata
aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (ca plexul abdominal, barbie, gat, testicule) sau boli
de inima, hemoragii, boli vasculare, etc.
7.10.5.1. In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate chiar
disparea.
7.10.5.2. Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin. Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata
masurile corespunzatoare. Se asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.
G. Primul ajutor in caz de plagi, hemoragii

7.10.6. Prin PLAGA (rana, leziune) se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut. Plaga este insotita
de obicei de sangerari si poate avea ca urmare infectia prin patrunderea microbilor in tesuturi. Sangerarea
( hemoragia ) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul inconjurator, in cavitati corporale sau in exteriorul
corpului.
7.10.6.1. Clasificarea plagilor: in functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere, plagile se
impart in:
a) plagi contuze ( contuzii, vanatai ) - cauzate de obicei de cadere sau de o lovitura, fara sa se produca o
sfasiere a pielii. Sansele de infectii sunt reduse;
b) plagi zdrobite deschise, cu margini neregulate; distrugerile de tesuturi sunt mai mari, cu tendinta de
necrozare. Este favorizata inmultirea mai rapida a microbilor si deci infectia;
c) plagi taiate - provocate de obiecte taioase la nivelul tesutului moale. Ele prezinta margini regulate cu
distrugeri minime de tesut;
d) plagi intepate - cauzate de obiecte ascutite si taioase Infectiile la plagile intepate sunt grave. Astfel,
intepaturile cu spini, cuie etc.
e) plagi muscate - provocate de muscaturi de animale;
f) plagi impuscate - provocate de arme de foc.
7.10.6.2. Ingrijirea plagilor
Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor sunt:
− combaterea hemoragiei;
− prevenirea infectiei;
− combaterea durerii;
− prevenirea si combaterea socului.
7.10.6.3. Toaleta plagilor, care cel mai adesea plagile sunt insotite de hemoragii:
− se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur (
nu se foloseste vata la aceste manevre pentru a nu lasa scame ce pot stanjeni vindecarea );
− se spala pielea din jur utilizand apa calduta si sapun;
− se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu solutii aseptice (alcool sanitar,tinctura de iod, rivanol) folosind, de
asemenea comprese sterile. Se evita patrunderea acestora in plaga pentru ca sunt iritante;
− se aplica pansamente sterile care sunt fixate cu fese.
7.10.6.4. Clasificarea hemoragiilor: hemoragiile pot fi:
− arteriale - sangele scurs are o culoare rosu - deschis, tasneste ritmic,odata cu bataile inimii);
− venoase - sangele scurs are o culoare rosu - inchis, care curge in valuri ( jet continuu) inundand rana;
− capilare - sange rosu in cantitate mica, care musteste sau picura; deseori se opreste de la sine prin formarea
unui cheag.
7.10.6.4.1. Primul ajutor consta in oprirea provizorie a hemoragiei (hemostaza) si luarea masurilor de
transportare a victimei la spital.
7.10.6.4.2. Hemostaza se realizeaza prin:
− pansamentul compresiv - se foloseste in hemoragiile capilare si in hemoragiile venoase mici, dar nu se
utilizeaza atunci cand in rana se afla corpuri straine; Se realizeaza prin asezarea unui strat gros de comprese
sterile peste primele comprese cu care se acopera rana, care apoi se strang cu un bandaj compresiv;
− compresia manuala - se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un
plan osos situat intre inima si artera;
− compresia circulara a tesuturilor - realizata prin aplicarea unui garou deasupra plagii in cazul hemoragiilor
arteriale sau sub plaga in cazul hemoragiilor venoase. Se poate utiliza un garou improvizat : cordon, cravata,
batista. Se va atasa la garou un biletel cu ora la care a fost executata hemostaza, intrucat garoul nu poate fi
mentinut mai mult de o ora.
Nota: Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor. Garoul nu se aplica la antebrat si gamba.
1. compresia prin flexie fortata a membrelor

H. Primul ajutor in caz de fracturi

7.10.7. Prin fractura se intelege intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire ( fisurare ) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic ( cadere de la inaltime, lovitura, strivire,
izbire, rasucire, etc.).
7.10.7.1. Tipuri de fracturi:
− inchise - cand cel putin pielea a ramas intacta;
− deschise - cand s-a produs si o rana prin care focarul de fractura comunica cu exteriorul. Fracturile
deschise sunt mai grave, ele fiind insotite de hemoragii si putand fi complicate cu infectii.
7.10.7.2. Semne si simptome: Trebuie suspectata fractura daca: o traumatismul este produs de o forta externa
puternica; o s-a auzit o trosnitura sau pocnitura.

Nota Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

7.10.7.3 CE NU TREBUIE facut: victima nu trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de
imobilizarea fracturii;
CE TREBUIE facut: obiectivul principal este imobilizarea focarului fracturii. Imobilizarea se
realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate ( bastoane, umbrele).
7.10.7.4. Reguli ce trebuie respecteate la imobilizarea fracturii:
• Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii, cea de deasupra si cea de dedesubtul focarului de
fractura;
• La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura;
• Atelele se invelesc in vata ( sau materiale moi ) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni circulatia sau a nu
mari durerea;
• Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea;
• Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile seumplu cu vata;
• Se trage apoi o fasa la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului fracturat,
obtinand astfel o imobilizare provizorie. Trebuie sa se aiba in vedere faptul ca o fasa prea stransa
stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este egala cu lipsa imobilizarii;

Nota 1: Cel putin doua persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii. Una ridica membrul
fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalta persoana aplica atelele si
trage fasa.

2. ATENTIE ! Nu se indreapta fortat membrul fracturat fiind pericol de rupere a vaselor din apropierea
fracturilor.
Nota 2 :Membrul inferior se imobilizeaza intotdeauna intins, iar cel superior in pozitie de flexie, in unghi drept a
antebratului pe brat. In fracturile coloanei vertebrale victima trebuie asezata cu fata in sus pe un plan rigid.

I. Primul ajutor in caz de entorse si luxatii

7.10.8. Entorsa este o intindere sau o rupere a ligamentelor care tin o articulatie.
7.10.8.1. Semne si simptome:
− durere, care poate fi mare si se accentueaza la orice miscare;
− pierderea functiunii articulatiei respective;
− umflarea si invinetirea zonei.
7.10.8.2. Primul ajutor: este posibil ca entorsele sa nu poata fi deosebite de
fracturi si, de aceea trebuiesc tratate ca si fracturile adaugand urmatoarele proceduri:
− aplicarea de bandaje compresive pentru a reduce umflarea;
− imobilizarea si ridicarea articulatiei vatamate, daca aceasta este posibila;
− aplicarea de pungi cu gheata pe articulatie (in reprize de 15 min aplicare, 15 min pauza ) pentru a diminua
durerea si umflarea.
7.10.8.3. Luxatia este atunci cand suprafetele de contact ale oaselor de la o articulatie nu se mai afla in contact
normal.
Primul jutor: Deoarece multe din luxatii sunt insotite si complicate de existenta fracturilor, atunci cand exista
o cat de mica indoiala privind diagnosticul, ele trebuie tratate ca fracturi, adaugand urmatoarele proceduri:
o nu faceti nici o tentativa de a aduce oasele si articulatia in pozitia lor normala;
o imobilizati si sprijiniti articulatia in pozitia cea mai confortabila. Folositi pernute si o esarfa pentru a sprijini
adecvat membrul respectiv;
o aplicati pungi cu gheata (in reprize de 15 min aplicare, 15 min pauza ) pentru a diminua durerea si umflarea.
o verificati circulatia sanguina controland pulsul si urmarind modificarile de temperatura si culoare a
extremitatilor;
o solicitati asistenta medicala de urgenta daca intervin probleme circulatorii.

J. Primul ajutor in caz de arsuri

7.10.9. Etapa I: primele masuri au in vedere intreruperea contactului cu factorii care au provocat arsura prin
scoaterea accidentatului de sub actiunea factorului vatamator (substante sau corpuri fierbinti, substante
chimice agresive, curent electric).
7.10.9.1. Cand arsura s-a produs prin lichide fierbinti se va aplica un jet de apa rece pe suprfata arsa (nu cu
presiune) pentru a scurta timpul de contact al caldurii cu pielea.
7.10.9.2. In cazul arsurilor produse de substante chimice agresive (acizi, substante, caustice), se va spala zona
arsa cu apa din abundenta, spalare ce va continua si in timpul scoaterii hainelor, pana la indepartarea completa
a substantelor chimice.

ATENTIE: Nu se utilizeaza agenti chimici neutralizanti (otet, alcool, sifon) fara avizul medicului.
7.10.9.3. Etapa a-II-a: masurile de prim ajutor constau in aplicarea de pansamente sterile sau cearsafuri
curate, cand suprafata este mai mare, evitandu-se spargerea flectenelor (basicilor) eventual formate. Se
iau totodata masuri pentru prevenirea socului:
o calmarea durerilor - administrare de analgezice;
o administrarea de bauturi caldute si indulcite (ceai, siropuri) in cantitati mari (2-3 litri);
o respiratie artificiala, daca este cazul;
o imobilizarea segmentelor care prezinta zone mai extinse de arsura.
7.10.9.4. Etapa a-III-a: daca arsurile sunt mai grave, se transporta accidentatul la cea mai apropiata unitate
sanitara, respectandu-se urmatoarele reguli:
− asezarea bolnavului pe targa se face cu grija, evitand contactul arsurilor cu corpuri tari;
− se continua, pe timpul trasportului, respiratia artificiala si administrarea de bauturi indulcite;
- accidentatul se inveleste cu paturi de lana calde sau mijlocul de transport trebuie, pe cat posibil, sa fie
incalzit.

K. Primul ajutor in caz de leziuni ale ochilor

7.10.10 Corpi straini in ochi

Nota: Inainte de acordarea primului ajutor, este necesara spalarea mainilor.

7.10.10.1. Pentru indepartarea unei particule de sub pleoapa superioara, se procedeaza astfel:
1. se aseaza victima astfel incat sa aiba fata foarte bine luminata, cu privirea in jos;
2. se aseaza o bagheta (bat de chibrit curat si neted) la baza pleoapei superioare cu apasarea usor catre
inapoi;
3. se prinde pleoapa superioara intre degetul mare si index, se ridica de pe ochi, in sus si peste bagheta si
se ruleaza bagheta catre spate. Aceasta va intoarce pleoapa cu interiorul spre exterior, lasand expusa
partea de dedesubt;
4. daca particula poate fi vazuta pe pleoapa, se indeparteaza cu ajutorul coltului umezit al unei batiste sau
al unui pansament curat;
5. se repune usor pleoapa la loc.
7.10.10.2. Pentru indepartarea unei particule de sub pleoapa inferioara, se procedeaza astfel:
− se aseaza victima astfel incat sa aiba fata foarte bine luminata;
 − se trage usor de pleoapa inferioara catre in jos si departat de globul ocular in timp
ce victima misca ochiul in sus. Aceasta miscare poate duce la deplasarea particulei.
− se indeparteaza particula cu ajutorul coltului umezit al unei batiste sau al unui pansament curat;
Pentru indepartarea unei particule de pe globul ocular, se procedeaza astfel:
− se trece un fascicul de lumina peste ochi, dar nu direct in ochi. Adesea, fasciculul de lumina face vizibila
umbra particulei, indicandu-i locul;
− daca particula este libera si nu se afla pe cornee, se indeparteaza usor cu ajutorul
coltului umezit al unei batiste sau al unui pansament curat.
Atentie! Corpii straini incastrati in ochi sau in tesutul moale de langa ochi se indeparteaza numai de
catre medic.

7.10.11 Arsuri oculare

7.10.10.1. Arsuri chimice: ochii pot fi lezati de substante chimice corozive (acizi, baze), fie sub forma
solida, fie lichida. Victimile prezinta dureri intense si intoleranta la lumina. Este necesara asistenta medicala
de urgenta. Scopul primului ajutor este diluarea si treptat eliminarea substantelor chimice, prin inundarea
ochiului cu apa. Substantele chimice corozive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20
minute. Dupa spalare, se acopera ochiul lezat cu un pansament si se solicita imediat asistenta medicala.
7.10.10.2. Arsuri termice: atunci cand o persoana sufera arsuri faciale cauzate de o flacara, ochii se inchid
rapid. Acesta este un reflex natural care protejeaza ochiul, dar pleoapele raman expuse si pot fi arse. In acest
caz se acopera pleoapele cu un pansament rece si umed si se solicita imediat asistenta medicala.
7.10.10.3. Arsuri provocate de o lumina puternica. Flacara de sudura, razele infrarosii, etc pot leza retina.
Uneori aceste leziuni nu sunt dureroase de la inceput, dar pot deveni foarte dureroase in decurs de 3-5 ore
de la expunere. Rezultatul poate fi deteriorarea vederii. In acest caz se acopera ochii victimei cu tampoane
groase si umede, care se fixeaza pentru a evita patrunderea luminii, dupa care aceasta se transporta in
vederea acordarii asistentei medicale specializate.

L. Primul ajutor in caz de intoxicatii

7.10.11. Gazele toxice inhalate actioneaza in primul rand asupra sistemului respirator si pot afecta de
asemenea sistemul circulator si pe cel nervos central. Simptomele respiratorii sunt reprezentate de
tuse, dureri in piept si respiratie accelerata/dificila.
7.10.11.1. Primul ajutor consta in scoaterea victimei din atmosfera viciata, la aer curat. In cazul in care
victima nu respira, trebuie aplicata respiratia artificiala prin metode indirecte ( manuale) care alimenteaza
plamanii cu aer prin compresia si dilatarea fizica a cutiei toracice.
7.10.11.2. Cele mai folosite metode de respiratie artificiala indirecte sunt:
7.10.11.3. Apasare pe spate-brate ridicate (metoda Holger-Nielsen):
- accidentatul se aseaza cu fata in jos, cu fruntea sprijinita pe mainile asezate una peste alta si
capul cu intors intr-o parte, gatul intins si barbia ridicata pentru a mentine caile respiratorii deschise
- salvatorul se sprijina pe un genunchi la capul accidentatului si celalalt picior inainte pentru a-si
asigura o pozitie stabila si isi aseaza mainile pe spatele accidentatului, cu palmele pe linia subbratului
acestuia si degetele rasfirate; degetele mari trebuie sa fie paralele cu coloana vertebrala a victimei. Din
aceasta pozitie salvatorul executa miscari alternante (compresive - dilatative) asupra victimei.
7.10.11.4. Apasare pe piept-brate ridicate (metoda Sylvester):
- se aseaza accidentatul pe spate cu gatul sprijinit pe o patura rulata si mainile pe piept, paralel, una
sub alta.
- salvatorul se aseaza la capul victimei in genunchi, apuca pumnii acesteia si-i incruciseaza deasupra
partii de jos a sternului, pentru prima faza a ciclului respirator-compresia, apoi intinde bratele victimei in sus si
spre exterior pentru o dilatare completa

Nota1: In ambele cazuri victima se aseaza pe o suprafata plana si rigida. Aceste metode nu sunt indicate in
cazul accidentatilor cu rani ale gatului, spatelui sau membrelor superioare.
Nota 2: Primul ajutor nu trebuie sa intarzie transportarea victimei la serviciul medical.

M. Primul ajutor in caz de electrocutare

7.10.12. Scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric.

7.10.12.1. Scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric din instalatiile cu tensiune de lucru sub
1000 V:
- actionati pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, scoaterea din
priza, de la caz la caz;
- daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea interventiei,
scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente electroizolante care sunt
la indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de zona de pericol.
7.10.12.2. Determinarea starii accidentatului:
a) daca accidentatul este constient, examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili un contact verbal cu
acesta. Contactul verbal este realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire a
accidentatului. In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau: culoarea pielii
( in mod special culoarea fetei - paloare sau roseata excesiva-), transpiratia fetei si a palmelor, prezenta si
caracteristicile respiratiei si ale pulsului. In cazul unei stari de rau se cheama salvarea.
b) daca accidentatul este inconstient, se procedeaza dupa cum urmeaza:
- daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar contraindica intr-un
mod evident miscarea si deplasarea accidentatului ( fracturi,hemoragii) asezati accidentatul intr-o pozitie care sa
permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, cu
recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista eventuale vatamari „ascunse” ;
- desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
- verificati starea respiratiei si existenta pulsului;
- in cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardiorespiratorie.

Nota: La accidentele prin electrocutare se pot produce si arsuri, fracturi, tulburari de vedere.
3. Atentie! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior pot
surveni tulburari de ritm cardiac.

NOTA: Prezentele instructiuni nu sunt restrictive, se vor modifica de cite ori este necesar in concordanta
cu legislatia in vigoare, locul de munca si dotarea societatii si se vor respecta de personalul angajat pe
perioada nedeterminata, in functie de personalul angajat pentru diverse lucrari, ucenici, elevi aflati in
perioada efectuarii practicii profesionale.

8. INREGISTRARI SI ANEXE

 Fise de instruire individuala

Intocmit, 16.01.2017
Expert SSM
ing. Florin Iliev