Probleme de Contabilitate Fina

Aplicaţia nr.
1
La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată în secţiile de producţie ale întreprinderii “Beta” produse în curs de execuţ ie
evaluate la cost efectiv de 4.000 lei. La sfârşitul lunii următoare producţia neterminată este de 1.000 lei.
Rezolvare:
1) Înregistrarea producţiei în curs de execuţie stabilite la sfârşitul primei luni:
331 “Produse în curs de execuţie” = 711 “Variaţia stocurilor” 4.000
2) Stornarea la începutul lunii următoare a stocului de producţie neterminată:

3) Înregistrarea producţiei în curs de execuţie stabilite la sfârşitul lunii a doua:

Aplicaţia nr. 2
Pentru realizarea a 300 kg produse finite, o întreprindere efectuează în cursul lunii martie a exerciţ iului financiar N
următoarele cheltuieli de producţie:
- cu materiile prime: 20.000 lei;
- cu materialele auxiliare: 4.000 lei;
- cu colaboratorii: 6.000 lei
Inventarul de la sfârşitul lunii indică produse finite obţinute (recepţionate la depozit) în cantitate de 250 kg evaluate la
costul efectiv de producţie de 110 lei/kg. 80% din produsele finite obţinute se livrează clienţ ilor la preţ ul de vânzare de 150 lei/kg şi
TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă.
În luna aprilie a exerciţiului financiar N, procesul de producţie generează următoarele cheltuieli:
- cu materiile prime: 15.000 lei;
- cu alte materiale consumabile: 3.000 lei;
- cu colaboratorii: 5.000 lei
în urma cărora rezultă 200 kg produse finite evaluate la cost efectiv de producţ ie de 110 lei/kg.
Rezolvare:
1) Înregistrarea cheltuielilor de producţie aferente lunii martie:
1.1) Cheltuieli cu materiile prime:
601 “ Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “ Materii prime” 20.000
1.2) Cheltuieli cu materialele auxiliare:

6021 “ Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 “ Materiale auxiliare” 4.000
1.3) Cheltuieli cu colaboratorii:

621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori” 6.000
2) Recepţia produselor finite obţinute în luna martie ( 250 x 110 = 27.500):

345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 27.500
3) Vânzarea a 80% din produselor finite ( 80% x 250 kg) x 150 lei/kg = 30.000 lei:
4111 “Clienţi” = % 35.700
701 “Venituri din vânzarea 30.000
produselor finite”
4427 “TVA colectată” 5.700
4) Scoaterea din evidenţă a produselor finite vândute (200 x 110 = 22.000):

711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 22.000
5) Încasarea contravalorii produselor finite vândute:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 35.700
Notă de calcul:
1. Total cheltuieli de producţie = 20.000 + 4.000 + 6.000 = 30.000 lei;
2. Producţia terminată = 250 kg x 110 lei/kg = 27.500
3. ⇒ există producţie neterminată la sfârşitul lunii martie (rd. 1 – rd.2) = 2.500
6) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul lunii martie:

7) Stornarea, la începutul lunii aprilie, a stocului de producţie neterminată:

8) Înregistrarea cheltuielilor de producţie aferente lunii aprilie:

8.1) Cheltuieli cu materiile prime:
601 “ Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “ Materii prime” 15.000
8.2) Cheltuieli cu alte materiale consumabile:

6028 “ Cheltuieli privind alte materiale consumabile ” = 3028 “ Alte materiale 3.000
consumabile”
8.3) Cheltuieli cu colaboratorii:

621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori” 5.000
9) Recepţia produselor finite obţinute în luna aprilie ( 200 x 110 = 22.000):

1 / 15
Notă de calcul:
1. Producţie neterminată la începutul lunii aprilie = 2.500 lei;
2. Total cheltuieli de producţie în aprilie: 15.000 + 3.000 + 5.000 = 23.000 lei;
3. Producţia terminată aprilie = 22.000 lei;
4. ⇒ există producţie neterminată la sfârşitul lunii aprilie (rd.1 + rd.2 – rd.3) = 3.500 lei
10) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul lunii aprilie:

Aplicaţia nr. 3
O entitate economică care ţine evidenţa stocului de produse finite la cost standard, efectuează în cursul unei luni cheltuieli
de producţie în valoare de 25.000 lei. Produsele finite obţinute în cursul lunii sunt evaluate la cost standard de 23.000 lei, costul
efectiv de producţie fiind de 20.000 lei.
În luna următoare, cheltuielile totale de producţie sunt de 10.000 lei, iar produsele finite obţ inute, evaluate la cost standard, sunt în
sumă de 11.000 lei; costul efectiv find de 12.000 lei.
Rezolvare:
1) Înregistrarea produselor finite obţinute în prima lună:
% = 711 “Variaţia stocurilor” 20.000
345 “Produse finite” 23.000
348 “Diferenţe de preţ la produse” 3.000
Notă de calcul:
1. Total cheltuieli de producţie = 25.000 lei;
2. Producţia terminată (evaluată la cost efectiv) = 20.000 lei;
3. ⇒ există producţie neterminată la sfârşitul primei luni (rd.1 – rd.2) = 5.000 lei
2) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul primei luni:
3) Stornarea, la începutul lunii următoare, a stocului de producţie neterminată:

331 “Produse în curs de execuţie” = 711 “Variaţia stocurilor”
5.000
4) Înregistrarea produselor finite obţinute în luna a doua:
345 “Produse finite” 11.000
348 “Diferenţe de preţ la produse” 1.000
Notă de calcul:
1. Producţie neterminată la începutul lunii = 5.000 lei;
2. Total cheltuieli de producţie = 10.000 lei;
3. Producţia terminată = 12.000 lei;
4. ⇒ există producţie neterminată la sfârşitul lunii a doua (rd.1 + rd.2 – rd.3) = 3.000
5) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul lunii a doua:

Aplicaţia nr. 4
Se achiziţionează, conform facturii, piese de schimb în valoare de 5.000 lei şi TVA 19% care din motive obiective nu se pot
recepţiona imediat. Ulterior se face recepţia lotului de piese de schimb achiziţionate şi se achită factura prin ordin de plată .
Rezolvare:
1) Primirea facturii pentru piesele de schimb achiziţionate, dar nerecepţionate încă:
% = 401 “Furnizori” 5.950
351 “Materii şi materiale aflate la terţi” 5.000
4426 “TVA deductibilă” 950
2) Recepţia pieselor de schimb:

3024 “Piese de schimb” = 351 “Materii şi materiale aflate la 5.000
terţi”
3) Achitarea facturii cu ordin de plată:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 5.950
Aplicaţia nr. 5
Se trimit spre prelucrare la teţi materii prime în valoare de 900 lei. Costul prelucrării este de 100 lei şi TVA 19% şi se achită
în numerar la primirea facturii odată cu reîntoarcerea în întreprindere a materiilor prime prelucrate.
Rezolvare:
1) Trimiterea materiilor prime spre prelucrare:
351 “Materii şi materiale aflate la terţi” = 301 “Materii prime” 900
2) Reîntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime:

301 “Materii prime” = 351 “Materii şi materiale aflate la 900
terţi”
3) Înregistrarea costului prelucrării achitat în numerar:

% = 5311 “Casa în lei” 119
2 / 15
301 “Materii prime” 100
Aplicaţia nr. 6
Se trimite la terţi pentru reparare un aparat de măsură în valoare de 7.000 lei; costul reparaţ iei facturat de furnizor şi
achitat ulterior prin bancă este de 700 lei şi TVA 19%. După reparare, aparatul este readus în întreprindere.
Rezolvare:
1) Trimiterea aparatului de măsură la reparat:
351 “Materii şi materiale aflate la terţi” = 303 “Materiale de natura obiectelor 7.000
de inventar”
2) Înregistrarea facturii privind reparaţia aparatului:

% = 401 “Furnizori” 833
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 700
3) Achitarea facturii prin bancă:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 833
4) Readucerea în întreprindere a aparatului reparat:

303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” = 351 “Materii şi materiale aflate la 7.000
terţi”
Aplicaţia nr. 7
Din cauza lipsei spaţiilor de depozitare se trimit la terţi pentru depozitare temporară produse reziduale în valoare de 3.000
lei. Chiria percepută este de 500 lei şi TVA 19% şi se achită în numerar. Ulterior produsele sunt readuse în întreprindere.
Rezolvare:
1) Trimiterea produselor reziduale pentru depozitare tempoară:
354 “Produse aflate la terţi” = 346 “Produse reziduale” 3.000
2) Achitarea chiriei:
% = 5311 “Casa în lei” 595
612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi 500
chiriile”
3) Readucerea în întreprindere a produselor reziduale:

346 “Produse reziduale” = 354 “Produse aflate la terţi” 3.000
Aplicaţia nr. 8
Se achiziţionează un lot de mărfuri conform facturii care cuprinde valoarea de 1.500 lei şi TVA 19%. Datorită gradului înalt
de perisabilitate, mărfurile necesită un transport special, prin urmare ajung la destinaţ ie mai târziu decât factura. Întreprinderea
cumpărătoare va înregistra factura privind mărfurile în curs de aprovizionare, iar după sosirea mărfurilor, factura se va achita prin
bancă.
Rezolvare:
1) Înregistrarea mărfurilor în curs de aprovizionare:
% = 401 “Furnizori” 1.785
357 “Mărfuri aflate la terţi” 1.500
2) Sosirea şi recepţia mărfurilor:
371 “ Mărfuri” = 357 “Mărfuri aflate la terţi” 1.500
3) Achitarea facturii prin bancă:
Aplicaţia nr. 9
Se trimit la terţi ambalaje, pentru a fi recondiţionate, în valoare de 4.000 lei. Costul recondiţ ionării în valoare de 400 şi TVA
19% se achită în numerar. Ulterior, ambalajele reintră în întreprindere.
Rezolvare:
1) Trimiterea ambalajelor pentru recondiţionare:
358 “Ambalaje aflate la terţi” = 381 “ Ambalaje” 4.000
2) Achitarea în numerar a costului recondiţionării:

% = 5311 “Casa în lei” 476
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 400
3) Reîntoarcerea ambalajelor recondiţionate:

381 “Ambalaje” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 4.000
3 / 15
Aplicaţia nr. 10
Se achiziţionează de la furnizori animale pentru îngrăşat la costul de achiziţie de 12.000 lei şi TVA 19% care se achită
ulterior prin ordin de plată. Creşterea lunară în greutate a animalelor se înregistrează la costul efectiv (de producţ ie) de 2.000 lei.
După 4 luni se vând animalele vii la preţul de vânzare de 28.000 lei şi TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă .
Rezolvare:
1) Achiziţionarea animalelor vii:
% = 401 “Furnizori” 14.280
361 “ Animale şi păsări” 12.000
4426 “TVA deductibilă” 2.280
2) Achitarea facturii:
3) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate:
361 “ Animale şi păsări” = 711 “Variaţia stocurilor” 2.000

Această operaţie se repetă şi în lunile următoare ( încă 3 luni) până la vânzarea animalelor.
4) Livrarea animalelor vii:

4111 “Clienţi” = % 33.320
5) Scoaterea din evidenţă a animalelor vândute conform următoarei note de calcul:

1. Cost de achiziţie: 12.000 lei;
2. Sporul de creştere în greutate: 2.000 lei/lună x 4 luni = 8.000 lei
% = 361 ” Animale şi păsări” 20.000

606 “ Cheltuieli privind animalele şi păsările” 12.000
711 “Variaţia stocurilor” 8.000
6) Încasarea facturii:
Aplicaţia nr. 11
Prin producţie proprie se obţin animale evaluate la cost standard de 50.000 lei, costul de producţie efectiv fiind de 52.500
lei. Se înregistrează lunar sporul de creştere în greutate, calculat la costul standard de 10.000 lei, costul efectiv al sporului lunar de
creştere în greutate fiind de 10.500 lei. După 7 luni se vând animalele vii la preţ ul de vânzare de 200.000 lei şi TVA 19%.
Rezolvare:
1) Obţinerea din producţie proprie a animalelor:
368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 2.500
2) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate:

368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 500
Această operaţie se repetă şi în lunile următoare ( încă 6 luni) până la vânzarea animalelor.
3) Vânzarea animalelor vii:

4111 “Clienţi” = % 238.000
4) Descărcarea gestiunii de animalele vândute conform următoarei note de calcul:

1. Cost (efectiv) de producţie: 52.500 + 10.500 x 7 = 126.000 lei;
2. Cost standard: 50.000 + 10.000 x 7 = 120.000 lei;
3. Diferenţe de preţ (rd.1 – rd.2): 6.000
711 “Variaţia stocurilor” = % 126.000

361 ” Animale şi păsări” 120.000
368 “Diferenţe de preţ la animale 6.000
şi păsări”
Aplicaţia nr. 12
Se achiziţionează de la terţi 5 animale pentru îngrăşat la costul de achiziţie de 2.500 lei/buc. şi TVA 19%. Sporul lunar de
creştere în greutate este de 800 lei/buc. După 2 luni unul dintre animale dispare; după 6 luni două animale sunt trecute în categoria
imobilizărilor ( ca animale de muncă), iar celelalte două animale sunt vândute ca animale vii la preţ ul de vânzare de 12.000 lei/buc. şi
TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă.
Rezolvare:
1) Achiziţionarea animalelor vii ( 5 x 2.500 = 12.500):
% = 401 “Furnizori” 14.875
4 / 15
2) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate ( 5 x 800 = 4.000):

361 “ Animale şi păsări” = 711 “Variaţia stocurilor” 4.000
3) Înregistrarea lipsei unui animal ( valoarea de înregistrare: 2.500 + 800 x 2 = 4.100) :

4)Trecerea a două dintre animale în categoria imobilizărilor [ valoarea de înregistrare:( 2.500 + 800 x 6) x 2 = 14.600 lei]:
Varianta I
2134 “Animale şi plantaţii” = 361 “Animale şi păsări” 14.600
Varianta II
2134 “ Animale şi plantaţii” = 701 “Venituri din vânzarea 14.600
4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată” 2.774
5) Vânzarea celorlalte două animale ( 12.000 x 2 = 24.000):

4111 “Clienţi” = % 28.560
6) Descărcarea gestiunii de animalele vândute [ valoarea de înregistrare: ( 2.500 + 800 x 6) x 2 = 14.600 ]:

Aplicaţia nr. 13
Se obţin din producţie proprie 7 viţei evaluaţi la costul standard de 3.000 lei/buc., costul efectiv de producţ ie fiind de 3.200
lei/buc. Sporul lunar de creştere în greutate este de 700 lei/buc cost standard, respectiv 750 lei/buc. costul efectiv. După 12 luni se
vând 5 viţei la preţul de vânzare de 15.000 lei/buc. şi TVA 19%, factura încasându-se cu ordin de plată .
Rezolvare:
Notă de calcul:
1. Cost de producţie: 7 x 3.200 = 22.400 lei;
2. Cost standard: 7 x 3.000 = 21.000 lei;
3. Diferenţe de preţ (rd.1 – rd.2): 1.400 lei
1) Obţinerea din producţie proprie a viţeilor:

368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 1.400
2) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate conform următoarei note de calcul:

1. Cost efectiv: 7 x 750 = 5.250 lei;
2. Cost standard: 7 x 700 = 4.900 lei;
3. Diferenţe de preţ (rd.1 – rd.2): 350 lei
368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări” 350
3) Vânzarea celor 5 viţei ( 5 x 15.000 = 75.000):

4111 “Clienţi” = % 89.250
4) descărcarea gestiunii de animalele vândute [ cost standard: ( 3.000 + 700 x 12) x 5 = 57.000 ]:
711 “Variaţia stocurilor” = 361 ” Animale şi păsări” 57.000
Notă de calcul:
1. k = ( 1.400 + 350 x 12): ( 21.000 + 4.900 x 12) = 0,0701754;
2. Rc 361 = 57.000 lei;
3. Rc 368 = 57.000 x 0,0701754 = 4.000 lei
5) înregistrarea diferenţelor de preţ aferente animalelor vândute:
711 “Variaţia stocurilor” = 368 ” Diferenţe de preţ la animale 4.000
şi păsări”
5 / 15
Aplicaţia nr. 14
Se achiziţionează o familie de albine la cost de achiziţie de 5.000 lei şi TVA 19%, care se achită în numerar. În cursul lunii se
obţine miere la costul de producţie de 1.500 lei, care se livrează la preţul de vânzare de 2.000 lei şi TVA 19% şi se încasează ulterior
în numerar.
Rezolvare:
1) Achiziţionarea albinelor:
% = 5311 “Casa în lei” 5.950
2) Obţinerea produselor finite ( mierea):

3) Vânzarea mierii:
4111 “Clienţi” = % 2.380
4427 “TVA colectată” 380
4) descărcarea gestiunii de produsele vândute:

711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 1.500
5311 “Casa în lei” = 4111 “Clienţi” 2.380
Aplicaţia nr. 15
Întreprinderea “Alfa” care ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie cu ajutorul inventarului permanent prezintă în
evidenţa contabilă următoarele date:
- stoc iniţial: 400 kg evaluat la costul de achiziţie de 50 lei/kg;
- cumpărare de mărfuri: 200 kg la costul de achiziţie de 56 lei/kg şi TVA 19%, cu plata ulterioară prin bancă ;
- vânzare de mărfuri: 500 kg la preţul de vânzare de 62 lei/kg şi TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă;
Evaluarea ieşirilor din stocul de mărfuri se face după metoda costului unitar mediu ponderat.
Rezolvare:
1) Achiziţionare de mărfuri, conform facturii (200 kg x 56 lei/kg = 11.200):
% = 401 “Furnizori” 13.328
371 “Mărfuri” 11.200
2) Achitarea cu ordin de plată a mărfurilor:

3) Vânzarea mărfurilor ( 500 kg x 62 lei/kg = 31.000):

4111 “Clienţi” = % 36.890
mărfurilor”
Notă de calcul: Cump = (400 x 50 + 200 x 56) : ( 400 + 200) = 52 lei/kg;
5) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute (500 kg x 52 lei/kg = 26.000):

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 26.000
Aplicaţia nr. 16
O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor de mărfuri la cost de achiziţie cu ajutorul inventarului intermitent prezintă în
evidenţa contabilă următoarele date:
- stoc iniţial: 400 kg evaluat la cost de achiziţie 50 lei/kg;
- cumpărări de mărfuri în cursul lunii, conform facturii: 200 kg la cost de achiziţie de 56 lei/kg şi TVA 19%;
- vânzarea a 500 kg mărfuri la preţul de vânzare de 62 lei/kg şi TVA 19%;
- stoc final, stabilit prin inventar: 100 kg evaluat la costul unitar mediu ponderat.
Rezolvare:
1) La începutul lunii – includerea în cheltuieli a soldului iniţial de mărfuri, pornind de la premisa că se vor vinde în cursul
lunii ( 400 kg x 50 lei/kg = 20.000):
371 “Mărfuri” = 607 ”Cheltuieli privind mărfurile” 20.000
2) Achiziţionare de mărfuri, conform facturii (200 kg x 56 lei/kg = 11.200):

% = 401 “Furnizori” 13.328
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 11.200

6 / 15
4) Vânzarea mărfurilor ( 500 kg x 62 lei/kg = 31.000):
4111 “Clienţi” = % 36.890
mărfurilor”
Notă de calcul: Cump = (400 x 50 + 200 x 56) : ( 400 + 200) = 52 lei/kg;
6) Înregistrarea stocului final de mărfuri stabilit la inventariere şi evaluat la cost mediu ponderat ( 100 kg x 52 lei/kg =
5.200):
Notă de calcul: E = Si + I – Sf = 20.000 + 11.200 – 5.200 = 26.000
Aplicaţia nr. 17
O entitate economică care ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul achiziţ ionează de la furnizori mă rfuri la
cost de achiziţie de 10.000 lei şi TVA 19%, achitate prin ordin de plată. Adaosul comercial practicat de întreprindere este de 30%.
Ulterior se vând mărfuri cu încasare în numerar de 12.376 lei, preţ de vânzare inclusiv TVA.
Rezolvare:
1) Achiziţionare de mărfuri, conform facturii:
% = 401 “Furnizori” 11.900
371 “Mărfuri” 10.000

3) Formarea preţului de vânzare cu amănuntul conform următoarei note de calcul:

2. Adaos comercial (rd.1 x 30% ): 3.000 lei;
3. TVA neexigibilă (rd.1 + rd.2) x 19% = 2.470 lei;
4. Preţ de vânzare cu amânuntul (rd.1 + rd.2 + rd.3): 15.470 lei
371 “Mărfuri” = % 5.470
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 3.000
4428 “TVA neexigibilă” 2.470
4) Vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar:

5311 “Casa în lei” = % 12.376
mărfurilor”
5) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute conform următoarei note de calcul

1. Preţ de vânzare (cu amănuntul) inclusiv TVA: 12.376 lei;
2. TVA (rd. 1 x 19/119): 1.976 lei
3. Preţ de vânzare fără TVA (rd. 1 – rd. 2): 10.400 lei;
4. Adaos comercial (rd. 3 x 30/130): 2.400 lei;
5. Cost de achiziţie ( rd. 3 – rd. 4): 8.000
% = 371 “Mărfuri” 12.376
Aplicaţia nr. 18
Întreprinderea “Alfa” vinde întreprinderii “Beta” mărfuri la preţul de vânzare de 20.000 lei şi TVA 19%. Costul de achiziţ ie a
mărfurilor vândute de întreprinderea “Alfa” este de 15.000 lei. Adaosul comercial practicat de întreprinderea “Beta” ete de 25%.
Ulterior, întreprinderea “Beta” mai face o aprovizionare din aceeaşi categorie de marfă, la costul de achiziţ ie de 5.000 lei şi TVA 19%,
adaosul comercial corespunzător 30%. Întreprinderea “Beta” vinde, apoi, mărfuri cu încasare în numerar de 16.660 lei, preţ de
vânzare inclusiv TVA.
Se mai dau următoarele informaţii: (1) întreprinderea “Alfa” ţine evidenţ a mărfurilor la cost de achiziţ ie, iar întreprinderea
“Beta” la preţ de vânzare cu amănuntul; (2) toate decontările cu terţii se fac prin bancă.
Se vor înregistra operaţiile de mai sus în contabilitatea celor două întreprinderi.
Rezolvare:
În contabilitatea întreprinderii “Alfa”
1) Vânzarea mărfurilor:
4111 “Clienţi” = % 23.800
mărfurilor”
7 / 15
3) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
În contabilitatea întreprinderii “Beta”

1) Achiziţionare de mărfuri, conform facturii:
% = 401 “Furnizori” 23.800
371 “Mărfuri” 20.000

3) Formarea preţului de vânzare cu amănuntul conform următaorei note de calcul:

371 “Mărfuri” = % 9.750
4) Înregistrarea unei noi achiziţii de mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 5.950
371 “Mărfuri” 5.000


371 “Mărfuri” = % 2.735
7) Vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar:

5311 “Casa în lei” = % 16.660
mărfurilor”
Notă de calcul:
2. TVA (rd. 1 x 19/119): 2.660 lei;
4. K = ( 5.000 + 1.500) : ( 29.750 + 7.735) = 0,1734;
5. Adaos comercial (rd. 1 x k): 2.889 lei;
6. Cost de achiziţie ( rd. 3 – rd. 5): 11.111 lei
8) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute (vezi Nota de calcul):

% = 371 “Mărfuri” 16.660
Aplicaţia nr. 19
O întreprindere care ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie prin inventar permanent, achiziţ ionează mărfuri în valoare
de 3.000 lei şi TVA 19%, pe care ulterior le exportă în condiţia de livrare CAF. Preţul extern FOB este de de 900 Eu, iar cursul la data
exportului de 4 lei/Eu. La acelaşi curs se achită prin virament bancar transportul pe parcurs extern de 100 Eu. Contravaloarea
mărfurilor exportate se încasează prin bancă la cursul de 3,8 lei/Eu.
Rezolvare:
1) Recepţia mărfurilor:
% = 401 “Furnizori” 3.570
371 “Mărfuri” 3.000
2) Achitarea prin bancă a mărfurilor:

3) Achitarea transportului pe parcurs extern (100 x 4 = 400):

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” = 5124 “Conturi la bănci în valută” 400
Notă de calcul:
1. Valoarea FOB: 900 Eu x 4 lei/Eu = 3.600 lei;
2. Transportul pe parcurs extern: 100 Eu x 4 lei/Eu = 400 lei;
8 / 15
3. Valoarea CAF (rd. 1 + rd. 2) = 4.000 lei
4) Livrarea la export a mărfurilor:

4111 “Clienţi” = % 4.000
mărfurilor”
708 “Venituri din activităţi diverse” 400

6) Încasarea creanţei externe la cursul de 3,8 lei/Eu (diferenţă nefavorabilă de curs valutar: (4 – 3,8) x 1.000 = 200 lei) :
% = 4111 “Clienţi” 4.000
5124 “Conturi la bănci în valută” 3.800
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 200
Aplicaţia nr. 20
Se aprovizionează în baza facturii externe şi a Declaraţiei vamale de import (DVI) mărfuri în valoare FFR de 20.000 Eu la un
curs valutar de 3,9 lei/Eu. Se achită în vamă, prin virament bancar: taxe vamale 20%, comision vamal 0,5% şi TVA 19%. Evidenţ a
mărfurilor se ţine la cost de achiziţie. Ulterior, se achită factura furnizorului extern la un curs valutar de 3,8 lei/Eu.
Rezolvare:
Notă de calcul:
1. Valoarea FFR: 20.000 Eu x 3,9 lei/Eu = 78.000 lei;
2. Taxe vamale (20% x rd.1) = 15.600 lei;
3. Comision vamal (0,5% x rd.1) = 390 lei;
4. Cost de achiziţie (rd.1 + rd.2 + rd.3) = 93.990 lei;
5. TVA ( 19% x rd.4) = 17.858 lei
1) Recepţia mărfurilor importate:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 78.000
2) Înregistrarea şi plata taxelor vamale, a comisionului vamal şi a TVA -ului:

% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 33.848
371 “Mărfuri” 15.990
3) Achitarea datoriei în valută la cursul de 3,8 lei/Eu ( diferenţă de curs valutar favorabilă : (3,9 – 3,8) x 20.000 = 2.000 lei):
401 “Furnizori” = % 78.000
5124 “Conturi la bănci în valută” 76.000
765 “Venituri din diferenţe de curs 2.000
valutar”
Aplicaţia nr. 21
Se aprovizionează de la furnizori 2.000 buc. pungi pentru ambalat la cost de achiziţ ie de 1 lei/buc. şi TVA 19%, care după
recepţie se depozitează în magazia unităţii. Ulterior 1.500 buc. din aceste pungi se transferă la magazinul de desfacere cu amănuntul
al unităţii pe următoarele destinaţii:
- 500 buc. au fost acordate gratuit clienţilor pentru a-şi proteja mărfurile cumpărate din magazinul unităţ ii;
- 1.000 de pungi au fost vândute la bucată la preţul de 1,8 lei/buc şi TVA 19%.
Rezolvare:
1) Achiziţionarea materialelor pentru ambalat ( 2.000 buc x 1 leu/buc = 2.000):
% = 401 “Furnizori” 2.380
3023 “Materiale pentru ambalat” 2.000
2) Transferul a 1.500 de pungi în magazinul de desfacere cu amănuntul ( 500 de pungi se acordă gratuit, iar restul se vând
cu bucata şi se includ în categoria mărfurilor):
% = 3023 “Materiale pentru ambalat” 1.500

6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat” 500
371 “Mărfuri” 1.000
3) Înregistrarea adaosului comercial şi a TVA –ului neexigibil pentru pungile care se vând la bucată (ca mă rfuri):
371 “Mărfuri” = % 1.142
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 800
4428 “TVA neexigibilă” 342
4) Vânzarea celor 1.000 de pungi:

5311 “Casa în lei” = % 2.142
mărfurilor”

% = 371 “Mărfuri” 2.142
9 / 15
Aplicaţia nr. 22
Entitatea economică „Omega” trimite mărfuri evaluate la cost de achiziţie de 15.000 lei pentru a fi vândute în consignaţ ie la
preţul de vânzare de 20.000 lei. Comisionul practicat de consignaţie este de 10%. După vânzarea în numerar a mă rfurilor, entitatea
economică „Omega” emite factura, care se încasează de la consignaţie prin bancă.
Se vor înregistra operaţiile de mai sus atât în contabilitatea entităţii economice „Omega”, cât şi a consignaţ iei.
Rezolvare:
În contabilitatea deponentului (entitatea economică „Omega”)
1) Depunerea mărfurilor în consignaţie:

357 “Mărfuri aflate la terţi” = 371 “Mărfuri” 15.000
2) Emiterea facturii, după ce consignaţia a vândut mărfurile:

4111 “Clienţi” = % 23.800
mărfurilor”

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 357 “Mărfuri aflate la terţi” 15.000
4) Încasarea facturii privind mărfurile vândute în consignaţie:

În contabilitatea consignaţiei
Varianta I
1) Primirea mărfurilor în consignaţie:
8033 “Valori materiale primite în păstrare sau = 20.000
custodie”
2) Vânzarea mărfurilor; la venituri se include: preţul deponentului + comisionul consignaţ iei

5311 “Casa în lei” = % 26.180
mărfurilor”
708 “Venituri din activităţi diverse” 2.000
3) Înregistrarea intrării scriptice în gestiune a mărfurilor, conform facturii:

371 “Mărfuri” = % 26.180
401 “Furnizori” 20.000
4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” 3.800

% = 371 “Mărfuri” 26.180
5) scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a mărfurilor vândute:

= 8033 “Valori materiale primite în 20.000
păstrare sau custodie”
6) Achitarea facturii emise de entitatea economică “Omega”:

Varianta II
1) Primirea mărfurilor în consignaţie:
custodie”
2) Vânzarea mărfurilor; la venituri se include numai comisionul consignaţiei

5311 “Casa în lei” = % 26.180
708 “Venituri din activităţi diverse” 2.000
4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” 3.800
3) scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a mărfurilor vândute:

4) Achitarea facturii emise de societatea comercială:

Aplicaţia nr. 23
Întreprinderea “Alfa” livrează întreprinderii “Beta” mărfuri în valoare de 20.000 lei şi TVA 19%, care urmează să se încaseze
în 4 rate lunare. Costul de achiziţie al mărfurilor este de 16.000 lei, iar rata lunară a dobânzii 2%. Decontările între cele două
10 / 15
întreprinderi se fac cu ordine de plată la sfârşitul fiecărei luni. Furnizorul ţine evidenţ a mărfurilor la cost de achiziţ ie, iar clientul la
preţ de vânzare cu amănuntul, adaosul comercial practicat fiind de 25%.
Se vor înregistra operaţiile de mai sus în contabilitatea ambelor întreprinderi pentru prima lună .
Rezolvare:
Varianta I: Veniturile şi cheltuielile aferente vânzărilor în rate sunt recunoscute integral în momentul livră rii mă rfurilor
(facturarea integrală a mărfurilor la livrare)
În contabilitatea furnizorului – întreprinderea “Alfa”

1) Livrarea mărfurilor cu încasare în rate:
(Dobânda cuvenită: 23.800 x 2% + 17.850 x 2% + 11.900 x 2% + 5.950 x 2% = 476 + 357 + 238 + 119 = 1.190)
4111 “Clienţi” = % 24.990
mărfurilor”
472 “Venituri înregistrate în avans” 1.190
2) Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute:

3) Încasarea primei rate + dobânda: ( 20.000 : 4 + 3.800 : 4 + 23.800 x 2% = 5.000 + 950 + 476 = 6.426)
4) Includerea în veniturile lunii curente a dobânzii încasate în prima lună:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi” 476
În contabilitatea clientului – întreprinderea “Beta”

1) Recepţia mărfurilor achiziţionate cu plata în rate:
% = 401 “Furnizori” 24.990
371 “Mărfuri” 20.000
471 “ Cheltuieli înregistrate în avans” 1.190

2. Adaos comercial (rd.1 x 25%): 5.000 lei;
3. TVA neexigibilă (rd.1 + rd.2) x 19%: 4.750 lei;
4. Preţ de vânzare cu amănuntul (rd.1 + rd.2 + rd.3): 29.750 lei
371 “Mărfuri” = % 9.750

3) Achitarea prin bancă a primei rate + dobânda ( 5.000 + 950 + 476 = 6.426):
4) Trecerea la cheltuielile lunii curente a dobânzii plătite în prima lună:

666 ” Cheltuieli cu dobânzile” = 471 “Cheltuieli înregistrate în 476
avans”
Varianta II: Veniturile şi cheltuielile privind vânzarea în rate sunt alocate fiecărei luni ţinând seama de exigibilitatea încasă rii
ratelor (facturi parţiale emise la data încasării ratelor)
În contabilitatea furnizorului – întreprinderea “Alfa”

1) Livrarea mărfurilor cu încasare în rate:
(Dobânda cuvenită: 23.800 x 2% + 17.850 x 2% + 11.900 x 2% + 5.950 x 2% = 476 + 357 + 238 + 119 = 1.190)
418 “Clienţi – facturi de întocmit” = % 24.990

472 “Venituri înregistrate în avans” 21.190
(20.000 + 1.190)
2) Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute:

471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = 371 “Mărfuri” 16.000
3) Emiterea facturii pentru prima lună (rata + dobânda = 6.426):

4111 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit” 6.426
4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 950
4) Încasarea primei rate + dobânda: ( 20.000 : 4 + 3.800 : 4 + 23.800 x 2% = 5.000 + 950 + 476 = 6.426)
5) Includerea în veniturile curente a ratei încasate în prima lună (20.000 : 4 = 5.000):
472 “Venituri înregistrate în avans” = 707 “Venituri din vânzarea 5.000
mărfurilor”
6) Includerea în veniturile lunii curente a dobânzii încasate în prima lună:
11 / 15
472 “Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi” 476
7) Trecerea cheltuielilor înregistrate în avans asupra celor curente, reprezentând costul de achiziţ ie aferent mă rfurilor
încasate (16.000 : 4 = 4.000):
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 471 “Cheltuieli înregistrate în 4.000
avans”
În contabilitatea clientului – întreprinderea “Beta”

1) Recepţia mărfurilor achiziţionate cu plata în rate:
% = 408 “Furnizori – facturi nesosite” 24.990
371 “Mărfuri” 20.000
471 “ Cheltuieli înregistrate în avans” 1.190

2. Adaos comercial (rd.1 x 25%): 5.000 lei;
3. TVA neexigibilă (rd.1 + rd.2) x 19%: 4.750 lei;
371 “Mărfuri” = % 9.750

3) Primirea facturii pentru prima lună (rata + dobânda = 6.426):

408 ” Furnizori – facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 6.426
4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 950
4) Achitarea prin bancă a primei arte + dobânda ( 5.000 + 950 + 476 = 6.426):
5) Trecerea la cheltuielile lunii curente a dobânzii plătite în prima lună:

666 ” Cheltuieli cu dobânzile” = 471 “Cheltuieli înregistrate în 476
avans”
Aplicaţia nr. 24
La inventar se constată o lipsă de mărfuri evaluate la preţ de vânzare cu amănuntul de 1.547 lei, adaosul comercial
practicat fiind de 30%. Se impută lipsa la inventar gestionarului la valoarea actuală de 1.400 lei şi TVA 19% şi se încasează de la
acesta în numerar.
Rezolvare:
Notă de calcul:
2. TVA (rd. 1 x 19/119): 247 lei;
4. Adaos comercial (rd. 3 x 30/130): 300 lei;
5. Cost de achiziţie ( rd. 3 – rd. 4): 1.000 lei
1) Înregistrarea lipsei de mărfuri (vezi Nota de calcul) :

% = 371 “Mărfuri” 1.547
2) Imputarea lipsei de mărfuri gestionarului:

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul” = % 1.666
7581 “Venituri din despăgubiri, 1.400
amenzi şi penalităţi”
3) Stingerea creanţei faţă de gestionar:

5311 “Casa în lei” = 4282 “Alte creanţe în legătură cu 1.190
personalul”
Aplicaţia nr. 25
Se înregistrează un plus de mărfuri la inventariere, evaluate la cost de achiziţ ie de 2.000 lei, adaos comercial 20% şi TVA
19%.
Se vor înregistra în contabilitate operaţiile de mai sus în următoarele situaţii:
a) întreprinderea ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie;
b) întreprinderea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul.
Rezolvare:
a) Întreprinderea ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie
1) Înregistrarea plusului de mărfuri stabilit la inventar:

sau
b) Întreprinderea ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul

2) Înregistrarea plusului de mărfuri conform următoarei note de calcul:
12 / 15
2. Adaos comercial (rd.1 x 20%): 400 lei;
3. TVA neexigibilă (rd.1 + rd.2) x 19%: 456 lei;
% = 371 “Mărfuri”
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2.000 2.856
4428 “TVA neexigibilă”
456
Aplicaţia nr. 26
Se achiziţionează de la furnizori materiale consumabile înregistrate la cost de achiziţ ie de 7.000 lei şi TVA 19% ambalate în
lăzi facturate distinct în valoare de 1.500 lei şi TVA 19%. Factura se achită cu ordin de plată. Ulterior ambalajele se casează ,
rezultând produse reziduale evaluate la 500 lei, care se vând în numerar.
Rezolvare:
1) Achiziţionarea materialelor consumabile şi a ambalajelor:
% = 401 “Furnizori” 10.115
3028 “Alte materiale consumabile” 7.000
381 “Ambalaje” 1.500
2) Achitarea prin bancă a facturii:

3) Casarea ambalajelor şi obţinerea de produse reziduale:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje” 1.500
346 “Produse reziduale” = 711 “Variaţia stocurilor” 500
4) Vânzarea deşeurilor cu încasare în numerar:

5311 “Casa în lei” = % 595
703 “Venituri din vânzarea 500
produselor reziduale”
5) Scoaterea din evidenţă a produselor reziduale vândute:

711 “Variaţia stocurilor” = 346 “Produse reziduale” 500
Aplicaţia nr. 27
Se achiziţionează mărfuri de la furnizori în valoare de 1.200 lei şi TVA 19%, ambalajele fiind incluse în preţ . Ulterior
ambalajele se valorifică sub forma unor produse reziduale în valoare de 100 lei şi TVA 19%. Decontările se fac prin bancă .
Rezolvare:
1) Achiziţionarea mărfurilor:
% = 401 “Furnizori” 1.428
371 “Mărfuri” 1.200
2) Achitarea mărfurilor:
3) Recuperarea produselor reziduale:

346 “Produse reziduale” = 711 “Variaţia stocurilor” 100
4) Vânzarea produselor reziduale:

4111 “Clienţi” = % 119
703 “Venituri din vânzarea 100
produselor reziduale”
5) Scoaterea din evidenţă a produselor reziduale vândute:

711 “Variaţia stocurilor” = 346 “Produse reziduale” 100
6) Încasarea creanţei:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 119
Aplicaţia nr. 28
Întreprinderea “Unyta” cumpără de la întreprinderea “Galaxy” mărfuri în valoare de 50.000 lei şi TVA 19% ambalate în
ambalaje care circulă pe principiul restituirii în valoare de 5.000 lei şi TVA 19%; costul de achiziţ ie a mă rfurilor fiind de 42.000 lei.
Întreprinderea “Unyta” reţine pentru nevoile proprii ambalaje în valoare, fără TVA, de 1.000 lei, ambalaje în valoare de 500 lei se
deteriorează, iar restul ambalajelor se restituie întreprinderii “Galaxy”. Decontările se fac prin virament bancar.
Se vor înregistra operaţiile de mai sus în contabilitatea ambelor întreprinderi.
Rezolvare:
În contabilitatea întreprinderii “Galaxy” (Furnizorul)
1) Livrarea mărfurilor împreună cu ambalajele care circulă pe principiul restituirii:
4111 “Clienţi” = % 65.450
13 / 15
mărfurilor”
419 “Clienţi-creditori” 5.000
358 “Ambalaje aflate la terţi” = 381 “Ambalaje” 5.000
2) Descărcarea gesstiunii de mărfurile vândute:

3) Înregistrarea restituirii unei părţi din ambalaje de către întreprinderea “Unyta”:

419 “Clienţi creditori” = % 3.500
4111 “Clienţi” 4.165
381 “Ambalaje ” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 3.500
4) Trecerea la venituri a ambalajelor nerestituite:

419 ” Clienţi-creditori” = 708 “Venituri din activităţi diverse” 1.500
5) Descărcarea gestiunii de ambalajele nerestituite:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 1.500
6) Încasarea contravalorii mărfurilor şi a ambalajelor nerestituite:

În contabilitatea întreprinderii “Unyta” (Clientul)

1) Primirea mărfurilor împreună cu ambalajele care circulă pe principiul restituirii:
% = 401 “Furnizori” 65.450
371 “Mărfuri” 50.000
409 “Furnizori-debitori” 5.000
custodie”
2) Reţinerea de ambalaje pentru nevoi proprii:

381”Ambalaje” = 409”Furnizori-debitori” 1.000
3) Înregistrarea ambalajelor deteriorate:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 409 “Furnizori-debitori” 500
4) Înregistrarea restituirii ambalajelor către întreprinderea “Galaxy”:

% = 409 “Furnizori-debitori” 3.500
5) Plata contravalorii mărfurilor şi a ambalajelor nerestituite:

6) Scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a ambalajelor:

Aplicaţia nr. 29
Se achiziţionează materii prime în cantitate de 1.000 kg înregistrate la costul de achiziţ ie de 20 lei/kg şi TVA 19% care se
achită în numerar. În cursul anului se dau în consum 600 kg. La sfârşitul anului se constată că preţ ul materiilor prime respective a
scăzut la 19 lei/kg. Ulterior preţul materiilor prime din aceeaşi categorie creşte la 20,5 lei/kg.
Rezolvare:
1) Achiziţionarea materiilor prime cu plata în numerar (1.000 x 20 = 20.000):
% = 5311 “Casa în lei” 23.800
301 “Materii prime” 20.000
2) Înregistrarea consumului în anul curent (600 x 20 = 12.000):

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 12.000
3) Înregistrarea unei ajustări pentru deprecierea materiilor prime existente în stoc ( 20 – 19) lei/kg x 400 kg = 400 lei:
6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 391 “Ajustări pentru deprecierea 400
pentru deprecierea activelor circulante” materiilor prime”
4) Anularea ulterioară a ajustării datorită creşterii preţurilor:

391 “Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” = 7814 ”Venituri din ajustări pentru 400
deprecierea activelor circulante”
Aplicaţia nr. 30
O întreprindere prezintă în contabilitate următoarele date: soldul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
este de 1.200 lei, iar cel al contului 3922 “Ajustări pentru deprecierea materialelelor de natura obiectelor de inventar” de 100 lei. La
sfârşitul exerciţiului financiar N valoarea de piaţă a obiectelor de inventar este de 1.020 lei. La inventarierea de la sfârşitul
14 / 15
exerciţiului financiar N+1 se constată că valoarea de piaţă a materialelor de natura obiectelor de inventar a crescut la 1.150 lei. În
cursul exerciţiului financiar N+2 se dau în folosinţă obiectele de inventar existente în stoc.
Rezolvare:
Notă de calcul (sfârşitul exerciţiului financiar N):
1. Valoarea stocului de obiecte de inventar ( cont 303): 1.200 lei;
2. Valoarea de piaţă ( la sfârşitul exerciţiului N): 1.020 lei;
3. Deprecierea reversibilă (provizion necesar): 180 lei;
4. Ajustare existentă ( cont 3922): 100 lei;
5. Suplimentare ajustare (rd. 3 – rd. 4): 80 lei
1) Majorarea ajustării pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar, la sfârşitul exerciţ iului financiar N:
6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 3922 “Ajustări pentru deprecierea 80

pentru deprecierea activelor circulante” materialelor de natura obiectelor
de inventar”
Notă de calcul (sfârşitul exerciţiului financiar N+1):

1. Valoarea stocului de obiecte de inventar ( cont 303): 1.200 lei;
2. Valoarea de piaţă ( la sfârşitul exerciţiului N+1): 1.150 lei;
3. Deprecierea reversibilă (ajustare necesară): 50 lei;
4. Ajustare existentă ( cont 3922): 180 lei;
5. Diminuare ajustare (rd. 3 – rd. 4): 130 lei
2) Anularea parţială a ajustării datorită creşterii preţurilor, dar nu până la nivelul costului istoric:
3922 “Ajustări pentru deprecierea materialelor de = 7814 ”Venituri din ajustări pentru 130
natura obiectelor de inventar” deprecierea activelor circulante”
3) Trecerea în folosinţă a obiectelor de inventar, în exerciţiul financiar N+2:

603 “ Cheltuieli privind materialele de natura = 303 “ Materiale de natura 1.200
obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”
4) evidenţa extrabilanţieră a obiectelor de inventar date în folosinţă:

8039 “Stocuri de natura obiectelor de inventar” = 1.200
5) Anularea provizionului rămas fără obiect:

3922 “Ajustări pentru deprecierea materialelor de = 7814 ”Venituri din ajustări pentru 50
natura obiectelor de inventar” deprecierea activelor circulante”
15 / 15

Probleme de Contabilitate Fina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de Contabilitate Fina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicaţia nr.

2) Stornarea la începutul lunii următoare a stocului de producţie neterminată:

3) Înregistrarea producţiei în curs de execuţie stabilite la sfârşitul lunii a doua:

1.2) Cheltuieli cu materialele auxiliare:

1.3) Cheltuieli cu colaboratorii:

2) Recepţia produselor finite obţinute în luna martie ( 250 x 110 = 27.500):

4) Scoaterea din evidenţă a produselor finite vândute (200 x 110 = 22.000):

5) Încasarea contravalorii produselor finite vândute:

6) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul lunii martie:

7) Stornarea, la începutul lunii aprilie, a stocului de producţie neterminată:

8) Înregistrarea cheltuielilor de producţie aferente lunii aprilie:

8.2) Cheltuieli cu alte materiale consumabile:

8.3) Cheltuieli cu colaboratorii:

9) Recepţia produselor finite obţinute în luna aprilie ( 200 x 110 = 22.000):

10) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul lunii aprilie:

331 “Produse în curs de execuţie” = 711 “Variaţia stocurilor” 5.000

3) Stornarea, la începutul lunii următoare, a stocului de producţie neterminată:

5) Înregistrarea producţiei neterminate la sfârşitul lunii a doua:

2) Recepţia pieselor de schimb:

3) Achitarea facturii cu ordin de plată:

2) Reîntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime:

3) Înregistrarea costului prelucrării achitat în numerar:

2) Înregistrarea facturii privind reparaţia aparatului:

3) Achitarea facturii prin bancă:

4) Readucerea în întreprindere a aparatului reparat:

3) Readucerea în întreprindere a produselor reziduale:

2) Sosirea şi recepţia mărfurilor:

371 “ Mărfuri” = 357 “Mărfuri aflate la terţi” 1.500

3) Achitarea facturii prin bancă:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.785

2) Achitarea în numerar a costului recondiţionării:

3) Reîntoarcerea ambalajelor recondiţionate:

3) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate:

361 “ Animale şi păsări” = 711 “Variaţia stocurilor” 2.000

4) Livrarea animalelor vii:

5) Scoaterea din evidenţă a animalelor vândute conform următoarei note de calcul:

% = 361 ” Animale şi păsări” 20.000

2) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate:

3) Vânzarea animalelor vii:

4) Descărcarea gestiunii de animalele vândute conform următoarei note de calcul:

711 “Variaţia stocurilor” = % 126.000

2) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate ( 5 x 800 = 4.000):

3) Înregistrarea lipsei unui animal ( valoarea de înregistrare: 2.500 + 800 x 2 = 4.100) :

5) Vânzarea celorlalte două animale ( 12.000 x 2 = 24.000):

6) Descărcarea gestiunii de animalele vândute [ valoarea de înregistrare: ( 2.500 + 800 x 6) x 2 = 14.600 ]:

1) Obţinerea din producţie proprie a viţeilor:

2) Înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate conform următoarei note de calcul:

3) Vânzarea celor 5 viţei ( 5 x 15.000 = 75.000):

2) Obţinerea produselor finite ( mierea):

4) descărcarea gestiunii de produsele vândute:

2) Achitarea cu ordin de plată a mărfurilor:

3) Vânzarea mărfurilor ( 500 kg x 62 lei/kg = 31.000):

Notă de calcul: Cump = (400 x 50 + 200 x 56) : ( 400 + 200) = 52 lei/kg;

5) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute (500 kg x 52 lei/kg = 26.000):

2) Achiziţionare de mărfuri, conform facturii (200 kg x 56 lei/kg = 11.200):

3) Achitarea cu ordin de plată a mărfurilor:

Notă de calcul: Cump = (400 x 50 + 200 x 56) : ( 400 + 200) = 52 lei/kg;

2) Achitarea cu ordin de plată a mărfurilor:

3) Formarea preţului de vânzare cu amănuntul conform următoarei note de calcul:

4) Vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar:

5) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute conform următoarei note de calcul

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 23.800

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 15.000