Arama Morozan Vol I

.
"
Coperta: A. VI$AN
ii2
'Ac7l~ LlA ARAMA * TEODOR MOROZAN
culeger~
de
PROBLEME
de
calcul
diferential
• SJJ.
•
integral
Notiuni introductive
$iruri de numere reale
Limite de functii. Continuitate
Derivate
Primitive
Primitivele functiilor rationale in x $i
Vo/. I Vax2 + bx + c
$iruri de functii
Functii de mai multe variabile
Editia a II-a Functii implicite. Trans,formeri regulate
~EDITURA TEHNICA
B U CUR E $ T 1-1967 ~
f
Lucrarea conIine probleme din capilolele : numere reale, ~iruri, limite
de func~ii, func~ii continue, ~iruri de func~ii unit'orm eonvergellle, derivate, PREFAT A LA EDlflA INTII
aplica~ii ale teoremelor lui Holle, Legrange, Cauchy, formula lui Taylor,
primitive, aplicapi la integrala definiUi, func~ii de mai mulle variabile,
func~ii implicite domeniu de dcfini~ie, limitc, continuilate, derivabililate, Pllblicatiile matematice an cllnoscllt, in anii lle dupii eliberare
diferentiale exlreme. .Ji mai cu deosebire in anii pllterii poplllare, 0 infloril'e pe care
Fieeare capitol este precedat de un breviar con~inind defini~ii ~i for- II-ar fi pntut 8-0 conceapii nici 1lU cercetator ~tiintific al epocii dintre
mule mai importante, necesare pentru rezolvarea problemelor respective.
Un mare numar de probleme slnt complet rezolvate; pentru resl cele dona razboaie mondiale. De aceasta inflorire a beneficiat, in
se dau numai indiea~ii sau numai raspunsuri. particular, analiza rnatematica: s-au publicat ori s-au litografiat
In luerare s-a adoplat terminologia malematica curentii ~i melodele cur8uri, s-au tiparit tratate ~i rnanuale, la diferite nivele, s-au tradus
moderne de rezolvare a multoI' probleme.
Editia a II-a apare imbuniitiititii ~i cOlnpletatii cu probleme despre
din. limba rU8a C1lr81l1'ide larga cil'culatie. In sfir~it, in cUl'sul'ile
functii implicite, transformiiri regulate ~i functii convexe. de matematica 8upel'ioari'i, destinate institutelor tehnice sau faculta-
Sc adreseazll sluden~ilor, inginerilor ~i cadre/or didactiee. tilor de fizica, analiza rnatematica are 0 importanta dezvoltare.
Aceasta concentrare a atentiei asupra expunerii teoriei generale
a lasat pe planul al doilea problema aplicatiilor, a culegerilor de
exercitii. S-au tradus, este drept, ~i s-an tiparit in lIumeroase editii,
cnlegel'i de pl'obleme ~i exercitii dc analiza din limba l·USo'. Dal' tocmai
aceasta l'epetata tipal'ire a unor tl'aduceri consWuie un semn al nnei
nevoi care se cerea mai larg implinita.
Plecind de la aceasta constatare, colectivul catedrei de calcul
diferential .Ji integral de la Facultatea de matematica a Universitatii
din Bucure~ti a proiectat, cu ani in 1lrma, publicarea 1lUei culegeri
de exercitii ~i probleme de analiza matematica, trecute in prealabil
prin experienta seminat'iilor catedl'ei. _
Pina la ul'1na, sarcina stringerii ~i redactarii materialulni a
revenit colectivului Lia Arama ~i Teodor J.r[ orozan, asistenti la cated1'a
susarnintita,
Tl'ebuie sa mentionez, totu~i, ca adunarea rnaterial1llui, organi-
Za1'ea ~i definitivarea sa, ca ~i intregul plan al cartii, sint - in covir-
sitoare masura - rezultatul straduintei autoarei Lia Arama .
. 1n numeroase directii, acest vol~m aduce ceva non fata de VOl1l-
mele similal'e cunoscute cititorilor nostri.
" 1n pri'mul rind, ideea de a incepe fiecal'e capitol cu 1lU scnrt reZ1l-
mat al teoriei mi se pare foarte buna, Acest rezumat este U1'1nat de
1/.11ntlmar de probleme, cornplet rezolvate, dupa care cititorii sini
[}
1
invitati sa 1'ezolve alte probleme, pentru care sini date numai rezul-
tatele sau - in cazw'i exception ale - indicatii asupra rnetodei de
urmat,
In lumea pedagogilor, parerile sint irnpiirtite asupra celei mai
efieiente prezentari a unei eulegeri de probleme, Ca urrnare, diferite
culegeri de probleme (de analiza rnatematiea, de exemplu) au strue-
turi diferite. Unii autori, in prima parte a cartii, pun pe eititori in
fata enunturilo1' problemelor, cerindu-le sa faea singuri eforttll pentru
rezolvarea lor; in a doua parte a volumului, in~irii laconic rezultatele,
fara nici 0 indieatie. 0 asemenea pozitie imi apare ca exeesiv de severii,
o lunga experienta didaeticii, adaugata la anii experientei, de TABLA DE MA TERII
partea cealalta a barieadei, din. anii studentiei, rn-a fiicut sa inteleg
ea studentii, ea ~i toti eei care se dedica sttuliului rnaternatieii, in
Pall'.
proeesul (Ie aplicare - prin rezolvarea de probleme- a teoriei insrt-
~ite, invatii n1l atit sa rezolve probleme, eit mai ales metode de rezol- 1. Notiuni introductive
vare, scheme de rat'ionamente, Aceste metode ~i scheme trebuie sii-~i
gaseasca locul lor natural in or'iee eulegere de probleme. De aici nece- v\ 1.1. Inegalitiiti. Ecua\ii 9
sitatea 1/,tl'll'inumiir de pr'obleme amanuntit tratate, la fiecare capitol -'. 1.2. Func\ii reale ... 16
al teoriei.
2. $iruri de numere reale
Crllegerea de fata se deosebe~te de alte eulegeri din domeniul ana-
lizei maternatice nu nmnai prin strrlCtrlrii, dar ~i prin continut, Cadrul i 2.1. ~~i . 38
traditional al clasicelor culegeri de probleme de analiza este eonsi- .' 2.2. i\Iarginile ~i limitele extreme ale unui ~ir de lIumere reale . 82
(Ierabil largit. In afara capitolelor consaerate caleulului de derivate,
de prirnitive, de integrale definite, de VOltlrne, de arii, de lungimi de J. Limite de functii. Continuitate
aree, s-a considerat necesar sa se atraga atentia cititorului asupra 90
~ 3.1. ~ite de func\ii ....
altor notiuni (Ie baza ale analizei, ca notiunea de functie, in sensul 3.2. FUlictii continue 129
siiu eel mai general (chiar lirnitindu-ne la cazul numeric), dezbiirat 3.3. Functii uniform continue J5~
(Ie illeea de reprezentare analitica, de ?ir numeric (eaz particular funlla-
mental al notirmii de funetie), de continuitate, de contirl'llitate uni- 4. Derivate
forrnii, de limit a, de convergenta rtniforma.
Toate aceste notiuni sint impuse atentiei cititorului prin pro- --
4.1. Derivala unci funclii. . 159
bleme 1'ezolvate ?i comentate, prin exernple, prin contra-exernple. 4.2. Teoremele lui Rolle, Lagrange, Cauchy ~i consecintele lor 188
In aeest mod, citito1'1ll nu capata nurnai rutin a rezolvarii pro- 4.3. Formula lui Taylor . 212
-
blemelor curente, lucru irulispensabil, dar este invitat sa reflecteze 4.4. HeguIiIe lui I'Hospital . 221
serios asupra notiunilor fundarnentale ale analizei, sa pastreze 0 at i- 4.5. Probleme de maxim ~i de minim .. 230'
tudine deschisa la (Iezvoltarile rllterioare de care va putea lua CU110?- 4.6. Reprezentarea graficului unei functii 233
tint a rnai tirziu.
5. Primitive
. A?a cum este, conceputd, carteq, va fi utila tuturo~ celor care stu-
dia.za analiza maternatica, stt/(Ienti sau nu. 5.1. Calculul primilivelor cu ajutorul schimbiirii de variabilii . 254
Ea va fi folositoare iruleosebi acelora care nu locuiesc in centre 5.2. Primitive care se calculeaza cu ajutorul formulei de integrare prin piirti 256
rmiversitare ~i care, deci, trebuie sii rec1lrga la singm'ul ajutor al 5.3. Primitivele functiilor rationale In x .....• 264
cuvint'ului scris. 276
5.4. Primitivele functiilor rationale III sin x ~i cos·x
Acad. MIRON NICOLESCU
5.5. Primitivele fun,ctiilor rationale in eft ••••• 281)
6 7
~ ....•
Pa~.
281
5.6. Primitivcle functiilor binomialc ....•..... '.
284
5.7. Primitivele functiilor rotionale in x ~i Vax2 + bx + c
6. Integrale
287
6.1. ~egrala dcfinita . 337
6.2. Aplica~ii ale integralci defi nile .
348
6.3. J\Ietode de calcul aproximati v al integralei definite
NOTIUNI
7. ~iruri de functii
353
1 INTRODUCTIVE
8. Functii de mai multe variabile
369
8.1. Inegalitati in dou(r variahile
372
8.2. Limite. Continuitate ....
3i9
8.3. Derivate pat·pale. Diferentiale
405
8.4. Formula lui Taylor ...
408 1.1. Inegalitati. Ecuatii
8.5. Extremele func~iilor de doua variahile
lIIodllllll sau valoarea al>sollliu a num(u'ului x se noteaz(r 1.1' I ~i se define~te astfel
9. Functii implicite. Transformeri regulate
413
9.1. Funcl ii implicite
420
9.2. Transformari regulate
426
!J.3. Dependen!(r funclionala
\).4. Extreme condi~ionatc 430.
Ix i =
j 0, dactr x = 0,
dac~i x >
- x, daca < 0,O.
436 l\lodulul are urmMoarele proprieta!i :
Bibliografie .
a) Ixl >0 oricare ar fi x; Ixl = 0 daca ~i numai daC>Ix = 0;
h)lxl=l-xl;
c) Ix+yl<lxl+ly!;
d) \lxj-lyll<lx-yl;
e) Ix·YI = Ixl·IYI;
f) Daca j x I < c, at unci - c < x < c ~i rcciproc, dad
- c < x < c, alunci Ix I < c.
g) Daca Ix I >
c, atunci x> c, sau x < -c. Hcciproc, dac>r una din incgalilatile
x> c, x < - c, are loc, alunci Ix I c. >
EXERCITII REZOLVATE
1. Sa 8e 1'ezolve inegalitatile:
" a) I x-II -< 0,01.
b) Ix+21:>3.
e) -
1 - 1.
9
.•.... ,
a) Datorita proprietatii (f) inegalitatea I x-II -< 0,01 este

echivalenta cn /2. Sa se rezolve inegalitatea
- 0,01 -< x-I -< 0,01, I x2 - 3x + 21 < [x + 21.
de nnde dedncem 0,99 -< x -< 1,01 san xE [0,99, 1,01]. Conform definitiei, avem
b) Aplicind proprietatea (g), dedncem ca daca I x + 21 >- 3,
atnnci x + 2>- 3 san x + 2 -< -3, adica x>- 1 san x -< - 5. daoa x2 - 3x + 2 > 0, adica
Deci inegalitatea este satisfacnta daca xE (- 00, - 5] U [1, 00).
c) Pentru I x I >- ~ , conform proprietatii (g), reznlta ca x -< - ~ 3x + 21 [ X2 - 3x + 2, daca x E (- 00, 1) U (2, 00),
I x2 -
daca x2 - 3x + 2 < 0, adica
l-
2 . 2
san x >- ~2 ; daca I x I -< 3, conform proprietaW (f), scriem -3-< x-< 3. daca x E (1, 2),
X2 3x - 2, daca x = 1 san x = 2.
+ 0,
Inegalitatile VOl' fi simnltan satisfacnte daca - 3 -< x -< - 2..
2 san
1 ••
-
2
-< x -< 3, ceea ce mal pntem sCrle I x+ 2[ = 0, daca x =- 2,
(X +
2, daca
- x - 2, dara xx >-
< 2,
2.
XE[- 3, - :] U [~ ' 3]. Sa presnpnnem oa XE( -00, -2). 1n acest caz, inegalitatea
devine x2 - 3x + 2 < -x - 2 san (x - 2)2 < 0, ceea ce este
d) Conform definitiei, avem imposibil.
Pentrn x = -2, obtinem 12 < 0, ceea ce este absurd.
I x-II = 0, daca x = 1, Daca x E (-2, 1), inegalitatea devine x2 - 3x + 2 < x + 2
>< 1, san x2 - 4x < O. Deoarece x2 - 4x < 0 cind x E (0, 4), reznlta ca
(X 1 -- l,v
x, daca x-I>
x-I < 0, adica daca
dadi x 1. pentru orice x E (0, 1) inegalitatea este satisfacnta.
Pentru x = 1, obtinem 0 < 3.
I xl = I 0, dac~ xx
x, daca
- x, daca x
=
> 0,
< 0,
O.
Pentrn x E (1, 2), inegalitatea ia forma
- x2 + 3x - 2 < x + 2.
Pentru XE(- 00,0), Ix -11 = 1 - x, Ixl = - x ~i inegali- ceea ce are loc pentrn orice x.
tatea devine 1 - x - m > 1 san 1 - 2x > 1, de unde obtinem Pentrn mE (2, 00), inegalitatea se scrie x2 - 3x + 2 < x + 2
x < o. san x2 - 4x < 0; inegalitatea este verificata daca x E (0, 4).
Inegalitatea data este deci satisfacuta pentru orice mE ( - 00, 0).
Daca xE (0, 1), I x-II = 1 __ x, I x I = x ~i inegalitatea ia Daca x = 2, inegalitatea este verificata, deoarece obt,inem
0<4.
forma 1 - x + x > 1 san 1 > 1, ceea ce este absnrd.
Daca XE(I, 00), Ix -11 =;]; -1,
Ixl = if} ~i avem x + -1 1n conclnzie, inegalitatea I x2 - 3x + 21 < Ix + 21 este satis-
+x>1 san 2x>2, x>1. Grice XE(l,oo) satisface inegali- facnta daca x E (0, 4).
tatea data.
Constatam oa pentrn x = 0, x = 1, obtinem 1 > 1, ceea ce r 3. Sa se exprirne cn ajntorul rnodulului inegalitatile:
este absurd. 1 1
tn conclnzie, inegalitatea I x-II
+ I x I > 1 este satisfacnta a) y - -
2
< x < y + -.2
claca XE (- 00, 0) U (1, 00). b) -2 < x - 2 < 6.
~
10
11
r \
a) Putem • - -1
scrle <x - y < -21 ~l't' \,lu,n
~d seama de proprle- Daca cos ;1: < 0,
1
2 I COt;X j = - cos x,
tatea, (f), I Xl - y \ <-. iar ecuatia ia forma,
b) - 2 < x < 6.
2
- COt; X = cos ·x + ],
Yom scrie inegalitatea in modul nrmatol': 2-4 < x < 2 +4 de. nude cos x = 2
san -4 x - 2 < <
4, care este echivalenta cn I x - 2\ 4. <
Obsel'vam ca 2 este mijIocnl intervalului (-2, 6) . Solntiile eeuatiei siut
.
x = ± 3 + 2kn,
21'1: k = 0, 1, 2, ".
......4.
. S
a se arate eaaea
d ~
x EO (a, b), attlnet
·1
x - -- 2
a+b\
<-
- b-a2 --- 7. Sa se rezolve eeuatia
fi reeiproe. Ix + 11 = 3 Ixl·
Intr-adevar, daca a < x < b, atunci Conform defiuitiei,
b-a
---7 a+b
--2 <x <--
a+b I>-a
i---,
deei
2 2 2 I x + 11=
I +
0, daea x
- x - 1, daca xx
x 1, dac~
= -1,
+ 11 <
+ > 0,0, adica daca
adica daca xx> < -1.
-1,
x--- <--. Pentru x < -1, eeuatia
devine -x - 1 = -3x sau 2x = 1,
I; 2
a+1>1 b-a2 de un de x =
2_, ceea ee este eontradietoriu
2
cu ipoteza x < -1.
Reciproca este evidenta.
~I
Pentru x = -1, obtinem -3x O.=
5. Sit se exprime eu ajutorul tnodulttluiinegalitittile:
- 1
Daca -1 < x < 0, eeuatia se serie x + 1= -3x san 4x = -1,
x= --.
X > '1-2 - y sau x <. - y -
1
- .
2
-!
Pentru x > 0, ecuatia devine x + 1 = 3x, de unde x = 2.. •

2
Avem x +y > 2..2 sau
. x + y <. - 2 ceea ce - datorita
2.., proprie-
SoIntiile ecuatiei considerate sint, deci, x = 2- ~i x = - 2...
, 2-!
taW (g) - se scrie Ix + y 1>2..·
2 8. Sa se in(liee valoarea *) lui E (x) in urmatoarele eazttri:
6. Sa se rezolve eeuatia x = 1,5. R. E (1,5) = 1.
• Pentru valorile
, I cos
Iui x pentrn
x I = COS + 1.
care
JJ
cos x > 0,
x= 0,01
x= _ 5
v~ R. E (V O'~~)= E (V100) = 10.
I cos {C I = cos x 2
n. E( -~) = -3.
~i ecuatia se Scrle
cos x = cos x + 1. x = V 0~1• n. E(VO~l) =E (V90) = 9.
Deci llU avem solutii daca eos x > O. *) In eele ee urmeaza vom nota eu E(x) eel mal marc nllmar intreg euprins
Nn avem solutii daca cos x o. = In numarul real x,
12 13
1/
\
13. Sa se rezolve Urtnatoarele ecua{ii :
9. Sa se demonstreze inegalitatea
a) Ix + 11 + 5x + 3 = O. R. x = --. 23
--~X<--+-·
E (nx) ./
n
R (nx) 1
11 11
b) Ix-II -f Ix - 31- 12 = O. R. x = -4~i x = 8.
Pornim de Ia urmatoarea inegalitate, valabila pentru orice c) I x2 - 2xl 3. = R. x = -1~i x = 3.
numar natural n ~i orice numar real x, d) I cos xl =
cos x + 3. R. Nu are radacini.
nx - 1< E (nx) < nx. (1) e) I tg xI = - tg x + 2. R. x
1t
= -4 + k1t, k = 0,
Intr-adevar, daca nx este numar intreg, E (nx) = nx. In caz ±1, ± 2, ...
contrar, nx - 1 < E (nx) < nx.
Efectuind in inegalitatea (1) calcule elementare, obtinem ine- 14. Sa se rezolve tU'matoarele inegalitii{i :
galitatea propusa. a) Ixl >- x -1. R.XE (- 00,00).
10. Sa se rezolve *) ecua{ia b) I x - 21 >- I xl
,-
+ 3. R. Nu admite solutii.
{x} = 0,3. (1) c) I sin xl <E2 R. Ix - k1t1 <~.4
Ecuatia (1) este echivalenta cu ecuatia x = E (x) + 0,3 care d) I x + 21 + I x - 21 < 12. R. I xl < 6.
are 0 infinitate de solutii: x = n + 0,3; n = ±1, ±2, ...
15. Sa se deduca valorile lui x pentru care s1,nt satisfacute egali-
ta{ile ttrmatoare:
EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
3;) E (2x) = 1. R. x E [: ' 1).
11. Sa se expliciteze urmatoarele inegalita{i :
b) E (x2) = 2. R. V2 10. R. XE(-oo, -9) U (11,00). d) E (x - 1) = 3. R. XE [4, 5].
c) I x2 - 31 < 1. R. V2 - 2. R. x>- 2, x < -2, x = O. fJi x2 >1 atunci
Xl + x2 > Xl x2 + 1.
12. Sa se scrie cu ajutorul modulului w'matoarele inegalitati :
17. Folosind metoda 'i1uluctiei sa se arate ca daca numerelc pozi-
a) -3 < x < 3. tive Xl! X2"'" x" satisfac egalitli{ii Xl • x2 ••• XII atunci =1
o < x < 2. Xl + x2 + ... + x" >- n.
18. Folosind exerci{iul (17) sa se arate ca daca al! a2, an
b){X>-x< -4.
4. s1,nt numere pozitive, atunci, au loc inegalitatile :
••• ,
n "----
------ c) { x<
x>- -2.
4. 1
_+_ 1 1 < V ala2, •• a ./ °1 + O2 + ' .. + an
*) Se nume~te portea (roc(ionord a numarului x, ~i se noteaza {x}, diferel1~a o 1 O2 + ...+-an n~
n
'
x - E(x),
14
c
j1
sumtl f+g se define~le pe lIlultimea E nF prin egalilalea

19. Sa se a1'ate ca
(
1 + -n1 )n < ( 1 + --
n+1 1)n+l
. «( + g) (,~) = (x) + g (x) ;
di(erenla (- g se define~le pe multimea E n·F prin egalitatea :

Se folose~te ex. 17. «( - g) (x)= (.1') - g (:1') ;
20. Sa se a1'ate ca daca xu ... , X" sint 1!1l1nere,.eale de acela~i prodllsul (g se define~te pe lIlultimea E n F prin egalilalea:
semn, are loc inegalitatea «(g) (x) = ( (x) g (x);
(1 + Xl) (1 + x2) ••• (1 + xn) >- 1 + Xl + x2 + .. , + X". (::1.()

produslli ::1.( (cu
(x) = ::1.( (x) ;

un num[lr real ::1.) se define~le pe muJ\imea E prin egalilatea
1.2. Func!ii reale

cilul L se define~le
g
pe multirnca l~ nF - Go' unde Go = {x I x E F, g(x) = O},
prin egalita tea

Fie E ~i F doua multimi. Spunem cii s-a definit 0 functie pe E cu valori in F ( ( (x)
daca fiecarui clement x E E i s-a pus in corespondent a un clement y E F ~i numai -(x) =-.
unul. Se nume~tc (unc{ie ansamblul format din multimile E ~i F ~i din corespondent a g g (x)
de la elementele lui Ii la elementele lui F. o
func\ie reaJa (: E ->- R esle nUlrginita dad existii un nurnil!' M > 0, asUci
l\lultimea E se numc~te domeniul de de(inilie al (uncliei, iar multimea F se nume~le r Incit pentru oriel' x E E sa avem I(x) I ~ I'd.
mul{imea in care (unc{ia ia valori. 0 funetie se noleaza eu 0 litera, de exemplu eu (. o functie reala (: E ->- R esle:·
Alte nolatii folosite sJnt f: E ->- F sau E.!.... F. In loe de funetie definita pe E eu crescatoare, daca penlru orice x' < xn din E avem (x') ~ (xn) ;
valori in F se mai spune ap/ica{ie a lui E in F. Un elemenl generic x din domeniul descresct'i.toare, dac[t penlru orice x' < xn din E avem (x'):> (x");
de definitie E se nume~te argument sau variabi/a·a funetiei (. strict cresca/oare, dae,. penlru oriel' x' < xn din E avem (x') < (x") ;
Elementul din F care eorespunde unui element x E E prin functia (, se noleaza strict descrescatoare, dacii pentru Ol'ice x' < xn din E avem (x') > (x").
(x) ~i se nume~te imaginea lui x prin (, sau valoarea functiei (in x ..
Functiile crescaloare sau descrescaloare se mlmesc (IIne{ii mon%ne. Functiile
Daea A este 0 parte din E, multimea {( (x) I x E A} C F se noleaza (A) ~i strict crescatoare sau striet descrescatoare se nurnesc func\ii strict mon%ne.
se nume~te imaginea lui A prin (unc/ia (. Multimea (E) se nume~le mul{imea valorilor
(unc/iei (. Dac[t (E) = F , se spune ea ( este 0 aplicatie a lui E pe F. Orice functie stricl monoton,. esle biunivoci't.
Se spune ea funetia ( : E ->- Peste biunivoca dad\ orieare ar fi . x' =1= xn din E, Dc,. (este strict crese,Hoare, func\ia inversa (-1 esle striet crescaloare; daea (csle
slrict descrescatoare, alunci (-1 csle slrict dcscrcsc[ttoar".
avem ( (x') =1= ( (xn).
Daca ( este 0 aplieatie biunivoea it lui E pe F, func!ia (-1: F ->- E care face sa-i
eorespunda fiec[trui clement y E F aeel clement unie x E E pentru care (x) = y, EXERCITII REZOL V A TE
se nume~te (unc{ie inversa sau reciproca a lui (. Avem, deci, (-1(y) = x dae[t ~i ..•..
numai daea y = (x).

21. Fie date functiile :
Fiind dale fune!iiIe E .!.... F ~i F!... G, funetia E ~ G, definita prin egalitatea
hex) = g «((x» pentru XE E, se nume~te (unc{ia com pus a a lui g cu ( ~i se noteaza
0 f.
g
Graficlli IInei (IInc/ii (: E ->- F este multimea Gf = {(x, (x)) I x EE} din produsul
f (x) = {X 1: dad
daca XX > 0,
-<.
cartezian Ex F.
Fiind data functia (: E ->- F ~i submultimea ACE, funetia g: A ->- F, definita ( = =) ~i .
prin egalitatea g(x) = (x) pentru xEA,
Se nume~te (unc{ie de argument

se nume~te res/ric/ia (IInc/iei (Ia mullimea A.
Funetia f se nume~te 0 pre/zmgire sau 0 ex/ensillne a (unc/iei g la mu/{imea E.
real sau de variabi/a rea/a orice funetie (: E ->-F,
defini" pe -, g (x) = !_ 0, dadl Xx <
x, dadl > 1,
definila pe 0 multime E de numere reale. definita pe (- =, =).
Fiind date doua functii reale:
se definese functiile urma loare :
(: E ->- R ~i g: F ->- R, asUel Jncit E nF =1= 0, Sa se formeze fllnctiile s =f +g ~i P = f' g.
2 - c. 143 17
16
Deoarece f ~i g sint definite pe (- 00, 00), f
definite pe (- 00, 00) in modul urmator
+ g, f' g VOl'fi
23.1!'ic date fUHctiile :
x, daca - 00 < a;<. -2,
s (x) =f (x)
,1 + 0x ==daca
+ g (x), = 11
f x - x, 0 < x <.
0, daca <.0,1,
1, daca 1 < x.
f (x) ~ ! 0, daca -2 < x <.0,
2a;, daca 0 < a;<.3
definita pc (- 00, 3] ~i
p (x) =f(x)· g (x) = j' 11x .(-x) == daca

0 = 0,
(-x) -x2, daca
-x~
xdaca
0 < x <.1,
> 1.x <.0,
x dara - 3 <. x <. 0,
-x daca 0 < x < 2,
" 22. Fie date functiile : g (x) ~ 1 0, dac:a a; >- 2
x, daca -3 <. x <. 0, definita pe [-3,
(0).
f (x) = 0, dara o < x < 1, 'J. Sa se formeze functiile s= f + g, c1 = -r , c2 = -.r
(I
(J
2x, daca 1<.x<.3

llefinita pe [-3, 3] ~i Suma s = f + g este definita pe (- 00, 3] n [ -3, (0) = [ -3,3]
in modul urmatol'
x -
g
( ) _ {X
x, + 1, daca
daca -50 <.
< xx <.
<. 0,
5,
x + x = 2a;, dara - 3./·./
~ x ~ -u,').
defin£ta pe [-5, 5]. -2 < x <.0,
sex) = f(x) + g (x) = 2x _ x = x, daca o < x < 2,
Sa se fOl'mezc ftmqiile s' =f + g ~i c =r
!!.- .
{ 0 + x
2x, = x, daca
daca 2 <. x <: 3,
s = f + g este definita pe [-5, 5]n [-3,3]
Sumaurmator = [-3,3] ceea ce se poate scrie restrins astfel
in modul
s x) =
( {X,2x, dad 2I x<.I <I xl2,<.3.
daca
S (:J":) =f (x) + g (x) = I1 2xx +
+ xx0 + x=
= 13x, +11,<.daca
2x ~aca
=x,daca 0x <<.x3.
-3< <. x <. 0,
1,
Citul c1 = ~ este definit pe [-3, 3] - (-2, 0] = [-3, -2] U
Citnl c =!!.-r este definit pe [-.'3, .'3] - [0,1) = [-3, O]U [1,3] U (0, 3] in modul urmator
in modul urmator ')x
2.1' 2 -=.1, u,
x <.daca
2O<x< ~<. 3. -3 <. x <. -2,
xdaca
9 (x) J
--,
x+ x
1
daca -3 <. a; < 0, ; ~:~= { - ~ =0, - ~ , daca
r (x)
dara 1 <. x <. 3.
I 2.,
2
18
19
r
CUul C2 = L9 este definit pe,[ -3,3] din care sdldem [2,3]U{0}, Mai departe
adica pc [-3,0) U (0, 2], in modul urmator g (f(x)) = [f (X)]2.
Daca x>- 0, f (x) = x, [f (X)]2 = x2 ~i g (f (x)) = ;t2•

~ =1, daca
x -3 -<.. x-<.. -2,
0, Daea x < 0, f(x) =1 - x, g (f(x)) = (1 - X)2.
r (x) = ~ ~ = 0, daea <x -2 < in eoneluzie
--."
2x = -;.;;,
"d aeav 0 < x < ')
_. g(f(x)) = { (1 -x2, X)2, x < 0,
daca x>- o.
De asemenea,
24. Fie date functiile f (x) = x2 definitii pe R ?i g (x) = 2" defi-
nitii pe R. Sii se fonneze: fog; gof; fof ?i go g.
}. f (f (x)) . { 1 -f (x),
f(x), daca f(x) < O.
f (x) >- 0,
Pentru a forma fog inloeuim x in funetia f (x) eu g (x) ~i obti-
nem f (g (x)) = [g (X)]2 = (2")2 = 22"; tnsa f (x) >- 0 pentru oriee x ~i deei
gof se formeaza inloeuind in funetia g(x) pe x eu f(x); obtinem
g (fJx)) = 2f(") = 2'>:' ;
f (f(x)) =f (x) = {1 daea xx>-< O.
-x, x, daea 0,
fof se formeaza inloeuind in fnnetia f (x) pe x eu f (x); obtinem
f (f (x)) = [f (X)]2 = (X2)2 = x4; In sfir~it,
go g se formeaza' inloeuind in funetia g (x) pe x eu g (x); obti- = =
nem
....•
g (g (x)) = 20(") = 22" •
g (g (x)) [g (X)]2 (X2)2.
26. Fie functia

25. Sii se f01'meze fog, gof, fof, gog in cazul unniitoarelor
functii : f(x)=x2-2x
definita pe R.
f (x) = {1 -x, x,daca x <
daea~ >- 0, 0, Sa se determine intervalele pe' care restrictia functiei admite
functie inversa .~i sa se determine aceasta functie inversii. Sa se veri-
, definitii pe (- 00, 00) ?i lice relatiile j-I (f (tv)) = f (j-I (x)). '
!J (x) = x2 llefinita pe (- oc, =). Va trebui sa determinam intervalele pc care funetia este strict
Avem monotona. Funetia mai poate fi serisa sub forma urmatoare
f(x) = x2 - 2x = x2 - 2x +1 - 1 = (.1: - 1)2 - 1.
f (g (x)) = {1 daca g g(x)(x) >-<0,o.

- g g(x),(x), dad Sa presupunem x-I > 0, adica x > 1. Daea 1 < Xl < x2,
atunei Xl - 1 < x2 - 1, (Xl - 1)2 < (x2 - 1)2, iar (Xl - 1)2 - 1 <
Ima, deoarece g (x) >- 0 oricare ar fi x, rezulta < (x2 - 1)2 - 1. Prin urmare, pe intervalul (1, 00), f este
strict erescatoare. Deoareee f (1) = -1
~i f este strict ereseatoare,
f(g (x)) = g (x) = x2• rezulta ca in intervalul (1, 00), f ia valori mai mari deeit -1.
20 21
L J _
~a aratam ca pe intervalul (1, (0) functia ia toate valorile Va trebui sa aratam ca functia este biunivoca pe (-00, (0) -{
Pentl'u acea'3ta 0 vom ;;crie sub forma
-I}.
cuprinse in (-1, (0). Intr-auevar, fie b E (-1, (0). Ecuatia
x2 - 2x = b admite pentru x > 1 solutia x = 1 + VI + b, care este
reala - datorita conditiei b > -1. f(x) = 1 ---.1 2x+ x
Fie acum x -< 1. Daca Xl < x2 < 1, atunci Xl - 1 < x2 - 1 < 0,
iar (Xl - i)2 -1 > (x2 -1)2 - 1. Functia este strict descrescatoare Fie Xl < x2 < - 1; atunci
pe (- 00, 1) ~i (se arata ca mai inainte) ia toate valorile cuprinse _?
intre -1
~i 00. Prin urmare functia data nu este biunivoca pe f (Xl) - f
- 2,1'
= 1 + + 1 + ;,; - - (1 + (1 +
(x2) X:
2;1'2 .1'2 -
Xl)
Xl
:\'2)
(- 00, (0), deci nu admite inversa pe (- 00, (0).
~a notam cu fl (x) = x2 - 2x restrictia functiei f 131 intervalul Deoarece 1 + Xl < 0, 1 + x2 < 0, rezulta ca f (Xl) - f (x2) > 0,
(- 00, 1) ; functia fl fiind :strict descrescatoare pe acest interval, adica f (Xl) > f (x2)· Functia e8te deci descrescatoare pentru x < -1.
admite 0 inversa care este solutia ecuatiei y = x2 - 2x, adica Daca -1
< Xl < x2, f (XI) > f (x2). Fnnctia e;;te descrescatoare ~i
X = 1- VI + y. pentru x > - 1.
Ou notatia obi~nuita putem scrie Sa aratam ca functia nu ia aceea~i va]oare in doua puncte
• diferite. Observam ca
fll(x) =1- VI + x. (1)
Functia (1) este definita pe multimea valoriIor functiei f (x), adica .r(xl) - f(x2) = 2 (1 + Xl) (1 + X2 - Xl =/= 0,
pe (-1, (0).
x2)
In mod analog, inversa restrictiei functiei f (x) = x2 - 2x 131 dad'" XI =/= JJ2• Functia fiind biunivoca admite pe (- 00, (0) 0
intervalul (1, (0) este functia strict cresca toare inver'3a, care este solutia ecuatiei y = ~-:----=..
1 +x
Rezolvind ecuatia
fil (x) = 1 + VI + x,
definita pe (-1, (0).
in raport cu x, obtinem x = l+y 1 - 1/ "au, folo;;ind notatia obi~nuita,
Sa. aratam ca. sint verificate relat.iile ,
fll (fl (x)) = x ~i fl (fll(x)) = X. f-l (x) = ~l+x . In cazul de fata, functia invel'f;a coincide eu
Intr-adevar, functia data.
Propunem eititorului Sa generaIizeze rezultatele pentl'u functia
fl (fll (x)) = (1 - V1+X)2 - 2 (1 - VI + x) = X.
f(x)=a;r+b, ad-bc=/=O, c=/=O
fll = 1 - VI + II (x) = 1 - VI + x2 - 2x =
(fl (x)) ex +d
= 1 - Vex - 1)2= 1 -I x-II.
definita pe R - {- ~}.
deoarece x < 1, I x-II = 1 - x; deci ,fll (fl(X)) =
= 1 Insa,
- (1 - x) = x. 28. Fiind data functia
Analog, '3e verifica relatiiIe f2 (fil (x)) = x ~i f2-1 (f2 (x)) = x. pelltl'U XE [3, (0),
"\
j / 27. Fie functia

f (x) = { x2 - 6xpentl'u x-I
+ 11 XE( - 00, 3),
"'- 1- x definita pe R.
.r (x) = 1+ x Sa se determine func(ia inversa.
Daca XE( - 00, 3), f (x) = x-I e;;te strict crescatoare ~i
definita pe (-00, (0) - {
~i sa se determine acea inversa.
-I}.
SO;se amte ca functia admite 0 inversa ia toate valorile cuprill'3e Intre - 00. ~i 2. Daea x E [3, .(0),
f (x) = JJ2 - 6x + 11 = (x - 3)2 + '2 e'3te de asemenea strict
22 23
cre'5eatoare ~i, deoareee f (3) = 2, vom avea f (x) > 2 pentru x > 3. Functia se poate serie sub forma urmatoare
Yom arata ea in intenalul (3, 00), f (x) ia toate valorile cuprinse
intre 2 ~i 00. Fie bE (2, 00). Ecuatia x2 - ox + 11 = b admite
f (x) =
pentru x > 3 solutia reaHi, x = 3 + Vb - 2 (b > 2). Funet,ia
fiind strict crescatoare pe (- 00, 00), ad mite 0 inversa f-l (x),
definita in modul urmator
I+
1 - x, daea x E [0, IJ,
1 0, x, daea x E (-
Graficul functiei este dat in fig. 2.
[-' 00, - 1) U (1, 00),
1, 0).
!/
f-l (x) = { 3x + 1,x pentru
Jf - 2 pentru
XE( -XE00,[2,00).
2),
-- 29. Sa se deseneze graficul functiei f (x) = I x + 11 + I x-II,

(lefinita pe R. '
Conform definitiei modulului, avem or
-1 1
•
I x + 11 = 0,daea x =- 1, /'
+ 1, claea
1 x-x-I, daea x <
> - 1,
-1. Fig. 2
31. sa se deseneze graficul func(iei f (x) =E (x), definitii pe R.

I x-II = 0, daea x = 1,
Din definit,ia funetiei f = E (x), rezulta ea.
1 1x-I,
- x, daea x >
< 1,
1.
(x)
Deei x - n- " , ...

f( )- { n x<.<x n< +- 1,n
- n, daea n- <. +1 , _ 0 j 2
- x-I +1- x =- 2x, daea x < - 1, Functia e'5te reprezentata in 'fig. 3.
2, daea = - 1,
x
f(x) = x + ;t + 1 - x = 2, daea x-I < x < 1, !J
~
2, daea x =1
x +1+x - 1 = 2x, claea x > 1.
Graficul functiei este dat in
,
fig. 1. ~
...--\30. Sa se (leselleze grafic7ll f1l1w- ~

tid -2 -1 - --- .l
or ~ 2 J n n.J
x
-1 0 1
f(x) = { 1 -lxi,0, claea IIxl
daea >1
x I <.1, ~
Fig. 1 definitii pe R. Fig. 3
24 25
Conform definitiei funct,iei '>ign (sin I.x), avem
32. Sa se deseneze graficul functiei f (x) = E (I x I), defillitd pe R .
Daca x >:0, I xl = x, iar E (i xl) = E (x).
Daca ~ n - 1 < x <. -n, n = 0, 1, 2, ... , n <. I x I < n + 1, sIgn (sm I.x) = 0, daca x = k, k = 0, 1, 2, 3, ...
E(lxl)=n. . ' \ -1,1, daca 2k < x<x< 2k
2k+1 + 1,2, k = 0,0,1,2,3,
<2k+ 1, 2,3, ...
Functia f(x) = E (Ixl) este reprezentata in fig. 4.
- --
Functia e,>te reprezentata in fig. 6.
II !I
.....--
~ ~
~ ~
()
-- 2 J
1---4
If 2k 2k-7
--
-J -2 -1( 0I 1
) 2I .JI • .r
Pig. 6
.1
Deoarece f (x) = f (x + 2), functia
eBte periodica de perioada 2.
Pig. 4 35. Sa se dcscncze graficul functici f (x) = sign (I x I - 1), dcfi-
nita pc R.
33. Sa se deseneze graficltl j1lnctiei j (x) = sign x definitii pe R.
Functia f (x) = sign x este definita in modul urmator sign (I xl - 1) = 0, daca I xl = 1,
\ - 1, daca IIxl
xI >
< 1,
1.
sau
sign x =
0, daca x = 0,
11,
-1, .daca x E (0,
daca XE( 00),0)
- 00,
sign (I x I - 1) = 0, daca x = ± 1,
~i; este :reprezentata in fig. 5. \ - 1, daca x- >1 1< ,>au
x <x1.< -1,
34. Sa se deseneze graficul fltnctiei f (x) = sign (sin I. x), defi- Functia e,>te reprezentata in fig. 7. Se observa ca este para.
nitii p6 (0, 00).
!J
r
01 ~ J -, 0 7 • r
o I ·
I I I
Pig. 7
Fig. 5
27
26
36. Sa se deseneze graficul funcfiei f (x) = E (I cos xl) defi- Exernplu. Punctia f = x2 -1 este reprezentata in fig.
(.1;) 10,
nita pe R. iar functia f (x) = I x2 - 11 este reprezentata in fig. 11.
Daca x =1= k1t, k numar intreg, I eo~ x I < 1, deei E (I co>;x I) = 0.
Daea x = k1t, k numar intreg, I co>;xl = 1, deei E (I cos xl) = 1. 39. Gmficul functiei f (x) = x3 definita pe R fiind dat 'in fig. 12,
Fune~ia e>;te reprezentata in fig. 8. sa se deseneze grafiC1ll functiilor
=
f-l (x) definite pe R .
fl(X) = I x/3 definite pe R ~i f2(X) =
.Y
Graficul funetiei fl (x) = /,1;31 este rcprezentat in fig. 13.

" • • <J
-2JT -YO \ ir 2:7T Jlr ~ .z-

II11
III
Fig. 8
-x
Se observa ea fllllet,ia este para ~i periodiea de perioada 1t.
37. Sa se deseneze gmficul fllnctiei f (,1;) = I:: = : I , llefi Hitii pe x

(-00, -1) U (-1,1) U (1,00).
Fig. 10
Avem Fig. 11
x > 1 san x < - 1,
1 x2 _ 11 = { 1x2 - - 1,
x2, daca -=1<x<1.
daea
Deci
1, daea x > 1 >;au x < - 1,
f (x) ={ - ], daea - 1 < x < 1.
:r
/-
!J
Functia este reprezentata in :.r:
fig. 9. Se observa ea functia este

para.
38. Piind ClinOSCllt gmficul
functiei f (x) definitii pe (a, b),
I
-1 0
I I
1
":r sii se arate curn se construie~te
gmficlll functiei If (x) I definita Fig. 12 Fig. 13
pe (a, b).
Din definitia functiei f (x) Func~iile inverge avind grafieele simetriee fata de prim~Lbi~ee-
rezu Ita ca grafieele functii10r toare, rezulta ea f2 (x) = f-l (x) are grafieul din fig. H.
Fig. 9
f( x) ~i If(x) I coincid in inter-.
valele in care f (x) >- 0. in intervalele in care f (x) < 0, graficul func- 40. Graficele fttnc(iilor f (x) = tg x definita pe R - {2k + I} ; ,
tiei If (x) I e<;tesimetricul fata de axa Ox al graficului functiei f (x). k = 0, ± 1, ± 2, ... , ±n ... ~i fl (x) = I tg x I definitii pe
28 29
~ -
R - {(2k 1) ;} , k + =
0, ± 1, ± 2, ... , ± n, ... k numar ~ntreg 1 < x < V3 ~au - V3 < <- ,11 1. Daca x <- V3, sau
sLnt date 1'especti11 ~n fig. 15 fi 16. - 1< x < 1, san x > V3, I 9 (x) I > 1.
41. Fie date functiile :
/1 !I
/ /
I I j (x) = { 0,1, Idaca IIxl
xI <> 1,1 , ~:r
III2,J{'I I JJT!2
/"
--
/
/
definitii pe R ~i I I 'IIII 01
12 1T
// / I
daca Ix I < 2,
////
./ ///110 /
-,.-- .1'"
9 (x) ={2 - 2,
x2, daca Ix I >2
I / definita pe R.
II /
I Sa se constmiasca graficele
/ // funetiilor fof, fog, gof.
1 /
Avem
Fig. 16
Fig. 14 f (f (:1')) = { 1,0, dac~ If
uaca (x) I > 1,
1< 1.
:insa If(x)1 <1, oricare ar'fi x. In concluzie
Deci f (f (x)) = ], iar graficul fnnctjiei este 0 paralela la axa Ox.
f (g (:1;)) = J 1, daca 9 (x) < 1,1. = {, 10 daca 1I x< IxlV·1< San

I >
1 I
\ 0, daca Ig (x)1 =?' f(g(x)) daca V3, I x I < 1.
E---3 I ~
-...-. .Z
-Vj -1 0 Va oX
Fig. 17
Fig. 15
Functia f (g (x)) este reprezentata in fig. 17.
!nsa I9 (x) I < 1, daca I 2 - x2 I < 1 san - 1 < x2 - 2 < 1
S~Hl 1< x2 < 3; de nnde 1 - 2,
2.
30 31
~.I... __ ~.J
••••••••••••• _
tnsa, oricare ar fi x, I f (x) I <.1, deci
Prin nrmare
g d (x)) = 2 _ J2 (x) ={2 - 01 = 21 daca Ix I

1 I <.
> 1,
1.
Func~ia g [f (x)] este reprezen- f(X)={ Ix+31,
4, dae~ XE(-10,
daea XE(- 7,1),-7] U [1,10),
!I
tata in fig. 18. care se mai poate serie
42. Sa se deseneze graficul
:J E junctiei f(x) =
min [x, 2x-1]*) daca XE [1, 10),
f (x) =
o
.x
definita pe R (fig. 19).
=1-
Notam g(x)=x-(2x-1)=
x. Avem
I -
+ 4,
+ 3,
x -3,
daca XE(-7, 1),
daea XE( - io, - 7].
Funct,ia este reprezentata in· fig. 20.
Fig. 18 x) =
f( {X2x daca (x) <.0,
_ 1 gdaca g (x) > 0 pi
san I
f (x) = l 2x
x daca x >- 1,
J
- 1 daca x < 1.
y 43. Sa se deseneze graficul functiei

f (x) = max [I x + 31, 4] definita pe
[- 10, 10].
-10 -7 x
N otam
atunci
g (x) = Ix + 31 - 4 ~i o 70
x max [I x + 31, 4] =
Fig. 20
_ r Ix + 31, daca g (x) >- 0,
Fig. 19 -t i1, daca g (x) < o. 1/. Sa se deseneze graficul functiei: f (x) = max (sin t)
o~t<i;:x
definita
lrisa g (x) > 0 daca I x + 31 > 4, ceea pe [0, T:].
ce are loc daca x + 3 > 4 sau x + 3 < - 4, ~i g (x) <0 daca
I x + 31 < 4, ceea ee are loe daea - 4 < x + 3 < ,1. Cind 0 <x < ~,
2
fune~ia Rinx este creseatoare, deci max (sin t)=
~o
*) Fiind dale funetiile ?: [a, b] --+ R, 1jI. [a, b] --+ R, se. notcazii f(x) = = sin x. Daca x E [To2 , max "in
T:] Q~l~x t = 1. Deei
= max [<p (x), (x)],funetia definiUi pc [a, b] care in ficearc punet xe [a, b] are valoarea
IjI
cgah1 ell eea mai mare dinlrc valorile <p (x) ~i y (x) ~i f (x) = min [<p (x), 9 (x)]
fune~ia definitii pe [a, b] care in fiecare punet x E [a, bj are valoarea egalii ell cea "Ill ,v aea ~ x ~ -2 ,
mai micii dintre valorile
3~
(,r) ~i 9 (x).
<p f(x)=
I, 1
~
dclaea"'::'
~O/2
.
< <. 7:.
x /'1";
3 - c. : 43
33
Graficul func~iei este dat in fig. 21. /" 47. Sa se arate ca daca f este convex'a (J) ~i strivt descreseatoare
45. Sa se deseneze graficlll functiei f (x) = -1~t'~x
min t2, definitii
pe I atunci f-1 este convexa (J) pe orice interval ((1., ~) c f (1).
pe [- 1, 1]. Fie Y1 E ((1., ~), Y2 E ((1., ~), !h =f (Xl)' Y2 = f (x2).
. In intervalul [- 1, 0) functia X2 este de'lcrescatoare deci
min t2 = X2. Deoarece in intervalul [0, 1] functia f (x) = X2 este Ayem f( Xl +2 ;1'2) -< {(·~'I)+2 {(X2) • Deoareeef-1 e'3te de'!creseatoare
-1<;;:t<;;:x
crm;catoare min t2 O. Urmeaza ca = pntem '3erie
-1<;;:t~x
f-1 (f("ri : x2 )) >- f71 ('(Xl) : {(X2»),

deei
f (X) ={o X2 [-
daca XE [0, 1, 0),
1].
Graficul functiei este dat in fig. 22. X'1
2+ X2 >- f-1 ({(Xl) +2 {(X2»)
¥.... 0 functie reala f definita pe un Interval I este convexa in sen<;ul san
lui Jensen '!au convexa (J) pe I daca f (X +2 J£) -< ((x) +

2 fey) pentru
arice x, YEI. {-I (YI); {-I (Y2) >- f-1 ( Yl: Y2 ).
1.6..••Sa se amte ca daca f: II ~ R este convexa (J) pe II iar g : \:x 48. Sa se arate ca dacaf: I --? R este convexa (.J) pe I atunci avem
12 --? Il, 12 => f (II) este convexii (J) iji crescatoal'e pe 12 atllnci go f
este convexa (J) pe 11'
f (Xl + X2 +n' .. + xn) -< {(Xl) + {(X'2) + ... + r (.1',,)
pentrll orice n puncte Xl' •.. , XI! din 1.
Yj Daca inegalitatea de mai inainte e8te vCl'ifieata pentru n= 11"
atnnci ea '3e verifica ~i pentru 11 = 211,. In adevar fie Xl' ••• , Xk,
Xk+l' ••• , X2I" 2k pnncte din 1. Avem
o :JJ J[ oX -1 1 oX
"2
f ( ", + ...
2k
+ x" ) ~ f (r,+.;: + x, +2 ,.••,+ ...
k
+ x" ) -<
Fig. 21 Fig. 22
-< ~2 f ( ·1'1 + ...k + xle ) +- ~
2f ( XHI + 2/';
'" + xele ) <. {(Xl) + ...2k + {(X2k)
. Deoarece inegalitatea este adevarata pelltru n = 2, rezulta

Avem (g 0 f) ( x ; II) = g (I C : f (x ; -< f(.r); ((y) dIU cele de mai inainte ea ea e'!te adevarata pentru oriee 11 2k• =
y )); y)
Fie aeum Xl , X2, ••• , XI! • 11 punete din ~i fie m a'3tfel ca 2m> n.
Punind .
I
Deoarece g este cre>;catoare ~i convexa pe 12 a>:em
X"+l = Xn+2 = ... = :;;2'" = 2.+ ...
n
+ .1'"
g(f( X; Y)) <. g ({(X): {(Y») <. q ({(x» + q ({(y))
34 35
avem c) f (x) = sign (x2 - x - 2) definita pe R.
d) f (x) = sign (sin x - cos x) definita pe [0, 2,,).
f (Xl + ,"/1 + x" ) = f (Xl '>'"
+ '"_ + X2m)
"""
~
e) f(x) = Ix + 31 + Ix -11 definita pe (- 00, 00).
f) f(x) = B(sin x - Y./) definita pe [0" ,,].

+ ... + + + ." + ~'") g) f (x) = (x + 3), sign (.J - x2) definita pe (- 00, 00).
<f (Xl) f (x,,) (2111 -
2111
/1) f ( Xl
/1 -11) f(x) = min [I ,x - 41,2) definita pe (- 00,00).
Deci i) f (x) = min [sin x, ~] definitii pe [0, 2,,].
51. Sa se deseneze graficele functiilor :
2m f( Xl + .;; + X" ) -< f (;;1) + ... + f (X,.) + a) f(x) =- ~<';;t<,;;:r

-min (cos t) (lefinita pe[ - 4
7: , 4
7:].
4
b) f(x) = min (It I) definita pe [-1, 1].

+ (2'" - n) f( Xl + .;1' + X" ).
c) f (x) =
-1<';;1<';;.r
max (1 - t2) definita pe [- 2, 2].

-2~t~x
Prin urmare
d) f (x) = ~i.n
-.<.o~ •.~,):,
(1 - t2) definita pe [- 2, 2).
52. Sa se cerceteze (laca urmatoarele functii sint convexe (J).
f ( Xl + .../1 + X" ) -< _f~l) + .../1 + f (X,,) •
a) f (x) = B (x) definita pe [0, 2). R. Nu.

b) f (x) = sign x definita pe [-1, I). R. Nu.
c) (x) f = sign x definita pe [-2, -1]. n. Da.
49. Fie date fwwtiile : d) f (x) = V -: ~ ~ definita pe [-3, -2). R. Da.
e) f (x) = V: ~ : definita pe [1, 2). n. Nu.
fIx) = {x,2x - <
1, - °3 -< < 2° x
l
r
53. Dacd f : 11 -;.. R este convexa (J) pe 11iar g : 12 ~ Il, 12 => f (II)
3x, 2 < < 3 x
este com:exii (J) pe 12 rezultd ca go f este convexa (J) pe I?
definitii pe [-3, 3); H. ~u. (f (x) -x2, =
mE( - 1,1), g (x) -x, xE (- 1,0)). =
54. Daca f este convexa $i strict crescatoare pe I Tezulta ca f-1
cste convexa (J) pe un interval (iX, ~) C f (I)?
g (x) = x, - 2 < x < 2
n. Nu (f (x) = Vx, x E (0, 00)).
2x
15X, + 1,- 2 -< xX -< - 4:3
LJ
definita pe [- 4, 4). 55. Fie f: (0, 00) -;.. R. Daca f(r~

:r este descrescatoare pe (0, 00)
Sa se formeze functiile f + g, fg, L, !!-.. atllnci avem f (x + y) -< f (x) +f (y), x > 0, y -> 0.
g r
50. Sa se deseneze graficele unniUoarelol' functii :
a) f (x) = sign [(x2 - x) 2E(")) definila pe [- 2, 2);
b) f (x) = sign (I xl - 2) definita pe (- 00, 00).
36
K
4) Lema lui Cesaro. Oriel' ~ir (a"),,EN eon!ine un suh~ir (a"p) carl' are Jimita.
Oriee ~ir marginit contine un suh~ir convergent.
5) Daea a" ~ a, prin sehimharea ordinci termenilor, prin inlalurarea sau prin
adiiu"area U!1uinumar finit de termeni, se oh!ine un ~ir care arc lot Jimita a.
"III. Opera{ii. Fie (a,,),,EN ~i (bn)"E,v douii ~iruri care au JimiUI: a" --+ a, bIt ->- /J.
1" 1) Dad a + b are seilS, alunci ~irul a" + b" arc Jimita ~i
Jim
'li•.•. OC
(a" + b,,) =11-+00
Ji.il a" + lim b"
}.-+oo
.
DE
I 2 ~IRURI
NUMERE REALE
2) Daea a- b are seilS, atunci ~irul a" - b" are Jimit:i ~i
Jim (a" - bn)
n-+oo
=n-+oo
Jim an - Jim b".
11-+00
Ir 3) Daca :x E fl, ~inll (zan)"EN are Jimita ~i

Jim
n-+oo
(rUIn) = O£ Jim a" dae:i z
n-+oo
=1= (I.
I
4) Dacil ab are sens, atunci (a"/J,,),,EN arc Jimit:i ~i
2.1. $iruri lim
11-1-00
(a,,/J,,) =n-;.oo
lim an lim b".
n-.. 00
I Se nume~le $ir lie clcmcnle all' unei llIul~imi E oriel' fune~ie definita pc mulPmca
N a numerelor naturale eu valori In E. Un ~ir se notcaza aI' a2, ••• , an' •. ~i preseurlat
(a"),,EN sau (a"h~" < 00. J\lai deparle VOl' fi considerate numai ~iruri de numere reale,
5) Dad
at'
b
are sens, a uncI -
(an)
b" nEN r r .
are Iml a ~l
numite simplu ~iruri; a" se Ilume~le termenul general al ~iruluL Jim a"
I
Un ~ir (a,,)~EN csle morginit daea exista un numar .\1 > 0, astfel Inclt oricarc Jim an _ ~ .
ar fi n E N sa avem I a" i .:;;:;: 101. n •..• oo b" - Jim /In
11-+00
Un ~ir (an)"EN eslc :
crescator dae:i a • .:;;:;:a2 .:;;:;: •.. .:;;:;: a" .:;;:;:
a"+1 ... 6) Daca ab are sens, atunci (an b,,)EN are limita ~i
descrescator lIaca a.:;> a2 :> ... :;> an :;> a,,+1 lim b"
strict crescotor lIad < < a. a2 < < . a"
Iii strict descrescator dac:; a. > > a2> > . an \ Jim (an bn)
11-+00 =11-+00
Jim a;....•oo
Un sub$ir al unui ~ir (a,,)nES estc un ~ir (a"p) pEN aslfcl inclt n. < n2< ... <np< .•• Prin conven{ie yom pune:
II'
De(ini{ie. Ull numiir a (finil sau infinit) cste Jimita unui ~ir daca in afara oricarci
vecinala!i V a lui a sc afla el'l muIt un num:lr finit de termcni ai ~irului (a"),,ES' In co+oo=oo.
scris, Jim a" = a sau a" ->- a. a + 00 = 00 + a = 00 oricare ar fi a E R.
" •..• 00
I Vecinuta{ile lui a sint muitimile care eon~in :
'I a + (-00) = (- co) + a = - 00.
un Interval desehis (O£,~) eu a < < ~ daea a cstc finit; 0 semidreapl:l (:I., + 00)
"
a
daea a = + 00; 0 semidrcapta (- 00, ~) dad a = - 00. ~ -00+(-00)=-00.
Daea a" ->- a ~i a estc finit, ~irul a" este convergent. a . 00 = 00 . a = 00, a > 0.
Daca a cste finit, an ->- a Inseamna ea pentru Ol'iee num,u' s > 0 cxislii un num,ir
N(s). astfel incit oricare ar fi n> N(E) sa avem la" - al < 2. a . 00 = 00 . a = - 00, a < 0.
an ->- 00 inseamnii ca pcntru oriel' numar E exista un numar X (z), aslfrI incit 00-00=00.
oricarc ar fi n :> N(E) S:I avem a" > E.
I a" ->- - 00 Inscamna ca penlru oriel' numar z exist N (E) sa avem an < 2. (-00) (- 00) = 00.
I. Crilerii. 1) Dacii I a" - a J O£n ~i O£" ->- 0, atunci a" ->- a.
.:;;:;:
2) Daca a" :;> Ct." ~i O£n->- 00, atunci a" ->- 00 . 00" = 00; a'" = 00' dae:iaEfl, a> 1.
3) Dacil an .:;;:;:O£n ~i an ->- - 00 , atunei a" ->- - 00 .
iul
4) Dae:i an ->- 0, iar I bn I < ,11 orieare ar fi n, atunci a"b" --+ O.
co - 00 = 0; a- 00 =° daca a E fl, a >1
.1
II. Proprieto{i. 1) Daea a" ->- a, atunci I a" I ->- I a!.
I
2) Oriel' ~ir convergent este marginit. (~) '" = 0 daea a > 1.
3) Daea a" ->- a, oriee sub~ir a lui (an)nEN are tot Jimita a. 0'" = 0: 00" = 00; 00-" = 0 dae,i (J. > O.
38
I 39
iii
Nu se acordli nici Ull sens scrierii: Intr-adevar, primul membru al inegalitatii (1) se poate scri41
00 -00 00 -00
00 - 00 , 0 (± 00), -, -- t -- t lXJ, 1 ;(), 00°,
00 00 -00 -00 I
I a" - =!
'51//n+1 511 + 2 - '511 .= 5 (511 :J+ 2)
IV. Trecerea la limill1 In inegalilli/i. 1) Daci\ ~irurile (an),EN
~i dac,'\ an ~ b" pentru oricc nEN, atunci Jim an ~ lim b".
~i (bl.JI,EN au limil:i
,
I';iincO'alItatea
" '"
(1) d'evme· ----;3
5 (511 + 2)
< z.
n •.• oo Il-+-OO
2) Dacii (a"),,E.V arc Jimitii ~i IX ~ an ~ (3,'atullei 'Yo ~ Jim a" ~ (3. De aiei dedneem
1.1particular:
a) Dacii (al,)"EN arc Jimi!:i ~i an:;> 0, atunci Jim a,,:;>
1:-+tJO
O.
n>---. 3
25c
2
5
11-+00
4) Daeii a,. ~ x,. ~ b" ~i uac,i existii Jim a" = n-+-oo

lim b" = I, atunei (XI.). EX are
n-+Q:) Notind N ( z ) =E (2..
25:;:- -':'),rezulta
5 ca pentru toti indicii n > N (z )
Jimitii ~i Jim x" = I.
n-+
V. Un
QO
$ir (a"),,EN esle $Ir Cauchy sau $Ir fundamenlal, uae:, pentru orice num:lr avem I a" - ~ I < z,
c > 0 exista un numar N (c), astfel Inclt oricare ar fi n, m > X( c) sii avcm I a" - all, I <c
sau - 57. Set se '/,1erificecd ~irul en termenml general
pentru orice num,ir c > 0 exista un numar N (c), asUel incit oricare ar fi n>
avem la,,+p - ani < c
X (c)
a
2
= "-- 11
~i pEN
uu
sa
. n 2n2 +2
pentru oricc Ilumar c > 0, existii un numar N( c), asUel incit oricare ar fi n:;> X sii are~mt
t' 't a -1 ,
avem Ian - aNI < E. 2 Sd se detel'mine mngllrile incepind de la care toti ter-
Crilerlul lui Cauchy: un ~ir (an), EN este convergent uaci\ ~i numai daca este
~ir fundamental. 1I1enii ~ir1tlui 'j' • d e
d tJera -21 Clt mat "dputtn 1 -,1
e -,
VI. Limilele $irurilor monolone. 1) Orice ~ir monoton are limitii. • 10 100
2) Orice ~ir monoton ~i marginit este convergent.
3) Dacii (an)nEN ~i (bn)nEN slnt doua ~iruri care au propricta\ilc
a) a) < a2 ~ ••• < an ~ an+1
urmatoare
< ... < bn < ' .. < b2 ~ b1,
:
Fie z un nnmar pozitiy arbitrar. Conditia I a" - +I < z
b) lim (bn - an) = 0,
n-+ co
atunci celc doua ~iruri sint convergentc ~i au aceea~i JimitiL C,lre este /I +
2n2 n_2_·_.2.1
2 2 < e: este satisfacuta daca n > V-l-
2:;: _ 1.
Sirul S" = ( 1 + -;;
1)" Kotind N( z) = E (V 21:;: -1 ), reznlta ca oriearui z > 0, (z < +)
estc crescator ~i miirginit, iar limita sa cstc numiirul e; e = 1i-tOC
Jim (1
I. +-n1 )" J
ii corespnnde N (e:) = E (V L - 1), astfel ca indata ee 11 >N( z)
EXERCITII REZOl V A TE a\'em I a" - ~ 1< z; aceasta stabile~te convergen~a ~irului a,.
('litre _1-
,- 56• P'Ie ~~l'u
'l en t ermentl l genera l a" = ;)n-_
n-+ -.
+ 12 l::Jase
,-,. ven tee ca F· 2
Daea z = _1
10 , N(z)=E(V5 -1) = 2,
acest ,'ur
, are l"tmtta -,1
, 5
Va trebui sa aratam ca pentru orice numar pozitiy z exista Deei termenii a3, a4, difera de limita 2..
•••
2
eu mai pntin de 2..
10
un numar N = N (z), astfel mcit sa aiba loc inegalitate.a
Daca z = _1_,
10U N(z) = E(V49) = 7, Rezulta ca as, a9", difera
(1) dr' I 1
I an - : I <z e l111Ita -
2
en mai putin de _
' 100
pentru oriee n >N Cz),
40 41
1 ~ •. _
.' 58 . S a• se ara t e x
Cu r1m ""'00
---3l!2
n3 +1
= o. 2" +(- 2)"
-../ 60. &1 se arate ca ?irul cu termenul geneml a" = 2"
'lorn arata ca pentru once I:: >0
3n2
exist:'Llin N ( 1::) astfel inl;it n1l tinde cat1'e zero.
pentl'u orice 1/ > N (I::) sa avem <
Se observa ca daca 1/ este impar a" = O.
1::.
1/3 + 1
Intr-adevar, Daca ~irul ar tinde catre zero, ar insemna ca pentru orice >0 I::
3n2 3
exista N (e), astfel incit indata ce n > N (e) sa avem I a" I < 1::.
n3 +1 1+_ Fie e = 2...
4 Oricare ar £i indicele N, pelltru toate numerele
- =n( 1) }:!s
naturale nk pare, nk > N, avem

~i, deoarece 1 + 2..n3 > ], rezulta
2" k
= 2 > e.
11k
3 3 = 2"k + (_2)lIk _- 2
---2""k- . +
<-n <I:: ank 2"k
I:
Deci ~irul considerat nu tinde catre zero.
n [ 1 + ~3 J
i
61. Sa se arate ca ?irul cu termenul general a" = 1/-(['" este
pentru >E (: ,. Luind N (I::) = E (:), pentru n > E (:) avem nemdrginit ~i nu tinde catre 00.
I
--<'"
:~n2
+
n3 1
1/
~. Daca ~irul ar fi marginit, ar insemna ca exista un numar M

I~I
59. Sa se amte cd hm 2"+(_2)"
--- = o. astfel incit I a" I < M, oricare ar fi n. 1nsa oricare ar fi M > 0,
pentru oriee numar natural par 1/11 n] > 111, avem (-1)"' = 1,
a", = n] > Jll.
""'00 3"
Fie I:: > O. Avem Sa aratam acum ca ~irul conside1'at nl! tinde catre infinit.
Daca ~iru] ar tinde catre infinit, a1' insemna ca oricarui numar
e > 0 ii corespunde un numar natural N (1::), astfel incit pentru
I! (-2)" I < 2" 3"
2" + 3" --t..2~ = 2"+1
3" < I:: ,
>N Sa avem a" > e. Fie n] un numa!' natural, 1/] > ~,1/]
(E)
de unde
( ? )"3
<-.
..::.
2E
11
impar. Avem an, = 1/1] = nl

~, ceea ce dovede~te ea ~irul dat nu
.
l(f -=-
tlnde catre infinit.
2 ~ b 'J
Deci n 19 -3 < 19 ..::.,
2
de unde 1/ > --- ~) (sensul inee:alitatii
......"
S-fj,
......,62. Fie ~irul cu termenul general
]<i"'::"
b ,>
,J
. ') 1Z0 =1= 0
c'onk + O'll!k-l + ... + (7.k
schlmbat, deoarece 19; <0). an == ------------,

(30 nP + (31 np-l+ ... + (3p
~o =1= 0, k, P >0
~onP + ... + ~v =1= o.
Rezulta ca numarului I:: > 0 ii corespunde N (I::) =E ..:.2 , Sd 8e arate Ca
Ig~
(I" 3
.::...)
a·s·t£e1 mCl
"t pen t·ru once
. 1/> N ( I:: ) avem 2" + (- 2)"
--3-';-- < 1::; aceas t a (30
stabile~te convergenta ~irului dat catre zero.

lim a" = {
0, daca p
00,
(7.0, daca pk > p,k,k.
=
<
42
43
~ ~:,
~
Se serie all sub forma urmatoare .< 63. Sd 8e calculeze lim a" pentnl
n ....•oo
urmdtoarele .~iruri :
1-1-2+3+ ... +·n
nk ao + -n + ... + ---:
nl.
a) all n2
( a, ~k)
all = Cn
k
nP "0 -
n
+ ... + -_.
nl' b) all =
(~ + [:I, [3p)
n7"
Daca k = p, a) tntrueit
.---+ 1)
r /I (/I
a· =
ClO + a,n + ... + nk
~k
1+2+3+ + n = ~~n ... 2'
+ 1)
a,,=
2
n2
+ 1)
- .-----.
/I (/I
211:1
II r~o+ [:I, + ... + [3v

n nP dee]. l']nl all
t/-t co
= -1 ~
b) Avem
Deoareee Hm Cli = 0, lim [3i. = 0, obtinem lim all
ao •
u-+ IX) nl n-+ 00 11 t le-+ oc Bo
c~ (n-1)(n-2) ... (n-I:+1)
Daca k < p, nk k! nk-'
n
(1.0 + ~ + ... + nk
~k
= --.1 --------, nk-1-(1+2+ ... +k-1) nk-2+ ... ck

a
I:! /lk-1
s] deci Hm 2.
II np-k [31 [-Iv , u-+oo 11'; k!
[30 + -n + ... + nV
-
\< 64. Se considera oJirul (a.,)"ES definit in modul 11nndtor: a1 = 0,
unde p - k > O. Deoareee
a2 = 1, a3 = ..._±...~
f1.•.. , all = ----"---
an_·J+ °0_1 lI aca....11 > ?u.
I 7.0
, a,
-r - + ... + ~
N ;') 2
Hm n nk ao .' 1
I,
II...Ho
[3o+-+
[3,
... +[3p
._
- -
[30
~l 11111 --
II-+oonl'-k
= 0' -to Polosinll metoda inductiei sd se amte cd tennen1ll geneml verificd
n nP 11rnuUoarea relatic
2 2 (- 1)"
dedueem lim a" = O. ~
a" - -
:~:~
= -....-2"--,-1 n = 2.• 3, ...
11-+00
,.
I
Daca k > p, SI1 se calculeze apoi 11-+
limall. SI1 se afle rangul de la care illcepillii
00
I
I a, a termewii oJirului aproximeazd limita Cll trei zecil1iale exacter
ao+-+"'+-'"
all = nh'-V n , k - P > O. ?
:~=
nk
[30 + [31 + ... + [:IP Re}atia data este verificata pcntrll n = 2. Intr-adevar, It., -
-
-=-
n nP 2 1
III!
= "3' 2 . Sa aratam ca presupunind relatia adevarata pentrll indi ...
Deei lim a
1/-+00 n
= 00 . sign~· . f30
ce}e II, ea, este adevarata pentru indicele 1t + 1.
44 45
[I ~---
-
lntr-adevar, <e/ 66. Sii 8C aratc ea daea I a I < 1, atullci Hm na"
11-+ 00
= O.
-+---T-+-~--
2
;:
2 (_1)" ,2
2"-1
:1 (_1)"-1
:1 :1 3 2"-2
Deoarece I aI < 1, putem ·scrie I (( I = 1_1_,
+ p
P > O. Deducem
a,,+l = ao +2(/0_1 :1 ca la' , 1= ---
(1
1
+ p)"
<-----.
11 (11 -
2
1) p2
D'eCl n I a "I <----.(11 _
2
1) p2
. ') 2
+ 1] = Fie s > 0, arbitral' dat. Avem - < z pentru n > -- + 1.

= + :1
2 ~:1 [(-2"-11)" _1_ (-=2"-2
1)'1-11 = ~3 + 3.2."-2
(-1)"-1. [_ ~2 (n - 1) p2 p2 E
') Deci existi'i un N (:::)= E (p:E +

1 ), asHe] ca pentru n> N (z)
= d~ + (-1)"+1~.3·2"· sa avem 11 I ((" I < s, ceea ce este echiva]ent en Hm na" 0 daea
n-+oo
=
Conform prineipiului induc~iei, relatia data este adevarata
I al < l.
orieare ar fi n, ~i Propunem cititorului sa arate ea daea I a I < 1, atunci
lim
" •...••00
nka" =0 (k nnmar natura]).
.
11m a"
'II-+-':IO
= -2 ;3
2·
t- _11m --
( - 1)"
:1'1~:,o 2n-1
= -.
2
:3 X 67. Sii 8e arate ea lim ]YJi: = 1.
11-+00
Termenii ~irului aproximeaza Hmita eu trei zecimale e~acte Va trebui sa demonstram ca pentrn mice ::: > 0, exista un
daea I ~3 - an I < '
0.001 sau ;~.2"-I
--~ < '
0.001; din nltima inegaHtate
rang -,-V (:::) >
asHe] ca pentru or'ice n N (:::) sa aiba ]oe inegaIitatea
obtinem < s. I 1"/-
v' 11 - 11
1000
1"- lmi'i, oricare ar fi > 1, t; > 1. Fie ]Yn - 1 = 11 Ji: 0:"> O.
- 1g ~ > 1g -;
(n - ~) l' > --
"';{ + ~ ~l
')
1000
;,
(eCl 11
Ig:1 D 1
+
e( ueem n = 1.J.,.+ sau n = ()"
f/
I·
-
1 + 0:" = 1 +
+" d e un( 1en> -- 1)., (I.; sau ., < --2 .
+ n (n - 1W." -2 1) .) +
0:;,
1"- •.• ::I." ,

2 n-l
11 (11 -
0:7,
N(z)-E ~
( 192
1000 +2) Inlocuind 0:" eu va]oarea ]ui, obtinem
, ]Y11: -1 < 11 II -2 1 <z
= O. l
, >E + 1) .
..- 65. Sa se arate ea Hm ~ pen tru 11 f f;22
n ...• .X) 2n
Pu tem scrie 68. Sci se prate cci Jim ]YO:

n~oo
= 1,n numiir natural a > O.
II n n 2
- = --
2" (1+1)"
= --------- < -.---
n(n-I)
= --
11
Sa presupunem a > 1. Atunci ~i ]Ya> 1. Pentru Ol'iee E > 0,

+ n + 11(11-1)
--- + ... + 1 ---- 11-1
< ] + ns daca n > E r~1»).

1
2 2 ine-
av~m a ins~t, tinind seama de
gahtatea (1 + s)" > 1 + Ell, dedueem a < (1 e)" sau +
Fiind dat z > 0, avem !!..
2'" < 11-
--2 1 < z, Indahl
k
ee n > E l~ .
("+ E ) l-z<l<va<l+z'
1"/- (1)
Propnnem eititorului f'a arate ea u-+oo

Hm ~ 2)1
= O. pentru 11 > E (~~ 1) = -1\T (z).
46 4.,7
t •••• _
Jncgal1tatea (1) sc mai poate serie IlYa - 11 < e:, pentnl
Sa seriem aceHte inegalitap pentru 1/ = I, 2, :~:
oriee 1/ > N (e:), eeea ee eehivaleaza lim lYa =
eu '1-+-00 1. 11 =.1, x-I <E (.'17) -< .'1~.
Sa presnpnnem a < 1. Notind a1 = ...!- > 1, ohtinem

n=" ~, 22X - 1< JiJ (22x) -< 22x.
(I
11 = 3, 32x - 1< JiJ (32x) -< 32x.
In/-
va-II
I 1"/- I(II -1 II = Ival-I
= I,v1"/- IY-(/t II In/- -1.
<val 11 = 1/, 1I2X - 1< E (}l2;1;) -< }l2X •
.In virtutea eelor demonstrate anterior, pentm once E: > 0 Adunind inegalitatile mernbrn eu membru, obtinern
dat exista mngul N ( e:), astfel ea IIY a1 - 11 < e: pentru Ol'iee +
n > N (e:). Cn atit mai mult rlY a-II < e: pent I'll 11 > N (E:),
x (1 + 22 + .. , + n2) - 11 < E (x) + (22x) + JiJ
II'"
adica lirn lYa .I.
U""'Q:I
= +E (112X) -< a:; (I + 22 + ... + 112),
- = .I o1'ieare ar fi n, deei ~i Iirn l~a = de nnde

Daea a = l, lYa 1.
il"I!
11-+00
x (1 -------
+ 22 + '" + n2) - II < ------------
E + E (22x) + ' "
(,1') + E (n2,r) ~./
In eoneluzie, 1m lYa = 1 orica1'e ar fi a
~j400
> O. 113 n3
69. Sa se ealeltle.?:e lim a", daea I ...L t")2 t
"~'JO -< ,_ T '" 113

+ n2
X.
112
Insa
a" = (sin 1/ !) llt-;-
"
I + 112
n
+ 1 311
_
-I- 1 1" + 2" + +"
lim _"__ "__ ' -',__ n_- X
\" + ..,"
= x ]im-"----"-+-'"
..!...
,
••
n"
u-+co ,,3 'I1-+~ fi3
Deoal'cee I sin n ! -< 1 o1'iea1'e a1' fi n, ~i 11-+00

Hrn
+ I
_,._1_1 - = 0, 1'ezulta
=-,3x
r
11-
= xUm n(1I + 1}(2n + I)
in baza eritel'inlui (.1) ca 11-+00
Hrn (sin 11!) _ .•_1_1
n- + -
1
= O. Mai de parte II~OO Gn3
n2 1 ••
= ] Jm
• II • 113
lIm --.
II~OO n2 +I
---
3n + 1
=lIm------=-.
••~oo 3n3 + 112 + ::n + I 3
Deei lim a,,=lIm (sInn !)x
11-00' 11-+00
Iirn ------------
(12 + 22 + '"
X + n2) - n , x ---------
+ + '" 12 22 + n2 - I'1m - 1 = -.x
1i~QO n3 11-+00 t,3 u-+oo n~ :3
n . n 1
X ---.
n2 + I
+ lIm
11-+00 112
--.
-I- 1
--
In
112
+1
=-.
:~ Aplieind proprietatea IVA, enuntata in introdnee1'ea eapito-
lului, obtinem
{.... 70. lNe dat ~i1'ul aVln(Z termenul general
. E(x)+E(22x)+", +E(n2,I') ,1'
H (x) + + ", +
an = E (22,1')
/.'
E (n2,r) 11111
n-+OC
n3 :~
.71. Pentru ~i1'lll aVlnd tennen1ll general
Svf1, se ara t e eav r1m a" = -.x3
ll-Jo.OO
a'n = 1!+2!+",+n!
(2n) !
Am vazut (exereitiul 9) cit o1'ica1'e ar fi Ilumarul natumln
~i Ilumarul real x au loe urmatoarele inegalitati: 1) sa se fonneze tennenii a11 a2, a3•
2) sa se ealeuleze lim all'
n2;c - L <E (n2x) -< n2:r, "-.,00
48 49
(- c. 14.:1
~ ~ .
--
1) Obsenam dt numaratorul termenului general cont,inc suma,
a It termeni. Deci nllmaratornl termennlui a] are nn i'iingnr termon: Propnnem cititorullli sa generalizeze aeest eXel'ei~ill la cazul
a = nk- ~
(k numar natural).
(/] =---=_.
(2' I)! 2
1 1 u /I!
2"
Xnmaratorul termennlni (/2 cste snma a doi termeni:

73. Sii se afate
..•..... ca lim -
11-+00 II I= O.
a - ---
I! + 2!
--
:!
-
1 Pelltru orice n >3 avem
2 - (2.2)! -- 2.1 -"8 .
0<-=-·-1
... -<-·-·-·-···-=2· -
~umaratorn1 termennlni a3 este snma a trei termeni : n! 2" 2 22 1 2 :;:3:3
211 2 2 2 2 2 ( 2:{ )"
(/3 = 1!+2!+3!
(2·:!) !
!)
G! Deoarece ?
-=-
:{ < 1, a ,'em 1/-+00
lim (-=-3'J )"-~ = 0; deci
2) Din illegalitatile eyidente: Jim =-
1)1/
= O.
1!< II!,2!< 11 !, ... , (n - 1)! < II! ,
11-+00 1l!
valabile pcnt1'u orice 11 > ], dedncem 74. Sa se arate ca hm -

•
11-+00 11
cx'n
!
= 0, (I. > O.
n ternH:ni
Fie k un numar natnral, k >'2(1.. Daca 11 > k,

n.,n
" .....
'...L +n' lI·n! _ ~n .
0<(/11< (2n)! =1.2 ... n(II+I) •.. 21/ (n+I) ... 21/
jnsa lim 1/ = o. ApIicilld pl'op1'ietatea ]V.·I, ennntati1

~=
an (a l' a 2 '1-:-1
a) . (~
/:. "+1'"
a --;;
a) .
11-+00(n+ I) ... 2n Fiecare d~n factorii din prima parantezii este mai mic decit
in introduce1'ea capitolului, obtinem rI. ~i fiecare din factorii din paranteza a doua este mai mic decit 2-.
2
lim I! + 2! + ... + n!
Deci
""'00 (21/)! = O. 111--
.---72. Sa se calculeze lim n2 o < an
n!
< (1./;-1 1
2n-I;+1
= (2IX)I'-1 _1_
2"
< E: dad'i n >E
(' ,
__ z_
2 )"-1
In(2-x) .
11-+00 11!
Ayem 0
n::!.
< -n! = ----- n2
< 1/(11-1)(11-2)
------
n2 ••
Ol'lcare ar £1 n >- 5. Deci Hm -
'It-+oo
:xn
11 I = 0, daca IX > O.
1·2 ... n
--75. Sa se calculeze lim a" daca
Deoarece lim n"
11-+00n(n-l)(n-2)
= 0, conform proprietat.ii
,
IV"!, rezult:~
'1-+:)0
ca ~i all = n (2-:l )" + n2 Sill ~.

2"
1im
112
1·2 ... n
= o.
11-+ oc
Conform excrcitiului (66), 1/-+
Iim00 11 ')~
( ~) )" = O.
50
51
j
-'f- ,
Deducem u~or ea 0 < sin ~ < ~ 21t ~H oricare ar fi n, deci 0 < k77. Pentru fJirul av(nd tenrienul general
< n2 sin':":'"< ~
2ft
- -,,2
211
. Analog ea in exercitiul 65 stabilIm ea Iim -
,
•
1/-+00
/12
2u
= O. a,,=
I
---,--+-
V /12 -t- 1
_+ ...+--=-;
1
Y n2 +- 2 + Y n2
1
n
Deci 11m a"
..
n-+-oo
= lIm n tt •..•. co;-l
-
( 2 )" ., = O.
+ r1m n2 SIIl-'
iI-+-OO 2n 1) s(~ se scrie tennenii al1 a3, a5;
2) si1, sc calculeze Jim a".
lim a~
"--._ 76. Sii sc arate ca daca 1/-+00 = (I., atunci fJi lim Va:
n-+oo
= v--;. 1) Deoarece an
n-+oo
este suma a n termeni, a} va contine un slIlgur

Se disting urmatoarele eazuri : termen
1) 0( < O. Incepind de Ia un rang N, toti termenii ~irului sint a =--Y1"+1 _= __ 1.
negativi. Putem presupune ca N = 1, ceea ce obtinem Iasind 1<t
} 1 V2 •
o parte un numar finit de termeni, operatie ce nn influcnteaza asupra a3 va cont,ine suma a trei termeni,
Iimitei ~irului.
Vom avea 1 1 1
a3 = y-- 32 +1 +- y-- 32 +2 +- y--+ 3 -,
32
Hj1
v _ /I ?/-;:;
\/i.A __ w;;;; - V~) W(~ + 'N~ V n + }l0)
V
vu~ + , (xu" +- ,0).
pi 3/- 3 a5 va contine suma a cinci termeni,
1 1 1 1 1
,a,.
3/-'
a'l -
+- .31-:'
VO(- +-
CC
_ V(Xa,,_ }I-
< ~_.-:x
'No
V:/.-
a:;, = Y 5" - +1 + y-+
52 2 +- y- -'-
52 +- 3
--
V 52 +- 4
+- ---
Y 52 +5
(f~m t,inut seama de identitatea a3 - b3 = (a - b) (a2 + ab + b2). 2) Tinem sea,ma de urmatoarele inega!itati
InmultjrefL eu paranteza (~+ V (1.2 + {I (1.«,.) cste posibila 1 1 1 1 1
deoarece daea (I. < 0, sintem siguri ca V a~ + {I (1.2 + {jMn =1= O. = +(
_1)2 + /1
V ~ n2 + n n2 + n +...+ l(-
< ,- +1 + l(-+ +.,. n2 2
Fie z > 0, dat. Din ipoteza lim an = (I. rezulta ca exista un
V 112
n term~H i
11-+00
rang N (z), astfel incit pentru 11 >N (z) sa avem

...+ ---< -++ 1 1 1
-++ 1 ...
1
-1-_ 1
3 - + n
la" - (1./ < ZV(l.2.
V n2 Y /12 Y /12
n term~ni
, V/12 + 1_
din care deducem

Prin urmare I {I a" - {I;' I < Ian =. IXI < _E:_ il (l.J = z pentru n >
{Q
>N (z).
Va2
y n2
-=
+
< <--_
n
II
a"
V
/1
n2 +- 1
I,ai'am pc seama cititorului demonstratia in cazul > O. !Y.
!nsa
2) = O. Prin ipoteza, numarul z > 0 fiind dat, exista rangul
!Y.
N (z) astfel incit pentru orice n > N ( z) sa avem la" I < Z3. RezuIta t n- /1+- n l'r
ea I {/a,;-I < z pentru 11 > N (z). /--.-_-= ,mu-+oo
Ii-+OC:: __Lm V= n2n+In11 _._
""'00
____ ==n1.,
n""'00 ,_ VI'
1
Pl'opunem ca exel'citiu cititorului sa demonstreze:
112
1/1+* 1
1im
Daca lim oc
all = (I., !Y.
Il ...•
0, a" > 0, atunci ~i Hm Van = V~.
n-+
> 00
Sa se generalizeze exercitiul precedent la cazul cind indice1e

radiealului este un numar natural p.
~
52
5:3
a) inn1Ul~irn ~i impart;im termenul general eu paranteza
Aplicind IH'oprietatea IVA obt:nern Iirn a" = L
1/-+00
(VII + 1-
Vn); obt,inem
78. Pentru ~irul avind termert1ll general
a,,-_ y-:
II
(vm - Vn) (Vn+l + yn-) -_ y-llYn+1+Vn
1
a = ------------
22 + .12+ ... + (2n)" Vn+1+Vn-
" 12 + 32 + ... + (2n _ I)"
J'n-
1) Sa se scrie tennenii aI' a2, a3;
2) Sa se calculeze Urn all'
1/-+00 - yn- (V ~: + 1) V 1+ : +1
1) Rationind ea in exereitji]e precedente obtinern
22
= + 32 a 3 __ :.r~ + 42 -I-' f2) lnsa lim00 I • ...,
(V 1 + Il1 + 1) = 2 ~i deei lirn
n-+ 00
a" = ..!...
2
a1 = 12 ' a2 22
12 + 42
; 12 + :32 + ;'2
b) inmuJtim ~i impartim termennl general a" en i/ (n + 1)2 +
2) Intrucit + {rn(n + 1) + i/n2; deducem
12 + 32 + '" + (2n - 1)2 = 12 + 22 + ... + (2n)2 _
({In+1- Vn-) (~+ {In(n + 1) + W)
- -')2 + 42 + '" n
(2)2 -----
_ 2n (2n + 61) (4n + 1) _ 22 (i. 2 + _
')2 + ... + 11-
2)_
it" = {I(n+1)2 + {In(n + 1) + VII" =
1
_ 2n (2 n + 1) On + I) _ 22 n( n + 1) (2n + I) = {I(n + 1)2 + {In (n + 1) + -\I n2
6 6
deducern insa lim ,

h-+CC v(n+1)2+vn(n+1)
3 I,
+,ln2
= 0, deei lirn
IHOO
a" = O.
22 n (n + 1) (211 + 1)
(i c) Procedind ea la pnnetul (b), obtinem
a,,=
2n (2n + 1) (.In + 1) 2"n (n + 1) (2n + 1) )
6 6 a -
n3(-\I(n+1)2- {1<n-l)2) (-\I(n+l)4+ -\I(ll
-
+ If (11 - I)" +-----
-\I(n-Ij4
" - {j(n+1)4 + {f(n + 1)2 (n - 1)2 + -\I(n-1)4 -
2(n+1)(2n+1) _In" + 6n + . )
(2n + 1) (411 + 1) - 2 (n + 1) (2n + 1) 4n" + . n3 [(n + 1)"-(n-l)"1
Deci Urn
u-..oo
a" = 1. = i/~+1)4 + {f(n + 1)2(n-1)2+ V(n-l)4-
- 79. Sa se calcnleze limilele '

sirurilol' avind lermenul general:
_
- -\I(n+1)4 + .~l(n+ 1)2 (n-1)2

4n -\In-
+ -\I(n-1)4
a) an = ]In [V'II + 1 - Fu]' 4
a" = Vn +1- Vn.

- 3 3 3
b)
.. e)
J
a" = n~ [v(n + 1)2 - v(n

- ~J ~J - 1)2 .
V(-1+ ~r+ 1/-(1+ ~-r (1--~r+V(1-~ r
fj5
54
J
~!II""""""-------------
3
" 1) 0: -> ~. Dam factor comun la nurnarator ~i la numitor pe

Hm Y-ll-+-1-r
Insa n-+oo II Hrn V(I-~r
= 1, n-+OJ n = J, (J. , respectiv o:u+1:- Obtinem
u
~~n; y-( 1-+-_;-)-2 (-I---:-r = 1; deci

au =~ rx
1+ (~r
4
1+(:r+1
lim
"-+00 an =3
Deoarece -
~
tX
< 1, bm --
•
It-+oo (~)u
ex
= bm -
•
n-+oo (~)U+1
ex
= O. Deci bm
•
n-+o,
au =~ rx
--- 80. Sa se calculeze Hm an daca: 1'1-1-00

2) 0: < ~.Dam factor comun la numarator ~i la numitor pe
3" + 5" W', respeetiv ~"+1. Obtinem
a) a,.
3"+1 + 5"+1 ;
b) a" = ---=.: c.:'Il+l
+ ~"
+ [3n+1
(1. > 0, ~ > 0;
1 1+(;r
e) a = --- ~
(1. > O' d) a = ------------ ~n
(1. >0. au = 13 .
"1+rx2"' , "(1+rx)(1+rx2) ... (1+rxtl)' 1+(;r~1
a) Pentru a calcula n-+oo
Jim an ne vom baza pe un rezultat cunoscut : 1
Deoarece ~~ < 1, Jim (~)
"-+00~ n = O. Deci lim
n-+oc au = 13.
lim
ti-+o::>
(1.u = 0 daca I (1.1 < 1.
3) IX = ~.!n acest caz
Dind factor comnn la numarator pe 5" ~i la numitor pe 5"-'-1 2rx" _~
an = 2rxU+1 - rx
1+ -
(' 53 )"
a" = oricare ar fi n. Deci n-+oc
Jim an = ~.
l
oc
5 C r+11j
1+"5 RezuJtatelc obtinute se pot rezuma astfel
Deci
1
Jim
n+oo au = max (rx, ~)
1 lim'[1+e-rl
n-;.~ 5
lim an="5
n-+oo 5 (prin max (0:, ~) am notat eel mai mare dintrc nnmerele 0: ~i ~).
n~~ l1+(: )"+IJ c) ~tiind ca
b) Experienta exercitiului de la pnnctul (a) ne conduce la dac:), 0: < 1,

0,
considerarea urmatoarelor cazuri. Jim (1." f
= 11,
daca 0: = 1,
,00, daca 0: > 1,
56
57
r---
I : _ ~. ,J
~!II""""""-------------
3
" 1) 0: -> ~. Dam factor comun la nurnarator ~i la numitor pe

Hm Y-ll-+-1-r
Insa n-+oo II Hrn V(I-~r
= 1, n-+OJ n = J, (J. , respectiv o:u+1:- Obtinem
u
~~n; y-( 1-+-_;-)-2 (-I---:-r = 1; deci

au =~ rx
1+ (~r
4
1+(:r+1
lim
"-+00 an =3
Deoarece -
~
tX
< 1, bm --
•
It-+oo (~)u
ex
= bm -
•
n-+oo (~)U+1
ex
= O. Deci bm
•
n-+o,
au =~ rx
--- 80. Sa se calculeze Hm an daca: 1'1-1-00

2) 0: < ~.Dam factor comun la numarator ~i la numitor pe
3" + 5" W', respeetiv ~"+1. Obtinem
a) a,.
3"+1 + 5"+1 ;
b) a" = ---=.: c.:'Il+l
+ ~"
+ [3n+1
(1. > 0, ~ > 0;
1 1+(;r
e) a = --- ~
(1. > O' d) a = ------------ ~n
(1. >0. au = 13 .
"1+rx2"' , "(1+rx)(1+rx2) ... (1+rxtl)' 1+(;r~1
a) Pentru a calcula n-+oo
Jim an ne vom baza pe un rezultat cunoscut : 1
Deoarece ~~ < 1, Jim (~)
"-+00~ n = O. Deci lim
n-+oc au = 13.
lim
ti-+o::>
(1.u = 0 daca I (1.1 < 1.
3) IX = ~.!n acest caz
Dind factor comnn la numarator pe 5" ~i la numitor pe 5"-'-1 2rx" _~
an = 2rxU+1 - rx
1+ -
(' 53 )"
a" = oricare ar fi n. Deci n-+oc
Jim an = ~.
l
oc
5 C r+11j
1+"5 RezuJtatelc obtinute se pot rezuma astfel
Deci
1
Jim
n+oo au = max (rx, ~)
1 lim'[1+e-rl
n-;.~ 5
lim an="5
n-+oo 5 (prin max (0:, ~) am notat eel mai mare dintrc nnmerele 0: ~i ~).
n~~ l1+(: )"+IJ c) ~tiind ca
b) Experienta exercitiului de la pnnctul (a) ne conduce la dac:), 0: < 1,

0,
considerarea urmatoarelor cazuri. Jim (1." f
= 11,
daca 0: = 1,
,00, daca 0: > 1,
56
57
r---
I : _ ~. ,J
"1
---,,--- .,
yom eonsidera urmatoarele eazuri: ...J. 81. Folosind teorema de conrergentii a ~irurilor monotone ~i
marginite, sa se detnonstreze convergenta l1irllrilor Cll tel'1nenul general:
I} a < l' , lim _
an _. u
1
lim
+ lim
Ct./I = -01 = 0 . nn
n-+oo Ct.2/1
a) all = (nl)2'
2) a = 1; an = -21. or1eare ar f1 n, deel. l'1m an = -.21 n-+oo b} an = --,

Ct.n
a > O.
nl
Ct./I 1 a) Avem
3} rJ. > 1; 1 ,n
a" = (1 + Ct.2/1 1)
Ct.2/1 Ct./I (1 + Ct.~/I) (l,,+l
an
- -- ( 1 + -) . 11 11 +1
fnsa -IX < 1, deci 11-+00

Hm - = 0, iar n-+oo
lim an
insa ~irul (1 + :) n fiind creseator ~i tinzind catre e, rezulta ca
1 ( 1 )2n
(:J.. .
(
1+-n
1 )"
< e, orlcare ar fi n. Deci
= Hm 2-lim - - = O. a + e
n-H]Q cx.R n-+oo
1 + --;;;
1 ~an
< --
n +1
<1 pentru n >- 2.
Ct."
Deci Rezulta ca ~irul (an}'.EN este monoton descrescator.

1 + Ct.2"0a
daea
2 'daca
12-
Ct./I
<> a0,
1. < 1, Fiind marginit inferior, an > 0, oricare ar fi n, rezulta conform
"-+00
daca a
1
= 1, teoremei VI.2 ca este convergent. Fie l = Hm an'
Hm 0, 1"1-+00
Trecind la limita, din rela~ia existenta intl'e termenii an ~i aH 11

1.
d) Daea a < 1,
an+1 = an·_-·n + 1
1+-n
( 1)n '
0< Ct."
< an ob~inem
(1 + Ct.) (1 + Ct.2) , , , (1 + Ct.")
(am ~inut seama ca daca ~ > 0,1 + a" > 1 oricare ar fi n). fnsa l = l· e . 0 = o.
Hm rJ." = O. ApHcind proprietatea lim a" = O.
IVA se deduce ca n-+oo
n~oo b} Avem
Daca a = 1,
1 •
deei Hm an = O. [,(n+1 Ct./I
--- = an'
Ct. 'Y.
an - :2. 2 , , ,2
-----------
de n ori
' 2'" n-+oo
an+1 = (n + 1)1 n' 11+1
---.
n+1
an 1
Daea rJ. > 1, 0 < (1----------
+ (1 + Ct.)
Cln
Ct.2),'. (1+0::/1)
< Ct..:x2
--- ... o::n
n(n-U· PentlI'u n > n + 1 < 1, deei an+1 < a". ~irul
1 rezulta _Ct._
IX -
"(n-l)
(:J.. :.!.
fiind monoton desereseator ~i margin it inferior de zero, are 0 limita

rnsa, deoareec--1. < 1, hm - = O. Aplicind proprietatea finitiL Fie l = Iim
n-+oc
an' Treeind la Hmita in egalitatea an+! = _Ct._
n +1
a",
- n-+oo (1)CI. r:J. 2 obtinem l = 0 . l = O.
IVA, ob~incm Hm a'n = O. Am regasit rezultatul ob~inut la exerei~iul 74.
co n....,.
[i8 ') 59
u ~ _ .J
"J.Iif1.
-;I- 82. P~ntrll ~irul al carui termen general este

'\ -) 83. Fie date nutnerele ao ~i bo (ao bo)' < . Termenii .~irurilor
+ 2 (n - (an)"EN .~i (b,,)nEN sc dau cu ajlltorul fornwlelor
a =-.-.-.
5 7 9 5
4 + 3 (n -
1) •
n 4 7 10 1)
a1 = aD +
2
bo
' b1 = aD +3 2bo
1) sa se scrie termenii au a2, a3, a10;
2) sa se arate ca ~irul (an)nEN are limita ~i apoi sa se calculeze a2 = al +2 bi ' b2 = al +3 2bI

aceasta limita.
~I in general,
1) Observam ca an este produsul a n factori. Prin
5
urmare an = a" __1 +2 b"_1
-,
b2 = a"_1 +3 2b"_1
aJ se compune dintr-un singur factor a1 = "4;
Sa se demonstreze ca ~irurile (a,,),'EN ~i (b,,)"E.V stnt converyente
~i tind catre aceea~i limita.
a2 este produsul a doi fact~ri: a2 = .: . ~;
, In primul rind, yom arata ca ~irul (a,,)"EN este monoton eres-
cator ~i marginit superior, iar ~irul (b,.)"EN monoton descreseator
~i marginit inferior.
a3 est e pro dusu 1 a trel'f actorl. a3 = -54 . -77 .-'109 Intr-adevar
Pentru a forma pe a]O yom lua produsul a 10 factori :
°1 -- aD +
2
bo > aD +
2
aD -
_ aD +
ao, b 1 -_ ---
3
2bo . 0
5 7 9 11 13 15 17 19 21 2:~
a =-'-'-'-'-'-'-'-'-'-'
10 4 7 10 13 1G 19 22 25 28 :H Deci ao < a1 < b1 < boo
2) Vom arata ca ~irul este mono ton descrescator. Intr-adevar, Sa l!resupunem ca an < bn• Rezulta
an - an-1 = -54 . -7 .... 5

.\ + 32 (n - 2) [ 4 +23 -(II n- 1) ] a"+1
a" + br,
= --2-- > a", b
n+l
+ 2b"
= an--3-- 0
.
Pentru n > 2, an - an-1 < 0, deci an < an-I' Deci an < a"t-l < b" t-] < bn, relatii yalabile pentru orlee n,
in yirtutea principiului inductiei.
Deoarece orieare ar fi n, an > 0, rezulta ea ~irul este ~i inarginit f;jinll (an)"EN este deci crescator ~i margin it superior de bo, in
inferior. Prin urmare ~irul are limita finita. Fie I = "-+00
lim an' Trecind timp ce ~irul (bn)"EN este descreseator ~i margin it inferior de ao.
Oonform teoremei VI.2 cele doua ~iruri au limita finita.
la liIr.iU't in urmatoarea relatie, existenta intre termenii an ~i a"t-l'
an+1 = an --,54 ++ 2n3n ..
obtmem
Fie rx. = Hm a", ~
n ....•..oo
= lim bn•
n4>-CO
Trecind la limita in ambii membri ai relatiei

2
I = 1,-,3 (1)
an
a"_1 + bn-I
2
Ega!itatea (1) poate avea loc, insa, numai daca l = 0; deei obtinem rx. = C( + [3 de ·unde = ~.
!im
n-+co
a" = o. 2 ' rx
60 61
'j
y ,
.... ,. 84. Fie oc >0 ~i ~irul (a,,)"EN definit in modul urmatm'
..4... 85. Fie ~irul
= 2"~ --,2
x
a" = -~( a"-I + -~-Qn-l ), an > O. a1 =2' a2
X• af
a3 = -2 -
x
-=-
Q"
2 " .. , an
Sa se arate ca ~irul este convergent ~i 1im a" = j!";'- .
U-+CXI
= ...::..._
2 .2,-1 , . , " aT, 0 -< X -< 1.
Din eonditia ao > 0 obtinem al = ~2 (ao + ~) > O.

00
Sit se arate ca ~i1'1lleste convergent ~i lim an = - 1 + V X + 1.
1/-1-00
I Avem
Presnpunem a"~1 > O.Avem an= ~ - (a"-1 + °n-l
-~-) > O.Deei eon- af
I form prineipiu1ui induetiei, an > 0 orieare ar fi n. al - a2 = 2" ' (1)
a2 a3 = aL-2 ai
.. a~, = 4"1 (.,a~_1
-
(2)
III
I Dm + ---;--
°n-l + 20c ) 0bt'vmem
~2
'
a3 - a 4 -_ a~ - aii
- ---. , (3)
a~ -
.,
oc = -41 (an-I - --
~ )2
0"_1
>- 0, deel a~ >-
•. ,
oc.
2
................
Rezu1tii ea daea ~iru1 are Fmita, aeeasta nu poate fi ega1iJ. Adunind egalitatile (1) en (2) ~i (2) eu (3), outinem
IIII
eu zero.
a2
IIII :;;iru1 este monoton desereseiJ.tor. !ntr-adevar, al - a3 = -=-2 > 0 ; a2 - a4 = ---.
2
a'1 -
< 0•
Qf
1 '
a" - a"_1 = 2la"-1 + -~
0"-1 ) - a"-I = ~(-~
2 0n_l - an-I) = Fo1osind metoda induetiei, propunem eititornlui sa arate ea
a2k < a2k+2 ~i a2k+l > a2kT3•
==-1 • ~ - a~_1 -< O.
Deci
2 an-1
III al > a3 > as > ... > a2k+l > a2H3 > '" ~1 a2 < a4 < a6 <
Conform teoremei VI.2 ~irul este convergent. Fie,
(an)"EN
." < a2" < a2"+2 < .,.
l = n"''''
1im an' Trecind 1a 1imita
in egalitatea a" = ~2 (an-1 + _cx_),
a"_1
obtinem Vom arata ea ~irul dat este ~i marginit. Ayem 0 < al < +,
.,
l=_l(l+~)'
2 I ':Japresupunem
Qv cav I ak I < -21 ; atuncl,1-- H < - -a~.2 < O' Sl' I ak+1 I =
;r
de unde l = V;:- I
=---)<')
, 2
ak
2
2I
_.
1
_
62
63
.j
-r Deei
-
Rezulta ca 10" 1 <+ ; oricare ar fi k. Prin urmare, ~irurile
aI' a3, a5, ••• , a2k+U ••• ~i a2, a4, ••• , a211 sint convergente. Sa a"ot-p a" - -----
:1"+1
... +
punem 1 = lim a2k+1, 1] = J..-+oo
lim a2k• I· -' I _I cos (n l)X,+ + cos(n
3/1-+p
~ I cos 3"+1
+ 1') .1' I ""': (n + 1) x 1+
k-+-oc
"
Din egalitatea tll2n - a2/1+1 = a~n -
2 0;;/1-1 rezulta -I- ... ----.
+ I co, (n :ilf +
+ p) ,r
P
I
/2 J2
1] - 1 = _L~.
2
sau (11 - 1) (1] +1- 2) = O. Dar I eos ':/.;,c 1 -< I, ol'il"al'e :11' fi ex ~I oricare ar fi x. Prin urmare
Insa egalitatea 1] + 1 = 2 este ineompatibila

"
en I ak I < ~2 la
U
-(1 It + P I ~ :S:-- t--- I
:F'+J :iu+a
1
+ +--I' .=--I ::In+p 3"+1, [
1 +-+
I
:3
Rezulta ca 1 = 1]. Din egalitatea a" = ~2 - _0;'_]

2 deducem ca . 1 __ 1_
1 = ~ -- ~, de unde 1 = - 1 + V 1 +-x, 1 > O.

-I- +-.-I =--.----<--.
II 2.
:1"1 'j 3"I ',; :{P' '1
2.;3/1
2 2
::I
86. Sii se demonstreze existenta litnitei pentru ~iru1"ile av'ind

termenul general: ,. Ill(~g-;j,
PIC rIt}!tea -- J
< e:
2· :)'' sau_1_,
2,:: <'3". Logaritmind, obt,inem
( aa=---+--
)
" cos x
3 cos 2x
32
+ +~l~.
3n Ig-
nJg3>]g 2;: Daca, N (e:)=10( ---2:....
Ig 1::I 'J, pcntru n>N(e:)avem-1
,,2, <e:,
b) a" 1.4
+-+ 1
,1.7
+ [1+3(n-l)J1 (1+3n) deci I all
1 •
-,-- a,/4 I' I < c:.

3n
1 1 b) Existenta ]imitei se dcmow;tn~az:1. tot t'O]OSillderiteriul ]ni

c) a" = 1 + - + ... + -'n2
22
Cauchy. Avem :
- _1- +
I J
a) In multe cazuri, pentru a se arata existenta limitei unui ~ir a,,+p -- 1,4 w+ -1- ---
II +
------.---,--
:1 (Ii - 1)1 (I + :3 11)
+
se folose~te criterinl general al Ini Cauchy. In eele ee urmeaza
vom arata ca ~iruJ dat satisface eriteriul general al lui Cauchy, I 1
adica pentru oriee e: > 0 exista numarul natural N = N (e:), astfel +
(1 + ;!n)
- ------
+ a (11 ·f 1)/
+ + - -----------~ ,,
ca pentru oriee n > N (e:) ~ipentru orice p sa avem I an - an+p I < e:. 11
/1 -I- :i(n -j. Ii ~1)J 11 + 3 (n + p)l
Insa
I a/l+I> - au I = 1
+
a
,,+p
=--+--
cos.1:
:!
cos 2x
:{2
,-
..1 ... + cos
---+-----+
3n
n,r cos (n+l)
3"+1
x (1 + 3n) [1 + 3 (n + 1)1
... + cos (n+ p) x

+ 1
3n+1> [I +:3 (n + I! - I)J [1 + 3(n + p)]
.) - c. 143
G4 65
~
1nsa pentru 11 >E( : ) , oricare ar fi p. Prin urmal'e ~il'ul este convergent.
[1 + 3 (n + p - 1 +
1»)[1 :3 (11 + p)J = 3"1[ 1+3 1
(n+p-1) - 87. Folosind criteriullui Cauchy sa se arate divergent a ~irurilor:
a) an = ~1:3 + ~ + ... + 10
211
+n
+1
1+3 :11+ p) 1·
Deci, oricare ar fi p, 1 1
b) an = ] + -2 + ... + _n .
an+P -a•
• n
=-----------+--
1( 1 3 1+
1 311 1+ 3(n + 1) I + 3(11
1 + 1) c) an = sin n.
- -----1 + .. , + ------1 - -----1 1.
1+ 3(n + 2) 1+ 3(n + p- 1) 1+ 3(n + p) a) Divergenta ~irului se stabile~te aratind ca nu e!3te sa,tisfacut
critel'iul lui Cauchy. Intr-adevar, daca ~irul ar fi convergent, ar
I' , Prin reducerea termenilor al'Oemenea obtinem
ill ~a avemsa existe un numa.r natural N( z) asUel incit pentru n>N( z)
trebui
I
a+
n ~ -a n =-l------1<----<-<~
~ 1: 3n 1 + 3(1n + p) 3 (1 ~:-3n) :
I all+p -.a" i < z.
pentru n > E(+)' oricare ar fi p. In particular, ar trebui sa avem, incepind de la un

III c) Avem anumit rang, I aZ/I - all I < ~. Insa
la.L
n ,p
-a n
\=-+-+
+ + (n
+ +
1
1)2 (n
1
2)2
(n
1 .•
p)2 In
+ -;1 +
11
·,1 °2n === -
1 + _10_+_11 l + ... + _10_+_2_n
+ _1_0_+_n_+
__ •
1nsa 2n+l 2n+3 4n+l
1
(11 + 1)2
<---=-----,
1
+
( 11+ 1) (11 + 1) n(lI+
1
1)
1
11 11
1
1
In cazul nostru,
-1 = ----- 1 < ~-- 1 =-------,

n+1
1
n+2
1
aZII - _ 1° +
a ----
/I 211
+1
n __
+3
+ '" + 10 + 2n > 10 + 2n •.
4n + 1 4n + 1
(n + 2)2 (n + 2) (11 + 2) (11 + 1) (n + 2)
1
1 -- ---1
< ------ 1
~ n+p "T
~erlTv,
learn v
JUsa, . v'
cu u~urlllta mega Ita t ea ---
10 r + 2n > _1 pentru
(n + p)2 (n + p) (11 + p) (n + p -1) (11 + 1) 11 + p - 1· 4n +1 2
Deci orice 1/. Deci, ~irul este divergpnt. -
lan+p - ani
I 1
= ---
II n+l
1 1
+ -,------
n+l 11+2
1
+.., +-- I lI+p-l
b) Fie <: = _1_2 ~i P = n. Dac'a'f i'lirul ar fi convergent,
t ar tl'ebui
--=----<-
II+P
1
11 11+/1
1 1
11
~~ avem
~a exis1e numarul
I a 2n - a natural
I it <_ .:.. N (<:), astfel incit pentru Ol'ice n > N( z)
67
66
~
\1
. Din dezvoltarea
rnsa
1 1 1 1 1
I',
= --
1
+ -- +
1 +->-+ .., +-=_. ( 1 - ~ )( 1 - ~J ··1 ,."
\ a2n - an \ 211 2n 2n 2
+ ... +
= ( 1 +~)
1 '" = 1 + 1 +~
n+l n+2
n tennent (I) S" 1 -- + 31 •
Rezulta ca ~irul este divergent.

c) Presupunem ca {sin n}.,Es are limita . -------+
... + (1~~)(1- ~) ... (1 __k:1) k!
...
I lim [sin (n + 1) - sin (n - 1)1 = O.
Rezulta ca: u-+oo
ill Dar sin (n + 1) - = 2 sin 1 cos n. Deci liIll cos n = O.
sin (n - 1) n-+oo
(1-~)(1- ~)... (1-_1I~1-)
III11 Din egalitatea <;in2n = 2 sin n cos n, rezultii, ca lim sin 2n = o. u-+oo + -------- n!
Dar sin 2n e<;teun sub~ir al ~irului sin n. Prin urmare, n-+oo

lim sin 11 = 0, ~1 din inegalitatea
llill lirn (sin2 n + cos2n) =0 ~i am ajuns la 0 contradict,ie.
n-+oo
(l-~Hl--;) ....(l- k:1) < .2... .
k! k!
88. Sa se arate ca lJirul avinll terrnennl general
1 1 Se obtine sn < e,,; deci n..."oo
lim s" <;.n-+oo
lim e" adica
1\11
I
en = l + -11 + +-;;-
e<;.lime".
I ,,-+ 00
I
este convergent cMre r//urnarnl e. In dezvoltarea (1) fixind k ~i pastrind numai primii k +1
~irul este convergent. Intr-adevar, folosind criteriul general al termeni se obtine
1
I lui Cauchy se oNine: _ 1-- 1- - /,-1
i" I I'
e
n+1>
-e n
=---+----+ ...+
(n+l)!'
1
(n+2)1
1
(n+p)! SII"
1_1
= 1 + 1 + -2-' ~ + ... +. ".
to 1)( '») (
-;; ... ! - ---;;- <

k!
•
----+----+
(11 +1 I)! t'_n +1 1 (n + 1)1(n + 2)
'.'+ deci lim
n-..oo
Sn k
< S" < e ;
= e•. < ell oricare ar fi k; lim
" ••• 00
e" <;. e ~i tinind seama
+ 1
<- -+-
1 1 [ +1
+ .. ' + de inegalitatea e <;.lim
"-+00
ell se obtine
(n + 1) (n + 2) (n + 1') . n! _n 1 (n +1 1)2 e = lim n~oo

en,'
89. Daca ~i)'ul au a2, ••• , a", ... tinde catre a, atunci ~irul
811 S 2"'" .
= _.-.< > E (1)- Sn, ... , umde
1111
+ 1
)P
<-,.
1 1 11. 1 __
n+l
1 1! II
1 z, pentrUll
11 e;
ceea ce
S n-
_ a1 + a2+ ... + a"
(11 +1 11 +1 11
linde catre aceeal!i limita a.

demonstreaza convergent,a ~irului.
69
68
____________ --A- ~
/
!
~ ~
Fie t" = all - a. Avem lim

n-too
t" = O. Deci fUnd dat z > 0, exi"ta
Fie ~irul al = 1, a2 = 0, aa = 1, ... , an = + (-1)"-1 , '" ~irul (a"),,EN
N (z), astfel incit pentru orice n > N (z) sa avem I tll I < --=-.
2 Pre"u-
2
1I11 arc limitii in limp ce pentru

punind n > N (z) putem scrie + '"
al1 + 11
+ '"11 +----.+
2
an
a"
I
fl-"oo
+ al -, 11 par11I impar,
11
11 + 12 + ... + 111 11+ 12
11
+ IN + 1,\'+1 + ISH n + ... + I"
lim
---,211
=f
11
~i
11 + 12 +11... + I" 1<.\ 11+ 12 +1I.,. + Is 1+ \ IS+I + ISH 1I+ ... + I" \.
Ima 90. Daca lJirul de numere pozitive au a2, ••• ,aM' . " tinde catre
1.'1+1 + IN+2 + ... + I" J< .. , - llumdrul
de pozitiv
asemenea catre0(, 0(.atunci ~irul aI' V a1 a2, • , • , Jr a1• , • a; ... , tinde
11
I+
\<. \ 1~~;1 +\~\' ~+11'
+~-
--------- 211 211
it - z... termen i Intr-adevar, putem<;crie

X
=---z < -=-..
11 -
2
n ~lnalaZ ..an -In a, +Ina, + ... + In an
2fl !IZ/aa
V 1 2'" a ,,- - elnV~f' - en
__ - e n
,
> Deoarece lim a" = 0(, iar fi-+OC

lim In all = In 0(, conform exercitiului
Deoarece Iim
n-+oc
_1_
11
= 0, rezulta ca fiind dat ~ 0, exista N'( z), n~co
> N' Urn + In + ... + In =

astfel incit pentru orice n sa avem n-+oo
~al a2
11
a."
In 0(, deci Iim
'2-+00
Jr a1 a2 an =
1
- < ----
2 + 12 +
E:
+ Is)
..
= e1na. = 0(.
11 (/1 (89
Observa/ie. RezuItatui ob~inut putca fi stabilit folosind inegalitatea (ex. 18) :
Deci pentru n > max (N', N), YOm avea
+ a2 + '" + a"
Jl1 + 12 + ... + 1,,\
11
< _E:_
2 2
= z,
+ _~_ - adlCa • v r1m --=---
n-+oc
II + + 12
11
+1" O. -+-+
1 1
fl.
...+-1
---------
Q2
11
at,
V al
~__ JIZ/ Q2 ••• uTI ~ al
-----
11
Intr-adeviir folosind rezuItatul stabilit in ex (89) rczulti! Cft Iim_a_I_+_a_2_+_._._._+_a_"

u-+oo
= (X
+inind seama de semnificatia lui tll, deducem 11

. 1
= a. ~I dcoarece all > 0, (X >° lim _ = _, folosind acela~i exerci~iu rezultii c[t
lim al + a2 + .. , + an "-+-00 an (X
n ..•..oo n
, 11
1
Sumele 8" se numesc surneZe Ziti Cesat·o. lim 1 = lim = -1 = (x.
-.!.. +_ + + +_ +
1 1
n-+oc
al
n •..•oc -.!.. +
ob s e r v a \ i c. Rcciproca propozi(iei enun\ate I1n estc adevaratii, dup[1 cul11 a2 au -al a2 a" (X
aratii exemplnl url1uHor.

11
70
71
j
~"" ------------.
RCZIlIl:i <::i lim JI1 a1a2 ••• al! = 7.. Deci lirn In+1 4
n~""
tl-+OO In
_
--;
ApHcind exercit,iuI (91), dedllcern ca t >:i
.:~
91. Sa se arate ca daca lirn a,,+1 = 1".1., atunci ~i lirn rVa:- = Hrn JI1c- = lim a"
4
n-+ 00 Un n-+ 00
,,~oo e
n-+ 00
_ 1".1., an > 0, 1".1. > O.
" JI1nT
93. Sa se calculeze lirn an dacd a"
,,~OO Il
n ,r-ac ev",r, = - .- ... --. P
1t 1 x In/-
V an
Val 1 a1
a2 an_1
an A rlCIll 'd exerCltlU
A . , 1
(90),
"
obtinem n~""
lim JI1a,;- = 1".1..
= -;;;;'
Observarn ca = -. n!
" ------ ~ ~a" Yn!Il" Daca not-am tIt
92 F'
. ,_te .~1.ru, au
'I'
Q,2"'" an"'" un e a"
d
=V (11 + 1) nt1... 211 1"+1 = n" • (n + 1)! n"
J'l,f;1j ffI r
II! (11 + 1)"+1 Il! (n + 1)"

1) Sa se forrneze termcuii a2, a3, a4• Deei
2) Sa se calc'uleze ,,~OC
lim a".
hm -'-
• 1"-'-1 = r1m 11"
= Hrn -- = _.
1) Avem n-+oo tn t1-+-oo (Il + 1)" 'Jl-f>.OO e
(1 =
3 3
(1 +: r t Z"
t t",/; •
'\&;' r
I
2 I
1./ (2 + 1)22(2 + 2) '-= V 4 ',
3·4 a3 = V (-3-+-1-) -(3-+-:!-j,-(3-+-3-)
33 = V 4·5·6
33
4
---------- • Conf orrn exerCltlU jn/-
. , l'Ul 9,1 d ed ucem ea~ l'1m v
1'1/10
tn = I'1m__
V· = _1 . tI-+oo u-+oo Il e
a4 _ V (.\+
- 44
1) (4 + '2) (4 + 3) (4 + 4) I -4-4
rS.6.7.8 - •
5c 94. Fie (a")"E,V 1tn ~ir arbitral' ~i (b,.)I!EN1tn .~ir divergent. Daca
a) (bn),.EN este strict monoton, - :c [')'10
a
2) S~ no t~
am t'" = ~-----.
(11 + 1) ... 2ll A vern an+1 - afj
11
b) exista lim =A,
'11-+00 b"+l - b"
j IT''~'IJ II! 1'1 ')t"'1
(11 + 2) (11 + ;) ... (211 + 2)
t"±L = ---+ 1)"+1

(11 ---" TIn (21l -t- 1) (2n -t- 2)
atunci exista lim ~ ~i lirn ~bn = A [Stolz]. L ,~ 1-1'$1:\')
t." (11 + 1) (Il + 2) . , . 2n (11 -+- 1)" (n + 1)2 )1-+00 b II
'.{') \, lilim[B"
n"
, Cazul 1. A finit. Sa presupunem bn --i>-=. 1<1ie[fTH¢= (iX, {~),I;'O
Insa' ~'e~lUat-atea Iui A. Deci iX < A < ~.Sa Iuam V' = (iX', W), astfei
Inelt < < A < W < ~.Din (b) rezulta ea..exista un rang N,
~1 r1m astfei ineit orieare ar fi n > N, sa avem
n'U
I (\:,.1))
1".1. iX'
I'1m ------
(2n -+- 1) (211 -+- 2) =' 4' =lirn----
n~oo (11 -+- 1 )2 'HOC (n -+- 1)" e ')1 0/1" wi ,I; 1)".f,1
/Hoc (1 -+- ~ r a.' <:::: ba"+l

"+1 --·an
b" < A'
t-' ~au a., (b "+1 - b") < a,,+1 . "IA' t-' (b "+1 -=
--"f'anI'<:n \ b);..
72
------
/.73
~ ..•. -. ~
I
~ '"~: ~
Sa scriem aceste inegaUtati pentru N, N + 1, ... , 11 - 1 ~l n

sa Ie adunam Urn an
95. Sa se calculeze n-.,.oo £ZaClt a" = _11_,
n
u > o.
(1.' < aN+! - aN < W (bN+1 - bl.\')
(bN-i-l - bN)
(bN+2 - bN+1) < a.H2 -

(1.' aN+! < ~'(bN+2 - b""+1)
Notam (1.n = ttn, ~n = n. Deoarece Hm "+1 -
7/-1-00
Ct
~'d 1
.
-
Cl
~ ••
n = Hm IInn'l+.•..-II
7/-1-00 1- n
= 11
................................................ = (u - 1) Urn un, rezulta

n-l-oo '.
(1.' (b" - bn-1) < an - an':'1 < W (b" - b"-1) daca u -< 1
(1.' (b" - bl.\") < an - aN < W (b" - bN)· Hm an = { ()(),'0,
n....,.oo daca u > 1.
96. Sa se calculeze Urn an da~a
e. I I I -) -
Impartind cu b,., care poate fi considerat pozitiv, obtinem 1/-;'00
an IP + 2P +
nP ... + nP __ n_, nEN.
+1
(1.'(1- b"
bN) <2_
b" b"
aN < W(I-~) b"
Avem
pr
IP + 2" + ... + n"

a - -------- - -- n - (1" + 2" +".'.. +'nP) (p + 1) - np+1
rJ.' +(aNb" _'X'bN)<2<
b" b" ~,+(aN bn _WbN).
b" " - nP p +1- • (Pll+ 1) ,n~
Dar expresiile din paranteze tind catre zero ; a~adar exista un rang Daca notam (1." = (IP + 2P + + n") (p + 1) - nP+l, ~" =
N', astfel incit oricare ar fi 11 >N' sa avem = (p + 1) n", deducem . \ " "
rln+l - an
rJ. < (1.' + (aNb" _ b••

r;.'bN), ~ > W + (aNb" _ b"
rnN).
\"
Deci (1. < 2b" < ~ oricare ar fi 11 > N' ; rezulta ca ~irul (2)
b" nEN ., ,
este convergent ~i ca n-+-oc
Urn ~h,'l = A. (n + I)P (p - n) + nP+1
Cazul 2. A = + 00. Fie V = (rJ., 00) 0 vecinatate a lui + 00 ~i fJ (p + 1) nP-1 + (p + 1) P2 (p - I! nP,-2.+ •.•
sa luam V' = (rJ.',
\'I \.
00) cu rJ.' > (1.. Rationamentul se continua ca la tns~

cazul 1. Obtinem Urn
~. ;..,f. ,; ; ! n-+-oo
2 = A.
bu
a
(n +1)" (p - 1i)+ nN1 = (n + I)P p"~ \~~(n '+ 1)" + nP+l'=
\ ~..\~'\".\1" l '~.../.
f l' t .....
,J:.i
Cazul 3. A' -00. Procedam ca la cazul 2, alegind 0 vecina-
tate a lui -00 de forma V = (-00, (1.) ~i luind apoi V' = (-00, rJ.')
= pnP + p2nP-1 + ... _ nP+1 pn" _ p (p 2'- 1) nP-1
_ + = _ ••• nP.H
cu' (1.' < (1.: Obtinem n-+-oo

Urn bn 2 = A. p (p -±.!2.
2
n"-1 +
74
75
~
~
~ '\i
1 1 1
prin urmare, .! 1\ C) a" = 1 + 32.+2,1'1+2
-- + -- + + 3"
---'.' ~
-r-
R. ConverO'ent.
b
I' (I' + 1) \
nP-1 + 2 3
= 1 + --+ 1 + .--+ 1 +
11
aU+l -
L.IJj
.rt.n _ 2, ~1 Unl
,,-+co
()(,,+l -
~"+l - ~••
()(" 2 d) a
" 42 43
+ ·1"
--.+ 1
R. Convergent.
t [3n+10.=-:;: {3n - I' (I' +t11)' "'-
!jpLl"+' ...
Conform teoremei Iui Stolz, rezulta ca ~i Um

n~oo a" = ~.
2
e) a
"
= -1·21 + 3.23
-
1
+ '" + ------
(2n-I)22"-1
R .. Convergent.
r'·) 11 .0
1
.1 II J';·Jf:.h ,oc f) a
"
+ -1 + ... I, ------
= -2·53·6 1
(n+I)(lI+':)
EXERCITII PROPUS'B SPRE REZOL V ARE
t')'!) \,
97. POI'ninll de la definitie", sa se arate cit

Se cauta, 0 descompunere de forma
n (n + 3)
=-+---.
A
n+3
n
B
I':
1m ---'-- + 2 -
,,-+ co +1 -
n2
3n2
1
'3'
R. Convergent.
0' )
b
a" = --
sin
2
+ --
sin
.l:
~
+ 2.T
sin
+ --.2"
111'
R, Convergent,
.
Sa se deterrnine, 1b1t rang d(},la care 'incep'inll lliferenta dintre limita
sirului .'Ii termoenlil ge1'1,emleste mai mica decU _1_.
,
,t' \
'
'I, I J \\)
100
I' \ ~ b( ..],,, 1 = + /_2 + '" + ~::,.
Vn R. Divergent.
98. Sa se arate ca ~irul av'ind termenul general i) Fie a " -_ ---~~~
1-3·5 - - - (211 1)
"_ n 3" n!
- Sa se calculeze lim a",
It-..
= (1 + cos n,,)
00
a" --n+1
Se tine seama de relatia ce exista intre termenii a ~i 0,,,+1' R.O.
I) (J
nu are limita. ~\ "I 1 {\ I 101. Sa se calculeze lim a" 'in 'W'matoarele cazur·i:
n-+co
99. Sa' se at'ate ca. ~intl l;tv'inil tennerwl geneml a) a" = -------
V1I2+n+1-2Vn2-n+1
n
, R. _ 1.
au
, ,\\
= (sin n~
- )n3 b) a " _-
( '\
2n + 2_3"+3_5" R.2-.
3"+3.4n+5.5" " 5
este nemarginit ?i nu tinde ~dtr~ infinit.
100. Pfmtru fieeare din .~iI'1trile date ·mai departe sa se se/'ie C ) a" = 1"/-
v n· --n-I
5n +1
+ ---.
4n-l
rHl
R.1.
tennenii \~ - I si'h apoi sa sel studieze natu ra lor:
.0", 0,9' 0,3 J I" '-\
2·5·8 .. - [2+(n-1)3] C d) a,,=(o,999)"nsinVl~2+1+ 311(11-;:-1) +(o,77)n_~.

a), a" 7': _ ..•\
5.10-15 ... [5 +- (n - 1)5]
• R. onvergent. (n + 1) (211 + 1) n + 1
1 4 -i
+ 1+ 3(n-I). 'n.2-.
b) a" = -2 + -6 + -10.. :+ 2 + 4 (n - 1)
It. Divergent. 2
77
76
Wi!!
_______ • ~ __'.J
I
-y- ---------------,
103. Sa se calcllleze :
"
e) a" = (- 1)" . _"
5"
+ V;~~
II
n. 1.
Jf
a) IHOO
lim V~3"
(3n)!
(n !)~ •
R.I.
R. 6.
"
f) a" = (l + ~
2:!2+ _I + ... t
-1I __ 211I ) (:{.2" +211(-1)") •
R._l_.
b) 'H (2n)! 8"
lim00 V---:(-n-!)2- :{2
V n+Vil2 +1
g) a" = V3n + 1 n·V~·
3 Se va folosi rezultatul obtinut in exercitiuJ 90.
104. Sa se calculeze:
h) an = ----
n2 + 1
tg - . H. O.
(_I)" 113 (
4n
1'1: )" a) Jim
"-+00
n (Ira - 1), a > 0, R. In a.
3" + (_3)"
i) a" = 4n
n. O. b) lim<n+1)"-n"-
it-+-oc n~-l
rJ. > o. R.rJ..
j) an = {jn2 [lYn +l-lYn - 1]. R.~. 105. Fie date numerele an IJi bo (ao > bolo Tet'menU ~irnrilor
3 (a,,),.EN se dau cu ajutorul relatiilor :
k)an= n! R. O. al = an + bo
2 ' a2
+
= ---,
2 ..., a" = (/"-1
a1
-----,
b1 + b"_1
2 ...,
(II + 1) (II + 2) ... (II + II)
1) a" = a6il
, a>O. bI = Vaobo, \ b2 = VaIbI, ... , b" = Van-Ibn_I, ...
(1 + an) (1 + 2a2n) (1 + 3a3n)
Sa sedemonstreze ca ~irurile (a,.)nEN lJi (b"}"EN sint eonvergente
~i tind catre aceea~i limita (nwmita media aritmeUco-geomett'iea a
n. 0, daca a < 1; _1_,
24
daca a = 1 ; ~,6 dadi a > l. lui Gauss).
Se va proceda ca in exercitiul 83.
o.)3n
" . R.~
e
107. Sa se calculeze limitele urrnatoarelor ~irut'i :
3+-n =
m) an =( 1 )3" a) a
n
_1_P _+_2p_.+_,._._+_n_p.
nP+1 R. _1.
P +1
4
n) an = ------------.
E + E (32 + ... + E «211 -
(x) x) 1)2.r) R.-3 x. b) a" 1P + 3P + ... + (2n -l)P
113
nP+1 n.~
p +1•
102. Sa se arate ca : c) a _ ,,- -- In n
nle R. O.
•
a) 11m
n-+oo a
n = 0, k nnmar
nk
nattlral, a > 1. Se va aplica teorema lui Stolz.
Vn-!
= o. A
Ht 108.. Sa se70.
exermtiul verifice eu ajutorul teoreme'i lui Stolz rezultatul obtinut
b) lim
n-+oo (2+Vl)(2+Vi) ... (2+Vn)
79
~ 78.&.-............ _ J
/
II.. 113. Folosind exercitiul anterior sa se arate ca

109. Sd se arate cd
lIrn - + -- + .. ,+ - = In 2.
Hrn
,,~OC (
1+ -.-
Il~.
=== e, n" n1l1nere naturale . • ••• (,1I1
.,,~ +
II 1 1 1
2/1 )
1 )"~'
110. Sd se arate cd:

~ 114. Sa se arate ca daea Iirn
,,~oo
a" = a, atllnci pentnl orlee permll-
tare a termenilor se obtin ~iruri care COn1'ergciUre a .
lIrn t +- = e, a" nnmere reale, lIrn a" = 00. >' 115. Sa se calculeze Hrn a" dacd
•
1'1-;'00(. 1 )""; .'
(1,~: . .
"-;'00 . n~oo
'Punind n" = E (a,,) se obtine,n" -<. a" -<. n,..+1'

a)an=b 1+--;--1.
"(V
(1+ Il~'+l
_1 r -<. (1+ _1
lIk r -<. (1+ Il" )""H.
_1
k_l
Se inrnuIte~te fiecare parantezii

1I
k ) \
cu conjugata. n.~" .
.~1 tin(]e 3
lll. Sa se m'ate ca .~irul ( 1+ -:11"+\ este descresci'itor
eatre e.
112. Sa se arate cd .~ir1tl C1l lennimul general 'I-,...
b) a" t
= "-1 (V-I +-k:
Il -1)'
n,~.
9
1 1 • 116. Termenii .~irlllui a" se dau in mo(lul urmiUor:

= 1 + -:-+
a" !. ... + -II - Inn
a1=Va, - a2= If
Va+Va, ... ,a,,=a+ 1 ! V a+ V a+ ... \"
+Va,- ( a>O.
<allie.1i
..
este descresciUor .~imiirginit. Sd se arate cd .~inll este convergent ~i sd se caleltleze apoi limita sa.
Din inegalitatea Observam ca ~irul este crescator. Din relatia
1+ -:1)"+1 > e > (1)"
t+-:
(
an =~-
an
....J,.- 0)1_1
1I1i
se obtine
__1. < In (1 + n) - Inn < -1 . ded~cern ca ~irul este ~i marginit. Limita ~irului 0 obtinem trecind
11+1 II la hrnita in relatia a~ = a + an-I'
Dind lui n valorile 1, 2, ... , k ~i adunind inegalitatile obtinute 117. Fiind dat ~irul al carui termen general este
se obtine ca a~..t'l > O.
Din an =(1 __ 221)(1 __ 32
1)"'(1 __ 1).
112
a~. _ a"-1 = In (1 + 2..)

k
- /; + 1
__ 1_ >0 8a 8e formeze termenii aD a2, a3 ~i apoi sd se arate cd lirn
'U-+oo
a" =~.
2
. Se studiaza posibilitatea simplifid1rii unei fractii eare se afla
rezulta ca,~iruL este, descrescatol' ~i marginit inferior de O. lutr-o paranteza, eu fractiile vecine.
.~----j
Limita ~irului se nurne~te constanta lui Euler (0,5772). 6 - e. H3
81
, 80
--, --------
2.2. Marginile ~i limitele extreme ale unui ~ir
de numere reale
iUarginea superioaru. Fie ~irul (an)nEN' Se nume~le 'margine superioaru a ~irului

l' V"
a) Fie ~irul (a,,)nE.Y. Oac:! nol1!m xn
=
Sltp (an. an+t,. •• an+v •... ), (respecliv
inf (an. ~ian+t •... , an+v •... ). atunci ~irltl (xn)"E.Y esle descresdlor
Y c\'esc:ilor) (respectiv
=
dat numarul !Ld (finit sau + 00) care posed a urm:'itoarele proprietati:
1) a" -< !L,j pent\'u orice n; II
lim xn
n-+oo
=11-+01:1
Jim
_
all (respectiv lim y"
11-+ 00
= '11-+00
lim an ) .
2) pentru orice Ct. < !LdexisU\ eel pu\in un indice n astfellneit an > Ct..
Se noteaza!Ld = sup an = sup (at. a2, ••• , an'" .).
"EN
~irul (a,,)nEN sup an < 00.
este marginit superior daca ~i numai dac:! nEN EXERCITII REZOl VA TE
Marginea in(erioaru. Fie ~irul (an)"EN' Se nume~le margine in(erioarii a ~irltlui

dat numarul !Ls (finit sau - 00) care poseda urmiHoarele proprieta\i: 118. Sa se determine marginea infel'ioal'a *i marginea superioal'd
1) an >!Ls pentru orice n; pentru ul'matoal'ele *iru1'i de numel'e:
2) pentru orice Ct. > lis exista eel pu\in un indice /I astfel ca an < Ct..
Se noteaza !Ls = inf an = inf (at' a2 •••••
nEN
an , ... ). a) an = 1.
11
~irul (an)"EN este marginit la stinga. daca ~i numai daca nENinf an> - 00.
n
Limila superioan1. Se nume~te limila superioaru a ~irului (an)nEN numarul Id finit
sau infinit care arc urmatoarele proprietati:
1) oricare ar fi numarul Ct. < Id. inegalitatea an > Ct. are loc pentru 0 infinitate de
b) an =n+1
valori ale lui n;
2) oricare ar fi num:lrul ~ > Id. inegalitalca
pentru un numar finit de termeni.
a" > ~ cste verificata eel mult c) an =~n(-l)"
11
+ sin n-2..
2
Se notcaza Id = Jim an = Jim sup an'
n-+oc tl-+-CIO 1
A vem Jim an
n...•CXI
< 00 daca ~i numai daca (a"),,EN este marginit la dreapta. d) an = ;;-_3.4 •
Limila Fie ~irul (a"),,EN. Se nume~te limila in(erioaru a ~irului (a,JnEN
in(erioaru.
n umarul Is care are urmatoarele proprieta\i:
1
1) oricare ar fi numarul ~ > 18' inegalitatea a" < ~ are loc pentru 0 infinitale de
valori ale lui n;
a) a" =1 n
2) oricare ar fi numarul Ct. < 18, inegalitalea an -< Ct. este verificata cel mult pentru
un numar finit de termeni. ~irul este crescator ~i convergent catre L Marginea inferioara
Se noteaza 18 = lim an = lim inf an' a ~irului este deci O. tntr-adevar:
ar fi n, all > 0 ;
n-+ao n-+co
1) oricare
>-
~intl (an)nEN este marginit inferior, daca ~i numai daca lim an
n-+- 00
00.
al <2) oricare
('1..
ar fi > 0, exista termenul al = 0 astfel mcit
('1.
A vem
inf all -< lim all -< lim an -< sup an'
Marginea superioara a ~irului este 1. Intr-adevar:
nEN n-+oo nEN 1) nu exista nici un
11-+00
ce este evident; termen al ~irului mai mare decit 1, ceea

Proprielu(i. 1) Penlru ca ~irul (an)nEN sa aiba Jimita este necesa\' ~i suficient ca
lim an = lim an'
2) oricare ar fi < 1, exista cel putin un termen an astfel
('1.
nEoc n-+oo ca an > caci inegalitatea 1. - 2.. > este satisfacuta daca n> _1_.
IX, IX
11 I-a
2) Oricare ar fi ~irul de numere reale (a"),, EN. avem b) a
n
= __
n +1
1_1 _ •
lim an = sup inf (an+t• an+2, ••• )

n-+ao neN
~irul dat este crescator, deoarece
lim an
n-+oo
= nEN
inf sup (a,,+p an+2, .•• ).
1
an+l - an = (11 + 1) (n + 2)
83
~ 82 -A-__... _ j
~
---------------...1
::VIarginea inferioara este a1 = 2-.
2
Intr-adevar : 119. Din I}irul (a,J"Es se ext rage subiJirlll llk17 Uk2' ... ,Ilk"" ..
&1, se arate ca
1) ~irul fiind ereseator, a" > a1 = 2-.
2
orieare 311' fi n; sup aim -- inf a",
2) pentru oriee rJ. > 2-
2
exista termenul a1 astfel ca a1 < rJ..
V om demonstra numai prima inegalitate, eea de a doua lasind-D
l\1arginea superioara este 1. Intr-adevar: pe sea,ma eititorului.
1) ~irul fiind erescator ~i avind limita 1, inseamna ea nu exista Fie fld = nEN
sup an ~i [L~ = nEN
sup akn. Sint urmittoarele posibilita~i :
niei un term en al ~irului mai mare deeit 1; 1) nu exista niei un term en al ~irului (an)""=::Nmai mare deeit
2) pentru ariee rJ. < 1 inegalitatea a" > rJ., adiea-n-n+1 :> rJ., este fL~; in aeest eaz, aplicind defini~ia marginii superioare eonstatam
ea fl:, = [Ld ;
indeplinita
.
daea n > _C<_
1-
• 2) exista termeni ai ~irului (a,,)nEN mai mari decit [L~; in aeest
c<
caz [Ld > [L~.
c) a" = 2-n n(-I)" + sin n~2 120. Sa considerdrn lJirllrile (an)"EN ~i (b,,)nEN' Sa se arate cd.
sup (an + b,,) -- inf an + inf bn•
Obsenam ca Din inegaIita~ile evidente
daea n = 2k, k = 0, 1, 2, ... an -< sup a", b" -< sup b".,
{I . daea n = 4k + 1, k = 0, 1, 2, ...
valabile orieare ar fi n, ob~inem
,!,
a" ~ \~ n2 + 1,
- 1, daea n = 4k - 1, k = 1, 2, ... an + b" -< sup an + sup b",
deei ~i
Propunem cititorului sa verifiee ea [Ld = 2 ~i = -1. [Ls
sup (a" + b,,) -< sup an + sup bn .

_1_ •
d) a" = n-3,4 Stabilirea eelei de a doua inegaIitati 0 lasam pe seama cititorului.
Sa seriem primii termeni ai ~irului: 121. Fiind tlat iJirlll
--,--, --,-,-,
2,4
1
1,4
1 ,1
0,4
1
0,6
1
1,6
...
a,,= 1+-n1 )" ,---n
+ 7:
eos n-,
( -I)" 2n + 1 2
Observ.lm ca termenii au a2, a3 sintnegativi~i desereseatori,

iar eeilalti termeni, pozitivi, desereseatori ~itinzind la zero. Rezulta ea Sa se deterrnine un subsir
,
a carui lirnita Sa fie ~2 + 1..
1 Deoareee
rII.d = 0,6
- , [Ls = °,4
kk ==0,0,1,1,2,2,
......
k = 0, 1, 2, ...
Stabilim u~or ca numerele [Ld ~i [Ls gasite
cos n ; verifica
daca n =
= -1,0, eondi~iile
dac~ n =
4k
2k
+
+ 2,
1,
care Ie definese. ( J, darn n ~ 4k,
84
85
. JL _
rezulta ca
~
daca n este par,
.
(
1+- 1 )"
11
_11_
211 + 1 + 1, daca n = 41., 1. = 0, 1, 2, ... , n,
h) a" =
In,
-,1
113
daca 11 este impar.
an = (1+ ~rn211 1 ' daca n = 2k+l, 1.=0,1, ... , n, ... ~irul fiind nemarginit, ld = =.
: Sa aratam ca l.• = 0. Intr-adevar:
( 1+-1 )n ---
+ 1 -1, 11 211 11
daca n ~
= 41.+2, k=O, 1,... ,11, ••• 1) inegalitatea a" < ~ este satisfacuta de 0 infinitate de ter-
Sub~irul (a4khES are limita ceruta. meni an, n=2k+l, k=O, 1, 2, ... , n '" > ,3/T
V "[3;
2) a" >- ° oricare ar fi n.
122. Sa se determine limitele extreme ale u1'Indtoarelor ~iruri :
a) a
n
= 1+ (_1)n
2
+(_1)"_11_.
+ 1' 211
123. Daca fLa este marginea superioard a .~il'ului (an)nEN' at1mei

b) an -_ u_
-n~(-l)"
exista un sub§ir convergent cdtre fLa, precurn ~i un sub§ir care con-
11
verge cdtre fL••
+ 1'. daca n este par, 124. Sa se determine 'tnat'ginea superioara fi marginea inferioara
I 1 + 211
_11_ pent1'11,urmdtoarele §iruri :
= - _11_.,
+ 1 daca n este impar.
11
a) an 1 2n
a) a" = +1 112 R. fLd = ~; fL. = 0.
Sa aratam ca 1) ld = : ' 2) i. = - ~ b) all = 2 + (-2)". R. fL.: = +=; fL. = -=.

1. Pentru orice IX < ~2 inegalitate;:tl + _11_
2n +- 1
> este IX satis- c) a" = --+ 11 cos n".
11 -
R. fld = 1; fL. =- 1.
11
facuta de termenii an, n = 2k, 1. = 0, 1, ... , n ... > ,a-I; 3 - 20(

d) a = --sm
n + 1. n --'
r=
R. fLd = 2; fl. = - -21. mega rIta tea - 2n
-- n+ 1 <~ este satls-
.
f) a" = 1+ (-1)". 11 - 1 R. = 1; fl. = 0.
2 -11-' (.l'a
HLcuta de termenii a", n impar, n >~

1 + 2(3 ; 125. Se dau lJirul'ile:
sub~irul - _1_1 _
211+1
Wnd descrescator ~i avind limita - ~,
2
rezulta
1
~.
ca ol'lcare ar f1 n, an > - -21 . a" = n _ 2,2 , bn = 11 + 2,2
87
- 86 Jt..--. _ .J
--. ....•
Ea se arate ca 133. Fiind date .~il'ul'ile (an)nEN ~i (b"LIES (Ie numere poziti've,
sa se stabileasca 10elatiile
sup (a" + bn) inf a" '+ inf b". !irn a" !im bn .:::;;:Hrn (an b,.) .:::;;:Hrn (an bn) .:::;;:lim an Tirn b".
iI-+- 00 It-+-00;;:::;;; n-+ 00 Jl-+ 00 II -+ 00
126. Fiind date ?irurile (a,,)nEN ?i (b,,)nEN' sa se arate ca

134. Fiind clat ~il'u1 de numel'e pozitive (a..) nEN CU !im (In =1= 0,
inf (an
llEJ.'\l
+ bn) .:::;;:inf
tieR
an + sup
nE.i..Y
b", sa se arate ca
u-+ QO
sup an
liES
+ nEX
inf bn .:::;;:SUp (a"
nE1V
+ bn). lim ~ _
n:;:;;;; an -
1
Ihn a n .
11-+00
127. Sa se amte ca
, 1
Ce se intimpla claca Hrn a"
!l-+OO
= O?
III - sup a" "EN
135. Sa se determine marginea inferioara, marginea .'!uperioara ?i
"EN
° f ( an
1 ) ~ -nEN
--, daca sup a" =1= 0
III
l ± 00, (laca SUp a" = O. limite1e extreme pentru u1'matoare1e ~iruri:
Consecin~a imediata a defini~iiloro

a) a", = (1+ ~n r [2-2 + (-It J + cos n
. 2 .
7:
128. Sa se arate ca
III
'I
inf an inf bn':::;;:inf (an b,,) .:::;;:Sup (an bn) .:::;;:Sup an Sup b" daca
nEN "EN nEN nEN "EN "EN Tinem searna ca ~irul (1 + :1 r este crescatOJ' ~i tinde spre e.
firurile (an)nEN ?i (bn)nEN sint cu termeni pozitivi.
I
R 1 =-+1'.
3e
's
1 =--'".=-
e
2 ' ra"
3e + 1;11rR,= ~.
129. Sa se arate ca daca intre termenii ?irurilor (an)nES ~i (bn)nES ° d 2 2 2
are loc 10elatia an .:::;;:bn oricare 0.1' fi n, atunci "("-1)
lim an':::;;:lim bn ~i !im an .:::;;:lim bn .

1"1-1>0: n..,.oo n-+oo '11-+00 b) an = (_])"+1 [1 - (-1)
2 -~-l
+ (-])" +
_Il_ 1
4n [1+ (-1)"].
Consecinta imediata a defini~iilor. Hlo 3
R. 1s = !.Ls = - 18' 1d = (.Ld = :2 .
130. Sa se a)'ate ca
Hm inf (-a,,) =- Hm Sup a,,; Hm Sup (-an) = - Hm inf an' c) a

n
= 2.-n n(-I)" + sin2 n IT •
4 R• 1s = !.Ls = -'d21 . 1 --- 'I -_ -.
rd ')
n-+oo n-+oo 11-+0::. 11-+00
Consecin~a imediata a defini~iiloro

131. Daca din ?irul (an) se extmge ~i1'tll (akn )nEN at~lnci
lim sup ak" ':::;;:!im Sup an, lim inf akn
n-+-co n-+oo n-+oo
:> n-+oo
lim inf an'
IJII
132. Daca dintr-un .~ir se extrage un n~lmar finit de tenneni,

limitele extreme ale ~irului nu se schimbdo
88 89
(J
1. Opera/ii. Fie ( ~i 0 douii funetii definile pc mul\imea ~l ~i x~ un punel de acn-
mulare (finil sau infinit) a lui A. Presupunem
12 (finilc sau nu) in punetul xo.
ca functiile { ~i 0 au limilele 11 ~i
1) Dacii II + /2 arc sens, functia suma { + 0 arc IimiLi in .1:0 ~i
lim [((x) + 0 (x) 1 = 11 + 12 = lim (x) + lim 0 (x).
X--"..{'o X-;'Xo x ....•.Xo
2) Dae~i /1/2 arc sens, funetia (o are limitii in puneluI .1:0 ~i

lim (x) O(x) = 1112 = lim (x) lim 0 (x).
LIMITE DE FUNCTII. X-;'J'o x-+.ro
3
.1:-+.1'0
CONTINUITATE •3) D ae~1 -~/, arc sens, f une,Ia

t' el'1 -( are Im\ a III punelu
0
r r' J' x'o ~I
lim ((x)
Iim _(_(_.1:_) =.i = _"'_-+_"'_0 __
"'-+X .• 0 (x) 12 Jim 0 (x)

X-+:lo
3.1. Limite de functii .1) Dad (Z esle un numiil', alunei funetia (X( (x) arc limil,l in Xo ~i
Jim [0:(.1:)] = (XII = (X lim (x),
Fie A 0 multime de numere reale ~i Xo (numar finil ori nu) un punet dp, aeumnlare x-+xo X-+·l'o
al multimii A (neapartinind neaparat multimii A). Fie (0 funetie reala definiUi pe 11.. 5) Daeii II - 12 are sens, fune\.ia ( - 0 are limitii in Xo ~i
Se spune ea I (finil sau infinil) este limila (unc/iei (In punetul Xo relaliv la mul-
~imea A daea, ol'ieare ar fi ~irul (X,,)nEN de pnnete din A, Xn lim x" = xo'
xo' en n~ao * Jim
X-+Xo
[(x) - o(x)] = 11 - 12 = Jim (
X-+Xo
x) - Jim
.J'-+.1"o
g(x).
~irul (x,,) al valorilor funetiei are limita I. Yom se'rie aeeasta astfel
6) Dae~l I~' arc sens, funetia al'e limil:i In egaJii eu 12
= lim (x) sau I = lim (x)
(O Xo
limo(",)
:
X-+OXo x~xo
xEA lim {(x)g(J)
.t-;..(·o
= .1'-;'Xo
Jim (x)"'-+"'· = II,1 .
Numarul I (finil sau infinit) este limita funetiei In punelul Xo relativ la multimea
A dad! ~i numai daea, penlru oriee veeinalate V a lui I exista 0 vecinillate
zlnd de V) a lui xo' astfel Inelt, orieare ar fi x E An U, x
U (depin-
xo' sa avem (x) 8 V. * Fie functiile
de aeumulare a lui(: B.~l Daeii
t) Jim (.1:)
~ B :~i 0 : B ~ R,
= II, 2) (x) * II pentru .1:

1I un puncl de acumularc
* a,' 3) \im 0 (y) = b,

a lui A ~i b un puncl
atunei funetia com.

Aeeastii propozitie este eehivalenla eu urm[\loarele: x~a y~b
Daea Xo ~i / slnl finite, / esle limita funetiei In punetul ;1'0 l'elaliv la mul\imea A pusii 00 { arc Jimilii in punetul 1I ~i
daea ~i numai daea, pentru orice numar e: > 0 exisla un num[\r a (e:) > 0, asHcl
It'i
Incll pentru oriee x811., x*xo, en Ix- xol < a (e:) s~i avem I(x) -/1 < e:. lim 0 [{(x)] = \im 0 (y).
.I.'-;'a v-+b
Daea Xo esle finil ~i I = + 00, atunei lim (x) = 00 daea ~i nnmai daea, pentru
oriee numar e: > 0 exisU\ un nnmal'
Ix - xol < a(e:), sa avcm (x) > e:.
;r-+-xo
(e:) > 0, asHel Inell orieare ar fi .1: E ~~, x

1> xo' * I I. Crilerii.
alunci \im ((x) = I.

1) Dae~1 !((.1:) - II ~ o(x) orieare ar fi x E ~t ~i daea Jim 0
J.'--+.fO
(.1:) = 0,
Propunem cilitorului s[\ formuleze definitia In eazull = - DO ~i Xo finiL X~XG .
Daea x. = 00 ~i I esle finil, alunei ",~ao

lim (x) = / daea .~i numai dad\, penlt'u oriee 2) Dac~l (x) >- h (x) ~i dac~l Jim 11 (x) = 00, alunci ~i Jim (x) = 00.
numar e: > 0 exista un numllr (e:) > 0, asHel Inell daea x E A, x
sa avem I(X) - /1 < e:.
1> xo' x > (e:), * 1>
-
3) Daeii ((x) ~ h (x) pentru
00.
X-+J'o
.1: E A ~i dac~lJim h (x)
X-+J:'o
J'-+j'o
=- 00, atunci ~i Jim (x)
x-+xo
=
I~I
11
Propunem cititorului sa formuleze definitia In cazul Xo = - 00 ~i I finil.
Dacl\ Xo = 00, I = 00, atunei x-+ao
lim ((x) = 00 dad !ti uumai daea pentru orice numar
·1) Dad I (x) J < Al ~i Jim
X-+J'o
0 (x) = 0, atunci Jim ((.1:) 0 (x)
X-+Xo
= O.
:j) Crileriullui Cauchy-Bolzano. Conditla necesarii ~i sufieientii ca functia ( definita

e: > 0 exist~i un numl'l' 1> (e:), astfcl Incil orieare ar fi x E A, r> o(e:), sa avem pe mu1tlmea A s~1aib~l Jimilii finil
(x) e: •.
Propunem eilitorului sa formnleze definitiile eorespunzi'tloare In cazurile x. = x' =1= xo' x" *
ca pentru orice e: > 0 s~iexiste 0 veciniitate Va Iui xo, asHel ca indata ce x', x" E Vn A,
.t'o s,1 avem 1(.1") - {(x") 1 < e:.
= _ 00, I= 00; x'o = 00, I= - 00 ; Xo =- 00, I= - 00.

111I1i!
91
90
1M
Se spune dla
daca. penlru orice ~ir (;l'o)"ES,

esle limila la
x"
lei
(lreapla
= (xo
> Xo ~i11-+00
lim x" = xo'
a (unctiei
+
(In punclul xo' ~i se noteazii
0) = x-+xo
lim (x),
x>:t'o
avem n-+oo
lim (x,,) = Id'
l' EXERCITII
136. Folosind dejinitia limitei 1,nt1'-unpunct, sd se demonst1'eze
lim
x~2
x2
REZOL V A TE
= 4.
cd:
""""!I
Se spune cii Is este limila la sllnga a funetiei ( In punclul xo, ~i se noleaz[l Vom arata ca pentru oriee e: > 0 exista a (e:) > 0, astfel ineit
Is = (xo - 0) = x-+xo
Jim (x), pentru oriee x satisfaeind inegalitatea x - 21 a, sa avem 1 <
X<XO I x2 - 41 < e:.
ca x - 21 < a, adiea 2 -
Sa presupunem a < x < 2 + a.
< = .t·o' = Is'
1
dadl pentru orice ~ir (X,,)"ES, Xn ;1"0 ~in-+oo

lim x" :lYemn-+oc
lim (x,,)
+ 2/ -< I xl + 2 ?i din inegalitatea - 2
!nsa I x - a < 2 - a <
Defini~iile formulale mai sus slnl echivalente cu urmiitoarele: < x < 2 + a dedueem
Numiirul lei este /imila la dreapla a func~iei ( In punctul Xo (xo finiL) daeii pentru
oriee E > 0 existii un numiir 8 (E), aslfel Indt Indalii ee 0 < x - Xo < 8 (E) sii avem I xl < 2 + a, I xl + 2 < " + a.
I(x) - leiI < E.
Numiirul Is este /imila la sllnga a funetiei ( In punctul Xo (xo finit) daeii pentru Deci
oriee E > 0 existii un numiir 8 (E), astfel Indt Indalii ce 0 < Xo - x < 8 (E) sa
avem I(x) - Is I <.E.
Formularea definitiilor eehivalente In eelelalte cazuri 0 liisam pe seama eititorului. I x2 - 41 = I (x - 2) (x -I- 2) I = Ix - 21 I x + 21 <
Daea limitele la stinga ~i la dreapta ale fune~iei ( In punctul Xo au sens, atunei
imita fune~iei (In Xo exista dad ~i numai daea primele existii ~i slnt egale. < Ix - 21 (I xl + 2) < a (4 + a).
III. Proprielrl/i. 1) Driee funetie monotona are limite laterale In orice punet de
aellmulare al domeniului sau de definitie. Fiind dat e: > 0 arbitrar, daca a (4 + a) -< atunci ~i
e:, 1 x2 -
2) Daca (~g(x), pentru x siluat Intr-o veeiniHate V a lui xo' ~i dacii ( ~i g
au limite In xo' alunci lim (x) ~ lim g (x). - 4\ < e:. Insa a (4 +a) -< e: daca 0 < a -< - 2 V 4 + + = e:
x-+xo
3) Daea «x) are limila In Xo ~i daea exista
x-+xo
vecinalate V a Jui xo, astfel Indt
. --- E
pentru oriee x E \' n A, eu x=/=- xo, sa avem (1. ~

0
(x) ~~, atund X-+J'o
lim (x) ~ ~ .
(1. ~
2 + V4 + E
4) In particular, daeii (x):> 0 pentru x E U, x=/=- xo' atunei x-+xo
lim (x):> o.
137. Folosind dejinitia Hm _._1_
sd se arate cd X-+oo x' + 1
= o.
5) Dadl lim «x)
;r-+xo
> (1., exist a 0 vcdniitate V a lui xo. astfel Inc1t penlru oriee
XEVnA, x=/=-xo, sa avem (x) > Ci. Vom arata ea pentru oriee e: 0 dat, exista a (e:) 0, astfel > >
D propozi~ic asemiinatoare este valabila pcnlru x-+oo
lim (x) < ~. ineit pentru oriee x >
a (e:), sa avem _1_ < e:. Din inegalitatea
G) Daea lim (x) * 0, avem (x) 0 pc 0 veeiniitate a lui xJ'
x2 +1
l/'~
=/=-
x-+xo
In apliea~ii sc folosese des urmatoarele limite: --:;--
x· + 1
< e: obtmem x> --. eCl 0 (e: = --.
x este masura areului in radiani 1 . , 1-
1/ E
ED'" ) E
. sin x
11m -- = " 138. Fie junctia j(x) = sin x, dejiniUi pe R - {O}. Sd ;Je arate.
x-+O X - , dacii x este miisura arcului In grade. 4x
{I,180 daeii
cil Hm
x-+-oo
j (x)' = O.
;r-+OD
lim (1 + -.!-T = e;
X X-+QO
Jim (1 -I- ~X r= ea Deoareee I sin x I -< 1 ?1. r1m -1 = 0,
x-+oo X
aplieind eriteriul 11.4,
=
obtinem lim
X-+oo
j (x) = O.
lirn aX
= {O'00, dad, a0 < 10<1.
>
___________
L .
x-+-oo
lim aX daca
''''''00 { 0,
00,d~cii a ><1;
dacaO<a 1
93
92
"i 139. INe funcfia t:;I 0 141. Sa Be arate ca pentru funcfia
f (X)
1
= -x COS - x ,
1 f(x) = (2 + sin x) In x,
definita pe (0, 00) avem Hm f (x) = 00.
X-+CID
l7efinitii pe (-00, 00) - {O}. Sa Be arate ca functia mt tin de catrc

infinit Gind X tinde caf1'c zero. tntr-adevar, deoarece - 1 -< sin x,
Dad\' functh f (x) =~
cos ~x ar tinde catre infini t cind x tinde
,'I:
(2 + sin x) In x>- (2 - 1) In x = In x.
d\,tre zero, ar insemna ca pentru orice ~ir x" -+ 0 sa avem Insa lim In x = 00. Deci conform criteriului II.2 avem
lim f(xJ =
00. Vom arata ca functia considerata nu satisface condit,ia,
"'-+00
u-+oo
precedenta, adica vom ar[tta ca exista un ~ir (XJ"EN cu Urn x"
11••.• 00
= 0, Hm (2 + sin x) In x = 00.
astfel incit Urn f (x,.) =1= 00.
,,-+00
142. Sa Be arate ca funcfia f (x) = sin x definita pe R 1W are
limita cind x tinde catre
I infinit.
Fie x" = . Evident, Urn x" = O. Jnsa f (x,,) =( ~2 +
;; ,,-+ 00
Vorn arata ca pentru ~iruri diferite {X,,}nEN -+ 00, obtinem
_+Il1':
2 pentru ~iruri1e (f (X,,»nEN corespunzatoare limite diferite.
ar fi Urn f
n. Deci ~i "-+00 (X,.) = O. tntr-adevar, fie XII = n7t'; f (xn) = sin n7t' = 0, oricare ar fi n.
+ n7t') cos (~ + n7t') = 0, oricare Deci Hm f (xn) O.
n-+oo
=
1.40. Sa Be amte ca functia
(1)
Pentru ~irul x~ = 2n •• + !:.2 , evident, lim
n-+oo
x~ = 00; insa oricare
f (X) = (1 + sin x) In x, ar fi n, f (x;,) = Hm f
1, deci ~i 11-+00 (X;,) = 1.
I definitii pe (0, 00) nIt tinde catre infinit Gind X tinde catre infinit. Pentru ~irul x~' = 2n7t' + :11': , avem Hm f (x~') = -1.
I,
Daca fnnctia f (x) (1 = +
sin x) In x ar tinde catre infinit .
:.! ti-jooOC
dnd x tinde catre infinit, ar insemna ca pentru orice ~ir Xu -+ 00 o b s c r v a ~ i e. Sc poate arata chiar mai mult: per.tnl oriee ct, -1 < ct < 1,
I ~a avem lim f (x,,)
)1.•...•.00
=
00. Vom arata ca fnnctia (1) nu satisface aceasta cxista un ~ir XII' astfel Inelt lim xn = 00, lim {(x,,)
"-1-00 fl-+oo
= ct. Fie - 1 < ct < 1; existii
conditie, adica vom arata ca exista un ~ir x" -+ 00 pentru care un W, astfcl Inelt sin W = ct. Pentru ~irul' x" = (d + 2111':, avcm lim x" = 00, in
"-+00
1'1
sa avem Urn f (xJ =1= 00. limp ee oriearc ar fi Il, {(;J:n) = sin (co' + 2n1t) = ct, iar lim {(xn) = ct.
n-+ 00 "-+00
'i
-.: •
~Ie XII = "2 + :31t •.••
::::n7t' acest ~Ir; f unct,la. 143. Sa Be arate ca f1tncfia
•
f (x) = 2" arcsin (sin x)
f (x..) = [1 + sin C: + 2n7t')j\ln ('I; + 2n ••) = 0, definita pe R nu tinde Cat1'einfinit cind x tinde catre infinit.
Vom arata ca exista un ~ir (x,,) astfel incit lim Xu = 00 ~i
orlCa1'e ar fi n, deoa1'cce o1'ica1'e a1' fi n, 1 + sin (3; + 2n1t)'= O. lirnf(x,,)
I;-+~
=1= 00. "-+00
Deci ~i Hm f (XII) = 0, ceea ce t1'ebuia aratat. Fie x" = 2n7t'; f (xn) = 0, oricare ar fi n. Deci ~i nHrn
...•.oo
f (xn) = O.
11-+00
94 95
-------------~ ~
-. --
L 144. Fie functia f (x) = -2-x definita pe R - {O}. Sa se arate ca

x
x>o ~E(":')-
x~o
1~6. Sii se calculcze 1im U
Jim
z~o
f (x) = 00, iar )im
z~o
f (x) = - 00.
L>O x<O
Distingem urmatoarcle cazuri:
Sa aratam ca lim
z~o
f (x) = 00.
x>o
Vom arata ca z > 0 fiind dat exista 0 ( z) astfe1 ca Indata ce 1) a > u
o. In aecst eaz ..:. > 0 ~i pentru orice 0 < x < a,
o < x < 0 (e:) sa avem f (x) > e:. Fie e: > 0 este snficient sa 1nam
o (e:) =-.
1
E
Atnnci pentrn 0 < x < 0(0:) yom aveaf(x)
'
> E:. ~(/ < 1,
l'
E -u
(x)
=== O. Dcci lim -
.(~(J
x>o
xb
E 'u_
( l')
= O.'
Pentrn a arata ca 1im f (x) =- 00 este suficient sa In10euim
,,~o
x<o 2) b = o. in acest caz
x =- y ~i avem : -
xb
- == , (eel 1m _ ~ _ = .
E ('1')(/ 0 1 . ,"~o
l' xb P ('1')(/
x>o 0
1·1m-1 = rIln - -I = - r1m-1 = - 00. ...
;1'
~~o x' U U
> O. Yom avea- < > x,
V~O V~O
Z<.O V>O V>O 3) a < 0, b (/ 0, ia.r pentru I aj
/'145. Sa se calculeze:
III - 1 <..:.u < 0, deei
"I
E (x)-u = -1, -E
x b __
(/
(l') = __b . ;1'
lim 3 E (2.)
"'~o .=- ;1"
x<o .
eel x~o
Inl - X
, -
E ('1') (/
= _ 00.
Fo1osim inegalitatea D . "'>0
l' b
~
(1)
2.-1
x <E(2.)<
.x ~. < 0, b < O. Daca 0 < x < la/,
.!) a
E -
(x)(/
= -1,~Eb .1.
_U
=
Sa Inmultim (1) en ~. Deoareee x. ia va10ri negative, sensu) = - -; > 0, lar 1m- E -a = 00. ('1')
3 • .t b • rx>o
;~.-+o X
b, (x)
incga.Iiti),t,iise v:t sehimba ~i yom ob~ine
--·-;-<-E
.1:33 -x <~3x --1· '\ • , ~-+O'x . a
2 x l' ( 2) x ( 2 ) Propunem eititoro!ui ea in mod analog sa caicule"c Jim
~<o }c'E ( -,,) .
1)
eoarece 1m - . -
rx~o x2 3x
= -32 I rezu <:II C<:ll
)jX)('
~l 1m -
z~o r 3x E ( 2x
-
)
=-.2;j -~ 147. Sa se calculeze: a) 1im _(_-_I_)E_Cx) b) lim (~l)ECx)+2
;1;<0 z<O . x~1 (x - I) ';:t-t')- X--':1
'J
jaS<~JIlpc seama, ell oru Ul sa ara e ca x~o

lux 'ft
1m-3
l' u t ~ rx>o x
-'-
E (2)x
= -.32. a) Tinem seama ca
.Ii! (x) = fO, daea x,E [0, 1)

Rezulta ca. func~ia f (x) = ~E (~) are limita ~ In punetu1 x=O. [1, daca XE [1, 2).
7 - c. ] 43 'i'.
96
97
~ .. ,;~.
Prin urmare, Sa eonsideram eazul general x = n. Avem

f (1 - 0) = I'1mf
_1
x<I
(x) = I'_1 (-
un ---
x-I1)0 = lun
x<l
,
_1 --x-I1
x<l
= - 00
E (x) = t-
lL, 1, daea
daea XEn[n+- 1)1, n)
XE En,
f (1 + 0) = r1mf (x) = r"'•..•1

un ~(x-I_1)1 = r"'1m-- - 1 = - 00, f( n - 0) = limn {x} = Um
x-+ x-+ n
[x - E (x)] = lim (x
X-H~
- n + 1) = 1
",-+1 ...•
1 x-I x<n xl :r>1 x>l
f(n + 0) = lim
x ...•.n
{x} = lim
x-+n
[x - E (x)J = lim
x-;.n
(x - n) = O.
Deei Um (- 1 )E(,<) _ - 00. x>n x>n x:>n
"'•..•1 x-I
Deei funetia nu are limita in punctul x = n.
b) tntrueit Sa desenam graficul func~iei f (x) - {x}, Pentru aeeasta yom
presupune ca n -< x < n + 1, n = 0, ± 1, ± 2, '" tn aeest
caz, E (x) = n ~if(x) ,- x - n. Dad n -< Xl < x2 < n + 1,!(x1)-
= {I,2, - f (x2) = x2 < O.
E (x) daea
daca xE [1,
[2, 2)
3),
I'1 '
= Im--lIm-- -1 =
Deoareee
Xl
!
-
(n) =0 ~i x...•.
limn+l
x<n+l
f (x) = 1, rezulta ca in intervalul
f (2 - 0) = Umf(x) =
"' •..•2 Um
"'•..•2 (x -(_1)1+2
2) (x + 2) "' •..•2
x<2
X +2 "'...•':! x - 2
x<~ [n, n + 1 J functia' este liniara ~i erescatoare, crescind de la 0 la 1.
x<2 x<2 Grafieul ei este reprezentat in fig. 23.
1 Observam ca functia este periodica, de perioada 1, ceea ee
=-'00=00
explica faptul ca in punetul x = n avem aeelea~i limite la stinga
~i la dreapta ea in punetul x = 1.
4 •
=oc. J.g
f(2 + 0) =Umf(x)
"'•..•2
=1im
"'•..•2 (x - (_1)2+2
2) (x + 2)
x>~ x>'2
LJ
Deci Um _(_-_I_)E_("'_)
"'...•
i
148. Fie functia f(x)

x2 - 4
+_2_ = 00.
{x} definita pe R. ({x} este pm'tea=

/ /~// o
Fig. 23
/ ~.r
fractionara a lui x), Are functia limita in p1tnctul,x Sa se gene- = 1~

mlizeze pentru x =
n (n numar natural). Sa se deseneze graficul
C--149. ! =E
are limita in punctul x = 2.
functiei, Sa se cerceteze daca functia (x) (x) definita pe R
Conform defini~iei, {x} = x - E (x), Atunci Din definitia funetiei E (x) rezul1a
f (1 - 0) = Hm
~...•l {x} = Um
"'...•1 [x - E (x)) = Um
x<l
"'...•1 (x - 0) = 1
x<1 :t<1 E(x) =p, daea XE[I,~2)
l2, daca XE [2, 3).
f (1 + 0) = Um
x~l
{x} = Um
x~l
[x - E (x)] = Um
x~l
(x - 1) = O.
Deei f (2 - 0) = limE (x) = 1, f (2 +~O) = lim E (x) = 2.
x> 1 x> 1 X-+-2 x-+2
x<2 x>2
98
99
IIII
..•
Deoareec f (2 - 0) =1= f (2 + 0), urmeaza ea funct,ia eonsiderata Punet,ia data are limita in punetul x =1 daea ~i nnma,i daea
nu are limit a in pun~tul x =
2. Analog aratam ea funetia nu are
limita in niei un punet x n (n uumar intreg). = f(1 - 0) =f(l + 0).
150. Sa se cerceteze daca fllncfia f (x) E (-x) t1efinita pe R = insa
are lirnita in pll11ctul x = -2.
Va trebui sa ealculam f (-2 - 0) ~i f (-2 + 0). Insa
f(1 + 0) = limf(x)
X-+I
X>l = "-+1
1im(ex + 2
-=-) = CI.+-.!...
2
E (_ x) = r - 3, daca - xc [- 3, --2), adiea xc(2,3J

t- 2, daca - xc [- 2, -1), adica xc(l, 2J. •f(l - 0) = limf
;,'-.1 (x) = lim
;('-+1V~2- 2C1.x1n xc + x2 = V~ _ 1)2 =
;l'<1
Deeif( - 2- 0)=' _ lim
x-+ _~
E (-x)= -3,f( -2 + 0)= lim E(
-.C-+ - ~
-x) = -2.
X<l
-x< -2 -;"C>-~ = 10: -11.

Rezulta ca fuuctia uu are limit-a in x = -2. Iu mod asema-
nator aratam ea functia nu are limita i~ x k (k numar intreg). = Concli(;ia f (1 - 0) =
f (1 + 0) este eehiva1enta cu eeuat-ia.
151. Pentrll fitnctia f (x) E (-x) = + E (x) definita pe R sii '
i'l. - 11 = 0: + -.!..2 • Daca ex 1, I IX - 11 = >
1 ~i ecuat-ia se serie CI. -
se calculeze f (2 - 0), f (2), f (2 0). + , 1 = + 2.., ceea ce este imposibiI.

Daea, xc(1,2), E(- x) + E(x) = - 2 + 1 = -1.Deei If. - C/.
2
lim f (x) = -1. Imposibi1itate rezulta ~i eind 0: = 1. Daca IX < 1, I IX - tI =

(l'-=+~
:.c<2 = 1 - IX, Sl. eeuat1a'1'1
'
(enne
-
- C/. = ex + -,211 (e un de IX = _.
1
.1
Da,ea, xc(2,3), E (-x) +E (x) = -3 + 2 = -1. Deei
= ~_funetia
lim
x-+2
f (x) = -1. Deei numai
.r,= 1,
pentru IX admite limita i~ punctu1
x>:!
Deoareee f (2 - 0) = f (2 + 0) = -1, rezulta ea lim X-:l>-~

f (to) =- 1 -<';53. Pic fllnc(ia :
~i f (2) = O. f(x) =--

't- L---152. Pentn/' ce valoare a constantei 0: fllllcfia
1 + e;f-:!
f(.r)
_
= 0: + x
xc[l, 2]
definite! pe (-00, 00) - {2}. Are fllllcfia lintitii in pUlIctul x = 2'?
\ V 0:2 - 2o:x Ine xe
--=----
+ x2,
,
xc (0, 1) \"om ca1cu1a f (2 + 0) ~i f (2 - 0). Avem

definita pe (0, 2J are lintita in punc/lll x = 1°?
Evident, radicalul are sens oricare ar fi 0: ~i oricare ar fi x .
f(2 + 0) = 1imf(x)
.}'-+:!
= 1im--_
(f-+:! 1
Folosind inegalitatea ~.>:.! x>:2 1 + eX-~
(lxl-lo:l)2 = x2 + 0:2 - 2 I_'l.i!xl >0, • 1 1
obtinem (nsa 1im __
"'-+2 ;1' - 2
= + 00, 1im eX-2 = 00 ; cIeci 1im ---- = O.
.-,,>~ :c-+:! x-+2_1
12C1.xIn exl < 21 Cl.11 xl -<. x2 + Cl.2 (In xe < 1, daca x < 1). :r>2 ;~>~ 1 + eQ'-:!
100
'-.JV", '\
mil ~ ir L~ ~ 101
De asemenea, a) Vom arata in primul rind ca daca iZ:::> 1, avem IX:::> In iZ.
Fie nntural astfel incit rn < IX
1n un numar Tn + 1. Avem em <e7.. <
f (2 - 0) = Hm f
z~2
(x) = lim
x~2 2 1+
==== = (1 + l)m = 1 + 0:'. + O~, + '" +] > 1 + 0;'. =
insii em:::>
111. 2m
x<~ x<~ £-~ Deducem ca
1 +e
, 1 e7. > 1+ m :::> iZ.
(1)
1nsa lim _1_2
01:-+2 X -
=- 00, lim
x-+~
eX-~ = 0; dcci f (2 - 0) = 1. Logaritmind inegaHtat,iIe (1), obtinem IX < In iZ.
J::<~ x<2 Presupunind x:::> 1, avem
" "
Functia nu are limita in punctu1 x = 2.
O<'~= ( "f ~
=-0-.
22 1 x
;l n
111 ,1:2
.-rn
"
II2
=-.11 I~X <_.-;;-
1l X 11 n
- 154. Fie functia f (x) =~ x2 - 1definita pentJ"1l XE (- 00, - 1) U x
,>
U (-1,1) U (1, 00). Ar'e limita functia in p1lnctele x = -1 ~i x = I?

Avem Deoarece X~ao
lim ~1l . ~-::;- = 0, rezuIta in baza criteriului 11.1 ca ~i
x
f( -1- 0) = r1m --
x-+-1
x
x2 - 1
= r1m --
x-+-l
x
x-I
r1m
x-+-l
--_
X +1
Hm ~
x~cc :1.'
n =0 •
x>-1 .1:<-1 x<-l
1 b) Intr-adevar, deoarece e7.:::> iZ peRtru iZ:::> 1, avem
=-(- 2
00) =- 00,
pX
- :::> - =- xn•
f (-1 + 0) = 1·1m --
x-+ 1 x2 -
,1:
1
= r1m -- x
x-+ - 1 x-I
r1m -- 1
x-+ - I X
1
+ 1 = -2 (00) = 00•
;1'11
x )~"
2.
.-
) -;)
~ 211
z>1 x>-1 x>-1 ( >:, ( x~: )~" ( 1 )~'"
Functia comiderata nu are, deci, limita in punctu1 x = -1. '"
Rationamente analoge se fac ~i pentrn a se arata ca funct,ia, Dcoarece X~ao

Hm xn = 00, rezulta in baza criterinlui H.2 ca Z~~X
lim ~ = 00.
nu are limita nici in punctu1 x = 1. Intr-adevar
c) Sa se calculeze lim x sin ~.
:7'-+0 :r
f (1 - 0) = 1·1m-- x
:r-+! x2 - 1
= r1m--x +x 1 11m--
"'-+1
.
x-I
1
X-+l
= -1
2
(- 00) = - 00
x<l .1:<1 .1:<1
Deoarece Isin : )< 1, avem' x sin ~,I< .'C. Deci conform pro-
f(1+0)= 1·Im--=x
"'-+1 x2 - 1
rIm--hm--=-(oo)
",-+1
x
+I X
.
x-I x •• l
1 1-
:1
=00. prietiitii HA, Hm x sin ~ = O.
It>l 1t>1 .r>1 "'-+0 ;1,'
"'V 155. Sa se amte ca : v 156. Folosind cl'itel'iullni OMlChy Bolzano sa se ar'ate ca functia
a) x-+
Hm ao
In x
Xfl
=0 (n nmnaJ" natuml); b) 11m-
•
n-+co xn
eX
= 0, n Ell.
T
f(:,·) =x sin ~ definitt'i pe
,1' R - { O} ate limita in pnnctul x = o.
103
,j
Yom arata ca pentru orice z > 0, exista un nUmal' 8 = o( <:) >
> 0, astfel incit pentru orice x', x" =1=0 ~i satisfacind inegalitatile 158. Sa se arate cll functia f( x)
cl'iteriullui Callchy- Bolzano 1,npunctul
= sign x definitll
x = O.
pe R nu satisface
I x' I < 8, I x" I < 0 sa avem If(x') - f (x") I < z. ~tim ca
Insa
dacax =
daca >x <01, O.
If (x') - f (x") I = \x' sin ~, - x" sin .:" \ < \x' sin ~, \ + -'- 0,
1,
sign x ~{
+ \ x" sin ~"\ 0 arbitral', este suficient sa alegem 0, = -=-,
2 astfel
:c' = -Il 1 ,
:e" = -.!....n Avem If (x') - .f (.-v") I = I sign .!...
ca indata ce I x' I < --=-,
2 I x" I < -=-,
2 sa avem If (x') - f (x") \ < <:. j 1l
157. a) Sil se arate cll functia f (x) =cos 2-,

x definitli pe R - [O} - sign ( - ~ ) = 2.
v
nu are limitii in punct1tl x = 0, denwnstrind cll nn satisface ·cl'i- 159. Sii 8e calculeze
terinl genet'al al lui Cauchy ..
Vom arata ca exista un Zl > 0, astfel ca pentru orice' 0 > 0 Hm
"' •..• 00
(Vx2 + 1- x).
sa existe Xl ~i x2 satisfacind inegalitatile xII < 0, x21 < 8,
I 1
If (Xl) -f(x2)1 >-- <:1' Sinternurmatoi'

in cazu1 de exceptie 00 - 00. Transformam fnnctia
in modn1
Fie z = 2. Oricare ar fi 8, exista n astfel ca Xl = _1
2m,- < 8,
V x2 +1 _ x = (YX2TI - x) (VX2+T + ,I') 1 _

x2 = 1 < 0, If(x1) - f(x2) I = I cos 2n •• - cos (2n + 1) •. 1= 2. Vx2 + 1+ .1' V·x2+1+x
(2n + 1) 7t
1
b) Sil se arate cllfunctia f (x) = _x_,
x+1 dcfinitll pe R - {- I},
satisface criteri1tl lui Cauchy in punctul x 1. = I x I V 1 + :2 +x •
Fie x' > 0 ~i x" > 0, x', x" =1=1. ,Avem lnsa pentru x > 0,
If ()
x' _ f (.x" ) I --.- -' x') - (1x"+ x")
< I x'-
- \ 1 +x' x' 1 + x" \ -
x" I I (1 + x' \
_ x" I = I x' - 1 + 1- x" I -< \ x' - 1I + Ix" - 11· '

Deci
I x I ~ X" .P+i
x -x ~ x ( 1+ y- 1+ x'1 )
Este suficient sa alegem 8 = -=-,

2 astfel incit daca \ x' - 11 <.
<-=-,
2
Ix"-ll<':'"
2
saavemlf(x')-f(x")I<z. 1im (Vx2 +1- x) = Hrn.!...Hrn . = o.
"' •••• 00 "' •••• '" ;r "'...•CO VI + _1_
x2 + 1
1041
10f)
IIIiIII& ----------------.- j
...,
''(
Daca x > 0,
160. Sa se calculeze :' I xl =x ~i VI + x + x2 - VI - x + x2 =
Hm
X-+ ± 00
x (V x2 + 1- x). 2.1:
Avem x [VI + ~.T + x-1. + VI _ ~x + x2

_1_]
x Deci
lim
X-+oo
(VI + x + x2 - VI - x + x2) =
X (VI + x' - x) ~ Ix I V 1 + _1x2 +x . ?
Daca x > 0, = lIm - = 1.
1+-+_. + 1--+-.
•
X-+oo
IV x 1 x-
1 1; x 1 x'1
b) Deoarece pentru x < 0, I xl = -x, putem serie

Ix I = x, x (VI + x2 - x) = -1-;I ==1~
1+ +1 .1:2
-2
1 1
2
= Hm 1I1 1 + _~1 + 1 + a: + x2 + x2 = 1;1 + ~ + ~ + VI _ ~ X
+ :2
1 + x2
X·' X
VI - VI - x
deei _00 .
lIm x ( V - x) x-+oo
Deci X-1>-OO
Iim (VI + x + x2 - VI - x + x2) = -1.
Daca x < 0, 162. Sa se calculeze :
I xl =- {J.', X nil + x2 - x) = x( - x V1+3 - x) = a) x-+oo

Iim W.v3 + .v2 + 1 - V x3 - .v2 + 1).
"
b) Iim + X-I
- - x2(V 1 + ~2 + I). deei,x~~oo[- X2(V1 + ~2 + 1)1 = - <XJ. x-+o
V 1
x
161. Sa se calculeze : a) Sin tern in eazul 00 - 00. Notam a V x3 x2 = + + 1, b =

a) lim (VI + x + x2 - x + x2), = r x3 - x2 + 1. inmu1tind ~i impartind funetia data eu a2 +
+ ab + b2 = V(x3
VI -
x-+oo x2 + 1)2 +
V(x3 _ x2 +
1) (.v3 x2 + + + 1) +
b) lim (VI + x + x2 - VI - x + x2). + V (x3 - x2 + 1)2, obtinem
X-;'-oo
V x3 + x2 + 1 - V x3 - x2 + 1=
a) Avem
.T3 + x2 + 1 - (.13 - x2 + 1)
2x _
+ 1)2+ x2 + 1) (x3 + x2 + 1)+ + 1)2
VI + x + x2 - VI - x + x2 = V 1+ x + x2 + V 1_ x + x2 -
{/.13 - x2 {/(x3 _ {/x3 _ x2
2x
Ix1l+-+-.,+IX1.1--+--:-
VII x x· 11 x1 r1
-"V3f
1- -+
x
I -x3I r+ vf 1 - -1 + -:) X x3
f1 + -1 + - ')
X x3 + vf 1- -X1 + -3
X
1 )2
107
106
....a
----...r- ~" l'
de unde sin~
Deoarece lim __ = J,. rezuIta

lim W x3
x~~
+ x2 + 1 - r x3 - x2 + 1) = 2 •
3
,1;-+0 x
2_
b) Sintem in cazul de exceptie ~ +inem seama de reh"1!jaan 0 -
_ b" = (a - b) (a"-l + a"-2b + 000

" + ab"-2 + b"-1)o Iim - CDS.r _ ~ 0 lim (sin ~IT
x-+o 2 2
V 1 + x, b = 1. inmu1tim
x2 ~ x-+oO
in cazul nostru, notam a = llumi-
toru1 ~i numaratoru1 functiei a carei limita vrem s-o ca1culam cn
(;r
a"-l + a"-2b + + bn-1 ~i obtinem 0 0 0
n
x
164 .
-......., S·a se ea l ell leze r1m'1 - CDS3 ' X 0
VJ+;; - 1 X-+O .r sin2 x

x
x ["V(l + X)"-l + V(l
" + .r)"-2 + ... +1 J Silltem in cazul ~ 0 Avem
o
deci
" 1- COs3 x (1 - COS x) ( 1 + COs x + CDS2 x)
1
lim I 1/
1
-
+ .r - 1 lim Jl
.r sin 2x xsin 2x
,1_'-+0 .1: x-+o
[1 + V 1+ x + ... + V (1 + X)"-lJ
sin2 -=-
in exercitiiIe urmatoare se f010sesc citeva limite cuno'1cutc (1 + CDS x + COs2 x) 2
Daca rJ.: E - R ~i :1'0 este punct de acumulare pentru E atunei:
*
x x
CDS - COS x 2x sint-
lim _s_in_rJ._(.r_.)_ = 1, lim _lg_rJ._(_.r~) = 1, daca 1im rJ. (x) = 0 ~i rJ. (x) 0 2 2
.r-+". rJ. (x) X-+". rJ. (x) X-+".
pentru ;1; =1= Xo 0
ill8a
""'103. Sa se ealeuleze :
sin2":" sin x
a) lim~o
x-+o x '
b) lim
.-c-+ 0
1-
x2
CDS X 10
1m
.1'-+00
1 + CDS x
--------
X
+ CDS2 x = , 3 10 1m 2 - rlill--=-.2 1
CDS- CDS X x-+o 2.1' sin":" x-+o 4.":" 4
2 2 2
a) Deoarece lim sin 5,1;= 0, sintem in cazul~o
~,
~o 0
Deei lim 1 - cos3 .1' = ~.
.11
,I
llsa
lA. ~ rx~o1m ---
sin [)x
x
=;J ~ r1m---
sin
x-+o 5x
5.1' = Do
~ ,,-+0 .1' sin 2.r 4
111111
V 1 + x sin .r - V CDS 2.t:
b) Sintem de asemenea in cazu1.2., Avem lim
- .) .
tg2
u
01:'-+0
'--'165. ..:..
Sa se ealeuleze
0
Sintem in
x cazul ~. Avem
2 sin2 -=- sin2-
1 - cos x 2 2
II!\ .1'2 x2
2 ( : r
108 109
'I
]!HII
- --»1 ' ·
V I + x sin x - V'COS2X
I + .t: sin x - cos 2x -166. Sii 8e calculeze :
sin 5x - sin 3x
192 -
X
192":" Or 1 + x sin x + y'COS2X) a) lim
2 2 .1:-+0 5x
x sin x +2 sin2 x
b) lim (1 - x) tg 7tX •
x-+l 2
192 ~ (]II + ;1' sin x + r-;:o52"X)
2 sin mx
c) lim
x ..• n sin I1X
Deci
a) Avem
!im VI + x sin x - ycc;;;2X = lim I x
l'1m ------= rIn1 2 sin x cos 4x
=-.25
"...•
0 "...•0 Jll + x sin ;1.' + l' cos 2x sin5x-sin3x
5x
192~ .1: •..• 5x
0 .1:-+0
2
b) Deoarece
x sin x + 2 sin2 x
xlim
" •..•0
192.!-
lim
.1:-+1
(1 - x) = 0, !im ;1'-+-1_
tg :-:.l'
') =- 00 , 11m
•
x-+1
tg -
1':'X
2
= + 00
2 .1:>1 ;t<1
tnsa 8intem in cazu1 de except,ie 0, 00, N otind :1 - x = 1/, avem

"
cos - U
l'1m -:::=====---c===
•.-+0 VI+
I
+ \' x sin x cos 2x
- -
2 (1 - x) to' 2:::. = 1£ tg 2: (1 -11) 'It cotg -2
1t
1£ = II
2
2 >:> 2
sin -.:. II
2
iar
<leci
= rIln
2x sin":" cos":" 2
lim (1 - x) tg -1tX
~ --- U - COS -1t
~ II
l'1m --------
x sin x + 2 sin2 x = run ------ 2 2 + .1: •..• 1 _ JI-';'O.
S1l1 -
j~
II
-
1t
2
•....•0 Ig2 -=- 0 192 X
2 2
x
c) Sintem in cazu1~,o :Notiim x = it + U; rezulta
8 X OS2-
+ lim sin2 - 2 c
X
2 =,12 Jim ---= r1m
sin m.l' sin m (:-: + u) .= rIn1-------------.
sin m:-: cos + cos m:-: sin:/JIII /JIll
x-+o
Ig2 - ..,-+,. sin I1X " •..•0 sin 11 (:-: + II) u...•o sin 111t cos /lU + cos /1:-: sin nll
2
Deoarece .sln
' ., nit = 0, co>; 'Utit
';Itit = sIn = (-1)'\ co>; nit =
Deci
= (-1)", oricare ar fi intregii m, n, avem
sin 11111
r-_-
11 + sin
l'1m ---------- x -
V
COS 2.1' = 6. Hm sinmx = u...•
Hm(-I)"'sin/JIu = (-I)tn-1I1im
m ----
/JIll =(-1)"'-"'~'
a-'~O tc12'::"
..,-+,. sin I1X o (- 1)" sin /III "...•0 sin /III 11
11
" 2 IIU
110 .~\ ..•..

111
------ .\ J# .~
- -1
1
167. Sa se calculeze lim y;mx- - {I;mx-
:f-+-O sin:! .r Hm [1
X-Jo-Xo
+ IX(X)]"("') = e, daca 1im
x-+xo
IX (x) =0 ~l
11- (x) =1= 0 pentru x =1= xu'

Deoarece sintem din non in caznI ~ ~i deoarcce radicalii care 1
o '.
intervin sint de indiei (liferiti, yom transform a, fnnetia a direi Hmita 168. Sa se calculezea) Hm
x ....•0
(1 + x2)ct;;' x; b)'lim
.'(-+0
(1 + tg2 Vx)'z,:,
vrem s-o eaIcuUim adncind radiealii Ia acela~i indice. Vom obtina
.31- c) lirn ---- x> o.
Y-cos x - V cos x ycosS 6/--
f>/-- x - Vcos2 X "'-+00 x2 -
(xO + 21)""
sin2 x x
a) Deoarece Hm (1 + x2) = 1, Iim cotg2 x = 00, sintem in
sin2
x-+o
:t"-+O
COSS:r - cos2 x
cazuI de exceptie ]"". Vom scrie funetia a earei 1imita vrem s-o ea1-
sin2 x (VCOS15 x + VcoslG + ~/COSl3X + VCOSl2 x + Vcoslt x + VcoslO x) = cuHl.msub forma urrnatoare
cos2 X (cos x-I) (1 + X2)cotg.", = [ (1 + x2)X' 1 ]"'2COtg' '" •
sin2 .r (VCOS16 .1: + ~/cosl4 x + Vcosl's.1: + V COSl2x + Vcoslt x + VcoslO x) • 1 '.
lnsa Deoarece 1im (1
Z-+-O
+ x2)'" =e ~iHm x2 eotg2 x= Hm ~
X-+O x-+o tg- x
= 1, dedneern.
Ii COS2x 1 lim (1 + X2)Cutg"~ = e1 = e.
m 6/,
V COSISx + 6/
"'-+0 v COS14 x + v6/COSl3 x 6/--
+ \ COSl2 x + v6/-,-
coslt x + 61
\ COSIO X 6
"'-+0
~i b) Deoareee Iim
"'-+0
(1 + tg2VX') = 1, !im
"'-+0
_1_
2x
= 00, sintem in
x>o
\ , - 2 sin2x cazuI 100•
lim cos .1' -
sin2 x
1 = Hm __ sin:!.'t
~ 1
Vom serie funetia sub forma urmatoare
.1'-+0 x-+o 2
Deei Hrn VWSX"' - {lC;;S:;-:

1 (l + tg2 V x) ~ = [ (1 + tg2V x )tg:V-;-
_1 r'v;-
2". ---ZX.
",-+0 sin2 .r - = 12 Ima
1
Limita se mai poate caicula scriind - tg'V;:-
Hm (1 + tg2 V x) = e, 1· 1m--
tg2 X -= - 1 I" tg x ~ =-.
1m--=- 1
"'-+0
Y-cos p/-
x - V cos x
Vcosx- -:- 1 + 1- {Ie;;;;-;: = cos x - _1_ +
"'-+0
J
2xir- 2 "'-to ( Vx 1'-)" 2
sin2 x
sin2 x sin2 x sin2 ;r: (1 + V cos x) - '}x .,
1 -cos x
Deei lim
"'-+0
(1 + tg2 Vx )~ = e- .
+' sin2.1: (.3/---
1 + Vcos;r ~ 3/--x)
cos2 Iim x2 +
c) Observam ca .r-+-oo 1 = 1, deci sintem in eazu1 100• Efee-
.1.'2 - 1
Prill urlllare, Hili
"'-+0
Vco;x -
sin2 x
{lWSX"'
---+-= 2,2
1 1
2·3 12 tuind irnpartirea x: + 1 , obtinem x:x--2+ 1 =
:r--2 1 + ~,
.']:'--2 deei
in exercitiile
I unnatoare se folosesc clte'~'a limite: a-2_'"
X~-2
:-lx2
lim
x-+
(1 + x)-;: = e; Daca IX: E -i>- R ~i Xo este punct de aeumu1are
(::=~r=(1 + .1'- -
3 2
r (1 + X~~2) a
112
~-----
8 - c. 143 ]13
. j
x2_
-3-
~
, b) Sintem in ca'lll 1'. Vom ,er;e funelia 'ub forma - -- ~
3X2
1nsa, deoareee I!~ (1 + X2 ~ 2)

= e, Iim -.,--
x- - £-+oc 2
= 3, dedueem 1 ("in :r
1---
) zc
sinsinx a:
-
= ( [1 + Ci: x_I)
., x2-2
lim(X2+1
"'-+oc r =e3 .
1
( Si: X ) ~~ ". ·
sin :r
]-'"
" .. - 1J -x -
Rin x
",-+0
Deei lim ( sinX x e
a) I·
)'" - sin '"
169. Sa se calculeze 1m ---
cos X .
"'-+0 ( cos 2x ) ;c' , b) Iim
J'-+O
(sinX x) "'-sin '" 170. Sa se calculeze: a) lim In (1+ kx) b) lim e2X-1
"'-+0 .1: 3x
a) Avem x-+o
a) Sintem in eazuI~. Avem

I'Im---
cos
",-+0
= 1, I'1m- = 00.
COS.1:
2x x-+o
t
x2
o
deei sintem in cazuI 1oc. In (1 + kx)

= In (1 + kx)
x = In (1 + kx)
kx
= k In [ (1 + kx)
kX
.
1 [ 1 ]~. 1 ]
Vom serie functia a carei limita vrem sa 0 caIeuJam sub forma
1
1 1
l~sa lim (1 + kx) h = e, lim In (1 + kX)k.< = 1.
(~fi-
x-+o x~o .
cos 2x [1 +(~ _] )]~

. cos 2x Deei lim~'±
x-+o
I:x)
x -- = k.
b) Sintem in cazGI~. Sa notam = 1. Avem
~ ([1+ (::,: -1 )f~--(:":-,):, =
o
IX (x) + 1, 2x = In [IX (x) + 1],

IX (x)
3x =
e2x -
3
-In
2
(1 + IX),
e2"
x-+o ( cos
1nsa, deoal'ece lim cos 2x
x_I) = 0, avem lim
"'-+0
IX (x) = o.
2
C.JS ..c
e2'" - 1 - 2. Iim .2 3
= e, Deei \ lim
x-+o.t: 3 - 3 0:-+0 In (1+ tx) <X
Iim [1
"'-+0
+ (cos COS 2x
x. _ 1)]~ - J
171. Sa se calculeze :
bm---1
, ( cos
x-+o 2x
x
-=bm------.--=
) x21 ,cos cos x-+o X - x2 2x cos12x
__
32
, a) lim
::1:-+ 0
ex2 -
x2
COS X
3 2ctg x - 2
2 b) Iim
..
Deci lim "'-+-41<
:r--
~-----
"'-+0
( cos
~_,,_x/,
2x -_ e 4
114 115
JL-.... _ ...:a
II
a) Yom serie
• aX _ rO
172. Sa .'?C calculeze IIm ---'-,
X-+fI ~l:- U
a > O.
ex' - cas .r e·r' - 1 I - cas x
.1:2 == -;;--- + x2
A yem _a_x_-__ x_a
x-a
= x-a 1_/'"_'_-_1_1" x_a_-_a_"_.lma:
;r-a
I'nsa v ( Y. exereltlu
, , I' 163 ) I'1m ;c -+0
1 - cas
• x
x- 2
ramine sa eaIeuIam •
]1m ---
aX - aO
= a" Illn ----
• a:-c-a _ 1
= aa In a,
r,r2 _
J:-+a X - (l .c-ta X - a
Iim
.>:-+0 x" C,1 ~i in exerci{;iuI170 notam cr' - 1 = rJ. (x) ~i obtinem x,a
----
_
x-a
aU
- -------
x-a
paJnx_eaJufJ ea In x _
a III x -
ea III a
all1 a
alII x - a
x - a
III x
. cJ:2 Dar:
= =
_ ~ •
hm --- hm ----- 1.
x-+u x2 (.(-+0
In (1 + C'L) "
l~a III x _ ea In a
---------= ea III a [ c II In'''-a _ 1 ]
'r eX' - cos

DeClIm----- X-+o x2
~: = 1 + _21 =_.23 .
a 111 x _ a III a
a 111-
. a
.~.
alu- .r
b) Seriem ~I clara notam c II - 1 = t (x), obtincm

2cot~ X _ 2 2 (2cot~ X-I - 1\
•
JIm
X-+a
ea III x _
a III x -
ea In a
-
a III a
= aa Il1n_--_ + 1) = a".
•
1-+0 111(I
t
x-- x-- .- Totodata ayem :

·1 4
~i notam - 1 = (x); rezuIta (eotg:JJ - 1)]n 2 = In [1 + lin1 a In a In a = aIun--

,In (1 + x -a a)
+ rJ. (x)J
2cot~x-l
~i prin urmare
7.
,t'-+<l
.1'
x -
_
a ;r - a
x-+a
II
2cot~ x - 2 =2 C'L (x) (colg x - 1) III 2
• \' - a
x-- In [1 +C'L (x)] ;]:-- = 11m
x-+a
In 1 + -'-a = 1.
4 4 ( ) .r-II
•• aX _ XU
Deei Deel hm
x-+a x - .a = aa (In a - 1).
n '11+1
')cot~ x _'J
Iim7: - = x 173. Sa se calculezc Iim n2 (Vx - V.v), x > 0, J! 4-1.
it - 2 lim \ ij-~ Oc
1't' _
Avem
x-+"4 x -"4 x-+"4111 [I + 7. (x)J"P')
'112 (IIVx Vx
1/+1) = n2 11+1Vx (IX "(11+1) - 1) =
eotg 01: - cotg-':":' I 1
'//+1
n{n + 1)
x Iim-----· __ 1_In 2 - -lIn 2. 1I~ VX' x -1
'"
X-+-4 x --
4
11 (n + 1)
n (n + 1)
116
117
I~
.....iiIj
-
1
Notind X,,(n + 1) - 1 = tn, obtinem Avem de analizat urmatoarele posibiliUi.ti :
----
t
In x = In (1 + tn) sau
t In (1 + I,,) 1) 0 -< x < 2. In aeest eaz,
n (n + 1) n(n + t) In .•
2" 2" -----. 1
~i 2" + x" 2" t+ - 1+ -

n+l
[ (X 2 )" J (X2 )"
n 2{ v-X-n n+l
x
V-) = .----.---
n
n (n
2
1"lnx
y~
+ t)
In (1 + In)
.1'
DeoaI'eee ~2l' < 1, avem lim -

.>:-+00 (X2 )"
= 0, iar f(a:) = 1.
Dar lim In
+ In)
= 1, deei pentru oriee ~ir tn ~ 0,
--=-
2n t
t -+0 In (1
n n+l 2) x = 2. In aeest eaz, oI'ieaI'e ar fi n avem 2'~ + X'i 2
I
lim ----,,--
+ III)
= 1. A~adar lim n2 ( V-
X - V-
X) = In x.
n-+oo In (1 /1-+00 deei f(x) =~.2
(Trebuie observat ca 1im
"-+00
tn = 0). 3) 2 < x. In aeest caz,
2" - -
-----
Daca x = 1, evident limita e~te zero. 2" . .....----.
1
2" + x" xn
1+ -
174 . SVa se calculeze hm
• (x2 + eX)
----.
In (2x )"
"'-+00 In (.•4 + e2X) ')
Sintem in cazul de exceptie ~. Vom tI'ansfoI'ma functia a e3..rei

Deoareee ~x < 1, avem
o
limita vrem ~-o caiculam a~tfe1
= = lim (2\n
-) = 0, = lim ('J'"
~) lim = 0·1 = O.
(:r
. eX.r
x- _ e2X
e2X e2X;r
1,-
In 1+ eX x'
x, x2_ x f(X) t
+ x4 In t + -) x' /I-+oo •. x "-+00 X /1-+00 t+
(
In e2x
• +
( In x4
4 e2X
(1+
) ~)
( In eX o)'x
+ In (1+ :~)
Funetia cste I'eprezentata in fig. 24.
176. Sii se (Zeseneze grafic1ll fllnctiei :
·lnsa f(x) = 1im V 11-+00 22;;+X2n

X2"+2
Deei lim
X-+OO
lim XI"(I+ ;)
x-+oc
In (;1.2
In (.14
+ eX)
+ e"X)
eX
_
-
t
'2
~ 0, x-;.oo
lim -=:In (1+ e2X x'f' ~
e2X O.
definitii pe
toaI'e1e posibilitati:
1) I xl
R.
Avem de analizat uI'ma-
< 2. In aeest eaz,

~r ~ .. Fig. 24
175. Sii se c7eseneze graficul fllncf'iei f(x) = lim _2_"+ -

n-+oc 2n XU
c7efinitii
x'"+'l;tJ .
= V 22"[1+
1Jentrll x:::> o.
V 22:+X2"
.'+'
118
_________
1 119 •••
:'I
Deoarece 1 + (; r> 1, rezulta ca

177. Dacii funcfia f: [0,00) -?- B estv marginitii superior pc orice
interval miirginit din [0, 00) ;~i satisface inegalitatea f (t]
<.f(t1) +
f(t2) pentru OJ'icet], t2E [0,00) atunci:
t2) -<: +
1·Im-- = In --.
v'," [1:"[; )'"1 < yx;:,:' ~!~r Ixl· ((I)
1->00 1
.' ff(1)
1>0 1
lnsa Hm I -;-
n->oo 2 X 11/
= 0, deci f(x) = Q. Pie (f. = inf {(I) . Aratam ca 1im {(I) -<: (I..
1>0 1 1->00 1
2) Ix I = 2, in aee~t caz,
Pl'esupunem ca 1im {(I» Ct.. Exi\;ta a astfe1 ca (f. < a < Jim {(I). Din
1->00 1 1->00 1
V -'-- ,+ x2n =
22n ):2"+2 --
22n+1
1/2211+2 -":V2- orieare ar fi n; deci f(x) = V-2. definitia marginei inferioare rezu1ta ca exi~ta to> 0 astfe1 ca ((to) < a.
. , ~
3) I xl > 2. In aee~t caz, Pie t >
to; t ~e poate puno sub forma t = n (t) to + l' (t), unde n (t)
este un intreg pozitiv ~i 0 <. l' (t) to. <
If 22" X2"+2
V + ,1:211
---Ixl-- Pu tern serie
V '1:2"[1+:):2"+2
(~ rj- 11~=) 1 {(I) = ((n(l)/o
1
+ 1'(1» <. n(O{(to)
n (t) 10
+ {(I'(t»
+ l' (I)
= ~+~
l' (I) I
Rezu1ta ca
10 + n (t)
1+ - unde ~= supf(x). Deoareee 1im n(t)=oo, avemHmLQ~<.

f(x) = I xj1im rt->oo V-__l- ( 2x )21/ = 'xl.
XEIO.I.) 1->00 1->00 1
in cone1uzie, <. {(lo)

10
< a ~i am ajuns 1a 0 eontradietie. Deei 1->00
1im {(I)
1
<. (I.. Dar {(I)
1
>- Ct..
r 0, daca Ix I < 2, Deei 1im {(I) >- Ct..
I~I
f(x)={ V'2, daca IX/=2,
l I x I, dac~J I x/ 2. > =
/
Prin urmare Jim {(I) <. (I. <.lim ((I), adica 1Tffi1(1) = 1im {(I'L
Punetia e"5te reprezentata in fig. 23. 1->00 1 ~ 1 1->00 1 1->90 1
= inf
Fig. 25
r• 01
I) ~I 2 1>0
((I)
1
178. Pie (a, b) - (a,b)-{O} R,O <. a<b,~(x»O

.~ {O} -?- B,tj;: -?-
-, cp:
~tTx->o
1m -,rpIf' -(x)
(x) =.1 D aca•. Ct.mn este un ;nr cu Ct.m" I -L O· ~~ (l.mn =) 0 ad'.
wa
pentr'u orice z >0 existii N ( E) astfel 11
ca I (1."," I
n
<z pentru orice
n >N (z) ~i m <. n, atunci: Hm
n-1-/X) i=l
b cp ((l.ill) = lim i=lb
n ...•..oo
tj; (Ct.i,,) in ipoteza
ei limita din dreapta exista.
121
~
" "
Fie x" = i=~ 1cp (IX;,,)~i y" = i-I
~ ~(IX.,,). Presupunem ca y" are limita
EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl V ARE
finita. Atunci y", este marginit, deci exista 111 > 0 astfel ca Y" < j{
pentru orice n. Fie z > O.Exista a (E) > 0 astfel ca ~ (x) (1 - 1\E/) <
R.~.
< (x) < ~(x) (1 - -=-)
cp
M pentru orice x 0, I xl < a =1= (z). a) "'...•-~
lim _X_2
7
+_2_x E (__
x2_ 5__ X - 6 ). 7
, Deoarece IX",,,=) 0 exista N (E) astfel ca I IX"".I < a (E) pentru

1/ > N (E) ~i 112 -< n. Deci, pentru n > N (E) avem R. 5.
Stll x
b) "'lim
•..•0
tgxE(_._5_).
E E
- Z < - -Y"
M
~" ~(lXi,,)[1- -" -1 ]< x"
= i=1 111
- y" <
' 181. Sa se determ.ine constanta IX astfel ca functia
-----, aca x < 1,

<ti=1 ,11
~(lXi,,)[l+-=--l]= Z y,,<E.
Jl1 f(x) = I sin 2 (x
tg f3 (x -- 1)
1) d ~
Prin urmare lim (x" - y,,)

'U-';'OO
= 0, adica lim xr,
n-1-OO
= lim y".
1!-;'QJ
Iv1X2+4+~,e"'-l daca x> ,
Presupunem acum ca
sa aiM limita in punctul x = 1.
"limYn
...•
"" = 00 (limita lui y" nu poate fi - 00, deoarece Yn > 0). R. IX= 1, IX= - 5.
Deoarece , lim
"' •..•0
(:r)
y'? (;r) = 1, exista a > 0 astfel ca cp (x) > 2-2 ~ (x) pentru 182.
functii,
Sa se stabileasca existenta limitelOl" pentru
in punctele indicate in dreptul fieciireia :
llrmatoarele
I orice x =1= 0, I x I < a. Fie 110 astfel ca I IX",,, I < a pentru 11 > 110 ~i
I
1n -< 11. Pentl'll orice n > no avem x" > ~y" deci daca x < 3,
, 2 a) f(x) = [2 x-3
VX2T7-VX2+X+4
I
lim x"
n-.;.oo
= 00. !, -
sin 28 (x
(x -- 3)
3)
daca x > 3,
I~'
n .
definita pe R, in pUllctul x = 3.
179. Sa se calculeze Hm ~ sin ~ 0
1'1-;'00 i=l n'"
no Exi>;ta §i este egala cu 2-.
4
Fie m
T,
(x) = sin x, \1 (x) = x, X E (0,1) ~i IX",,,=~. 112
tg x sin~x daca x < 0,

Avem "'...•""
lim Y; (x)
(x) = 1, tJ; (x) > 0, ~i deoarece 0 < IXnw -< ~/l- pentru
b) f(x) = cos- 1
x
orlCe m -<
o
11, avem IXm" r
1m ;~n~ 1 \jII ()lXi" =
=) 0, " ...•"" r1m __
" ...•0
/l (/l +0__ 1) =-;-.1
211- 2
daca x > 0
o ••• n • i 1
eX
Conform exercltlulm 178 avem n-+OI:I

hm i=l =
~ Slll--:;- -:-.
n" 2 definita pe R, in punctul x = O.
122 R. Exista §i este egala en zero.
123
II
--""I111III
1
1
-,-..-'--') daea, X < 2, (/.+ sin-
c)f(x)= .!'-+3X~_
oJ X - v
b) fJ = ---~ tlefinita pe
(x) X
R - {O}. H. id = 00, ls = - 00
{ .1'2 +
.Ve ( 2 X)-~- 6 ~ daea~ X > 2 daca (f. > 1, l" = - 00, ls = 00 daea (f. < - 1 nu exista la ~i is daea
definitii pe R, in punctul X =2 (f. E [-1,1].
n. Xu exista. 184. Sa .'Ie calcuieze
['cot go ~c dad" x > 0, a ) r1m-----------

+-
X-J.~
+Vx2 :{x (j - -
X -
V-t2
2
- 2.1' + 1(; -.
_I
I~
R. ~.Ii H.'i')
II
5
,[ ')-
oJ
')
')
d x) =. v R. It.
~.•--,--,
IL
R.
6.
arctg~ daca x < 0 b) lim R. ~.It. _.2
) f( . {I _~ x-+l Vx
2x-Vx"+:J
+:{ - V2x + 2
.
definitii pe OR, in pllnct1il x = 0 H. Exista ~i estc egali1 eu 1. c) lim

x-+:J
V':;T'+~t:!- {/i:iTtX-i-G .1: - ;~
e) f(.1;) = f 2,,1_2 daca x < 2, d) lim V~ -V l=-X

x-+o x
\ c~ ;~
- daea x > ~?
x+l- ,~ ;)
(lefinitii pe R, in p111/Ctul x = 2. (V-lr-,./2 -)
H. Exi~ta ~i este egata eu zero. e) lim + '2 (x-{/9+(jx)
[t'-+~ (x 3)2
f) f(x) = ,1'",,- 7.1'

2.t -
+ ~2
,;
(_ 1)B(X)
;1'- -
~ f) lim (1 - cas X)2
~(-+O :1.4
(lefinitii pe (- 00, -1) U (- 1,3) U (3,00) in pllnct1tl x =
3.
n. Nu exi~ta ____
g) lim sinx-I" :-.:r
X-+O x2 19 x-'-
dadt x > 1,
g) fl.r) .j _1 h) lim VI + xlg.!' - V(~
x-+o X,4 •
[_I daea
x=l.
x <]
i) lim
sin x
dcfinitit pe R, in p1tnctlli
Z"';'1t .1'2
1- ;:2
R. Exista ~i estc egala en zero.
183.
Sit .'Ie st1ll1ieze limitele latel'ale in x = 0 ale functiilor Se face substitutia x = + u.
T: R. .::....
·2
1
cas -
lim
a) f (x) = ~,.r tlefinitii pe R - {O}. It. nu exif'ta limitele late-\ ~'j)
X-+-4
1<
_co_s_x_-_s_i_n_x_.
.1'--
..
R. - V2.
rale in x = O. 4
124 1~5
JJ
x--
2tgxx- 2..- ' 2 38in2x _ 3 • Q:rX _ aaQ
-
:..,- lim
-
x ...•-
in x _x-+-25Y2
COB-
44x--2 2
185.4 Sa se 7tcalculeze: k)hm---,a>O.
x ...•a x - a R. aaa aU (1 + In a) In a.
a)
n lim hm -.--
g) I1m--
) x)"'-3eX+2e'
x 1t
...•"4 x ...•.e
x ...•oo
x>'::"x...•ooit
7t . 4x +
X" - 1
x2 -2 1 x 4
1
e)
t-~
ou b) lim( .
1:
x2 (X2+1r"
- 2x 1
V2
+ r. R.
R.
e2•
e2•
1) n ...•""
n
" ,aI'
r1m (V~+ Va.)n 2
n
a2 > 0. R. V a1 a2•
11 n Ii
1 m) ti-;'CQ
hm , ' al > 0, a2 > 0, ... , ak > O.
( Va-,- + Va.- + .. , + va;
I\.
. )"
R. e -" • k
R. V-aI-a'-z-.-.-.-a-k'
1
186. Pentrll functia f(x) = In X-I definita pe (O,e) U (e,oo)
R. 1.
Sa se calculeze :
a) Iimf(x).
",-+e
x>e
I~I
R. In 16. I
b) limf(x).
x ...•e
x<.e
5
R. '- In 5.
187. Pentru fllnctia f(x) = -1-1- definita pe R - {I}, sa se
2 eX _ e
calculeze :
a) Iimf(x).
x-+l
x<1
II
R. O. b) Iimf(x).
x-+l
x>1
• XX _ aG
h) 11m.
x-;.a x - a
, a > O. 188. Pentm
sa se calculeze:
f1lnct1'a f(x) = etg~-1 definitii pe (- ;, ~) - {:} .
Scrtem
•
---=
xX_aa
x-a
xX_'xa
x-a
. xa_ua
+ ---
x-a
R. aa~(Ina + 1). a) lim7t
"' .... -
f(x).
4
7t
., xtgx _ xtga "'<"4

I) 11m .. ' x> 0, a> O. R. atga(1 + tg2 a) In a
x-+a Sill bx - Sill ba b cos ba b) lim f(x).
"' .... -
1t
4
r.
••
J) hm---,a
x ...•a
aax _
X -
a1.a
a> O. R. aaa aa In2 a. "'>"4
127
126
JJ
189. Sa se calculeze.
If -
194. Sa se arate ca
a) lim x In x.
7,~0
x>o 1m Imeos r.:m.x = ,
I'
"'~oo
[1' "( ')] { 1, daca xx este
0, daca este rational,
irational.
Se face substitutia x = -~, n. o. II~OO
II
3.2. Functii continue
b) lim x", x> O. R. 1.
x~o
I Fie funetia reaIa de variabi1a rea1a f: A -+ R tji Xo E A.
It1
c) Iim
J.'~1
Xl-x. e
XII E A, avemf feste
Funetia
sau
continua
(x,,) -+ (xo) I
in Xo daea pentru oriee ~ir x" -+ xo,
190. Sa se calculeze.
~ a) Iim sin <;in... sin
11-+<:0
n ori
x. R. O. pentru orice vecinatate U a Iui
Xo, astfel incit oricare ar fi x E 11
In (xo)
I
exi<;ta 0 vecinatate
A Sa avem (X)'E U
V a Iui
<;au
L b) lim eo<;eos ... eo<;x.
n -...,. H, Limita este egala eu radaeina
00
n ori eeuatiei x =
eo<;x. pcntru arice numar z > 0 exista un numar ~ (z) > 0, a<;tfel incit
orieare ar fi x E A eu I x - Xo I ~(z) Sa avem 11(x)< - f (xo) I <
191. S a- se (emonstreze
1 r
ca- 1m
n-+oo
Un = --sin x
X
daca- it" = Daca Xo e!i;te un punet izo1at al Iui A, este continua in xo'
Daca Xo este un punct de acumulare a 1ui A, atunei
I
z.
I =I
x x X
tinua in Xo daea ~i numai daca are Iimita I
x-txo f (x)
in Xo ~i 1im
este con-
(xo)'
eos - eos -- ...
2 22
eos -
2n
•
I .
din A. este continua pe A daca cste continua
punctPunctia in fiecare
192. Sa se calculeze
Functia f : A -)- R este continua la stinga in Xo E A daca pentru
a,) lim }: tg -;
n 2-
R. 1 ~ir Xu E A, XU -+ xo, xn -< xo, avem
oricesau (XII) -> (xo) , I I
n-+oc i=l 11
R. Ve- pentru orice vecinatate I

U a 1ui ({Co) exita 0 vecinatate
 0 exista un numar ~ (z) > 0, astfel ineit
c) n-too IT eos 11V-'
hm i-+l 11 a >0 orieare ar fi XEA,
I:
cu Xo - a x xo,<;a avem < <
(x) - (xo) I <: z. il I
Se foIose~te exereitiu1
193. Daca ~irul Xn
178.
satisface inegalitatea
Funetia, A -+ R este continua. la dreapta in Xo E A daea
pentrusau orice ~ir xn E A, x>- xo, XII -+ xo, avem (x,,) -+ (xo) I I
x"'+" -< x'" + Xn pentru odce m, n EN pentu orice vecini.ttate U a Iui (xI))
sau incit oricare ar fi X E V n A, x
I exista vecinatate
> xo, <;aavem
V a Ini Xo
atunci sil'tll
,
2 are limita
x
si lim ~
' n-+oo n
=nEN
inf ~,
n
astfel l(x) E U
I n die a tie. Se apliea rationamentul de Ia exereitiul 177.

pe,ntru oriee numar z > 0 exista un numar ~ (z) > 0, astfel ineit
128
01'Jcare ar fi XEA, cu xI) < < xI) + a, sa
X avem II
(x) - 1(:1:0)/ z. <
9 - c. H~
~
Funct,ia f este continua in puntul Xo dadi. ~i numai dadi. er:;te
~ontinua la "tinga ~i la dreapta in punctul Xo.
Daca Xoe<;teun punct de acumulare a multimii A ~i daca limita
- c) daca exista a~~
lim f (x), atunci x~xo
lim f (x) =f (xo) ;
x<~o x<xo
la stinga in Xoare "ens, atunci f este continua la stinga in Xodaca d) daca fare proprietatea lui Darboux, atuei f (I) e'3te interval.
:;;inumai daca f (xo - 0) = f (xo)'
Daca Xoe:;te un punct de acumulare a multimii A ~i daca limita 8) Oriee functie continua f: --+ Rare 1
proprietatea lui Dar-
bOux, insa reciproca aeestei propozitii nu este adevarata.
la dreapta in ,'Coare sens, atunci f e<;te continua la dreapta in xo,
daca ~i numai daca f (xo + 0) = f (xo)' Fie f: A --+ R 0 func1;ie definita pc 0 multime A ~i marginita.
Diferenta: WJ (A) =
'3upf(A) - inff(A)
'Un punct XoE A e"te p1lnct de (liscontin1litate a lui f daca f nu se nume:;;te or:;cilatia functiei f pe mult;imea A.
este continua in Xo' D~ca x E A, numarul:
Un punct Xo de dir:;continuitate e"te de speta intii - daca
limitele laterale (care au sens) exista ~i >;int finite. WI (x) = inf W! (V n A)
Punctul Xo de discontinuitate este de '3peta a doua daca nu unde marginea inferioar<t se ia pentru toate vecinataj;ile Vale lui
este de <;peta intii. x se nume:;;te oscilapa functiei f in punetul x.
Proprietati.:"'l) Daca functiile f, g: A ->- R sint continue in xo, Pentru definirea o'3cilatiei intr-un punct ne putem folosi numai
.a,tunci functiile f + g, f - g, af ~i fg >;int continue in xo; daca I
de intervalele care contin pe x sau care au centrul in x :
9 (xo) =1= 0, atunci L este continua in xo' W! (x) = inf WI (I n A)
g
13"
-2) Daca f ~i g "int continue pe A, functiile f + g, f - g, af, Functia f: A ->- R este continua intr-un punct xoEA daca :;;i
fg sint continue pe multimea A: daca g (x) =1= 0 x E A, atunci numai daca osci1atia sa in acest punct e nula: W! (xo) = O.
L er:;te continua pe A.
g
EXERCITII REZOL VA TE
3)Daca func1;ia f: A --+ Beste continua in XoE A re'3pectiv
pe A, iar functht g: B ->- R ,este continua in punctul corespun-
zator y = f (xo) E B (respectiv pe B), atunci functia compusa gof 195. Sa se 8tudieze contin1litatea urrnatoarelor functii :
este continua in Xo (re>;pectiv pe A).
4) Daca f ~i g : A --+ R "int continue in Xo:;;idaca f (xo) < g (xo), a) f(x) = 1+ 2J:+~
atunci exista 0 vecinatate U a lui xo, astfel incit pentru orice
{C E UnA sa avem f (x) < g (x). { daca x = - 2.
0, 1_1_' daciiXE(-=, =J-{-2)
5) Daca f : A --+ R e'1te continua in xo:;;i a < f (xo) < ~,atunci definita pc R
a < f (x) < ~ pentru 0 intreaga vecinatate a lui xo'
6) Daca f (xo) =1= 0 :;;if e<;te continua in xo, atunci f (x) =1= 0
pe 0 vecinatate a lui Xo'
I
o fllnct;ie f: --+ R, definita pe un interval, are proprietatea
I
Iui Darboux daca oricare ar fi a =1= b din :;;ioricare ar fi j, cuprin;;;
b)J(x)
definita pc
~
R.
i: "" daca E (- 00, oo)-{O].
daca x = O.
,1J
intre f(a) :;;if (b), exista un numar (h. cuprins intre a .:;;i b astfel
incit f (CjJ = j, (functia nu tl'ece de la 0 valoare la alta fara a trece a) Aplieind
funct,ia regulile genera1e, obscrvam cain Ol'icepunet x
este continua =1= -2
prin toate valorile intermediare).
7) Daca f: I --+ R are propriet~ttea lui Darboux, atunci: In punctul x =- 2, avem
- a) daca in doua pllnete a, bEL are valori cu ')emne contrare,
1
>;eanuleaza eel put,in 0 data intrea :;;i b; f (- 2 + 0) = 1im
- b) daca nn <;e anuleaza pe I pastreaza aeela:;;i semn pe I; "'...•-2
,,> -2 1 + 2 x+2
_J_
130
131
,~ J
JI""'I;'
Ima Dar
1
lim __1_
"'-+-2 X +2 = + 00, lim 2 :>:+2 = 00,
x-+-2
1(1) = 1 + 1 = 2
x>-~ x>-2 1 (1 - 0) = lim 1 (x)
x-+-l
= 1im (x
X-+-I
+ 1) = 2
x<1
deci 1 (- 2 + 0) = O.
Totodata, 1(1 + 0) = X-+I
x>1
lim1(x) = lim (3ax
x-+l + 3) = 3a + 3.
1
1 ( - 2 - 0) = lim-2
J'-+ ~, lim_1 __ x~-2 1 = 0, Constanta a trebuie l'Ja satiI'Jfaca re1atia 2 = 3a + 3, de un de
x< -2 1 + 2 x+2 X-+-.2
X +2 - -
x<-2
00, 1im 2X+2 a= 1
!J
:~ ~
deci 1 ( - 2 - 0) = 1. Functia deyine
Functia c,9nsiderata nu are limita in x = -2, deci nupoate
fi continua. Insa, deoarece 1 (-2 + 0) = 1 (-2), functia comi·
derata este continua 1a dreapta in punctu1 x = -2. Punctu1 x = -2 1(x) = { - +
este punct de di'Scontinuitate de speta inW. xx + 1, daca
3, daca XE [0, 2].
XE(l, 1]
2 ~.r
b) Deoarece pentru x =1= 0 functia este continua, 0 yom studia Gmficu1 ei este dat in fig. 26. Fig. 26
numai in origine. Avem 197. Pie 1unctia :
1
lim(
x-+o -~) x- =- 00 ~i lim1(x)
x-+o = 1im e-XT =
x-+o O. IV
sin2 <I. - --sin
el-Xx
<I. +-, daca x E [0, 1), 0
\ x2
4 -< <I. -< 2"
Am obtinut lim
",-+0
1 (x) =1= 1 (0), deci functia nu e'Ste continua 1 (x) = -,
1
2 claca x = 1.
in punctu1 x = 0; acest punct e'Ste un punct de discontinuitate
de speta intii. ~2 . ----
X2+x+l daca x E (1, 2].
definita pe [0,2].
196. Pie 11lnctia :
Pentrll ce valoare a lui <1.,1(x) este continua in punctul .1J = 1?
daca x E [0,1]
R,1dica1u1are "ens, oricare ar fi deoarece
f (x) = { 3ax
x + 1,
3, dadi x E (1,2]
<I.,
definitii pe [0,2].
Sll se determine constanta a, astfel indt functia sa fie continua
I-=-
/,[-X sin <1.1 -< x I "in < sin2 + 4
<1.1 <I. x2
pe seymentlll inch is [0,2]. Sii se desene~e apoi Yl'aficl1l1unctiei obtinltfe. (am tinllt seama ca
galitatea 2 I a II b I -<
el-x
a2 +> 1, b2).
daca 1 > .1J> 0, precum
Avem
~i de ine-
Deoarece in interva1e1e [0, 1) (1, 2] functia este 1inial'a, deci
continua, 0 vom studia numai in punctu1 x = 1. Oondit,ia de COll-
tinuitate in pnnctu1 x = 1 se scrie 1 (1 - 0) = 1im
x-+I
V 8in2
:1;<1 <I. -
e1-X.[
_.1'_.S_ir_l 0(_ + _X_2 = I sin <I. _
2.
2.1.
f (J) =f (1 - 0) =f (1 + 0). f(1 + 0) = ~2 1im X-+I x2 + :. +
1
1
~ _ •
2
132
133
..
~
Funct,ia e<;te continua in punctul x = 1 numai daca satiiSface

ecuatia !nsa Iim
'U-+oo C.::c =0 oricare ar fi x > O. Deci f (x) = x2.
- - SIn (1. = -2 . Daca X < 0, f (x) = x. Totodata, f (0) = O. Deci
\2
1 . I 1
= 0 , (1.= -,2 = = ...T:. f (x)' =0

a Iv. f" SInt
e carel so1Uyn A
198. Sa se st1tdieze continnitatea

(1. 7t (J. 7t, (1. ')
~i sa se deseneze fJmficul U 1'1na-

!0, daca
x,
x2, daca
x
X > O.0
< I
Functia ('stc continua pe toata y

toarelor functii :
dreapta. Ea este reprezentata in fig. 29.
a) f (x) = lim (xl! + 1) defin ita pe [0,1].
n-+O';) 199. Sa se stuclieze continnitatea ur-
miitoarelor fnnct1'i :
b) f (x) = lim ~I + x definita pe [0, 00).
"-+00
a) f(x) =
c) f (x) = Urn x. 1++;t2C"'"
n-+oo enx
definita pe (- 00,00). r
a) Daca 0 -< x < 1, f (x) = lim n-+oo
x" +1= 1, iar f (1) = 2. f arctg 2 ~ ;t. ' daca x =1= 2
Funciia este diiScontinua in punctul x 1, avind 0 dhwontinui- =
tate de prima speta. Graficul ei este dat in fig. 27. -/ IJ., daca X(J. = 2,const
!J Fig. 29
definita pe R.
"I'j
--', daca x =1= 0,
b) f(,v) = (sinIxl1 x v
daca v x =0
--J defin'ita pe R.
.r o
o
Fig. 28
c) f (x) = xE (x) definita pe [0, 00),
Fig, 27
d) f (;:v)
a) A vem
= x2 - E (x2) defin£ta pe [0, 00).
b) Daca 0 -< x < 1, f (x) = 1. > 1, f (x) = O.
Daca x
Observam ca f (1 - 0) = 1, f (1) = :' f (1 + 0) = O. Functia

este deci di<;continua in punctul x = 1. Discontinuitatea este de
f . (2 + 0) = lim x-+:.!
X>~
arctg 'J
__ ~ ..•
,r;
prima !Speta.
Graficul functiei este reprezentat
c) Daca x 0, >
in fig. 28. Insa lim~
:1'42
J'>:! 2 - x
= -00. Decif(2 + 0) = _ 7':.
;2
x2 + -=-- Deoarece lim ~ = 00,{(2 - 0) = lim arctg~ =.2:..

f (x) = Urn en",
.f-+:!
X<~
2 - x x-+:2
X<~
2 _ ;:r - 2
n-+ao .
1+- 1
. Deci oricum am aiege constanta (1., functia nn poatc fi con-
t1'~X
t1nua in X =
2. Ea este continua pentru x =1= 2.
134
135
IV.
b) EBte necer:;al'sa studiem continuitatea funct;iei numai in ol'i- d) Avem
gine. Avem
f (0 + 0) = rIm--sin x = rlln--sin x = 1
x-+o Ix I x-+o x
x>o 1, d~ca x E [l~ V2~
f 2, daca xx E [V2,
0, daca [0,1) V3)
__ Im--= 1m --- =-1 E (x2) = .................................
f (0 0) - rx<o
x-+o Ixl x
sin r x-+o (sin X x)
n -1, claca XE [Vn-1, Vn)
f(O) = 1.
Prin urmal'e functia nu este continua in origine. Disconti- n, claca x E [Vn, Vn + 1)
nuitatea este de prima speta . .............................. .
c) Conform definitiei lui E (x), avem Deci
0, daca x E [0, 1)
1, daca x E [1, 2)
= I........................
1, <laca x E [1:..'y2~
=
••••••••• oo ••••••••••••••••••••••••••••• oo ••••
.1::2 -
E (x)
x2 daca x E
2, dad:\. E [V2,
[0,1) V3)
n - 1, daca. xE [n -1, n) f (x)
X2, -
n, daca. xE en, n + 1)
•••••••••••••• oooo •••••••••••••• • •••••••• • ••
x2 - n + 1, claca x E [Vn -1, Vii)
0, daca. x E [0, 1) x2 - n, daca x E [Vn, Vn -1)

.........................................
x, daca. x E [1, 2)
Deoarece functia este continua in intervalele der:;chise
, 2x, daca x E [2, 3)
f(x) - xE(x) - f
(VI/,V n + 1),
Jnsa, n'i.minesa-i
t;iniwl 'Scama8tudiem
ca continuitatea in x = Vn, n = 1, 2, ...
f (Vii - 0) = lim (x2 - n + 1) = 1,

?IX, + 1) daca x E en, n x-+ V1i
- . _1 (1~'~'1')'~: 'd~~~'
~.~.[;~.
~ ~',';~)
•••••••••• oo ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
fWiI + 0) = lim (x2 - n) = 0, f(Vn) = 0,

Ob8erVam ca functia este continua in interioru] fiecal'uia din x-+ V1i
intervalele (n, n + 1), n = 1, 2, ... Ramine de cercetat continui- ,'czyltii ca funqja cste discontinua in x = Vn, avin<l o <li'Sconti-
tatea la capetele intervalelol', adica in punctele x = n, n = 1,2,3, ... llllttate de prima spcta in acest punct. Functia este continua la
tnsa in punctul x = n avem dl'capta in punctul if! = Vn:.
f (n - 0) = x-+n
lim f (x) = lim
x-+-n
(n - 1) x = n (n - 1)
x<n 200. Pic fn?lc(ia :
f(n + 0) = limf(x)
z-+n
= lim
x-+,.
?IX = n2
z>n J y ~c0s:;;2
~i f =l claca. x E [ - V;, V~]- {O}
f (n) = n2, (x) 1 - co~
(1.,
X daca x = 0
ceea ce sta,bile~te dir:;continuitatea func~iei in punctul x = n. ]·'unct,ia
este, 11l8a.,continua la dreapta in punctul x = n. defilliili pc [ - Vf, V~]-
136 137
~
~,.
. ~.:(
Avem
Own trebuie ales pentru ca fllnct£a sd fie 1.:0lltillud in o/'igine!
(J.
f (1) = 1, f (0) = - 1.
TrebUle ca llln f
"
(x) = (J.,
'
adlCa lun -----
~' V 1 - eos x"
= (J..
Exista, dcci E, E (0,1) a"Mel ca j (E,) = O.
x ••• 0 x.•• u 1 - cos x
Insa 203. In pm'tea intJ'oductivd a capilo1ullli s-a ajirmat cd n1.t O1'ice
2 sm2 -
fUllctie care .'Ie bltcllra (le proprietalea lui Darbollx este ~i contin1la.
= lim V .. x" V 2 l
I sin
2'"
x" \ Ul'1nafoJ'lIl e.Templn dat ile Lebesgue conji1'ma acest 1uc1'1l *).
lim VI=- cos x" 2 -lim x
sin~-
scris Sa comidcram intervalul (0, 1). Oriee pUllet :vE (0,1) va fi
x •..• 0 1 - eos x x ••• 0
2 sin2~ - £-1>U ')
2 •." :.! in scricre zecimala astfel
Intl'ucit pentru orice valoare a lui x, x"

:2 > 0 1'1
t
x = 0, aj a2 aa a4 •••
Fie j
func1;ia definita in interv'alul (0,1) in modul nrmator :
2
x2 < I., avem \ sin 2 \
x2 = sin x22 • 1) daca ~irul zecimalelor de rang impar: au aa, a5, '"
Incepind de ht un anumit rang 211, - 1, periodic, atunei :
este,
Deei
sin-'-
:1:~2
f (x) = 0, a2n a2n+2 a211H •••
2
::!--
.r~
2) daca ~irul precedent nu e'3te periodic, atnnci :
sin-'-
x2 j(x)=O.
= Ir-2 rIlll----- .) = V~·
,
2
I'un f (x) = -=
1, llln
t
Vom arata ca In orice interval «(J., ~) de lungime 0, 0 < < C1.
.r. •...•.O 2 V .r-+O .

S\Il- - J;
<) 5111--x •..•0 .. , .1'
2
< ~ < 1, func1;ia .r trece prin toate valorile cup rinse intre zero
2 ~i u1!u, inclusiv valorile zero ~i nnu.
.r2
Intr-adevar, fie l/oE [0, 1] pe care n vom scrie In scriere zeci-
mala sub forma
Pentru rJ. = V'3 funet,ia este continua in intrcg illtenalul

Yo = 0, bj b2 ba .
(daca Yo = 1, atunci vom scrie Yo = 0,999 ).

Vom arata ('a exii;ta un numar xoE«(J., ~), astfel incit sa avem
inchi~ [- V ~, V~ \' f(xo) = Yo'
201. Pol08ind
pJ'opl'ietatea lui Dal'boux pellt/'ll flll/l.:Ui continl/c, Fie x un numar
.~cl'iel'ezccim::da : arbitral' apartinlnd intervalului «(J., ~), in
sd .'Ie arate cd functia f (x) x5 - 3x - 1 definitii =
Jle It se anlllCflZa
= 0,
cel pn(in 0 datd intl'c pll1lctele x ~i x =1 = ~. x al a2 aa ' ..
Observam Crt aI,

Sa a5,
aa,
pllnem
...
0 = min [I ry; - x I, 1[3- .T I] ~i Sa consideram ~irul
f (I) = 15 - :3,1 - 1 = -3 < 0, f (2) = :)~- 6- 1 = > 0, . Daca accRt ~ir nu este, incepind. de la un anumit rang 2n - 1,
Vel'IOdic,plltcm constl'ui un numar x' E (iX, (3):
Conform teoremei lui Dal'boux, exista cel pllt.ill un PUllCt ~E (I ::!),
a'3Uel ca f (E,) = O. ----- x' = 0, a;· a~ a~ ... ,
202. Sd .'Ie arate ci"ifunc(ia f (x) =x ·2'" - 1 defil/ita pe B, sC ') EXt'llIpllll t'slc reproulis dupii acado l1firol!
\'01. /(, Editura lchnicil, BUcllre~li, 1%8, p. 192.
Nicolescll, Alializ::i malcmalica,
a1wleaza tlltr-un punct 0 < E, < 1.
138 139
I•
......••
~
a'Stfel incit ~irul zecimalelor de rang impar a'l' a'a, a'5 Sa se bucure .Atunei
de aceasta proprietate.
Pentru aceasta este suficient sa determinam numarul natural n Ix-xJ<o .
10211-2 <0 ,
prin condi~ia
1 II deci xoE(cx, ~).
102"-2 <- 2 'Conform definitiei, yom avea
~i sa schimbam in ~i1'ulau aa, as, ... cifrele, incepind de la 1'angnl 1 =(Xo) Yo
2n - 1, prin cifrele unui ~ir periodic oarecare: a~n_1' a~"+l' ... ~i afirmatia noastra este' jnstificat a. Functia considerat a' se bueura
Luind I de prop1'ietatea lui Darboux, deoareee in oriee interval (0'., ~) cu
X' = 0, a1 a2 .. · a2n-2 a;/I_l a2n a~/I+1 ... ,
1(0:) 1(~)aceasta
=1=
I(CI.)~iI(~)·
functie treee prin toate valorile cuprinse intre
vom avea
I x' --,-x \ <
1
102/1-2
<-, I)
2
Funetia eonsiderat~'\, este ins:'1 diseontinua in oriee punet al
sa este egala (0,1),
intervalului deoareee in ariee interval (0'., ~) C [0, 1] oseila~ia
cu unn.
deci x' E (ex, ~).
Invers, daca ~irul de zecimale aI' aa, as' .. este periodic, putem 204. Dacd (loud IUl1c{ii' 11 ~i 12 au in intervahll (ex, ~)
st1'ica perioada inlocuind, de exemplu, pe a211-1 printr-o aIta cifra pl'Oprietatea
in intel'valul
11li Dal'boux,
(ex, ~)
at1t1lci suma lor s
aceastd proprietate?
11 12 va mai avea = +
a;n-l ~i obtinem un numar
x' = 0, a1 a2 ... a211-2 a;II-1,a211
Raspunsul este negativ. Intr-adevar, fie
pen tru care x=o x=o
I x-x I I <---<- 1
1021>-2
I)
2 •'
Idx) = . 1
< x -.< ] , = /1,_ sin ~x , o <x-'<l.
/1,SIll ~, 0 12 (x)
deci x' E (ex, ~).
Prin urmare oricare a1' fi intervalul (0'., ~) C [0,1], putem gasi I~asam pe seama cititorului sa verifiee ca fnnetiiile 11 ~i 12 au
in acest interval un numar x care ~a se bucure, fie de proprietatea proprietatea lui Darboux in intervalul [0,1J.
indicata la pct. (1), fie de proprietatea indicata la pct. (2). Comtatam insa u~or ea funetia suma:
In asemenea conditii, daca Yo = 0, yom lua in intervalul (cx, ~)
un numar Xo care sa i~deplineasca conditia (2) ~i vom avea (Xo) = 1
= Yo = O. s(x)=I](x) 2, O<x-.<l
x=O
+I2(X)={0,
Daca 0 < Yo -.< 1, vom lua in (cx, ~) un numar :v eare sa inde- nu se mai bucura de aeeasta proprietate.
plinea<;ca conditia (1): Dintr-un exemplu *) dat de M. Iosifescu reie'Se ea daea doua'
x = 0, a1 a2 aa ...
functii 11, 12 au in intervalul (0'., ~) proprietatea lu! Darboux,
Numarul 0 avind semnifica~ia de mai inainte, vom considera funetia produs Id2 nu are intotdeauna aeeasta proprietate.
numarul :
Xo = 0, a1 a2 ... a2n-1 b1 a2/1+1b2 a2n+a ... , 205. Sd cazuri
W'lniitoal'ele se studieze
: continuitatea funcfiilol' C01npuse 10 g .~igo 1 in
in care n este determinat prin conditia
1
a) f(x) = sign x, g (x) =] + x2.
< o.
I
102/1-2
') COlllllnic:lriJcAcademiciH.p,R., Lom . VII, 1957, nr. 3, p. 319~321.
141
lijj
140 ~ _ ..:..,j
~ \ ~i nu poate £i faeuta orieit de mica. Se rat;ioneaza analog in cazul
b) f (x) = {1o daea
dae~ > 1,
I x I -< cind a;' este irational.
definitii pe R ,~i
207. Poate fi swma a douii fllJlG(ii, ambele discontinue intr-un
PUIlCt, 0 .functie continuii in acel PUIlCt?
g (x) = {1o daea I xl > 1,
x I -< 1
definitii pe R. R"Ispunsul e>;tea£irmativ, dupa cum ne arata urmatorul exemplu
a) Reamintim ea
f (x) =f ], daca x este rational
I - ], data x este iratiional,
sign x =
I -
0, daca x
1,
1, daca x
=0
>
< O.
0
defillitii pe R;
g = '
Deoareee oricare ar £i ii:, r; (x) > 0, £unetia f [g (x)] = 1este continua .'iJ
() { - ],1, daca x este rational

irational.
.'iJ
pe toata dreapta .. ' definitii pc R,

FunetiiIe comdderate "int ambele discontinue in orice punet
Daca: x = 0, f(x) = 0, g [f(x)] =1 de pe dreapta, insa suma lor f (x) + g (x) 0 este 0 £unctie con- =
tinua pc toata dreapta.
v j x
X >
< 0, f (x) = 1,- 1, g [f (x)] = 1 + (-1)2
= [f == 2.2
(X)]2
Prin urmare g [f (x)] e~te discontinua in x = O. 208. Poate fi f +

g continuii illtt-un pUIlCt a;o in care f cste con-
b) Putem ~erie tinuii, iar g este (Ziscontinuii?
Raspunsul este negativ. Daca s (a;) = f (a;) + g (x) ar £i continua

f(x) = g (x) = r'
0, daca x -1> -<1, sau
x -< x1< - 1. in x'o, a1'1'ezuIta ca g (a;) = s (a;) - f (x) a1'£i di£erenta a doua £unctii
continue in a;o, deci continua in xo, ceea ce contrazice ipoteza.
Functia f [g (x)] eBte de£inita in modul urmator:
209. Ce se poate spune despre pro(Zusul (.1 douii functii discont'inue
intr-un punct?
f [g (x)] = {1,
0, daca -1
g (x) -<>g 1 -< g1(x) < - 1.
(x)sau
Im(t, dad -1 -< x -< 1, g (x) = 1, deci f [g (x)] = 1, iar daca I,uind
= -1. acelea~i £unct,ii ca in exercit,iul 207, obtinem f (x) g (x) =
x < -1 Bau x > 1, g (x) = 0, iar f [g (x)] = 1. Deci oricare ar . Deci p1'odmml a doua £unetii discontinue intr-un punct poate
£i x, f [g (x)] =g [f (a;)] = 1. ' fl 0 functie continua in acel punct.
Observam ca de~i ambele £uncW sint discontinue in x = ± 1,
totu~i £unetia eompma este continua pe toata dreapta. 210. Fie ftmcfia lui Riemann
206. Functia
}il(.'1;) = 1 _)
=L '" . _
f (x) ={- 1, daca x este irational

rational
j -,0,q (Zacn a;x este irafional,
dacli q
este 0 fractw
sail tredllcttbtla
x 0 = =1= o.
definitii pe [0,1].
definitii pe Beste discontinuii in
Intr-adevar, daca x' este rational, in oriee veeinatate a lui se
m'ice p1tnCt de dreaptii. Sii se arate cii F este discontinuiiin orice pllnct rational a; =
va gasi un punet imtiional x". Deei diferenta f (x') - f (x") = 2 ~ ~,q X I-I- 0, .'Ii
, este cont'inuii in orice punct ,
'irational.
H2 143
=. E-,
q
Functia
x =4=
Peste discontinua
exista un punct irational ~ ~i avem IF (~) - JP (~ ) I = : .

in orice punct
O.Intr-adevar, oricare ar fi a, in intervalul

rational
q -
(!!.. a, q
E-
x
+ a)
=
, functiei este
11 >- N punctele
-1.
Xn
tntr-adevar
= _.
~ __ 1 -
- + 211~
2
exista un numar N, astfel incit pentru
~i x;, = J~,
-
2
+ 211~
, 11, E N se ga!'3escin
In orice punct irational'~, F este continua. Fie 11 un numar

1
n~1tural a"5tfelca - < E.
intervalul I, Deci ol'icare ar fi intervalul I
n sup
xEI
f (x) = 1, inf f (x) =
XEI
-1, deci WI (I) =2 iar XEl
inf CJ)I (1) = 2.
Pentru orice numar natural k, exista un numar intreg, l,
astfel incit
212. Sii se calc1lleze WI (0) pentJ:ll f1t11ctia
k
-<c:<--.k
I 1+ 1
=
Yom nota cn II; un interval (ak, bk), astfel incit
R.
f(x)
!
(x
_:r
+-1+) sin ~ =0
daca x =4=
. I
k
- < < ~< bk <
al;
1+1
--'Jk
definiM pc
Sa se scld(eze grafic1ll f1lnctiei.
Evident, intervalul Ik nu contine nici un punet rational cu
numitorul k. Yom construi succesiv intervalele Iu 12,,'" In ~i yom Deoarece oricare ar fi intervaJul I care contine originea
nota cu c = max (ak), k = 1, 2, ... , n, d = rnin (bk), k = 1, 2, ... , n.
,1 -
sup sm = 1,xEI
, f'sln- x1 = -1,
In .
yom avea mega x 'Ie :
lt~tl r
Intervalul (c, d) nu contine nici un punct de forma x = L,q :tEI:r
1 1
- x --<f(x)<
2 x+-, 2 XEl
q = 1, 2, ... , n (-;- fractie ireductibila)) ~i orice punct rational care-i
Graficul functiei este cuprins intre ureptele ue ecuat,ie :
apartine este de forma x = L,q q = + 1, + 2,
11 11 ... pentru care
1 Y = x + -2'
1 ~l. 1/ = - x .- -2
1 (f19. u;~O)
P(x)=_·
q
In orice interval de forma
g.
Prin urmare IF (c:) - p (x) I = IF (x) I =~q < _1_ < 11
E pentru orice ( - x, x) oscilatia functiei este
mE (c, d)
(,)r (-x, x) = ,v + -21 + x + -21 =
211. Sit se calcnleze oscilatia fnllctiei
oX
= 2x + 1 iar inf (,)r (-x, x) = 1.
f(x) = :r
XER
o _1_ dara
\ sin daca x=O
x=4=O Deci (')r (0) = 1.
definitii pe R, in origine. Fig. :)0
213. Daca P (n) este 1ln poli-
In orice interval 1:3 0 exista 0 infinitate de puncte in care lI?m (in n) diferit de zero, cn coeficienti nlltnere rationale, at1lnci
valoarea functiei este 1 ~i 0 infinitate de puncte in care valoarea S~n p (n)n1l tinde catre zero.
~---------~------
144
10 - c. 143
145
,~
~
Pie P (n un polinom de grad p >- 1 cu coeficientii numere 215. Sa se arate ca daca f: I -0>- B cste continua ~i convexa (J)
rationale.
, Definim polinoamele Pi (n), 0 -< -< P prin relatii1e de recurenta i pc I atunci pentru orice xoEI, fllnetia g(x) = {(x) - {(xo) estecres-
Pp (n) = P (n), Pi (n) = PHI (n + 1) - Pi+! (n), 0 -< -< p-1 i catoare pe I- {xo}.
x - Xo
Este evident ca polinomul P, (n) este de grad 'i ~i are coeficienti

numere rationale. Daca x' < x" <
xo' atunci x" se poate pune sub forma x"
lim sin P (n) = 0, atunci, din rebt;ia
Daca n-+(X) = AX' + (1 - I,) xO, ),E (0,1),
Deci
P (n) = + :1rc<;in1" + r"IT, unde l" = sin P(n) iar 1'" sint
numere intregi ~i din continuitatea funetiei arc sin x rezuIta ea g (')x -g x
(") =---------=--
{(,c') - {(:l'o)
x' - Xo
(:1''')
x"
- {(l'o)
- .1'0
{(x') - {(.,o)
x' -
__
Xo
+ (x")
Xo -
- (.1'0)
x"
.
lim(P
1/ •...•.00
(n) - r"IT) =0 Din exercitiul precedent rezulta ca
De aici rezuIta ca n-+oo
Jim (Pi (n) - ri,,,") = 0, 0 -<i -< p - 1 (x") - (xo) -< ),(x') + (1 - i,){(xo) - (.co) = (x') - {(xo) .
Xo - x" Xo - i,x' - (l - i,) :l'o (.1'0 - x')
unde l'i,lI = 1';+1,11 - 1';+],11+1 ; 1'p,II = 1'"
Deei g (x') - g (x") -< O.
Deoarece Po(n) este un polinom de grad zero, cu coeficienti
numere rationale iar 1'0, II este un ~ir de numcl'C intl'cgi din Daca x' > x" > xo, fie x" = ),x' + (1 - I,) xO' Avem
lim00 (P o(n) - 1'0, II 1t) = 0 {(x") - ((l'O) ~ i,{(x') + (1 - i.) {(xo) - {(xo) _ ((x') - {(xo)
'It •...•.
x" - Xo "'" i,x' + (1 - i,) Xo - Xo - x' - Xo
rezuIta ca Po (n) = 0 ~i cxista N > 1 astfel ca deci g (x") - g (x') -< o. ,
Daca x' < Xo< x", fie Xo= ),x' + (1 - A) x". Avem
1'0,,, =0 pentru orice n > N.
Deci 1'1," = 1'1, n+1 = 1'1. x pentru or'ice n > N g (')x -g (")x =---------=
{(x') - {(.l'O)
X' - Xo
{(x")
x"
-
-
{(xo)
Xo
lim PI (n) = rl,N IT, ceca ce este absurd deoarece
Prin urmare '1/-+ 00
PI (n) este polinom de grad 1. Deci sin P (n) +~O. = ----

{(xo) -
Xo -
{(x')
X'
+ -~--
{(.l·O) -
x" -
((x")
Xu
"'"
.,/
214. Sa se arate ca 0 ft£nctie continua f : I -0>- Beste convexa (J) ~ vex') + (1 - i,) {(x") - ((x') + i,{(x') + (1 - i,) {(.r") - {(x") =0
daca ~i nurnai daca are loc inegalitatea (/,a f(1 - A) b) -< ),f (a) + + "'" AX' + (1- i.) x" - x' x" - i,x' -(1 - i,) x"
+ (1 - ),)f (b) pentm oriee a, bEl, ),E [0,1]. Deei g e'Ste Cre'3catoare pe I- {xo}.
Daca f satisface inegaJitate£L de mai sus atunci pentru ),= ~
2 EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl V ARE
obtinem f (~-~~) -< {(a); {(b) adicit f este convexa (J). Daca f este 216. Sa se detel'rnine valoarea constantei rt. astfel ca urrnatonrele
convex a (.1), pc 1 atunci din inegaJita,tea de la exercitiul 48 functii Sa fie continue:
rezuW'i,imediat ca avem
f(ra + (1 - 1')
pentrn orice national din [0,1]. Cum Ol'ice A real din [0,1] este
b) -< 1j(a) + (1 - I')f(b)
'-a)
definita
f(x)=
pe [1,3]
Ir Vrt.2 -
rt.X +3
2rt.x + x2 dara 1 -< x < 2,
daca 2 -< x -< 3,
limita unui ~ir de numere rationale din [0,1] iar f este continua aveID H. rt.=
1
- f (/,a-+ (1 - A)b) -< f1 (a) + (1 - ),)f (b) ;{
~-----
II'
146 147
~ Q~
~
218. Pentrtl ce valoare constantei funcria

daca 0 -< X < 1,
IJ, rl.,
b)f(x)= x-I sin 4x

-- S.r daca xE [-1,
v
0),
("sin- rl.+5x
a(x - 1) daca 1 -< X -< 2,
f(x) = rl. daca x= 0,
definitii pe [0, 2J
n. rl.= ~7 x2 +
---~
19 5 (x2
2x
+ 2x)
+ -3;) ] v xE
caca, ( 0,_1J
definUa pe [-1, 1J este continua 'in ol'iginc?

x-3- 1
daca 2 -<~x< 3, ·1
J YX=-2
_ C)f (X) H. rJ.=5
1 9+3I
tx.r
daca 3 -< X -< ·t,
219. Pentnl ce valoare a constantei rl. functia :
(lefin'ita pe [2, 4J
1 2 tgxarctg -~
x
daca xE [ -1,0),
H. rl. = 2' = 0,
217. Sa se studieze continuitatea U1'1natoal'elol'functii :
f(x) ={ rl.
daca x
VI+"X -1
-~~-
2 ;J:~t~
daca XE(O,oo)
y sin x-I
~---- dacav X,--I- ~, 7t"
x-- T: 2
es/e conti/lua 'in origine?
a) f(x) = 2
R. rJ.= 0
1 daca X = 2:.,
2
220. Sa se studieze continllitatea u1'lniitoarelo1' functii :
definita pe R.
a .A _:J, eJznz.ape t, • .A X -
H. Discontinua in punctul X _ 7t"
2 ,) V[X( ')Jd.r·/" p V( )_{OdaCaxestera~ional,
1 dad x este irat,ional XE.R.
H. continua
daca X -< 1,
b)f(x) =X~1 . daca > 1,

g {1J =
x
(ex+x-l
X b) () {X-:J) daca x este
dad e<;te irational
rat,ional,
definitii pe R. definita pe R.
H. continua U. Continua numai in origine.
c) f (:J:) = sign [g (.1:)J definita pe R
daca X =1= 0, R. DiRcontinua in orice punct
c)f(x) ~ \ (x +1")';; daca X = 0, d) f (:J:) = g [P (x)J definita pc [0, 1J, nr/(le P (.1:) es/e functia
definUa pe R. lui Riemann
H. Discontinua in punctul X =0 U. continua.
149
148
----. ~------- ~
---y-
k) f(:1:) = B(:1;) sin ".1), definita pe [0,00).
e) f (x) = {0,x, xx rational,
rational
R. continua in orice punct .
.(lefinita pe R.
R. uiscontinua pentl'u x =1= 0 l)f(:r;) =sign(cos~), (lefiniliipe R-{O}.
1,1
a; Sln-,
x x
=1=1
-,k~ k = 1,2, ... n. continua in x .=1= 2
+
± ..:::. kTC-
f) f(x) " v ••
k = 0, 1, 2, , ..
1 0 , x = 0, x = _1_, k= 1,2, krr: ...
.definita pe R. m)f(x) = E ( :~2) sign ('>in ~), definita pe (0, 00).
H. continua. pentru ::1:; =1= O. H. continua in x =1= / __ "
1 1 111
X cos -,:r x =1= -,
krr:
7c = 1, 2, ... 11 = 1,2, ...
1 f (:JJ) =
g) f(X)=J 11, X = 0, x = -, krr:
k = 1, 2" ,.
n)
l sin0, "x,
j il'a{;ional,
.1)
x rational
.defini/a pe R. definitii pe R ..
nt'. con A_I x - -,

lnua?' III 1..-- 1 ?"', H, continua in x = k;-
21m
/v , •• ,
k = 0, ±1, ±2, ...
221. Sa se eereeteze eonlinnitatea fUilctiei
x rational, x 0
h) f(x) =J ~ ' =1=
--,
1 x+l
1
x 11'atIOua, x
., I =0 f(:v) = f 0, daeli x =1= ~
II
.definita pe R.
It. uiscontinua in orice punet. ! 1, daeil x = ~,
II
x = 0, x il'ational defin-itlt pe [0,1].

i) f(x)
.dejinita pe
I
= -,1 x--,
0 ,
q"
[0, 1J
. _ p
q
> O.
(p, q) =1 n. Functia estc discontinua in punctclc x = ~,
II
11 E N ~i x = 0.,
(J. 222. Pie funet£a f definitii pe (0, 00), egala in fieeal'e IJ1lnet'
H. continua in x = 0 ~i in x il'ationaI. .1)
=1=
-
'211 +
'2
1
' n = 0,"
1 ;;;,
......., en (tJ
l' -rerenta (wtre
l' x ,ri, nnmaru
~ 1 1,11 trefl A
x = 0, x irational,
ce ,'7' (e
. l 'mat ' apl'O]Jiat .'Ii l- A l
, nu a tn pnnete e = ---,+~ '211 1
n = 0 ,"1 ?_,...
I+:
.1) .1)
j) fix) ~ x
x = ~,
q
(p, q) =1 Sii se desClieze grafieul funetiei ~i sa se studieze eo/;tinllitatea ei.
~ • -..' • '-'" . 211...L) , .)
'tlefinita pe [0,1]
n. discontinua in x =1= 0
H. ]<lUlctla Ci;tC uI,>contmua III punctclc .1) --'2--,11,=1,_, "'r' =
avind in acestc punctc discontinuitati dc spct;:1 intii.
150 .
1,')1~
Q~
223. Pie funefia f: [a, b] ->- [a, b]. Sa se urate ca in acest caz 226. Sa se gascasca exemplc de funcf'ic f: [a, b] -» R discontinue
cxista eel pu(-in un p1l11Ct xoE(a, b) ustfel it/cit f(xo) xo' = pentru care w, (x), XE [a, b] Sa fie continua.
224. Sa se calculeze Wf (0) pentnl fllnctiile :

227. Sit se gaseasca, e:vcmple de functie f: [Il, b] -» R pentru
care w, (m), XE [a, b], este discontinua in orice pUl/.cl.
a) f(x) = x
II sin~
0, daca x
I dad!. = 0,0
=1=
228. Poale fi xoun punct (Ie discontinnitate al fUl/crie!: f daea pen-
llcfinitit
"-
pc R. 1l:1. tt·u oriee :::
pcntru
>
0 existi1 ~(e)
I h I < ~(:::)'t
>
0 a.~tjcl Ca If(mo + Ii) - f(.vo - h) I < z;
=
dcfinita
b) f(tc)
pc R.
I c
-1.
8;1I'~ daca xx
daca = 00,
=1=
, H:c+1.
R. da (:vo = 0, f(x) = .~2 ' x =1= 0, f(O) = 0).
229. PO(tte fi Xo un punct (1e discontinnUate de speta II al func(iei
f daca pentru ::: >
0 exista ~ ( e) 0, aSlfelincit >
sa avem
= ,
dcfinita
c) f(x)
pc R.
! arctg
0, ~ daca x
x
= 0,0
=1=
R : 7t.
If(xo + Ii) - 2f(xo) +f(xo - 71)1 <::: pentru Ihl < ~(e)
Cx daca.v < 0, H. da (Xo = 0, f(x) =~, x =1= 0, f(O) = 0)

d)
definita
f(x)
pc
,
R.
! e";11
1 x dacii a; >- 0
U:l. [IX,~]
230. Daea funetia
C [a, b] exisla
f: [a, b] -» R este con tin va
[IX', ~'] C [IX,~] aRtfel ca f(x)
~i pentr:u
= 0 pc
orice
[IX', WJ
atllnci f(x) = 0 pc [a, b].
definita
e) f(x)
pc
~
R.
I+ (1 1. Ixl)~ daca X=FO,
<lacit 0.: 0 =
H:c --.
1
face
231. Daca fune(-ia
relatia
pe [0, 00).
f(;£2) = f(x)
f esle definita::i
pentrn oriee x
continua pe [0, 00) ~i satis-
>
0 atnnei ca este constanta
2n
e
Se folose'3c relat,jile f(x) = f(x2n) = f( V"x).
225. Sa se descneze graficlll functici
[-1,1] dad!. :
: g (0.:) = w, (x) definita pc
dad!. Ixx =
I 0=1=- ~ , ,
- 11 11 232. Dael~ funetia f: R ->- R este continua .~i diferita de zero ?i
f(;v) =~ n/I 1 •
dacii
II satisfa(Je relaria f(a + b) = f(a) f(b), aE R, bE R atunci ea este Q
dacii. x = - ~ . fuuefie exponen(-iala.
Se arata mai intii ca f(x) > 0, xE R, j(O) 1, j(1') = = (f(1))'

pentru OJ'ice r rat.ional ~i apoi Re folo'3e~te continuitatea
dejinita pc [-1, 1]. 233. Daca f: [a, b] -» R este continua fJi eonve:ra (J) pe [a, b]
ia'r g: [a, b] -» R eslc flll!ctie lineai'a pc [a, b] ~i avcm f(a) g(a), =
Estc fnllct.ia wf(x) continua in origine? H. Da. f(b) =9 (b) atunei f(x) -< g(x) pe111ru or ice XE [a, b].
152
153
'''''
234. Dllca f: (0, <XJ) -7- Beste cont1:l11liiIji conve:1:a (J) pe (0, <XJ)
§i ave'm f(x + y) -< f(x) + f(y) pentl'lt orice x > 0, Y > 0, atunci a) Observam ca functia este marginita ~i continua pe tOa,ta axa.
Func1;ia nu e;:;te insa uniform continua. Avem
fUlIctill (x) este descrescatoal'e pe (0, <XJ).
X
2 k = 0,1,2,...
Se aplidi inegalitatea de la exercitiul 214, pentru 0, daca x2 = k'rr, -1,1, daca
daca x2=(Me+1)f,
x2=(Me+3)2, k=0,1,2,
k=O,1,2, ...
, ~. sin x2 = ~
"A = -'-'
;~+ -,
h
a = x, b = 2x + It
~l avem
x h x Fie
1(:1: + It) -< --f(x)
x+h + --f(2.'1:
x+h + It) -< --f(x)
x+h +
+~
x+h [f(x) + f(x + It)] x' = V(4k+3)f, x" = V(4k+1)i, a/ -x" =
7t
235. Daca f: [a, b] este continuii t}i convexa (J) pe [a, b] Iji
nU-lji atinge 'minirnul 'in intervalul [a" b] atunci f este rnor/otona.
Daca "E[a.b]
minf(x) = f(a) ~i x' < .1/' punem x' = I,a + (1 - "A) x" V(4k+ 3)4 + V(4k+1)f
,~i folosind exercitiul 214 obtinem ca f este crescatoare. pot Mai observam ca pentru k '3uficient~de mare punctele x' ~i .'1:"
min f(x) = f(b) se proccdcaza analog ~i obtinem ca
Daca XE[a.b] 1 fi luate oricit de apropiate vrem. Insa,
,este descrcscatoare.
If (x') - f(x") I = I sin (Me + 1) i-sin (,Ik + 3) f 1= 2. '"
3.3. Functii uniform continue #
o functic f definita pe un interval I

este 1tnifo1'rn continua Am aratat ca exista c: = 2 ~i punctele x' = 1!(4k + 3) ~,
pc I, daca ori('are ar fi c: > 0, exista un numar8 (c:) > 0, astfel incit
lJricare ar fi punctele x' ~i x" apartinind intervalului a'3tfel ca 1 .'1:" = V(<Jk + 1) f situate la di5tanta oricit de mica, astfel ca
.'1:' - x" I < 8( c:) sa avcm 11(.'1:') - f(x") I < c:. - f(.'1:") I = 2. Deci functia nu este uniform continua daca
IIf(x')
,J
Propl'ietati. 1) Orice functie uniform continua pe este con- I = (-<XJ, <XJ).

tinau pe 1, fara ca afirmatia reciproca sa fie adevarata.
2) 0 functie continua pe un interval compact
,.continua pe I.
este uniform I Insa, datorita proprietatii (2), functia este uniform continua.
pe orice interval compact.
3) 0 functie uniform continua pe un interval marginit este b) Observam ca functia este continua ~i nemarginita in interva-
lmarginita pe acel interval, fara ca reciproca sa fie adcvarata. lul comiderat. Vom arata ca e.'3te uniform continua.
Fie Xl' .'1:2>- O. Avem
EXERCITII REZOl V A TE
1.f(.'1:l) - f(x2) 1 + Xl
1= I_X_I- + Xl - 1
_:1'_2 +
;2'2
- - X2/ =
23q. Sii se stlldieze continnitatea 1mifonna a nnnatoal'elor 1tmctii :
:a,) f(:v) = sin .'1:2, definita pe B. = [.'1:1 - :~'21 [1 + (1__
+ Xl) (1 +
X2_-_,1:_1 -] x2) -< 2 I Xl - .'1:21 = 28 =
b) f(:1}) ~;+ I +
= -~'- x definiU'i pe (0, <XJ).
- c:, daca 8. = ~.
2
154
155
~~
237. Este Ilnifonn continua fune/ia functia WI: [0, = Wn (:;;) daea z
En.), WI (:;;) =1= 0, ~i WI (0) = O. Daca
It-t'l < W1(E) at;unci IJ(I) -J(t')1 < z. In adevar fie zE [Ellk" ,
x Avem I t-t' I < (,)1 (:;;) < WI (EIII..> = a"kH'
f(,cv) = --
:r + 1
+x Enk)'
Deoarece ankH EA.llk+. avem IJ(t) - J(I') I < ZnkH -< E.

Fie w2: [0, a) -+ [0, Ell,) invenm func(;iei WI ~i fie W = 2w2•
definita pc (-1, 00) in intervalul (-1, oo)? Daca. I i-t' I < a, Iuam z = w2(1 t-t' I). Deei I i-I'I = w] (E) <
< WI(2:;;). Prin mmare If(l) -J(t')[ <:.!E =<u(lt-t'l) ~i demons-
Raqpunsul este negativ. Intr-adevar, qa comideram pnnctele trapa este tel'minala.
t
Xl=-~
II + 2 ' X2 -- - +1
n _n_. A vem I Xl - x2\ = (Il + 1) (n + 2) EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl v ARE
Punctele .'V] ~i X2 sint. oric1t de apropiate pentl'u n ~mficient de mare, 239. Sa se 8t'lldieze contimlitatea lIniJor1llii a 11l'1niitoatfloT J1l1/C/ii :
1mi'\. If(.'V]) - f(x.)
-
1= 1+ 1
(1l+1)(n+2)
> 1. a) f(x) = In x defil/ita lH~ (0,1) H. Nu
Deci func(;hL nn eqte uniform continua.
0) f(x) = In.1: deJil/iid pc [E, e], E > O. H. Ua
c) J(x) = eX cos ~
.1:
deJillill~ pe (0,1) H. Ku
238. C01/(li(ia 11eecsara .~i 81lfiGiC1tfu (Ja () f1l11ctic f: I -+ R
(J fii'llllllll conti1l11a pc 1 H. Nu
este ca; sa
inlcrval1l11
e,cviste ao
neapl/rat
>
mUff/illit)
0 .~i 0 fUlIctie
sa fie wlifonn
(,): [0, ~o) ->- H COJ/ti1/111/, strict
d) fix) = sin ~x definita pc (0, ~)
•..
cre8ciitoare pc [0, ao), care sii veri;fice W (0) =

0 .~i If(t) - f(l') 1-< 0) f(:c)
SIll .1' defil/itil pe (0, ~]
2
H. Xu
-< (,)(It - t'l) pel/tJ'l1 orice t, t'E/, it-t'l 011' < • _1 _
f) J(:v) . tleJiniid pe [0, 1]. H. Da

~.!- .t-2
Condit;iiL este evidcnt snfieientii. Presupuncm <'ii f C1'tC uniform
continua pe 1. Pentru orice z > 0 fie multimca Ac = {o, 0 < 0 -<
240. Sc~ .'Ie arate ea 8-/lIlUl .~i prod-u8ul 111/·ui 1I1mll/r fin it de fune/ii
-<<-It,t'EI, It-t'l <0 implici"'t IJ(I) -J(1')1 < <-}. E~te eddent, d1 11'/1iform L'Ontin1/e ('.':te 0 fU/lc(ie 1I/liJoi'm ('olltinw'L
A. =1= ~i A •• ~ A., dad 0 <-I E2• < <
Pie <-" un ~ir strict descresditor de ntllllere strict pozit i\'c ~i 241. Sa 8e cereetcze cOlltinuitatea llniformii a '1l1'1/iIUO(1J'elOJ'fllncti1: :
lim <-" = O. Punem a" = sup A.n. Se verifici"'l u~or ca 0
cn 11-+00 a"+1 -< < a) fl (:1:) =
x siu2 :r2 definiW pe U. H. Xn eslc uniform continua.
-< a" -<
pentl'u orice 11 EN. A vem atl EA." .
E,.
b) r~ (x) =
x CO:-,2.('2 tleJi lIitii pe H. H. N 11 eslc uuiform conti Illla.
in adey!!,r, daca It-t'! < a", dill defini(ia m!lrginci supcrioare, 242. Sii se fOl'llleze JI/Jlet-ia f = fl + J2' de;finiti1 pe U ~i .'Iii 8C traga
l'ewlta ci"'texista ~EA." Cll It-I'I
< a -< a,,~ dcci IJ(t) -f(t')\< E". c(J}wluzia (f, .~i f2 81llt fU/II'fiife de;fil/ite 11/ e:rcrci(iul precedent).
deo:1rece aEA.n. Din r,irlll lip a2, •.• , (1" ••• ~('oatem tel'l1lf'llii ak
CUI'e au proprietatea ei"'Lal' al'_l' = 243. Pie dat E >
0, .'III, .'Ie deterilline UII o( s) 8ati.~Jllcl1/d GOlllli/ia
tit contiJluitate 1uliJormii pelltJ'1t '/!I'II/IUoarele flll/c(ii :
Oh("inem astfcl un suh~ir all" a Illi a", lim allk = 0 ~i allk c8te a) f(:v) = V~:v + :~ I/(:fillillt pe [0, ~l
strict descresc[ttor .. k-u,
b) J(:v)=sin:r +(,o~:(' defi1/iflt pe (-00,00)
Fie flll1C(~ia wo: (0, <-",) -;- H lillcara in mice intcl'nd r E"l""
En,,) ~i Wo (<-Ilk) = an"" pent;l'll OJ'ice k. E\'ident C'!!(,)0 (E) cslc t'OIitinuu, e) J(;);) = :0 : :2 drJil/ita pc [1,00)
slric·t: Cl'es('tltoare r,i Iim Wo( E) = O. A('el{':::~i pl'opl'ietati Ie are ~i
•->0
d) J(.I') = 177 drJil/ift(, pc [1,00) .
lij(i 1m
''''
244. Sa se calculeze lIlodulul dc coutinuiiate *) pentl'u urmlitoarele
func1ii :
~1)f(x) x = definitii, pe [0,]]. n. t.
b) f(x) = x2 definiUi pe [0,1] H. (2-t) t.
c) f (x) =
Vx (lefiniti'i pe [0,1] It. Vi.
S6 se amte ca func1ia f: [a, b] -)- R esfe uniform continua pe
[a, b] daca ~i numai daca lirn w (t) = O.
t •..•o
245. Daca func1ia f: [0, =) -)-Beste contin·lta ~i periodica de

4 DERIVATE
perioada (0) > 0 atunci ea cstc uniform continua pc [0, =).
4.1. Derivata unei functii

Fie funetia {: I --->- R definitii pe inlervalul I ~i Xoun punet din I. Limita
f' (xo) = lim {(x) - {(xo)

x-;,xo x - Xo
daea exista, se nume~te derivala (une/iei in punclul xo' Derivata f' (xo) se mai lloleaz:1
d{(xo) .
- dx sau D{(xo)'
Dacii {' (xo) este finita, se spune c{t {eslc derivabilii in punclul xo.
Dac:i { cste derivabi![1 in Xo atunei {este
esle adev:iratiL eontinufl in Xu insa reeiproca nu
Spunem ca fUl1ctia {este derivabila pc I daea estc derivabilil in fiecare puncl din I,
Funetia
derivalU a lui
{': I R definita prin egalitatea
--->-
{ sau derivala llli {.
(f')(x) = f' (x) se nllme~te {unc/ia
Limitele :
{; (xo) = Jim _(_<_.,t:_)_-_'_<x_o_)_ ~i {~(xo) = lim _{(_x_)_-_{(_Xo)

X-;'J'o X - Xo X-;'.f" X - .Yo
X<X" x>xg
daea exista,
punctlll xo'
se nlllllese rcspl'etiv derivala la slinga ~i dBrivala la dreapla a funcpei in
Fllnc!ia {are derivalfl in x'o daea ~i nllmai dad are derivate lalerale egale in xo'
Inlerprelaregeomelricu. Dac{1 exisla derivala {'(.I'D)' graficlll fllllcpei { are lan-
genta in jJllnctul ]}I (xo, {(xo»' Tangenla este paralcla CII axa Oy dad derivala (' (xo)
estc infinit:). Daca derivata {' (xo) esle finiti!, tangenta nil estc paralehi ell axa Oy. iar
coeficicntul sau IIl1ghiular csle egal ell {'(.ro)'
*) !>liirimea w (I, a, b, f) = w (I) = sup I {(Y) - {(x) I se nume~te
Ix- yl ~I. Opemti'i. Daca f, {J: J -:0 R sint derivabiL: in Xu (salt pe l) atunei
modulul dl~ conlinuilale al funetiei

x,YE[a,b]
(pe [a, b).
func~iie f + g, f - {J, k~J,jq ~i 1..
g daca g (xu) =!= 0 (san g (x) =1= 0, XEl)
158 159
J t1.J1
sint <lerivabile in Xo (respectiv pe I) ~i : a) Avem
(f + g)' =1' + g'; (f - g)' =1' - g' (rxf)' = IXI'; 1'(3) = lim 1J:) - (3) = lim ¥5x + 1- 4 I'
=lm _
!h:+I-16 =_.5
"'-+3 X - 3 x-+3 x-3 "'-+3 (x-3) [V5x + 1 + 4] 8
(fg)' =f'g + fg'; (L
!J r= g"
{'g--:!J:L. x2 + 5x
In---·6
Daca functiile f ~i g sint <lerivabile de n ori in Xo (sau pe 1), b) f'(1) = lim In (x2 + 5.t) - In 6 ,
"'-+1 x-I = hm
"'-+1 x-I
atunci funct,ia f· g este <lerivabila de 11 ori in Xo (respectiv pe 1) ~j :
" I
(fg)(") = P")g + c~pn-l)g' +- c~pn-2g" + .'. + fgP!) = L C:,pn-i)gi
i=O
=lim
x-+l In --)6
(X2+5X x-I =Iim
x-+l In [ 1 + (X2+5X
-.- -1 6
)]"'-1 =
(formula lui Leibniz).
Fie functiile u : I --7-J ~i f: J --7- B ~i funct,ia compusa f 0 u : 1--7- R.
Daca 'It este derivabila in Xo E 1 (respectiv pe 1) ~i f 0 u =~i~~In, { [1+ X2+:X-6f+5X-6} , .'+"-'
6(x-l) _
derivabila in punctul corespunzator Yo = f (xo)' (respectiv pe J),
atunci functia compusa f 0 u este derivabila in Xo (respectiv pe I) ~i = lim x2 + 5x - 6
7
(f 0 u)'( xo) =1'( 1t (xo)) 11'( ;)'0)' .,-+1 6 (x - 1) 6
Fie f: 1
--7- J 0 functie strict monotol1a eu f (J) = J. Daca f
c) 1'(2) = Jim ~.~~J2X2 + 1) - sin 9
este derivabila intr- un punct Xo E 1 (respectiv pe 1) ~i daca I' (xo) =1= x-+2 X - 2 =
=1=0 (respectiv f'(x) =1= 0 pentru XEl), atunci fUl1ctia inversa f este
<lerivabila in punctul corespunazator Yo = f (:vo) E J (respectiv 2x2
2 sin -----
+1- 9
cos ---
2X2 +1+9
=Iim 2 2
• (f-l)'
pe J) si (Yo) =_1_
f'(xo) (respectiv (i-I)'(!!) =_1_
n:t) (;11 .'/ =f(x) sau x--..2 x-2
X=f-l(!J)). --
= I'lm--------
2 sin (x2-4)
x-+:.l x-
cos (x2
2
+ 5) = lm-----
I'x-+2
2 sin
x2
(x2 -
- 4
4) ( X + 2) X
In cele ce urmeaza presupunem cunos(;ute cititol'ului derivatele
functiilor elementare.
x cOS (X2 + 5) = 8 cos 9.
EXERCITII REZOl VA TE d) 1'(1) = lim

x-+I
arcsin
x-I
(x-I)
246. Pornind de la definitie, sa se calC1tleze derivatele 11nnatoa1'elor Notind ell Z = arcsin (x-I), obtinem sin Z _ x - 1. Prin
fwuctii, in p'Unctele specificate:
urmare,f'(l) = Jim ~
z-+O SIn z
= 1.
a) f(:1:) = V5x +
1 definita pe (- +,00), in pUHctul x = 3 e) Avem
b) f(x) = In (x2+5x) definita pe (0, 00), in punctlll x = 1.
c) f(x) = sin (2x2+1) definitii pe B, in punct1tl x =2. Jim tg x - 1945° = cos
__1_ lim __1_. lim sin (x-45°)
d) f(x) =
arc sin (x-I) definitape [0,2], inpunct·ul x=l. X-+45" x-45° 450 x-+45° cos
1
x "'-+450 x-45°
e) f(x) = tg x definita pe R in p1HWt11l x = '15°. (.r, mas11fa
arc'ului in grade). cos2 450 180
160 c n - c. 143
161
~ -~.-.
tnsa cos245° = ~, deci· 1 = 2; aRadar deriyata este':":'·
2 cos2 45°' 90 c) Notam 1/ (x) = 1 + ~x2 ~i deducem
1 .!..-1 1 - ,
247. Fo1osind regulile obi~lmite (Ie ealen1, sa se (lerive.::e 1lrma-
tOlll'ele f1tnetii : f'(x) = ~3 ['ll(x)]3 t/'(x) = V (HV
3 J3/ =
_x2)2 (1 + ~X2)
1 2 -.!.. 2
---:::--:-===.-.-' - X 3 = --~-_-~-~---=---.
a) f(x) =V x2
x2 - + 11, definita pentr1/ XE( -00, -lJ U [1,00). 3lY(HVX2)2 3 9JY(1+VX2)2VX"
248. sa se deriveze 1trrnatoare1e f1/netii:

b) f(x) = ..V1-x3
3/1 + x3, definita pe R - {I}. 2
a) f(x) =cos x + C085 x + cos3 _x+-1 x2

definita pe R.
. 1
c) f(x) =V(l+ lY x2), definita pc R.
b) f(x) = e8lD X definitii pe R - {O}.
a) Functia este derivabila pentru Ix I > 1. NoUim 11 (x) =:: ~~

~i derivam functia vinind seama de regula de deri,'are a functiilor c) f( x) = 2 tg3x' (lefinita pe( - ~, ~).
compuse :
a) Avem
, (V-)' 1, 1 1)' + 1r·
f (x) = t/(x) = 2 y- u(x) 1/ (x) = 2
1;-0-'
x2
x-
--
+
- 1
1
(X2
--
x2
-
+ 1 :=
f'(x) = (cos x)' + (cos5x)' + (cos3 ----==-- x2
2x(x2 + 1) - 2x (x2 1)
Pentru a calcnla derivata funct,iei C085 x, notam cn'Il1 (x) = cos x.
-
Atnnci
+ 1)2 2x
(cos5 x)' = [u~ (x)J' = 5uf (:1:) u{(x) = 5 cos4x (cos x)' =
(x2
- (x2+1)3!2Vx2_1"
2 ! +1
rX2x2 - 1
= - 5cos4 x sin x.
b) Functia este derivabila pentru x =1= 1. N otam t/ (x)

_1+x3 Pentrn a calcula derivata functiei cos3 --==-- , notam
, x2 + 1
v (x) =
1- x3 x2
~i avem f (x) = [u(x)JlI3. Deci = x- + 1
-0-' -, cos v(x) = tt(x); deci
1 .!.. -1 1 1 •
+ x3Y X
3 . C 1-x3
(cos3 x2 +1
--==-- r= (n3(x))' = 3u2 (x)u'(x) .
f'(x) = 3
-[tt(x)J 3 u'(x) = 3 Vu2
- (x) t/'(x) = -V' :1nsa
Gx2
X 3x2.(1 - x3) - (- 3x2) (1 + x3)
(1- X3)2 (1- x3j2 1t'(X) = [cos v (x)J' = -, v'(x) [sin v(x)J
. = ( - sin x2 +1 X
--==--)
V 1- x3
3·3/C+x7 X ----- = - --- sm --, cos3 -- =
2X2
2x(x2(x2 ++1)1)2- 2x3
,+
(x2 2x. 1)2 +
x' x21 1 (
+
x2 X2 1 )"
6x x2• x2
V(1 - X3)4 V(1 + X3)2 = - ---cos2 -- SIn -- .
(x2 + 1)2 x2+1 x2+1
162
163
II.JI
Prin ul'mal'e,
2x(x2 + 1) -- 2.1'(.1'2 1)
(x" + 1)2 -Ix
x2
r ~(::::r=
• ..., • 6.1.' .1:2•
f'(x) =- :;Ill X-;) cm,4x Sill X - -----

(.1'2 + 1)2
COs2 .1'2
-- + 1 SIn x2
--. + 1
x~ -+ ')
[In (,~ 1 ~.2 - 1 x2 - 1 :r4 - 1
+1 x2 x" +1
b) N otam 1( (:c) = sin ~x ~i atul1ci prin urmal'e
= = -
1
cos -
1
e
sin !..
'"
--- .1'" +
j'( X )...:.... x2
11 n--+--.----
x"
x"+l -
x4-1- 1 x" -
x
1 4.1'
f'(x) (eU(X))' CU(X) 11' (.v)
.1;2 - X /
x2+1 x"-1 4
c) Notam lI(X) = tg3x2 ~i dcci = -no -
x-
In -.--
x- + 1
+ -0-- +
.1'- 1
•
f'(x) = 2(U)"'u' (X) In 2.

250. S(~ se deriuze ftt'/lCfiile :
Pentru a calcula 1(' (x) notam 7:' (x) = {C2 ~i tg v( x) = IV (x).
Deducem a) f( .v) = arc I
cos /_x d(fill iW pe [1, =).
11'(X) = [w3 (x)]' = 3w2(x) w'(.v) = 3w2 (x) [tg v (x)]' =
1 sin2 ~.2
h) f( x) = arctg 1+ yi-=--:f:i defi'/lit(~ pe [-1,1 J.
= 3 tg2 v(x) X ----v'(x)
cos2 l'(x)
= 3 ~--'
cos4x?
·2:1".
c) .fix) = arc:;in 1/11+~
- x" defil/if//, pe [-\, . 1].
. ' :~sin2;t'2 _
Pl'llllll'mare,f'(x) = 2t~3x2 ---
COS4.t:2
:!x In 2. d) f(x) =arccotg 2V~I~~X" ,a>O defillil(~pe (0, a).
249. Sa se deriveze 1/rrnaloa1'ele f1/J1ctii : a) Fnnetia este derivabila dadl ;C > 1. Notam I/_ x
=u(x);. de-
a) f(;1:) = In3 (1 + x2), dcfiniUi pc R. dllccm

- 1
b) .f( x )' =--.x .1'2 - 1 1 n---,
;r2 -
+
x2
1
1
l·f"'·
(cJl1l1ta pe ( -=,- 1) U (l ,=). f'(x~) = [areco:; II(X)]' =y_ l-u2(x) U' (x) =
a) Notam 1/ (x) = 1+ x2, v(x) = In 11 (x) ; avem 1-1 - ( 1) 1
j'(x) = [v3 (x)]' = 3v2(x) v'(x) = 31n2 (1 + x2) [In 11( x)~' ~/--Ix . - 2.1' ¥ x .= 2x Yx - 1
b) NoHim ·u(x) = 1+11-x";_ ~i dedncem
= 3 [ln2 (1+ X2)]. 1/'(.1')
u(x)
= .1+.1'-
ox • In2 (1 + x2).
.f(x) = [arctg u(x)]' . = 1
1 + u-(x)
0 11'(X) = ------- x"
X
b) Avem
1+ -y_)"
-(1+ 1-.1'2-
f'(x) = (X2-1)'
-'-x In --.,-,-
.1'-;-1
+ '-- x
.1'2_1 r2-1(
In .1'-+1
:..-.-
.1'2-1)'
. 2x
1nsa __n_ = --, x

1 +V1-.1'"+x2¥I_X" - ------ 1
(I + VI -- .1'2)2 2 Yl- x"

• (.1'2 X- 1)' +
.1'2.1'2 1
165
164
</.
c) Notam 1l(x) = V11 -+ x2
X2 ~i ob~inem Prin urmarc, f'(x) = Yax 1- x2
•
ll'(X) 1 (~r
1+ x2 251. Sa se derivez-e f1l nctiil e :
2 --
f'( X) ~ [arcsin ,,( x)]' ~ Y,- u'(x) ~ V1- 1-.'
1+X2 1 + x2
Vi'=-;2
a) f (x) =xtgXdefinita pe(o,,;).
-V2x •1
(1 + ;r2) Vl- x21xi b) f (x) =xcos x definita pe (0, 00).
tnsa :1) Obscrvam ca atit baza cit ~i.exponentul sint funcW dex ~i
i'criem
x-I,= {
J-=.!.. 1, daca x > O.0
< f( x) = eln x tgo: = etg x In x.
Avem
Prin urmare
1'( x) = etg x IIIX (tgx lnx)' = etulnx [ In :. x

coso -+- tgx x J =
= (1 + X2)~X2 >
f'(x)
{ (1 + x2)V1
-V2
Vi
_.x2'
'
. , x< o.
X 0
=x cos2
tgx [In
--+--.xx , tgX x ]
('OS2 -.!.'In x
Rezultatul 0 b{jinut este valabil 'pentru x =1= O. b) Avem f(x) =e x' ~i deci
Pentru x = ±1 func~ia nu estc derivabila.
1'(x) =e x _co_s_2_2-_ + -ccs -sm- ·In x =

d) Notam ~l(x) = 2 ;~
ax- x2 ~i avem COS' ~ III X [X
x x2
2 X
1. X
1 I
-/l'(x) cos2 -
cos2 ..!. x 2 1. 1
1'(x) = [arccotg 1l(x)J' = 1+ /l2(X) - =x x --
x
+ -x2
cos -sm-Inx
X X
.
1 ]
---1 ..•.
1+ _(_a_-_2_x_)2 • ( 2 Vax
a - -2xx2 r • , 252.
definita
Sa se calmtleze
pe R, care admite
f"(x)
del'ivata
daca f(x)
de o1'di111tl al dailea.
=
g (e2X), g fiin(l a fllncfie
4(ax - x2) ,
!usa Avem
f'(x) = g'(e2X) (e2x)' = 2e2Xg' (e2X)

( 2 Vax
a-2.r- x2 r =~. 2 -2V~-(Vax- ax - x2 x2)'(a-2x)
_ a2
f"(x) = 2 [e2Xg' (e2X)J' = 2 {(e2x)' g'(e2X) + e2X[g'(e2X)]'}.
:tusa
4(ax - x2) Vax - x2
[g' (e2X)]' = g" (e2X) (e2x)' = 2e2Xg" (e2X),
166
167
~
deci
j"(x) = 4 [c2Xg'(e2X) -I-- e4Xg"(e2X)]. r(x) = (-1) '-
2 ')
[ (X-2)3
1
.__
(x-l)3
1] .
,
<253. Sa se calculeze j"( x) dacii j( x) = g (x sin :17) g jiind 0

functie care adrnite derivata de ordinul al (7onta . •
1'''(x) = (-1)3.2.3 [(:C~2)' - ('T~l)']'
Avem
'j'(x) = g' (x sin x) (x sin x)' =(sinx-l--x cos x) g'(x sin x) Sa presupunem ca P")(x) = (-1)" n ! [ (;1:-2)"+1
1 _ (x-l)"+1
1 -]. •
j"(x) = [sin x-l--x cos x]' g' (x sin x) -I--(i'!in x -I-- Vom arata ca p"+l1 (x) se formenza dupa aceea~i regula.
-I--x cos x) [g'(x sin x)]'. tntr-adevar,
tnsa
(sin x -I--x cos x)' = cos x + cos x - X SIll X =
jPI+lI(X) =(-ltll {--. (x- 2)"+2 _
11+1 (x-l)"+2
11+1 ]=
=2 cos x - x sin x, [g'( x sin x)]' = gff (.v sin :v) (:v sin x)'
= g"(x sin x) (sin x + x cos x). = (-1)" t-l (n + 1) ! [ (x- 12)"+2 (.1:_1)"+2
__
1 ]_
Prin urmare,
OOlrrOl'm principiului inductiei, avem pentru arice n
j"(x) = (2cos x - x sin x) g' (x sin x) +
-I--(sin x + x cos x)2 g"(x sin x). ( j(")(x) = (-It 11 (X-2)"+1
! [ __ 1 (x~ 11)"+1].
I b) Avem
J'254. Sa se calculeze derivatele de onlin1tl 11 ale ·urrnatoarelor functi; : , a ,I a2 '" 2a3
j(.T)=---, j (x)=----, f (x)=----
a.T +b (ax + b)2' (ax + b)3
a) j(x) = x2 -
13x + 2 dejinita pe
.
R - {2} - {1}
Sa presupunem ca j<")(x) = (_1)"-1 ~-1) !an •
(ax+ b)"
b) j(x) = In (ax + b) dejinita pe ( - ~ ' 00); a>O, b >0.
a"+1
c) j( x) = eaxebxdefinita pe R. Rezulta, P"+l)(x)=(-l)"n! (ax + b)"+1
a) Oalculam succesiv derivatele de ordinul intli, 2J doilea;"':ll Conform principiului inductiei, avem pentru orice n
treilea ~i observam regula generala de formare a derivatei de ordinnl
n. Mai observam ca functia data se poate scrie asHcl pn)(x) = (_1)"-1 ~= I)! an.
(ax+b)"
1
j(x) = x2 - 3x +2 (x - 1) (x - 2)
=-------,
1
x-2
1
x-I c) Aplicam formula lui Leibniz t,inind seama ca
Avem (eax)(,,)=a."eax, (ebX)(n)= b"(;bX
1'(x) ~'l obtinem
= (-1)1 [(X~2)2- (X~I)2]; !,"I(X) = eaXebX(a+ b)".
168
169
Rezultatu1 se obtine mai simpIu tinind seama ci1 In punctuI x =2 obtinem
f(x) = e(a+b)". !)
- x+ -
7
-4 -x--
!) 18
!,
~ •255. 8(( se studieze dC1'ivabilitatea u1'nuHoa1'elo1'funcfii : f~(2) =!im
",-+2
8
x - 2
4 = lim
",-+2
8
x-2
8
-8'
9
:11>2 x>2
• a) °f(x) = 2 s;::: Im----·---

f'(")-l' 0:-+2
- Vx2+5x+2-4 --I' 1m(x-2)
----=--=--=-------------
x2+5x-14 =-.98
(Vx2 + 5x + 2 + 4)
(In (1 + 2X.
2,x~) da...ca - ~
daca < xx ><. 0o. X - 2
x<2
",-+2
x<2
'Punctia considerata este derivabila ~i in punctu1 x =2 ~i avem

definita pe ( - ~, =). f'(2) = :'
b) f(x) =!)-- x +. -7 ~
(VX2+5X+2
8 4
daca x
d:oca 0 <> x<.2
2 }C256. 8(( se cerceleze derivabilitatea fwwtiei
definitii pe (0, =).

a) Avem
f( ) . 3 V2, V2 3 V2 ~ •.
--, - -2 < x < 0, --4 x swn x
b x da~a
7t
4 I x 4I <. 4~'
daca + ---' -- I xl>- 4
f'(x) = 1+2x x . { Si~3 x sign
( 2,
2 1 x> o. r
definitii pe R.
In IH1l1cf,uIx
~i obt,inem
= 0, calcl1]am del'ivata pornind de Ia definitie
Ix! <..:.:...
4
rInl----_ r1m~x --~,(). 1'(0) rlln---= f' (x) = !3V2sin2, x

l
3 cos
4"'(0) --.
JrJ
",-+0 x
1'(x):-- ((O) -
",-+0
s _
-
"'-+ 0
{(x) -
X
((O) -- sJO'n x x sign x, Ixl> •.,
4
0,>0 "<0 4 b ,
1
= Iim ~+ 2x) = Iim 2 In (1 + 2x) 2", = 2. In puncteIe Ix I = ~, del'ivabiIitatea fnnct,iei se stndiaz~ por-
",-+0 x 4
ninc1 c1e Ia c1efinitie.

Deoal'ece f~ (0) = f; (0) = 2, functia estc del'ivabila ~i in punctu1
x = 0 ~i avem 1'(0) = 2. Pentru punctu1 x = •. obtinem
·1 '
b) Avem
3 ]12 V2 7t 3 V2 V?'
1'(x)= 2x + 5
J -2Vx2+5x+2" 0<x<2 f~( 4 = "'-+
1im~
7t )
4
4 x + "'4 -
x--4"4 ~1-
7t - ~ = 3 4V2 '
l f, x >2 x> ~
_
4
170 171
~I
I
sin3 X - sin3 ~ --x+-------

Vi
- 8 ]Ii 8 Vi 7t Vi
4 - lim 2' ~ 4 41
-----,8V2
f; ( :) = x-t4"
lim" x-- " x+'- r. -1
x-+ - 4""
~
:t< -4
" -1
.t< --:;
1t
Rezulta ca functia considcrata estc derivabila ~i in punctele

~) + Si:1 x ~ + sin2 ~~ )
=Iim
x-t-"
(sin x - sin r. (sin2 x
x --
sin 7':
Ixl -4'
__ 7t
~I
•
avem
f' ( ~
-.-=: --,~
7': ) 8 V2 l' (IT)- -4 = - --.4
8 V2
4
-1
257. Sa se eel'cete.ze derivabilitatea fUlIcfiilol' :
= .x-tli~ -4
"
(sin2 x + sin x sin.?: T -1 a) f(x) = max [cos x, cos3 xJ definitii pe [0, nJ.
b) f(x) = Ix3-x I definitli pe B .
x-- 4 a) Fie g (x) = cos
= COS ;'1'( l-cos2 :c) -;- cos x sin2 x.
x - cos3x
2 sin cos
2
= :~V2, Avemg (x) > 0 drJca 0 < x < ; , 9 (x) < 0 daca ; <x<n; deci
+ sin2 ~
~) lim"
x-t - x-- -1
cas ;c > cos3 x pentru 0 < x < 2 ~i cos x < cos3 x pentru ..::.. <x < 7t
4
-1
I < 7':,
.
RezuIta ca
2
In punctul obtinem
x =-'4' O<:x<:-
7t
f(x)= j cos x, 2
+
J,( _ :)~ Hrn 1t
x-+- ~~f(~~)
= 11m
.
"
_ sin3 x sin3 (_
x +...:.:..
7':)
·1
. lcos3 x,
~<x<:n
2
'"4 x+~ x-t - '"4
" -1
" -1
X>-4 X>- "4

1'(x) = 1- sin :x:, 0 <: x < .:..
2
sin3 x + sin3"':':"
1- 3 cos·~.x sm x, 2'IT <x~ 71:.
lim
4
= _ 2}'2 ./
4""
r. -1
x .•.••- x+ - In punctul J; =...:: , studiem derivabilitatea pornind de la de-

~ 2
, I x>- ""4 finit,ie; ohtincm
. sin31.?: - x)
Jd -;- = I'nn --- = 11m 2
J: ( _ ~) ~ J:-+Hrn
_ 1t
4'
r(")~f(
x+r.
-i] -(' ( 7': )
... J:-+"'::'
~
cos3
x _ 1: X
2'
x ...• "
'T x-':"2 =0' '
x<--"4
-1
"
x> ~
172 173
"...j
l1l':'I •
1n1--- =hm. sin (:::..- x) 258. Sit se cerceteze llcrivabiZitatca jUllctiei :

2 -.r 1.
8 - 2
f' (~) , x-+ -
r.
cas _x
X -
;-;
x-+ ..::. ....
1
~ 2 2 x-"'::"
2 2X-=l daca x < 1,
X<- r.2
° dad = 1,
x
Rezulta
=-. 1'C ca fnnctia considcrata nn cstc derivabila in pnnctul f(~) ~ I In (x2 - 2x
x
+ 2) da ca x > 1,
2 d(finita pc R.
Avern
b) Studiind semnul polinomului x3-x, obtinem 1
--1 n_,()
_2",-1
:'1-' < J,
f(x) = ° , daca x = 0, x = ±1 f'(x) = (X-I)2
Ix - x3, daca x E (- 00, -1) U (0, 1) 2x-2

x3 - x, daca x E (-1, 0) U (1, 00). , :v >1.
Daca XE( -00, -1), U (0, 1) atunci f'(x) =1-3x2, iar dadi XE l x2 - 2x +2
E( -1, 0) U (1, 00), atunci f'(x) = 3x2 - 1.
fnpunctul x = 1, avem
nind tnde punctele x = - 1, x = 0, x =
la definitie. + 1, studiem derivata por-
tn punctul x = - 1, avem f~(l) = Iim ",-+1
!n(x2 -
x -
2x
I + 2) --
",>1
1 ",2-2"'+1
f;( -1) =x-+-1
lim
'"<- 1
Hx) -
X+I
((-I) = "'-+-1X+I
lim x - x3 ="'-+-1
lim x'(l _ x) -,
'>
= lim In {[I + (X2 - 2x + 1)]""-2"'+1 }~
",-+1
x>l
]
f~( -1) ="'-+-1
lim {(x) - ((-I) = "'-+-1
lim ~-=--=- lim x (x-I) = 2.
= "'-+-1 = lirn +I
= 0, f' (1) = Inn
"'>-1 X+I X+I ..:.~- 2x - --.
,2",-1
",-+1 x _ I 8
x - I ",-+1
",<1
Rezulta ca functia nu este derivabila in punctul x =- 1. J
in punctele x = 0 ~i x = 1, obtinem =
x-I1_ In 2 = In
No1jam 1i(:V) = 2"'-1, de unde __ u(x); dcci f~(l)
-.c
-1; = I'1111--
x3
f;(O) = lim
"'-+0
((x) -
X
reO) = lim
"'-+0 x
ll!nu
'<-+0In 2
= O.
I
",<0
u>o
'III
f~(O) = lim
"'-+0
((x) -
X
reO) lim
"'-+0
x -
,1:
x3 = 1. Prin urmare, f' (1) = O.
"'>0
I
Analog: ,..., 259. Sii se detcrmine coeficienfii rJ. ?i ~, astfeZ 1.llcU f1t1lctia
f;(l) =- 2, .f~(I) = 2.
Rezulta ca nici in punctele x
derivabila. = ° ~i x = 1, functia data nu este daca°
rJ.X x daca
f(x) ={ln3 +~ < >
xx -<. e
definita pe (0, 00) si'i fie llerivabiZa pcntr1t orice x>o.

174
175
~ ••••
Din conditia de continuitate it functiei in punctul x = e ob- a) Avem
"(;inem x < 0,
1 = + ~. 1Xe 1'(x) = (1 + X2)2 '
Conditia de derivabilitate a functiei in punctul x = e este j 1- 1 , x>

x2 0,
f;(e) = f~(e). x
Dar f~(O) =lim~ = 1; f;(O) = lim x2 ±.....1. =L

,,-+0 X ,,-+0 x
f;(e) = lim f(x) _-:- f(e! = lim 1!13.T-ln3e =
x-+e
x<e
X - e x-+e x-e Prin urmare l' (0) = l.
= 1"
1m-In x .---
x-+e
- In e
e .1: -
[1n-x
0 "1 =-,
+ 1nx 1n e + In-c :~
e
, f"(O)
d -
- }"Im-----=
:r-+O
x>o
f'(x) - f'(O)
X
}"Im---=
,,-+0
1- 1
x
0 ;
1-
--- x2
-1
d e
j,'() = }"1m----
f(x) -
x~e X -
f(e)
e I
= rx-..e
1m--~--
+ ~-e ocx
X -
1 = l'I1n ocx
x-+e
+ 1x-c
------- - oce - 1 = IX.
f~'(O) = lim _f_'(x_)_-_f_'(_O_) = lim _(1_+_x2)2
x>e x-+o X-J..o:r
X
x<O x<O
Prin urmare IJ.. =-, 3

~= 1 - 3 = - 2. Funct,ia data este deri- = lim - Xf - 3x3 = o.
e
,,-+0 x(x2 + 1)2
vabila pentru orice x>O ~i derivata ei este
Rezulta caj"(O) = o.
-,
x
,
b) Avem
x>3
f'(x)= - , f'(x) = x-2
13 In2e
3
x 0 < x>-e.
x < e j 2(x-3),
2 In(x - 2)
}
x<3
.
260. Sa se calc1lleze f" (x) -in caz11111rmatoarelor fu I/r{ii, 171punctele J~(3)

I 2(
= lim ~x - --
'»
= lim In (x - 2) lim In [1
.
+ (x -
1
3)li=3 = O.
specificate in £lrept1ll fiecareia: ",-+3 X - 3 ",-+3 ,,-+3
x>3 x>3 x>3
f' s (3) _}"

- 1m (X_3)2
--
x-+3 (x - 3)
=0 .
a) f(x) =I1 X2'~ < 0,
x 1 daca xx >- Prin urmare1'(3) = O.
definitli pe R, in p1lnct1ll x = o. In (x-2)
2---
£laca x>- 3, f"(3)
d -}"
- Inl----x-2 -_<)}"~ Im--1}" Im---
In(x-2)_<) -- -.
"-+3 x-3 "'-+3x-2,,-+3 x-3
h) f(x) = rn2
(X-3)2
(x - 2), , daca x < 3,
f:' (3) = lim 2 (x - :~) _ <)
definita pe R in p1111ct1tl x =3 :r-+3 x-3 --.
176 1.2 - c. ua 177

Prill IIl'marcf"(3) = 2. ~- 262. Sil. se arate ca !,unc(ia
=f X2 liin x·
~, dad! x =1= 0,
f = f(x)
••• 261 •. P' /,(]
dcfillita pc R.
C.1,,)
I~. x- S111 -,J'
0, 1
lladi
daca x
x=l=O '
=0
defil1it£l pe R este del'ivabilii,
t 0,
11/ OJ'iee p1l11ct,
daca x
iar
= 0,
(lcrl1'ata este ?lcmal'-
yiuitll in veeiuatatea ol'iyinii.
1) S,l.<le IH;hifeze gtafie·ul fUllcfici. Avem

_x SIl1---e08-, x =1=0
2) Sd se aratc eli del'ivata f1lI1C(ici c8te di8coJltiJlui'i 'in ol'iginc. l' (x) = x2 X x2
\ () . I 2
0, 1 x=O.
1) Dco:tl'cec - x2 -< x2 sin ~x -< x2, grafienl fnnetiei eslc cu-
prins intre parabolelc ,Ij = x2 ~i y = _ x2• Fie ~irnl X,,= I _n r.: E,-idcnt
_(..,1 •
\ f
r
Din
Jim
u....,.oo
x" = 0, iar ,,
\ ,
I
f
daca x = --L
-"- 2- , \ I
I
nr.: f' ().re" =y_S11l2n,,-2
2
2n 1t
.•
~n,,-
V-' - \ I
1 I
, dara x· = ±. ----, -coS<)1/-=- ,) 1")0/-
•• I •• __ I I ••
I
f (J;)
{
-- (2nr.:
0,
+ :~•. r 2n •• + -31':
2 (am tinnt seama ca. sin 2n" = 0
~i cos 2n1t = 1, oricare ar fi nu-
1 .I
dad x =-: ± marul natural 1/).
Decilim (xu) = - 00. l'
( 2nr.:+ 'f r ' 21m +..'..:..
2
fI-+OO
\J
rczulta ca ill vecinatatea originii curba are 0 infinitate de buele Pentru ~iI'ul x" = j(2n+I)r.:
r t , I
I \
(fig. 31 de la. pag. 179). ') \

f' (x" )-- - " (') +1) - I \
\
2) Dac:1, x =1= 0, l' (x) = :! x :;in ~ -
x
cos ~,
x
tar y (2n+ 1) r.: Sill _11 .•• -
I
I \
., _ -2V(2n + 1) " cos (211+1)" = I

I ,,
\
x- SIII-1
1'(0) = Jim x =" O.
=2 V (2n + 1) ". Fig. 31
x-.o .1:
Deci Jim U-foOO
l' (x,,) = 00.
Fnncti:t
. 1 t Punctht derivata estc nemarginita in vecinatatea originii.
SII1--
x
- eos -,x x =1= 0 Originea estc un punet de discontinuitatc de speta a dona pentru
functia 1'(x).
l' (;1)) = J'1
1-.1) 0, .r: =0 -- 263. Sa sc aI'ate c(7 funct-ia
cste di;;;cont,inua in origine,

are Jimit-a in origine. Discolltilluitatca
deoarecc fnllci ia 2x sin ~ - cos ~ 11n
este de lipcta a dona.
x x
f (x) =
I arctgI+X
0,
I-x
daca x = 11,,
=1=.
] 78 179
___________________ ~ 1.J
~
tlefinita pe R e8te deJ'ivabilii pentm x E (- 00, 1) U (I, 00), exi8tii

] im
J:-+l l' (x), dar Junetia n1t e8te derivabila in ]J1l'lIctnl x = J. IJl1r-a~ev;1r, pentru Ol'ice XE(O,J), exista 0 rcprezentare triadica.
.1: = . J;I
;1;; '" .'v" ... cn proprietatea d1 fiecarui n ii corespullde
x = Func1ja data are
1. Intr-adevar, 0 di~continuitate de speta intii in' punctul un k" ~Lstfelincit Xkll > O. Fie atunci x' E(O, 1), astfel in<:it reprezen-
tarea triadica a lui x' sa se ohiina din reprezentarea triadica a Ini
i(J - 0) = "'Iim arctg l+x = 2,
- 1-,r 2
x in felul urnuHor : Xk" se inlocuie~te prin 0 ~i cifrele de rang mai
, ...•.1
,'<1 mare decit kIt se inlocuiesc in a~a fel incit :
f (1 + 0) = run Hl'ctg-1 +x ~-= __ r;-

o < x - x' < 3-(kn-U
.
I 1-,1'
" •..•.1 2
">1 If(x') - f(x) 1= 2-k".
Pri n Ul'm:tl'e
Deci funct,ia nu este derivabila in punctul ,v = 1. Dadl x =1= 1,
1'(x) = _1_.
1 + X·
iar lim
"'...•.1
l' (x) =, ~.
2 I x' -
(x')-(x) x I>-~(~rn
2 2
Din acest exemplu se trage concIuzia ca daca Iimita d<:rivatei ~i deci f nu are derivata finita la stinga in niei un pUllet din (0,1).
[sau limita]a stinga (dreapta)] - intr-un pUnct _ exista, nu rezultii. Pentru orice x E (0, ] ) exista 0 reprezentare triadica x = ·.vI;1'2 •••
ac<>1
ca func1ia
punct. este derivabi1a [sau derivabi]a ]a sting-a (dreapta)] in . , . ;v" .. , ell proprietatoa ta fiecarui n ii corespunde un hIt > n,
~~::;tfel ineit XII < 2. Fie atunci x" E (0, 1), astfel incit reprezentarea
/I
triadica a Ini x" sa se obtina din reprezentarea triadiea a Ini x in

" 264.
eontin'uii,
1nedericabilii.
n eele ee nnneaza
in nici
V01n da 'un exemp!u
un lHtnct').
elerncutm' de funetie felul urmi1tor: Ii so inloeuie~te prin 2 ~i cifrele de rang mai mare
:JJII
decit h" se inlocuiese in a~a fel incit :

Fie 0 < ;v <] ~i .v = .;1:1 x2, ••• , xlt '" repJ'f'zentarea Iui x in o < x" - x < 3-11,,-1
baza 3. Prin definitie reprezentare.1 diadica a lui f( x) este
-II
f(x) ='!fJlh .. 'YII ... , (1) l.f(x") -f(x)1 = 2 Ii.
unde Deducem ca
.III =1 (2 } I (x")x" -- (x)

:r 2 2
I >- _~ (~(Ii;
daca ~i numai daca Xl = ],
~i deci nn are derivata finita la dreapta in nici nn punct din (0,1).
Y"+I = !fn (3 )
daca. ~i numai <Inca ,Vldl = xlt • --- 265. Sit 8e 8crie ecnatia tangentei Ia eUl'ba
Se arata ll~or di f( x) nu depinde de J'eprezenbLrca triadica a Iui f (x) =]n x + x2 - 1 x > 0, in p'llnct'ul (e, e2) •
x (in eazul cind ,1] ad mite doua reprezentari triadice).
Ecnatia tangentei la eurba data, in punetul (e, e2), este y _ e2
In cele ce llrmeaza yom arata ca functia f dcfinita de (I), (2)
finite.
~i (.3) este lipsi1a. din orice punet din (0,1) de derivate uni1ateraIe := f'(e)(x - e). Insa j'(x) =~ + 2x, iar 1'(e) = 1 +e 2e2• Prin urmare
x
eeuatia ceruta este
*) Gazela
Exemplul ~lalcmalic,i
se datore~te lui S.~i~larcus.
Fizica, scria A, 1962, vol. X IV, nr. 2, .p. 79 _ 81. 1 + 2e2
y - e2 = -- e (.v - c) .
180
18~
t..•
•
266. Sa .'Ie determine un p1met pe ellrba ?I = x+1
x-1 x =1= - 1 in care Presnpunem ea f este eonvexa pe 1.
Fie xo, Xu x2, trei pnnete din 1.
tangent a sa fie pamlela mt dreapta de ee1tatie ?I =;. Avemf (xo) + l' (.To) (Xl - xo) < f (Xl)
f (xo) + l' <f
(Xo) (X2 - Xo) (X2)·
unghiular
Punetul se determina
al tangentei in punetul
prin conditia
respectiv
urmatoare:
trebuie
coefieientnl
sa fie egal cu ~:
2
L lun
' d Xo =--"+2 SI•• a(1ullin• d ee1e (oua
Xl .1'0 1 v' mega 11 a\,1o,mem
• l' bt' r + .1'0 /'
--""'::,.
fXl
2
< {(Xl) +
2 ((x~) , adica f cste convexa (J) pe I.
1'(X) == 2 = ~2 . Presupunem aeum ca f este convexa (J) pe 1.
. Dadt f n-ar fi convcxa pe 1 atunci :11' exista Xo E 1, Xl E 1,
Obtinem ecuat,ia X2 2x - 3 +
0, ale carei radacini sint = Xu =1= Xl astfel ca f (xu) l' (xo) (Xl - Xo) > f (Xl)' +
x = 1 ~i x = - 3. Conditia ceruta este satisfaeutrL in punctele de > < (xo) • l'
cOOl'donate (-3,
2) ~i (1, 0). Daea Xl Xo avcrn {'(Xl) - {(xo)
Xl - Xo
267. Sa .'Ie determine eonstantele (I. I}i ~ astfel tllctt eU1'bele care
Pe de aWl, parte, funct,ia {(X) -
.1'-
{(xo)
Xo
este crcseatoarc pe I (exer-
an ee'llatiile citiuI15).
Ded {(Xl)::: J(Xo2>
... lim~X)-{(.To)=1'(x()) ~i am ajuns la 0 eon-
y -- (I. X 2 + p
t-' X +?-, Y - _ -x-1
x
x =1= ° . Xl - Xo x~xo
"'>x •.
X-Xo
Sa fie tangente in pnnctlll x = 1. 1;radiet,ie. fn mod analog se ajllnge la, contradietie ~i in cazul XI :1:0, <
Deei, daca .f est,e COJ1vcxa (.1) pe 1 ~i este derivabiHi pe 1 atunci
f este eOllvexa pe 1.
Impunem eonditia ea cele doua eurbe date sa se intersecteze
in punctul x =
1 ~i tangentele lor in aeest punct sa aib~l aeela~i
coeficient unghiular. Yom obt.ine 8istemul EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
(I. + ~ + 2 = 0, 2(1. + ~ = 1,
de unde (f. = 3, ~ =- 5. 270. sa .'Ie st'uclieze cleri-I!flbilitateo si .~ii 813 calc'uleze clt'ricatele
urmiitoarelor fu H(fi i : .
268. Se"i .'Ie serie ee·uatia nor1l1alelo1' la parabola care are eC1/atia
y = x2 - 4x +
5, in pmlctele de intersectie ale acestcia mt (lreapta de
+
1 = 0. a)f(x) -. 5
, _(Ill - (x-I)
eeuatie x - y +21112 dacax>l
+ 3.r)' daea
-l (X2 0 < <1
:1:
Punetele de intersectie sint date de ecua1ia x2 - 5x 4 . ° + definitd pe (0,00).

ale carei solntii 8int. x ' 1 ~i x =.
.1. Deoarece y' (x) = 2x _ 4,
H. Fnnc~hli este derivabila pentrn oricc x.
avem y' (1) = - 2 i;ii y' (4) = 4. EcnaWle normalelor sint. y _ 2 =
= ~2 (x - 1) ~i y - 5= - ~ 4 (x-4) .
b)f(x)= S 49
.
-
( V;r2+11
27 I 27 daca
X -L - daca X
X
><-1
4
269. Daea f: I -+ R este derivabild pe I atwwi conditia necesara
I}i sllfieienta ca f sa fie eonvexa (J) este ea f sa fie eOllvex(/, (allica tan- definita pe R.
genta dusa in m'ice pmwt al grafie1fl'lIi l1/i f .'Ie afla sub grafic). R. P1U1C!ia llerivabiW pentru m'ice x.
182
~-------------~----------
183
••••
~I ..,-
tg4x daca I x -<.24
I d) f(x) =~
15
eos3x (3 cos2 x-2), dcfinitii pc R.
n. l' (x) = sin3 x eos2x.
c) f (x) ~ j 8.'C sign x + 1- ~daca Ixl > 2"
4
e
) f(
x
)
= 3---
1
cos3
---cos1 x d cJtnttapc
X ,f:' " (
- -,
2
7r
-
2IT )
.
ilcfinita pc R.
sin3 x •
It. Func~ia este derivabila in orice punct. H. l' (x) = cos4 X
d) f (x) = Iln x-II dcfinita pc (0, 00). f) f (x) = ~2 eotg ..:.- ~6 eotg3":',2 dcfinita pc (0, •. ).
n. Func~ia nU este derivabila in punctul x = c. tn acest punct 2
cos x
fnnc~ia are 0 derivata ]a st.inga ~i 0 derivata la dreapta.
n. l' (X) = (1-COS)2
e) f (x) = I cos3 X I dcfinitd pc [0, 1C J.
It
Func~ia este derivabilil in orice punct. g) f (x) = arctg (tg2 x), dcfinUa pc ( - ~, ~) .
f) f (x) = max r~x, tg x sin x] definitli pc [ 0, ~ ] .

n. l' (x) = cos4 sinx+sin4
2x
x
n. Functia nu este derivabilil in punctul x = .26 .

If)1) (X = X - 23
v_aretg 1 +y2tg
3 x d cJtntta
,r .• pC ( - -,7r2 -2IT ) .
g) f (x) = min [x2 + x, 4x - 2J definitii pc R . . n l' ( ) = 1+tgx+tg2x
tg x
It. Func~ia nu est~ derivabila in punctele x = 1 ~i x = 2. • X •
h) f(x) = min [x2 + 3x, xJ, dcfinita pc R. i) f (x) = ~2 [arcsin x - (x + 2) VI - x2J, definiti1. pc [-1, 1J.
n. Func~ia nu este derivabila in pnnetele {('= 0 ~i x =- 2.
i) f(x) =max [II-xl, 3/x1J dcfinitii pc R. R. f'(X)=x~, Ixl*l.
n. Funct,ia n'U este derivabila in punctele x
\'
= - ~ si x = ~.2 • 4 j) f (x) = are CO!;
1
-; -
y--
x2X- 1 , dcfinitii pc (- 00,
Y1 - x
-.lJ U [1,00) .
271. Sa se calclIlcze dCl'ivatclc u1'1niitoarclor functii :
n. l' (x) = y x21 - 1
. xsignx
x2
- 1, Ixl*l.
a) f (x) .
= In x+1
~ + _6_,
x+1
dcfinit~ pc (-1, 00) - {O}.
k) f(x) =x -
cotg7
--
X
+ cotg6
-- - colg3
-- X X
+eotg x, dcftntta,
•••
pc (0, 1C).
n. l' (x) = x2-3x+2
x(x+
.
753
b) f( x) = ~8 V'(1 + a3)8 + X)5,

1)2
R. l' (x) = _1_
19S x
•
-
5 V'(l
~ dcfinita pc R.
n. f' (x) = x5 {/ (1 + x3 ) 2 •
I) f(x) = 2"''', dcfinita pc (0,00).
H. 1'(x) = 2"""In 2 [x'" (In x+1)J.
V 1+X2
e)f(x)=...,3/1-x2 dcfinita pc (-00, -.l),U(-l, I)U(.l,oo).
4x 1 m) f (x) =, e"'tgx, dcfinita
. pc (_2'
2 2)
2 .
o
.n. l' (x) = -3 •3/( 1_ , .4\2 (f ~ ~2\2
. R1'(x)=c"'tg"'[tgx+x(1+tg2x)].
1.84 185
~ ....
~ .
n) f(x) = (1 + X2)VX definiM pe (0,00). b) f(x) = I x-113 llefiniW pe Rin punctul x = 1.
n. f" (1)= O.
It l' (x)= (1 + x2)VX 1+X22\x+
[2xl'x ~In (1 + X2)]. - 275. Sa se ealculeze Ilerivatele de onlinul n pentru tlnnatoarele
flll/cfii :
272. sa se arate elt t/rmlitoarele funcfii verifica relatiile scrise
in dreptt/l fiecareia :
a) f(x)= _1_.
(x-1)-
definit(7 pe B - {l}.
a)f(x)= y~ + (1 ~XX2)2, XER-{O}; x(x2 + 1) l' (x) + f(x) = n. P") (x) = (-1)" (x_1)n+2
(n+1)1
=:x (1 + x2)2.
b)f(x)= -2
x2 (
In x -..:....3 ) + x, XE(O, 00); f"
:2
= In x.
(x) b)f(x)= 2x·• - 13.1:- _ definita
;> pe (-00, -1) U(-I,~)U(~,OO).
2 2
c)f(x)=
2
- x2l2
r- x --
16
x, XE(O, 00) ;f"(x) =-'x(x) _ f'-.(x)
f2 ;1.2
n.f<Ii)(X)=-!.-[(-l)n
7 (x +nl1)"+1 (_I)" (2x2"+1nl].
- 5)"+1
5 5
x2
~276. Fie f 0 fUllcfie (7efinita pe (a, b) de nOl'I derivabila pe (a, b),

d) f(x) = 2 e2 - 1, XER; f" (x) = xi' (x) +f (x) + 1.
o a: (Il, b). Sa se arate cl7 daeil!.-x E (a, b), are loe identitatea :
~ 273. Presuplll~in(7 ca g este 0 flll1Ctie 17efinitit pe R care a(lmite
(7erivate Ile or/Zin1l1 al do ilea pe R, s(7 se calcule;:e f" (x) pelltru ft/1lctWe
definite in mollul t/rmtUor : . _1 dx"
X"+l J<n)(!.-)=(-1)"~[x"-1f(~)]'
X x
a) f(x) =. gJ(eX') XER. Se nt rat,ioll<"tprin rccurenp, reIativ Ia n.

n : f" (x):= 2 [eX' g' (e:t') + 2x2 eX' g' (eX') + 2x2 (eX')2 g" (e"')]. 277. S(7 se (7emol1streze ,urmtUoarea f01'l1lttl(7 :
b) f(x);= g(~), xER - {O}. -

u"
dx"
(arctg x) = (-] )"-1 ----SIll
+ x2)"/2
(1(n-l)! ,(
n al'ctg - .
x1)
11. f" (x) = 2- g' (!.-) + _1xt'"g"

;1.3 X (!.-)
X . 2."
Sit se scrie eena!i ile tangentelor la curbele ale carol' eeuafii
sillt date lIIai jos, in pWICtele scrise in dreptt/l fiecMeia :
C)f(X)=!l(V~)' x2+ 1 XER.
a)1j. = (1 - x X2)2 x =1= 1111 pUlIctul (2,2.)
9 .
R. f" (::v) = (1.+x2 X2)3 g" ( 1'1+1 X2 ) _ g' ( 1'1+
1 ;1.2 ) 1'(x2 + 1)3
(x2 -+3x2
1)3 Vl~ <
H. y--=--(x-2).
2 13
19 27
-274. sa se calCllleze f" (x) pentl'u t/nnatollrele ft/ncfii in punctele b) y = sin4 ~C + cos4 x, XE R, ~m plll/ctul ......:.,- .
specificate in dreptt/l fieciireia : (7G 5)
8
= { tg <0
I-
•
•
(I
,J
- -
;;= _ -V3( x
S 2 - -r.)
G .
a) f (x)
(7efinita pe R, in pmlCttll
In: (I-x)
x daca xx:>O
dac~
x = o. c) Y = r'
Inx
1.1:
XE(O,oo) in p·unettil (1,0)
It f"(O) = 2. n. y=x-1.
186 187
~79. Sii se determine tm punct pe curba a carei eCllatie este y ~ Conseein(e ale teoremei lui Lagrange:
= (:v - 4y3) =
eC1latie VX-,9.1: x>
- 0 in care tangenta
27. sa fie paralela cu drepata de Daea ( este 0 funCtie definilii
interval, atunei:
pe un interval ~i dae:i este derivabiI:i I pe aeest
IIl' Dacii f'(x) =

0 pentru oriel' x E I, alunci ( este conslanUI pe inlervalul 1.
112, Dacii f'(:r:) >
0 pe intervalul I,
atunci (este strict erese:Hoare pe aeest interval.
"""280. Sa se eletermine constantele ex .~i (3 astfel indt C1trbele care a1t II3' Daea f'(x)
interval.
<
0 pe intcrvalul I,
atunci { esle strict desl'resc,.toarc pe aeest
respectiv eC'llatiile y = .1' : 1' x =1= - 1, Jf = ex x2 + (3 x + 1 sa fie tan- Teorema Illi Cauchy. ( ~i g dou:i I
aE I, III.
bE I. Dac:"l:
Fie fune\ii definite pe intervalul ~i
1) ( ~i g sint continue pe inlervalullnehis [a, 1>1

gente in pllncf1/l de coordonate (2, ~). 2) { ~i g slnt derivabile pe intervalul deschis (a, b)
n. ex
;)
= -~G' (3 = - -9.. . atunci
3) g'(x) ::(= 0 oricare ar fi XE (a, b),
g(b) - g(a) =1= 0 ~i exist'l cel pu\in un punet ~ E (a, b), astfel Incit Srl aib'l
Joe egalitatea
- 281. Sa se arate Cll dacli f'(xo) exista, at1tnc1~ cxistii ~i D' (xo) = {(b) - ((a) = LC;) .
= lim
"-+0 2h
_(_(.~To~+_I_l)
__ - {_(.1'~o_-
__ h_) (d~rivata. simetrica). Este ade'Caratii afirma-
IV. Proprilliti
g(b) - g(a)
ale 'rullc/Wor deriuale. Derivala
g'W
r
a unei functii derivabile :
(ia rccip1'Oca? a) are proprielatea lui Darboux,
b) nu poate avea diseontinuitii(i de prima spe(:1.
Fie { 0 func(ie ilefinit'l ~i derivabil'l pe intervalul (a, b), m:irginil sau nem'lrginit,
282. Dacl( e:cistii f~(xo) .~i f; (xo), at·nnci exista ~i D' f (xo) f'i ~i Xl' X2, ... , 3-n r'IMtcinile serise in online ereseiitoarc all' ecua!iei f'(.1') = O. Teorellla
D' f (xo) =
+ U:i (it'o) + f; (;);0)]. Este aelevaratll ofirrna(ia 1'edprocii'~ Iui Rolle ~i proprietalea
to area teorcmii
Iui Darboux
de existen('l
a fune!iilor
~i de separare
continue
a rad'icinilor
au drept consecin('l
reale ale ecual iei {(3')
urm'l-
0 : =
Daea doi lermeni consecutivi din ~il'lll lui Holle {(a), {(x), ... , { (.Tn), {(b) au
283. Fie .fjj: (a, b) -+ R, i = 1, 2, ... , n, j = 1, 2, ... ,11, n semne contrare, atunci inlre valorile corespunz:Hoare
cina real a ~i numai una.
all' arguillenlului se afh'l 0 rad{I-'
.fnnctii derivabile pI' (a, b) f'i D (.1:)

'iI deterrninant1/l matricei de f1ln('(ii Daca doi termeni conseeutivi din ~il'llilui Holle au aeela~i sellin, Intre valorile COIl'S.
fii (x) - Sl( sc arate ell D' (x) =~ i=1
Aj (x) 1wde Ai (x) este detenni- punz:Hoare
notat
all' argumentului Illi se afl:l niei 0 nidiicin'l reahi. Penll'll simplifieare am
{(a) = Iim {(x), ((I» = ;J'-+

lim (er) .
nant'lll care se outine din D(x) prin Inloc'nirea coloanei l' C'lI toloana x-+a b
f{i (;.c), .r~i(x), ... , f:1i (x), celelalte coloane raminindnescltimbate.

EXERCITII REZOL V A TE
J. 2. Teoremele lui Rolle, lagrange, Cauchy ~i consecin~dFe' lor

toarele
284. S(( se stud ie;:e valabilitatea
fll nctii :
te01'ernei l1/ Rolle i pentrll 'IIrrnt1-
a < b,I. Daea

Teorema
: Illi Rolle. Fie (o fUl1etie definil:1 pc intervalul I ~i a E I, I>E I,
1) (este continua pe intervalul Inehis la, 1>]

2) { cste (a, b). a) f(x) J cos {f] daca 0 -< x -< ~
3) {(a) =derivabih'i
( (b), pe intervalul deschis
atunei existii cel pu(in un punet c, a < c < b, astfel indt f'(c) = O. lSin ;)o', daca ~4 < x -<.2:2
II.
intervalul Teorema
I ~i aEI,Illi bEl,
Lagrange
a<b. (teorema
Daea: ere~tcrilor finite). Fie ( 0 fune(ie defini[{t pe
1) ( este
a <c <
punet 2)c, {cste
continua
derivabila
1>, aslfel
pe intervalul
peindt intervalul
inehis [a,
desehis
b]
(a, b), atunci exist:i eel pUtin un

definitd pe [ 0, ~l'
b) f(x) = lx-II, definita pe [0,2J.
{ (b) - {(a) = { '(c) (b - a). c) f(x) = Ix-113, definitii pe [0,2J.
-
Inlerprelarea geomelricli a leoremei Illi Lagrange: intre a ~i b exist" eel pUlin UK
punet c In care tangenta este paralcl'l eu coarda subinLillsa de aeest arc.
a) : 1) f este continua pe segmentnl [ 0, ~ 1·
188
189
I ' 1---.. _ -
p;, III
I
l
~----------------
3) f(O) =f(2) =1.
2) f este derivabila pe intervaIeIe [ 0, :] ~i[ ~, ~] ~i Kn exista nici un pUllet CE(0,2) astfeI ea 1'(c) = O. Aceasta,
( deoarcce conditia 1.2 de derivabiIitatc nn este satisfacutii in inter-
..•.
nlnl (0,2).
l' (x) it
c) 1) f este continua in [0,2J
x, - < x -< -'.4 2) f estc derivabiIa 'in intervnInl (0,2) ~i
7t'
= / cos
-sin x, 2 0 -< x < ;, l' (x) = 3 (x-I) [x-II.
1n punctuI x =~4 , studiem derivabilitatea pornind de Ia 3) f(O) =f(2) =1.
definit,ie ConditiiIe enunt,ate in teorema lui Holle sint satisfacute.

PnnctuI c este x = 1 ~i 1'(1) = O.
7t
285. Sa se afle ntlmilrtll Ti1di1ciniloT1'eale ale ectlatiei :
lim COS x- cos -4 V-2 •
fs ( ~) = x~ -
1t ----7t--
x- _4 = - -2- x3 + 2X2 - 7x + 1 =0, XE (-~oo,(0)
4
fi sa se sepaTe aceste 1,a(l(icini.
Fie functia l' (x) = x3 + 2X2 - 7x + 1, definita pe ( - 00, (0);
f~( _~) =x~-
li~n ,In x - ,in
x--4 -"4 = V22 f; ( ~ ) =f=f~ (:).
1'(x) = 3x2 + 'lx - 7; l' (x) = 0 pentru Xl = -~', x2=1;
= + 00.
7t'
4
lim
:r-..-CX!
f(x) =- 00, x-;.oo
Iim f(x) i;'irulIni Rolle este
3) f (0) =f (f) = 1. - 00, 27 '

419 _ 3, 00
~i prezinta trei variatii de semn.

Observam ca in interiorul illtervaluIui (0, ;) nu exista un
punct c astfel ca 1'(c) = O. Aceasta, deoarece conditia 1.2 de deri- Prin urmare ecuatia are trei radiicini reale situate respeetiv in
vabilitatea functiei in intervalul (0, ~) nu este satisfacu~a. intervaIele ( - 00, - ~) ( - f, 1) (1, (0).
b) 1) f este continua pe segmentuI [0,2J
2) f este derivabilain intervaleIe [O,lJ ~i [1,2J ~i 286. Sd se (liscute, dllpa
Teale ale 1l1'1ni1toareloTectlatii:
valorile parametrlllui 1n, Ta(Wcinile
l' (.'V) ={1-1 dacadacii1 <0 -< x<2. 1

x -<
a) x2-x-lnx+1n=0. x>O
b) 2mx3 + x2 - 4m = O. XE R
in punctuI x = 1, studiem derivabilitatea pornind de Ia de- a) Fie func1ia

Avem: f (x) = x2 - X - In x +m definitii pe (0, (0)
finitie :
f~(l)=Iim 1- x
"'~1 x - 1
=-1, f~(l)=lim~=l,f;(l)=f=f~(l)
1 X~J X - . ff (x)=2x-1- -x1 = -----x
2X2 - X - 1 ; Xl = 1; I'x~o
un f ()x = + 00
~<1 X>l
190
191
II -
~~
limf(x) =m + x~~
lim x2 (1- ~ _ X x
I~X) = + 00
b) tg x> x + 3'x3 x E (~0, ~ ) .
a) Fie fl1llct,ia f(x)=_x- 1+ x2 - arctg x definit~ p~ (0,00). De-

(am t,inut seama ca lim Inx2.x .2:-+ 00
= 0)"
E;;irul lui RoUe este ducem f' (x) = - 2X2o' Dar l' (x) < 0 deci f (x) este descresca-
(1 + x-j2
+ 00, m, + 00. toare pentru x > O.
Deoarecef (0) = 0 ~i din faptul caf(x) este descrescatoare pentru
Dad m > 0, ecuat,ia nu are nici 0 radacina reala. Daca m < 0, x > 0, rezulta ca f(x) < 0 cind x > O.
ecuatia ~Lredoua radacini reale in intervalele (0,1), (1,00). Daca De aici rezulta inegalitatea ceruta.
m = 0, eClmt,ia are pe x = 1 n1dacina dubla.
b) Fie functia: f (x) = 2mx3 + x2 - 4m definita pe R; f(x) b) Fie functia f (x) = tg x - x - ~ definiti1 pe (0, ;) ·Avem
este derivabi1a
ad mite pe x =pe dubla.= 6mx2 + 2x. Daca m = 0, ecuatia
Gasim1'(x)
0, R.radacina sin2 x - x2 cos2 X (sin x + x cos x) (sin x - x cos x)
f' (x)
cos2' X cos2 X
Dad 1n =1= 0 radacinile sint Xl = 0,' x2 = __ 3m1_
Presupunem m < O. Notam g (x) = sin x - x cos x; deci g' (x) =x sin x; g' (x) >°
E;;irul lui RoUe este
pentru x E (0, ~), prin urmare in acest interval g (x) este cresca-
+ 00, - 4m, g (m) = - 108m3 + 1
27m2
,- 00
toare. Deoarece g(O) = 0, I'ezulta ca g(x) >° pentru x E (0, ~) .
Deoarece g (m) > 0, rezulta ca ecuatia admite 0 singura rada- Deci in inteI'valul(o,~)a,vem1'(x»o.
Deoarece f (0) = 0, I'ezulta ca f(x) > 0 in intervalul considerat.
cina reala, situata in int~rvahil ( - 3~ ' 00) .
Presupunem 'in > O. ~irul lui Rolle este Prin urmare tg x >x + ~3, XE (0, ;).
- 00, g(m), - 4m, + 00.
- 288. Sd se studieze semnul func(iei :
Dar g (m) = 0 pentru m = _1_;

V108 d1Lcam < p/
v 108 ' g (m» 0 ~i f(x) = In (x2 + 1) - x, (lefinita pe R.
ecuatia are trei radacini reale, situate respectiv in intervalele Derivata este f'(x) =--'
1+
- -1
2x
=- (x - 1)2
---
x2 1+ x2 '1'
-< 0. Functia este
(- 00, - _1_),
3m (- _1_,
3m 0), (0, 00). Daca m = vl~
p~, ecuatia are 0 descrescatoare pe toata axa. Deoarece f(O) = 0, rezulta ca f(x»
> n pentru x < 0 ~i f(x) < 0 pentru x> O.
radacina dubla X =- y 108
3 p~ ~i 0 radacina simpla. situata in in-
289. Sa se sttldieze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange in cazul
tervalul (0, 00). Daca m > ~JvlOS 1 , g(m)< 0 ~i deci ecuatia
. are junc(iei
o singura l':ldacina reala in intervalul (0,00). daca 1 -< x-<2,
287. Sa
x se denwnstreze
a) 1-- + < arctg
urmatoarele
x, XE(O,oo).
inegalita(i : f (x) ~ E + I dadi 2 < x -< 3
x2 definita pe [1, 3].
13 - c. 143
192
193
r,r
-------------------------,
1) f este continua, deoarece f(2) =lim
:r~~
f(x) =limf(x)
X4~
=2,
x<~ a'>~
:!) f e3t~ derivabila pc [1, 3 J. adidi
Intr-adevar fiin b - sin a = (b- a) cos o.
Dar
f 1, 1< x < 2,
1'(x)= x Isin b - sin a'l =le08 c lib - al <lb - ai,
12' 2 < x < 3. deoarece leos cl < 1; deei I sin b - sin al <I b - ai.
In punetul x = 2, ealeuIam derivata pornind de la definith~ b) Fief(x)=tgx, XE [a, b]; f'(x) =_1_ cos2 x . Formula lui La-
~i obtinem
x2 grange se serie
-+1-2 -
tg a =--q-
1
< c < .b.
f's (2) =r1m --x -
x-+2 X -
2
2
-1 . f' (2) =-run
- ,
d -----
4 = -41 r1m -- x2 - 4 = 1. tg b - coso c (b - a), a
x<2
X-+2 X - 2 x-+2 X - 2
x>2 x>~ Fnnetia cas x este desereseatoare pe segmentul [a, b] ~i deei
Rezulta ea (2) = 1. l' 111
--.,-< --.,-< --q-'
astfelTeorema
ineit lui Lagrange afirma existenta eel pntin a nnui punct c,
cos- a coso c coso b
de unde l'ezlllta inegaJitatea eernta.

f(3) - f(1) =21' (c), san~8 =f' (c).
292. Polosi1l(l tcoremalllsasedemoll.st1·cze urmatoarele egalitii{i :
1-;1:2
Pentru 2 < c < 3, relatia devine ~ = ~, de unde c = ~. a) areeOii --.
1 + x2
= 2 antg x, .1J E [0,=).
284
290. Pe c1trba care are ecua{ia f (x) = ~x , x =1= 0 sa se determine h) ~.. :1retg x + arCSin -- + x2
1 2x =
. {;:dacaxE[1,=),
-daca x E (-
;: =, -1].
1[11,punct P (a, b) in care tangenta sa fie' paralela cu coarda ce une~te a) Fie fnnct,ia f (.1J) = arc cas 11 -+ ,t2x2 - 2 arctg x, definit:"i in in-
punctele A (1, 1) ~i B (2, ~) . tenallli (- =, =) ; f eSle derivabila in orice punet" en exeePtia
originii ~j :
Tinind seama de interpretarea geometrica a teoremei lui La-
- 1
2x
---. 2
grange, avem f(2) -f(l)=1'(a), de unde a=V2, b=-=, l' (x) = ~+ x2) 1 + x2
V2
~ 291. Sa se demonst1'eze w'matoarele inegalitii,fi, folosind teorema Daca x E (0,=), l'

(x) = 0, rezulta in haza ,teoremei III, ea
lui Lagrange: f(;c)= c. Constanta se determina dind lui x 0 valoare partienlara din
a) sin sin a < a I. intervallli eonsiderat, fie aeeasta x=1; .f (1)=areeos 0-2 aretg 1 =
lim .f({l') =0. Prin urmare, f(x) =
I b - 1 I b -
b-a b-a
= 0 = O. Observam ca ~i x-tO
b) --
cos2 a
< tg b - tg a < '--,
cos2 b
0 < a < b < -~2 . =0 dad't XE[O, =)
a) Fie f (x) =sin x, x E [a, b]; (x) este continna ~i derivabila l' b) Fie funetia .f ({J;) = 2al'etg x + arcsin ~,
1 + x2 definita in inter-
pe segmentul [a, b] ~i deei conform teoremei lui Lagrange aycm "alul (-=, =), f este derivabila pcntru orice punet x, en exeeptia
}1unctelor = _. 1 ~i x = + 1 ~i :
f(b) - f(a) =1' (0) (b- a), a < 0 < b, .1:
l' (:r) = 11- 2(1 -

x21
x2)
(1 + x2)
~ ~
1+ x2
194
193
------------------.~
insa daca x > 1, atunci 11 - = 1 ~i deci f (' x) =
----+--
- 1+
2
x2
I I
1+
2
x2
-0
- •
x21 x2 -
Sa se arate ca f f!i g difera pl'intr-o constanta pe anumite ilitervale.
Sii se determine il1tervalele ,~i valorile cOl'esp~lnzatoare ale cOr/stantelor.
Prin ufrriare f(x) ~01 pentru XE(-OO, -1) ~i f(x) = O2 :Fie functia h (x) =arctg x + arctg~ x definita pe R - {O}. Fnnc-
pentru XE(I, 00). I
tin este derivabila. Gasim h' (x) = 0, deci :
Constantele 01 ~i O2 se determina dind lui x valori particulare
in intervalele (-00, -1), (1, 00). Avem :
- - h(X)={01pentruXE(-00,0),
O2 pentru XE (0,00).
O2 = f(V 3) =2arctg V3 + arcsin V3-2 =Tt".
Determinind constantele ca in exercitiile precedente, obtinem:
0,I = - -."0 = -."p. nn urmare:
01 =f( - V3) =2 arctg (- V3) + arcsin (- V:) =-Tt". 2
'2
2
De asemenea, f(l) = Tt",f (-1) = - Tt".Rezulta ca

arctg x =
f ={ -Tt"
Tt" daca
dacaxx( E- [1,00).
00, -1).
arctg x~ +
- ~
(x)
1-- arctg~ ~ pentru
pentru XE
x E (0,00).
( - 00, 0),
Daca Ix I < 1, atunci 1'( x) = 1 ~ x2 ~i deci f( x) = 4 arctg x + o. lntervalele cerute sint (- 00, 0), (0, 00); constantele
. 1t. 1t
sint res-
l)ectlv - - SI - •
293. Fie fnncfiile: f (x) = arcsin x definita pe [-1, 1] f!i g(x) = 2 . 2
= - arccos
constanta.
x definitii pe [-1, 1]. Sii se arate ca f ,~ig elljera printr-o
295. Sa se studieze semr/l1l fnnctiei :
Fie func~ia h(x) = arcsin x + arccos x dcfinit? pe [-1, 1]. f(x) =sin x- tg x - 2x, definitii pc (- ; , ~-).
Ea este derivabila in intervalul (-1, 1) ~i : cos3 ?cos2 x-I
X -
Dcducem 1'(x) = . cos2

- x . Fie functia: g(x) = cos3x-
1 1 =0
h' (x) =Vl _ x2 -Vl _ x2
-2 cos2 x-I definita pe (- ~,
22, ~) avem g' (x) =cos x sin x(4-
Rezulta ca h( x) = 0 pentru x E (-1, 1); 0 se determina ca ~i in
exerci~iile precedente, dind lui x 0 valoare particulara din intervalul - 3 cos x); g' (x) >0 pentru XE (0, :) ~i g' (x) < 0 pentru x E
considerat, de exemplu fie x = O. Avem h (0) = arcsin 0 + arccos 0 =
= 2:..2 = O. Se verifica ca egalitatea are loc ~i in punctele x = ± 1. E ( - ; ,0). Din relatiile g (- ; ) = -1 ~i g' (x) < 0 pentru x E ( - ; ,0 ),
Prin urmare intervalul cerut in enunt este [- 1, 1], iar constanta rezulta ca g (x) < 0 in intervalul (-- ; , 0). Din relatiile g (;) = - 1
corespunzatoare este 1t.
2
~i g' (x) > 0, daca XE (0, ;), rezulta ca g (x) < 0 in intervalul (0, ;).
294. Fie flmcfiile :
= Deoarece l' (x) = ~, .l'ezulta ca l' (x) < 0 in intervalul
r f (x) at'ctg x dolinita pe (-00,00) ?i g (x) = - arctg x~ elefinita cos2 x
peR - {O} . (- ; , ;), deci f(x) este descrescatoare. Deo31'ece f (0) = 0, rezulta
. 196 197
.•. , 1
' .- .• ''i, "
IT"
II 297. Fie func{ia f: (a, b) -+ R ~i xoE(a, b), a < b.

Sa se arate ca :
dif(x) >0 in intclTalul (- ~, 0) ~i f(x) <0 in intcrvaJul (0, ;). 1) Daca f estc :
a) conti1Hla pc [xo, b)
296. Sa se determine constanta ~ care intel'vine in form'illa l1ti b) derivabila pc (xo, b)
Ca'llchy pentl'11 1lnnatoarele funcfii : l'
c) (xo +
0) = lim (x)
:t-+Xe
l' exista ?i cstc finitii, atmwi
x>xo
+ 0)
f(x) = I - ,-I -7,I (aca
V4x+ 3 daca
X 1 ~ ~ x ~
- 2 <. x
1./ ./ <~ 1 D
1'(xo
Sa apliciim tcorema lui Lagrange ftmctjci fin intelTalul

=f~(x~).
[xo, x],
definitii pe [- 2, 5] ~i g (x) =x dtfinila pc [- 2, 5]. Xo < <b :
x
Functia g (x) este continua ~i dC1'ivabila pe sEgmcntul r - 2, 5] ; {(x)

x -
- ((xo) = l' (c), Xu < < C x;
pentru functia f(x) este necesar sa verifidim continuitatea ~i deri- :1'0
vabi1itatca numai in punctul x = 1. Avem, trecind 1a limita in ambii membri, obtinem

f(1) = lim
:1:'41
f(x) = lim f(x)
x-+l
= 2 f~(xo) = lim 1'(x) =1'(xo + 0).
x<l x>l x-+xo
x>xo
f's (1) = lim 'x

1/ +
- 3 -
x-I
2 = 1im X_-_l
1 Propuncm cititoru1ui sa demonstreze in mod analog urmiitoarea
:>:-+1 HI (x - l)(V x + 3 + 2) 4 propozitic :
2) Dacaf este :
-+--2
x 7 a) continua pc (a, xo]
b) dcrivabila pe (a, xo)
f~(1)=lim
x-+ 1
4
x-I
4 1
4" . l'
c) (xo - 0) = lim 1'(x) exista ~i este finita, atunci
x-+:ro x-+x~
x<~(o x<xo
Deci l' (xo - 0) = 1im
x-+xo
l' (x).
X<.l~o
g'(x) =1. 298. Sii sc culculczc derivata functici
4
f'1.v)~{2V~I~3' 1 < x <. 5,
-2<xO f(x) = arccos--I +
1 - x2
:12
Aplicinc1
1
formula lui Cau~hy, obtinem: definitii pc R.
= 2 V~ + 3 '
".
;== -. 16 Functia 1 'br I a pentru --11 -+
data estc (erlVa x2 I-I- ±_ 1, ceea ce
,c1aca ~E [ - 2, 1]
2
1=7
~ 2 V~ + ;{
·1 1
~ , ,c1a ca ~E [1, 5] are 10c daca x =1= 0, ~i
x2
1 - 2x (1 + x2) 2x- (1 - x2) 2x
(1 + X2)2 (1 + x2) Ixl
f' Ix) ~ - VI- (~~ ::r

199
i
198
~
Deci
daca >0
Adunind inega1itatile (2) ~i impar~ind cu 1- rJ., gasim
-+-+ ...+---<----
X
I 1'"
11<_1_+
f' (X) = _ 1~ x2' daca X < O. 1
2'" 1
3'" 1
(11+1)'" 1
1-0( [ (11+1)",-1
1
1 1 +2 x2'
+-1 + ...+-.1
2" 11"
.Aplicind rezultatul ob~inut anterior, avem
.A doua inega1itate se mai poate scrie
f~ (0) = lim 1 + X'
.>:-+0 _2_., = 2, f;(O) = lim
.>:-+0 1 + x·
(- _2_.) =- 2.
1-
an> _1_[(n 0(
+ 1)1-'" - 1]
299. Sa se arate ca ?inll an = 1+_1_
2" +..,+ _1_,
n" rJ. =1= 1, =
este convergent (laca rJ. > 1 ?i divergent daca 0< rJ. < ]. 1'1
, , deoarcce n-+oc
1im (n + 1)1-'" = 00, rezulta ca fii
. lim 11-"0::1
a" 00.
Cazlll 2: (J. >. 1. Pornind de 1a inegalitiltile

= _1_
pe
.Aplicam teorema cre~terilor finite funct,iei f({l')
R- {Of pentru valorile n ~i n + 1. .Avem,
x,,-1 definita
__<---<---,1-
1-0(
+ 11"+ (n
1-0(
6)'" (n
1-0(
1)'"
(Y. <0 '
(n
1
+ 1)"'-1
1
----=
11",-1
1-0(
(11+ 6)'"
, 0<0<1. ~i procec1ind ca in cazul 1, obtinem urmatoare1e inegalitati
Cazul 1: (I. < 1. ~inlnd seama ca _+ ...+---<-- -----1 <-+- ..,-r-' I 1
11"
----<---
+
(n
<--,
1-0(
+ 1)'" (n
1-0(
6)'"
1-Cl
11'"
1
2" (n +1 1)'"
Din prima inega1itate deducem

1
1-0( [ (11+1)",-1
1 "J_ 1
1'" 1
2'"
deducem 1 ~
a,,+l - 1 < ---
0(-1 sau a"+l < ---,
0(-1
1-Cl
---- < -----1 - --1 < ---.
1-0(' (1)
(11+ 1)'" (11+ 1)"'-1 n",-1 n'"
oricare ar fi n. f;'iru1 an, fiind cresditor ~i marginit, este convergent
In inegalita~ile (1), dind lui n succesiv valorile 1, 2, ... , n ;:;i lim an
J .<
~ _0(_ •
ob~inem :. n-tao 1
r.J. -
pentru n =1: --<--" ---<--

1-0(
2'"
'1
2",-1
1
1"'-1
1-Cl
1'"
Din a doua inegalitate, care se mai scrie
pentru n=2:--<-----<--
3'" 3"'-1
1-0( 1 1
2"'-1
1-0(
2'"
en an> 1 ~ 0( l 0+1)"-1 -1 -IJ'
............................................. rezu 1ta- r1m an:> --. 1 D'
" eCl
n-+"" 0( - 1
pentru n = n: ----< - -- <--.

1-0( 1 1 1-0(
(11+ 1)'" (n + I)'" 1 11",-1 n'" ---1 1 < r1m
0( - n-+""
an < ---. 1
0(
IX.
200
~\:~~
/ I
~\
\1,
~ 201 .
at-unCI
300. Sa se determine p1111ctele de maxim .~i de minim ale fnnctiei 1
f'(x)=---
.
I
nIl.
o/a1a2 .•.
nil
a"_1 xn- = __
xn-1 11
\
x
1-~
,,-jYa1a2
11
••• a,,_1
]
f(x) = { x2 -e-xx dadi < 00,
daea x,r >- 1 "-1
definita pe B. ~i l' (x) =0 claeav x 1--"= 111/----
V a1a2 ••• a,,_u de unde x = V
a1a2• •• an-1·
Avem n-l
Deoareee 1'(x) <0 daca x < Va1a2 ••• a,,-u 1'(x) > 0 daca
l' (x) = { e-x- 1(2xdad- x
x2) <dadi.
0 x>- 0 X >
----- -u functia
n-l
are
a" f( x) un minim in punctul x=
l' (x) > 0, daea 0 < x <2; l' (x) <0 daea XE( -00, 0) U(2;00), l' (2)=0 -----a,,-u valoarea minimului
,,-1
Va1a2
Va1a2
.,.
."
fiind
'n-1
1:n intervalul (- 00,0) funetia este clei>cI'ei>eiHoal'e;
in intervalul ,,-1
(0,2) funetia este erescatoare ; in intel'Yalul (2, 00) fuuctia este des- a1 + a2 + ... + a" -1 + J' a1a2 ... a"_1
f(Va1a2···a,,-I)
eI'eseatoaI'e. Punetul x = 0 este punet de minim, punet vI x = 2, este n
punet de maxim. Se obsel'va ca funct:ia nu este derivabi]a in x = O. 'It (n-I)
301. Sa se stabileascc'i inegalitatea

-jY-a-1a--2-·-· -, -a-"---1 Va1a2 • , • an-1 =
11-1
n-I
+ a2 + ... + a"_1 + 1'~~-:-:-a"_1
a1 + a2 +-'-'~ >- jY a1a2 ••• a",
a1
11
Va1a2 .,. an-1 =
n
n-1
1wrlw'ele aD a2, , •. , an fiincl pozitive. a1 + a2 + ... + a" -1 - (11 - 1) Va1a2··· a"_1
1l
Demonstram inegalitatea folosincl metoda induetiei. Ea este
aclevarata pentru n = 2. 1:ntI'-aclevar, clin inegalitatea Minimul fiind pozitiv in vil'tutea ipotezei, l'ezulta ea f(x) >- 0,
orieare ar fi x > O.
(Y-a1 - Y-)2 -- ') a1 + a2
a2- a1 + a2 - '" Y-a1a2'-
-;::? 0 ,Inem Y-a1a2 ~./ --2
0 bt'
Egalitatea subzista numai claca minimul este nul, adiea claea
numerele a1a2,
11--1
••• , a"_1 sint egale: a1 = a2 = .. , = a"_1 = a, ~:i
egalitatea Y a1a2 = a1 : a2 avind loc numai daca a1 = a2• atunei x = Va-.-a---a--
1 2 ••• n -1 .= a'.
Presupunem inegalitatea aclevarata pentru n-], adiea
.. 302. Se'i se arate (ii ({au'/.f1111(;fia nalii f definiiii in intowl11l rnar-
+ a2 + ... + all n-I
a1 [Jlmt (a, b) derivabila 'in (a, b) fsfe nernarginita in acest inten:al,
n- 1 1 >- Va1a2 , •• O,,_u at1lnci l1i l' este nernarginita 'in accst interval.
egalitatea avind loe numai claca a1 = a2 = ... = a"-I' .. Fiind continua clar nemarginita in (a, b), functia f este nemar-
gllllta in veciniHatea cel put,in a unuia din capetele intervalului.
Sa eonsideram funetia
, Sa presupunem ca derivata l' (x) este marginita, deci ca
if (x) I < 1lI dad xE(a, b), ~ifie c un punet arbitral' din (a, b). Avem
f( x ) - a1 + a2 +
--------~ '" 1l + a"-1 + x V a 1a 2
__ 111/ • " axn-l definita pe (0 , 00)'
203
202
---------------------......- - ...
Ilf(x)I-IJ(c)
Rezulta ca
II -< If(x) -f(c)1 = 1f'(;)11 x-cl < .Mlx-cl· -~n r(x: hI' ...
h1h2 ••• hn
+ h,,) = t::.." -1 (.1" + h" : hI' ... , h"_l) -
h1"2 ••• hn
t::.." -l{(X: h1h2, ... , h"_l)
-_
- J111x-cl + If(c)l < If(x)1 < If(e) I +J111 x-el, . "1"2" .hn-1 1{(n-1)(x+h,,+01"1+'" +O"_lh"_1)-{(n_1)(x+01hl+··· +O"_lh"_l)] =
hll:2
••• h"
ceea ce inseamna ca ~i f cste marginita pe (a, b), contrar ipotezei.
Se pot da exemple care sa aratc ca proprietatea din enunt nu = pn)(X + 01h1 + ... + O"hn)
are loc daca intervalul (a, b) este nemarginit. ~l
lim t::.."t(x; hI' ... , h,.)
303. Fief 0 f1l1wtie definiU;' pe 1m interval I, cuvalori reale. N oUim hlo h, •...• h,,-+O hlh2 •••• h"
fllf(x; hI) = f(x + hI) - f(x) lim

hI. h,,. ..• hn-+O
pn)(X + 01hl + ... + fI,)I,,) = jI")(X).
~i apoi prin recurenta
. flPf(x; hp h2, ••• , hp_l lip) = flP-1 f(x + lip' hI' h2, •• " hp_1) - EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
- flP-lf(x; hp h2, ••• , hp-1),
304. Set se cereeteze aplicabilitatea teorernei lvi Rolle in eazul
aeeste f1tnctii fiind definite pentrq~. orice xEI daca hi sint destul de urmatoarelor funetii :
rnici.
Sa se arate ea daca f1tnctia f adrnite intr-o veciniitate a punctului
x derivata de ordinul n, continua in punctulx, are loc relatia a) (x) = __ .
f {VVxx2 + 11 E [- IJ
daca xXE(O, 1, 0 J
1,1m
hI. h, ....• hn-+O
-------
t::..nr(x; hI' ... ,h,,)
hI h2, ... h"
-_ pn)( XI'\ definiW pe [-1, 1J.
R. Nu este aplicabila.
Vom demonstra prin recurenta ca <1aca XE [0, 3J
fl"f(x; hp ... , hn)
Relatia se veri fica pentru n'
= hI h2 ••• h"P") (X + 0lh] + ... + O"h,,), 0 < e. < 1.
1; fllf(x; hI) = hd' (x + 0Ihl)' b) f(x) = ! - ++ ') +
V x24
x2
•..•
x 4
<1aca xE [ -2 V2", 0)
Presupunem ca relatia este adevarata pentru n - 1, deci (lefinitii. pe [-'-2 V2, 3]..
n. Nu este aplicabila.
fl"-lf(x; h1h2, •• :,h"_I) =h1h2 ••• lIn_1P"-I)(X + 01hl + ... + 0"_171"_1)
~i yom arata ca estc adevarata ~i pentru numarul n.
c) f(x) = Isin xl definitii pe [- ~, :]
'tntr-adevar : R. Nu este aplicabila.
fl"f(x; h1h2 ••• , h,J = fln-1f(x + 7In; h1h2, ••• h"-I) - (1) f(x) = Isin3 xl definiWpe [-:' ~]
- fl"-lf(x; hp h2, ••• , h"_I) = + h" + 01 hI +
hI ... hn-1
111 [P"-I) (X n. Este aplicabi]a, c = O.
+ '" + 0n-lhn-l) - pn-1)(x + 01 hI + O2 h2 + ... + O"_lh"_I)J = e) f(x) = Vx2 + 7, definita pe [-3, 3J
= hI h2 ••• h"i" (x + 01hI + ... + On h,,), 0 < 0, < 1. Atunci It Este aplicabila, c = o.
204 205
~~ ••
~- ~
305. Sa 8e determine raloarca c care illterville 11/ teorema lid

Lagrange pentr11 tH'matoarelc f1/lIetii :
a) f(x) = JX2 daca Xc [0, 1]

c) X cos x> Sill
.
X, xE [ 3~
2' ~7t
~]
•
t 2x - 1 dadi x'c(l, 2]
cl~finita pe [0, 2].
0) 2 sin X < x2 sin X + 2x cos x, XE(O) ;).
e) 2 Ixl > x2, XE(-2, O)U(O, 2).
H. c =~ x3
4 f) arcsin X > X + -,6 XE(O, 1).
g) I cos b - cos a I - b > 0, p >1
H. c = arccos-· 2 .a-b a a-b
I)---<ln--<-'-,O<b<a.
a b b
c) f(x) = x +x.~
- + 1 daca
\ V2 x + 1 oaca
xE
:l'E(O,
[-"1,3JOJ. .
J)C
Xl
---
2 -<~,-+e""
'"
Xu X2 E (- 00, 00).
2
[-,j, 3].
definita pC
R. c = -.
13
"e
oJ.)
k) eax+b(l-:q-<eax+ eb(l-XJ, xE [O,lJ, a, bE(- 00,00).
308. Sa se determine n'llrniir1l1 /'("tcllieinilo/' reale ~i 8a se sepaJ'e

306. Sa se de1nonstrcze 1/rmatoarele egalitiiti : I'lidaeinile 1lnnatoareloJ' ee,uatii:
a) x6 + 2 x4 + x2 - 3 = 0.
a) arcsin VI - x2 + arccos x = + 2;, XE( -1,0).
It. Dona raoacini situate in interyalele (- 00, 0), (0, 00).
1- x 4' , b) if} + 3x4 + 4:;;3 - 2 = O.

b) arctg x + arctg~ --'1 + x = It 0 radii.cina in intervalul (0, 00).
c) arcsin x + 3 arccos x +
i -
--, 4
7':
arcsin
31':
XE(-OO,
.
XE( ~1 00)
2x VI _ x2
-1)-
= 37': ,
c) x5 - 2 X4 + x3 - J =c= O.
H. 0 l'<10aeinii.,in interyalul (1, 00).
2
0) 2 In X + mx2 + 7 = 0, x > O.
H. Daca 1I~ > 0, 0 l'adacina in intery&lnl (0, 00). Daca m < 0,
X E( _ 2
1'2 •
2'
1'2 )
~i In >- e6, 0 raoacina in intcl'valul (0, V - 1~1)'Daca 1n <0 ~i
307. Sa se dcnwnstl'e,:e 1/rrnatoal'elc inegalitiiti :
a) eX > 1 + x, x =1= O. n~ < - e6, 0 l'adacina in intervalnl (V - ~1. 00)' Dadi 1n = - e6, 0
rcldacina in ~(O, 00)
b) x cos x < sin x, ;l'E(O, 5~-=)t
e)-+-+--+
1 1 1
+ --1
=:Z, C( > O.
2x x - 1 x - 2 X-11
206
207
L
309. Sa se determine abscisa c auntti punct in care tangenta la R. in puncteIe x =", :r;= 2•., functia are mini me
curba de ecuatie f( x) V x +] x =
este paralela C'll coanla ce > -1 , 'It.
Mw;te pttnctele de abscisa x = 0 ~i x = 3. 111 X = -2 ~)x = -3"2 maxlme.
.
R. c = [; <1
314. Sa se arate ca f1lnctia
310. Sa se determine valoarea c care intervine in formula lui Ca1why f(x) 1r

= (,1+ -; x> o.
in cazul urmatoarelm' ftt1lctii :
este crescatoaie, iar functia
a) f(x) =In x definita pe [1, eJ g (x) =.!:.. definita pc [1, eJ.
;r
f(x) = ( 1 + -;1 r+1 , x> 0,
e
H. c =e _ 1. este desc1'escdtoare ?i ambele ail aceea?i limitii.
314. Fie f: [a, bJ ~ R derivabili1 ?i Ij'(x) I ]J[ daca xE [a, b]. <
b) f(x) = j( 3
;r3 _ x2 + 1 daca x E (1,3J Folosind teorema cre?te1'ilor finite, sa se arate cd functia este uniform
continua iar 3 (e) care intervine in definitia continuitatii ttniforme
1 - X + :3 daca
<1 v x E [0,1J poate fi egal cu -=-
!If . Sa se determine apoi 3( 0:) pent1'1l tl1'1natoarele
definita pe [0, 3 J ~i fwwtii :
g (x) =--= x definitiipe [0, 3]. a) f (x) = arctg x, 1 <. x <. 2.
R. c='::'-"'::"+1.
?f? b) f (x) = e-"', 2 <. x <. 3.
1
3
c) f (x) = arcsin x, O<.x<.-. 2
311. Sa se determi11e p1mctele de maxim ~i de minim ale functiei : d) f(x) =In x, a <. x <. b, a > O.
d 3
f( x ) = r -103 x2+
--;r 1
v
aca x ~
../ 315. Sa se arate ca daca f:
vabild, exista egalitatea
[a, bJ -)0- R este pozitiva .~i deri-
lIn (x + e-3) daca x >3
f(b) (b _ a/'(C)
definita pe (- 00, (0). e (Ie) , a <c< b.
R. Func~ia are minime in x = -1 ~i x = 3 ; maxim in x = 1. f(a)
Se aplica formula cre~terilor finite functiei In f( x).

312. Sa se determine p1lnctele de maxim ~i de minim ale f1tnctiei
3\6. Sa se arate ca §irul avind termen1ll general
f(x) = f I sin x I daca 0 2

<. x <. 3T: , an = 1 + -12 + ... + -I!1 - In n
-;; X--,- •• aca· - 2 < x <. 2 •• ,
141":- ( '))2 d v 31":
este convergent §i limita sa l este cuprinsa int1'e 0 ~i 1 (l se nume~te
definita pe [0, 27t]. constanta ltli E·uler).
14 - c. 143
208 209
/'
'tII
323. Fie f 0 fllnctie definita pe [a, bJ, de n ori ilerivabild in acest

Se a,plica formllhL cre~terilor finite fnnctiei f( x) = In x in interval, ~i p1tnctele xiE(a, b), i 1< <
p. Pie g nn polinom de gradnl n
intervalnl en, n + 1J ~i se procedeaza ca in exercitinl 299. (c.1tcoeficienti reali), astfel ca in punctul Xi (1< < p) g impreund C1l i
primele sale ni -1
de~'ivate sa aiM valm'i egale C11acelea ale f1tnctiei
317. Fie f .~i g ilolla functii definite pe [a, bJ, de n ori ilerivabile f ~i respecliv a primelo~' sale ni-1 derivate. Sit se a)'ate ca
pe acest interval ~i Xo E (a, b). Daca:
f (x) = g (x) + (x - Xl)"· (X - x2)n,
n! .. , (x - xp)"p f" (~),
a) Pk) (xu) = (xo), g(k) k = 0, 1, ... , n-1
b) f (x) > gIn) (x) p~ntru x > xo, 1/11cle~ este un pmwt interior ceZ-llinuti mic interval continl/.nd p1l11Ctele
atunci
n)
are loc inegalitatea f( x) > g (x) pentnl x > xl"

Xi (1 < i < p) ~i x ..
324. Pie g 0 functie imparii definitd intr-un interval continl/nd
Sa se arate ca daca functia f este definita ~i de1'ivabila de
318. ol'iginea ~i de cinci ori derivabilii in acest interval. Sii se arate cil
n ori pe (- 00, 00), pn) (x) = 0, x E (- 00, (0), atttnci f este un
polinmn de gradul n-1. X x5 .
g(x) =3 [y'(x) + 2g' (O)J - ;80!J(5)(~), ~ = Ox(O < 6 < 1).

Proprietatea estc adevarata pentru n = 1. Se rationeaza prin
recurenta de la n-l la n. 325. Sa se arate ca daca f este 0 f1111ctie definita pe (a, b) ?i de
cinci ori cleri'vabila in acest interval, a1'em
319.Sa se arate ca derivata functiei f( x) = ~6 - : x2 are cel
pll(in 0 radlici1/a cuprinsa intre 1 ~i 2.
f(b) - f(a) =b~ a [.f'(a) + f'(b) + '1f' (a: b)_
320. Pie f: [a, bJ -+ R. Este posibil ca pentl'll fiecare punc;;
~E [a, bJ sit existe d01la p1tncte Xl' x2 E [a, b J, astfel ca
_ (b 2880
- a)5 P5)(~)]. . '(1 < ~< b)
((X2) -
X2 -
((Xl)
Xl
= f' (~), x < x2 ~ (formllla lui Simpson).
Se cOllsidera f( x) = x3• 326. Pie f: I -+ R. Daca f este de dow;' ol'i derivabila pe I, alunci
f"(x) = D(2) f(x) = lim
h-+U
((x+h)-2((~)
h
+ ((x-h) pentrn orice X E int 1.
321. Pie f 0 functie definita pe (a, b) de n ori de~'ivabila pe acest
interval. Fie punctele Xu x2, ••• , xp distincte din (a, b) ~i ni (1 <
<i < p) numcre nat10'aIe astfel incit nl n2 ~Ip n. + + ... + = & 327. Sa se arate ca D(2)f(xo) poate sil existe inlr-1ln p1l1/ct Xu ~i
presUp1tne ca fllnctia f se a1wleaza in punct1ll ;ri impreuna C1l cele in acelafJi limp este posibil sa, aiM loc fiecare din qmnatoarele conditii :
ni - 1
derirate 1 i < <
Pi; sa se arate ca exista cel p1ltin 1in pnnct a) f discontin1la· in Xo, b) f continua in Xu dar nu (ste derivabilii in
~E(a, b) astfel incit 1"-1 (~)= 0. acest punct; c) f este de~'ivabila in Xo clar 1111 e,cista 1" (xo)
Se aplica teorema lni Rolle.
1 n d'i cat i e. a) Xo = 0; fl(X) = ~, X
x =1= 0, f1(0) = O.
322. Sa se arate cit polino1n1ll lui Legen(lre
un b) Xo = 0, f2(X) = V9/-x, x E R.
P" (x) = UeL; (X2 - 1)"
c) Xu = 0; f3(X) = x2sin2-,x x =1= 0, f:>(O) = O.
are n radacini llistincte in intel'valqll (-1, 1).
Se aplica de n ori teorcma lni Rolle fllnctiei Qn (x)= (x2 -It. 211
210
1\
~
~
Daca in formula lui Taylor se ia a = 0, se obtine (ormula lui j\faeLaurin :

328. Daca j fJi g sint continue pe [a, b] fJi daca derivatele lor sint
x"{<") (0)
finite fJi egale i'n orice p'Unct din (a, b) cu excepfia unui numiir jinit {(x) = ((O) + x f'(x) + ... + + R,,(.r),
II!
de pttncte (in care derivatele celor doua juncfii pot sa nu existe) atunci
avent j(x) = g(x) pe [a,b]. lInde
X"+1 «"+1) (6x) , 0 < 0 < 1,
329. Sa se dejineasca 0 jmwfie j care sa F "naxima intr-un punct R,,(x) = (n+1)!
Xo dar care s(~ntt fie monotona in nicitmul din intervalele (xo-8, xo),
(xo, Xo +
8), oricare ar ji 8> 0 (reslul in forma lui Lagrange)
X"+1
sau
(1- 0)" (,n+1) (6x)
Rn(:r) = --------- n! ,0< 0< 1
n. Xo = 0; j(x) = sin2-x=FO,j(O)
x
= 1.
(resllli in forma Illi Cauchy).
Cu ajutorul formulei lui Taylor se obPn urmiiloarele egaJitiiti :
x2 xn
4.3. Formula lui Taylor
eX =. 1 + x + -21 + .,. + -n! + R,,(x) (1)
Fie I un interval ~i (: I ....•.R 0 fllnctie derivabilii de n ori intr-un punct a E I.
Polinomul
x3 x2,,+1
x - a (x - a)" sin x =x - - + ... + (-1)" ----
+ 1)! + R2nH(x)
(2)
T,,(x) = ((a) + -- 1 f'(a) + ... + - --n! «n)(a) 3I (211
x2 x4 x~n
se nllme~le polinomul lui Taylor de gradul n, ata~at funetiei ( In punetul a. Daea
pentru orlee XE 1 notiim
eos x = 1 - -
2 I
+ -4 1 + ... + (-1)" ,(2n)
--
I
+ R2n(x) (3)
R,,(x) = ((x) - T,,(x),

x2 x3 Xll+1
avem (4)
In(1+ x) =x - - + -3 + ... + (-1)"---
(n + 1)
+ Rn+1(x)
((x) = T ,,(x) + R,,(x) 2
sau
x - a (x - a)2 • (1 + x)k = 1 + d x + d x2 + ... + CJ~xn + R,,(x). (5)
((x) = f(a) + -- 1! f'(a) + .--21 ("(a) + [; (I; - 1) ... (I; - n + 1)
S-a notat eu cZ eoeficienlul--'---------- nl
(x - a)"
+ ---nl ((")(a) + Rn(x).
1'01 eu ajulorul formulei lui Taylor se slabile~te urmatoarea leorema :
Fie {: 1 ....•.R ~ia E I. Daea (admile derivala de ordinul n pc I, continua In a, ~i daea
Aeeaslii egalilate se nume~le {ormula lui Taylor de ordinul n a {unetiei
a ~i R,,(x) se nume~te res/ul de ordinul n al furmulei lui Taylor.
A vem ../
( in pune/ul
alunei:
f'(a) = ("(a) = ... = «"-1)(a) = 0, ~i ("(a) * 0,
(x - a)" daeii n = 2k ~i {(")(a) < 0, a este un punet de maxim relativ

R,,(x) = ----n! w(x) eu lim ~1(X) = O. daei'! n = 2k ~i «n)(a) > 0, a este un punet de minim relativ
daei'! 11 = 2k + 1 ~i a este punet interior, atunci a este un punet de inflexiune al
x-+a
Se demonslreaza eii daeii { este derivabilii de n + 1 or! pe I, au loe urmatoarele fune\iei.

egaJitiiti : Formula lui Taylor are numeroase aplieatii In ealculul aproximativ al fune\iilor.
Fiind data funetia {: I ....•.R, numiirul E > 0 ~i T" (x) polinomullui Taylor de gradul n
(x - a)"+1 {("+I) [a + 6 (x - a)]
Rn(x) = -------------, 0 <0 < 1, ata~at funetiei {In punetul a, aE 1, problema aproxltniirii funetie! ( poate fi pusa In
unul din urmiitoarele moduri:
(n+1)! -
1) Fiind dat punetul XE I, sa ~e determine nn numar natural n (cil mai mie posibil)
(reslul in forma lui Lagrange) astfel incit
(x - a)"+1 (1 I ((x) - Tn (x) I < E.
Rn(x) = 6)" «"+I) [a
III + 6 (x - a)] , 0 < 6 <1 2) Sa se determine numiirul natural n astfel Incit incgalitatea \ { (x) - T" (x) I < E
(restul in forma lui Cauchy). sa fie satisfaeutii in toate punelele unui interval.
213
212
-------------~' ~
. -.-- .,
3) Fiind dat numarul natural II, sa sc determine intcrvalul in carl' arc IDe in!'ga-
litatea anterioari'i.
a) Formula lni Taylor de ordinul intii pentru functia sin x in

EXERCITII REZOLVATE punctul a este
f1lnctia
330. Sa se serie fOJ'm-ula l1li ,LlIaeLaJ'llJ'in de onlil/ul n pentJ'H sin
, x = SIn
. a + --cos
I!
a X - a - (x -
--- 2!
a)2 8m
• [+
a 0 ( x-a, )] 0 < e <I.
fix) = Va + x, a > 0, x > - a. de unde
Avem
1 sin x - sin a
------
x-a
== eos
X - 2!sm
x - a .
[a+ e(x-a)], 0 < e < 1.
fix) = V a + x = Va (1 + :) = Va (1 + :)2. Prin urmflre,
Aplicam formula (5) cu k = ~~i obtinem 1.1111 -----

sin x - sin a
x-a
= cos a.
;,l'-Ht
x'
.,
fix) ~(t+ -"-+ + (+ !-

,2a 2 1) (=-)'
a 3!
+ + (+ - 1)(+ - 2) (=-)'
a + b) limc~
x- 0 x4
...+~(~-1)"'(-!--n+l)
-----~ -
;r2
iSotind = XER, aYem

sau
2 2 n! 2 (X)
a n
+R,,(x)
) r
\a g(x) e---:;:
;(2 x2
g'(x) =- x e ~, 9 "'() x=e~ --:;-(3 x-,r;. 3)

fix) = 1 +--+
2 a
(-1) -- 2! -a + (-1) _- 3! _a +•... ):'2 ;1.2
[ 1 .1' 1 221 1 (X )~ 2 231 1· 3 (X )3
g"(x) = e--:;: (x2 - 1), gIIV)(X) = e---:;: (0-,4 - 6x2 + 3),
'" + (_I)"-11'3.5 n!
... 2"(2n-3)(-=-ra + R,,(X)]Va de unde g'(O) = 0, g"(O) = - 1, g'" (0) = 0, !)IIV)(O) = 3.
sau Deei
f( X) = [1+ 2a-=- + ... +

331. Sa se ealettleze
i(-
1.'=2
1 )1.'-1
eu ajlltontl
1 . 3 . 5 k.:; .')~k
_
fOJ'1nulei llti
a
- 3) (-=- r+
l'aylol'
Rn( x) ]Va .
1trrntitoarele Deducem
e
J;2
~ =]_~
2!
x2 + 3x4
4!
+ 5! ;1.5 g(5)( Ox)
"
0 < e < 1.
limite:
;,2
.,
a) lim sin :r-sin a CDS x-e - =
x~O X - a
:1:'2
x~
cps :1' - e
b) lim
x~o x~ 1 - _2! + _4! + ~
x2 5!
1.5 _ x4
COS(5)
[
OX +~ D _
2]
1t
- 1+ _21 - -3.1.4
4!
X2
- -.1-5!5 9(5)
( Ox)
x4
c) lim l1+x2-1
x-+ 0 x2
= 2-
41 _ ~41 + -=-5! [ COS(5) ( Ox + ;).2-)
'2 - g(5) (OX)]
214
215
••• .,
3::3. Sa se determine n1l1narul nat1lral It astfe 1 ca polinomul lui
~i deei Taylor de gradul n, in punct'lll a =
0, asociat functiei f( x) definita = (}'
X·
pe ( _ 00, 00), sa aproximeze f1l1/Ctiain interval1ll [-1, 1J C1t trei zeci-
male exacte.
lim cas
x-e 2 1 3
x-+o x4 =41-41- 12 Impnnem eonditia
c) lim
x-+v
Y1 +x2x2 - 1 III ",Ix)1 = (n+l)1
:---
\ x,,+leOx \'
< 1000
-'.1
+inind seama ea Insa deoareee Ox < 1, eOx <e< 3 ~i avem
~2
VI + x2 =1+ ~! + R2 ('v) en R2(x) =

\_X"_+1_
\(/1+1)1 eOx \ < _3
(/I+1)!
= 3!
~3(_ 30x (1 + 02X2)-~l 0 < 0 < 1, D"aea 11 = G.'(n---+1 1)1 = -711 = 5040
-1 - R ezu It"a ea"
avem
------+-
x2
Y1+x2-1_ 2 1! 3:t'2(1
- 30(1 + (22)-+]
X,
l'
Jm------·
x-+o x2
Vl+x2-1_ 21
IR 6 (x)1 =1 (/ - l'6(x) \ <~-
5 040 < _1_.
1 000
Astfel, polinomul
332. Sa se determine p'unctele (le maxi'm /Ii de minim ale. 1/1'11111- X.1:2 ,16
'toarelor functii : T6(x) = 1 + -1! + - + .,. + -
21 61
a) f(x) = 2X6 - x-'!+ 3, definitii pe [ - ~ ' ~].

b) j (x) = 2 eOi; x + ;c2 definita pe R. aproximeaza funetia
• eX pe segmentul [-1, 1 J en 0 preeizie de 1000
_1_ •
a) Dedncem In partienlar, lnind x=:1, obtinem
. 1
f'(x) = 12x5 - 3x2; 1'(x) = 0 daea x2 = 0 san x=-=-
.V4 e -
(
1 +--+-
11 .1
... +-6 1
1)
<- .
1 000
1
j"(x) = 60a} - ox; 1"(0) = 0, 1"'(x) = :?40.-r3 - G = 6(40x3 ~ 1)
f"'(O) =- 6. Sa se (letermine numi'i1'ul natural n astfel ca polinom1ll l1li
334.
=
Taylor de, grad.ul n, in punctlll a 0, asociat functiei f(x) = VI x +
In intervalul [ - ~,
2 ~]
2 fune~ia nn are niei un punet de extrem.
Originea este punet de inflexiune.
definitii pe [-1, 00) sa difere de functie cu tnai p1ltin de :6 in inte/'-
b) Avem valul [0, :1J.
I
f'(x) = - 2 sin x + 2x=2(x-sin x); l' (x) = 0 daca x=O Pent.I'u aeeasta est.e snfieient ea
1"(x) = - 2 eos x+2=2(1-eos x) ; 1" (0) = O.
j"'(x) = 2 sin x ; f"'(O) 0 = \R,,(X)I=\' 1.3.5 ... (2n-l)r"+1
,,+~
.\<~.
16
PIV)(X) = 2 eos x; f(lV)(O) = 2. 2"+1.(n+l)!(1+6x) 2
In origine funetia are un minim, valoarea aeestllia fiind 2. 217
216
II -.J
1n8a
I <. 2n+1 (n + I)! , daca 0 <: x <: 1 (1) = f{2;)6) + ~\1'(2;)6) + :: f" + ;; f'" < ~< 260
'1"1+-1
. 3 .+
112n+l(n 5 ...1)1(2n
( 1+
- O~)
1)xn + 1~ 1· 3 . 5 ... (2n - 1) ~ (:260) (256) (~), 256
san
Daca n = 2, partea dreapta a inegalitat.ii (1) ei>te egala eu 1·3 = {I-260 = .4 + -114 -1 - -2!·12:3,- + --13 1'''(~) c, ,
233 ! 3I
- ~. Deci 44 49
-16
Efeetuind ca,lculelc, obt,inem
II V 1 + x-I
I
_ -=-
2
+ 1
2" e 1)
"2- -
21
x2 <-, 1
v-
4/'")60 = 4 + 0,015625 - 0,000091
. 43
+ -3! 1'''(~) = 4,01;)716 + -31 f"'(
43
~).
1()
Eroarea eomi:;;a este

335. Se presruptlne cd 111 formula ltli .illacLct{)'t'n pentTtI ftmctia -'-.-'
f{ x) = cos x definWi pe (- 00, (0), n 5. Sa se determine un segment = ,3!
1-13 3··137 1
t/E,11 I
[-p, pJ pe care T5(x) sd aproximeze fttnctia cu 0 precizt'e de 0,C0005.
Avem
Deoarcce 256 < ~< 260,
R 5 (X ) -- -
6!
--'5
~cos Ox I R (X ) I < _,
I x6/
61
•
- <-
1
,\/E,11
1,
411'
81 IRQ
-
(x)j <- <-. 7
2 . 411
1
106
daca
6!
p6 < 0,00005, atunei I R5(x) , < 0,00005 oricare ar fi XE [ _p, pJ.
1n8a din incgalitatea p6 < 720 X 0,00005 obt,inem p < Q,57. 337. Sd se calc·nleze raloarea aproximativa pentrtl fe.
Rezulta ea T5 (x) aproximeaza
0,00005 pe segmentul [-0,57, 0,57J.
funetia cos x eu 0 preeizie de Comideram funetia f( x) = eX i;ii scriem polinomul lni Taylor
a t a~at,' eI pCIllI'll
•. x = '3'1
n =. 3 Obt',lllem
336. Sderoarea
se eval'tleze se calmtleze
comisa. valoarea aproxirnatirii pentru {l260 f!i sd 1 1 1
1 - - -
Notam f{x) =
{Ix i;ii seriem polinomul lui Taylor de ordinul e
'3
= 1
3
+ - + - + - + R3(
1!
32
21
33,.
31
c,), 0 < t <-31 .
•
al doilca asoeiat functiei {Ix pcntru x =260 i;ii a=256, krcm
f(256) ~"'= {l256 =4 Efeetnind ealenlele, dedueem
i!e ;::::;
1, 39506171
f'(x) =.: 4' ;,"0; f'(256) = 4,143 -- 44 en eroarea
f" (x) -
-
- 3 -- 1 'f"("-6)'-"J
42tjX7' -,
3
-42,47--,19
_ 3 jR3(x)1 = -x
4!
I e~ 41
<- <0,001.
34,,11
{13
338. Foate sd existe 0 ftl1wtie : f : R -+ R en proprietdtile f{ x):> 0

f"'(x) = -~(_2)42 4 1.
t/x11 ?i f"(.v) <
0 pent1'tl oriee xER~
218 Yom arata ca raspnnsulla aceasta intrebare este negativ.
219
ilill -.- ----.,
:1
Prcsupunem ca f" (x) 0, XER; atunci < 1'(x) este strict des- 341. Daca f: R -+ R a1'e proprieta{ile: f( x) >- ° ~i 1" (x) -< 0
crcscatoare ~i deci cxista Xo E R astfel ca 1'( xo) =/= 0. pentr'U orice xER at1tnci f este constanta pe R.
Din relatia f(x) - f(xo) = l' (xo) (x-xo) + ~2 1"( 0) (x-xor- Indicatic. Daca f n-ar fi constanta pc R atunci 301' exist a Xo E R
rczulta asHel inclt 1'( xo) =/= 0. Apoi se continua rationamcntul din cxeI.'ci-
f(x) - f (xo) < l' (xo) (x-xo) tiul 338.
Daca1'(xo) >° at unci :t'-1--
lim00 l' (xo) (x-xo) =- 00, dcci x-;.-
limco [f(x) _ 342. Sa se defineasca 0 func{ie f: [0, (0)-+(0, (0) care sa aiM
- f =- lim f (x) = - 00 ~i dcci f este strict
1(/'rniUolU'elept'oprieta{i: l'
este continua pe (0, cp), f este strict
00. Prin urmarc x-;'-oo
(xo)]
descresciitoare pe (0, (0), x-+oo
lim f(x) IIi in orice intet'val (.1lf, (0), =°
negativi1 pc 0 vcciniitate a lui - 00.
J[ > ° exista 1tn subinterval (ex, ~) C (111, (0) pe care f"( x) este con-
Daca l' (xo) ° atunci "'-+00 <
lim 1'(xo) (x-xo) = - 00 ~i deci, timla IIi nu pastreaza semnul.
lim f( x) =, - 00. In accst caz f cste strict negativa pc 0 vcciniitate 6n - 3 1
"' •..• 00
a lui 00.
R.f(x) = x3 - --
2 x2 +3 (n - 1) nx + --
n
_ n2
2
(2n _ 3) dadi xE [n - 1, n), n = 1, 2, 3, ...
EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl V ARE
339. Folosind form'ula lui Taylor, sa se Calctlleze unnatoarele 4.4. Regulile lui I'Hospital
limite :
Regula I (Cauchy). Fie (~i g dou,i func\ii definite pe inlervalul I ~i c un punct
. e-2:r+e2X'_2 '-
32
3! din I. Dadi:
"'-to
"' •..•0 x3x- R.~4.R.
R.~ R. R.~ 4.
1) ( (c) = g (c) = 0
l'
b) lim tg (1 + 2r)-sin
In .1'-sin x 2.v+2x2
2) ( ~i g stnt derivabile tn punclul c
3) g' (c) *- 0,
atunci
.
hm -
a •..• C
{(x)
g(x)
=-. ('(c)
[J'(c)
o
Regula II (I' Hospital). Cazul-.
o
Fie I un interval, c un punct de acumulare
al lui I ~i ( ~i g douii func\ii definile pe I- {c}.
Dacii :
1) !im ((x) =!im g (x) = 0
x-+c x-+c
340. Sa se calculeze cn apl'Oxima{ie ~i sa se evalueze erorile pentr11 2) ( ~i g sint derivabile pe I- {c}

tlrmatoarele valori: 3) g' (x) *- 0 pentru XE I- {c}
a) {/30. 4) !im ('(x) = A,

R. 3,1072 "'-+c g' (x)
b) Ve. R. 1,64872. atunei
c) In (1,2). n. 0,182321. !im ((x) =!im rex) = A.
"'-+c g(x) "'-+c g' (x)
d) arcsin 0,45. R. 0,46676.
220
.. 221
~IIII
00 oblinem
,000 unul din cazurilc de exccp!ic ~ sau ~ .
Regllia 1J I (I' Hospital).
Cazu] -.
00 Fie I un inlerval, c un puncl dc acumulare
al lui I, ( ~i g dou~'ifunc!ii definite pe I _ {c} ~i Daca tjJ = to, {~i g fiind definite pe I- {c} ~i aslfcl incil
11 1) Jim Ig(x) I = + 00
II :r-+c Jim ((x) = 0 ~i Jim g(x) = 0
x-+c x-+-c
2) (~i sint derivabiJe pe
g 1- {c}
3) g'(x) =1= 0 penlru XE I - {c} Jim f(x) = 1 ~i Jim g(x) =; OCJ
f'(x) x-+c x-+c

4) Jim -- = A,
:r-+c g' (x) Jim (x) = 00 ~i Jim g(x) = 0,
x-+c x-+ c
alunci
. ((x) . f'(x) scriind func!ia <Ji sub forma

11In - = 11m -- = A.
'f = eO In f,
"'-tc g (x) "'-+c g' (x)
Corolar. Dac~'i ( ~i g definite pe 1- {c} : ob!inem cazui dc excep!ie O· 00.

1) admit derivate de ordinul II pe {c} 1-
2) g(1') (x) =1= 0 pentru orice XE {c} 1-
3) Jim 1{(X)I=Jim Ig(x)1 = ao' Jim i f'(x) 1= Jim I g'(x) I = av ...• liml ()n-1)(X)I = EXERCITII REZOL V A TE
.1'-+c x~c J.'-+C X-+C J:-+C
= Jim I g<n-1)(x) I = an_1,
"''''C
343. Sa se calC1~le.ze:
unde aI' a2, ... ,a n-1 sinl 0 sau 00,
«n)(x)
1.1m -----
tg x - x .
4) :r-+c
Jim ---
g<")(x)
= A, - 00 ~ A. ~ 00, ",-+0 x - sin x
atunci
((x) «n)(x)
Jim -
x-+c g (x)
= Jim -n--
:r-+c g< )( x)
= A. Fie func~iile : f( x) = tgx - x ~i g( x) = x--sinx definite pe ( - ~ ' ~ ).
Fie F = {.g, func!iiJe {~i g fiind definite pe 1- {c} ~i aslfel incit Jim {(x) = 0,
= Jim g (x) = 00.
of-+C
"''''C
1) f ~i g sint derivabi1e pentru arice XE(-~' ~) ~l
II
'Scriind func!ia F sub forma
1'( x) cos2x
1, g'(x) = 1- cos x
F _ --=-,
{ g
!... ~
g {
2) g'(x) =1= 0 pelltru arice XE (- ;;2 , ;;)
2 - {O}.
o 00
ob!inem unu] din cazuriJe de excep!ie, -o sau -,
00
enun!ate anlcrior. 3) 1im
"'-+0
f(x) = 1im
:r-+o
g(x) = 0
Daca cI> = { - g, { ~i g fiind definite pe I- {c} ~i aslfcl incil Jim ((x) = _1 __ 1

= g(x) = ± 00, scriind func!ia cI> sub forma
:r-+c
= lim"''''C
4) 1imf'(:r) =lm-----=
1· x COS2 rIm--------
(1 - cos x) (1 + cos:r) =2.
",•.•0 g'(x) :r-+O 1 - cos :1: :r-+O cos2x (1 - cos x)
cI>={-g= g { Conform regu1ei II a] 1ui l'Hospita1, avem 1im tg x ~ x =2.

x-+o X - SlIl X
{.g \
223
222
l, '~C~"_
344. Reciproca regulei 11 a lui l'Hospitalnu este adevarata dupa
cutn sc vedc din cxemplul 1lrmator:
4)1" lm--
("(x) = rlm-------
.1''''(lnx+l)2+.,>'-1 =- C)
Pcntr1l functiilc f (x) = x2 eos 2-

x definita pc R - {O} fi g (x) =x ,,-+1 g"(x) >'-+1
.1'2
1 -.
definit x pe B atem :
in, ba,za eo1'ola1'ului enun1,at in int.1'oducerea e~Lpitolului avem
lim
>'-+0
{(x)
g (x)
= 1im x eos 2- =
>'-+0 X
° IJm-=-
.
,HI
?•..
·
((x)
g (x)
b) ] ) f ~i g sint de1'ivabile admitind derivate de ordinul al doilea.

'in timp ce functia :
1
2x cos - + Sill. - 1
---
f' (x) X x
dcfinita pe R - {O}
l' (x) = {Sin
2x daea x>
2x daea °< °
x
g' (x) • 2 • 2
1.(0) =lim~ =0, f~(O)=lim~ =0.

nu are l'imita 'in origine . •1:'-+0
-'<0
X x-+o
x> 0
X
345. Sa se calcttleze: RezuJt:l ca.f' (0) = 0,

I'
Mai ealeulam
'"
a)]im x - x
II11I
x-+1 In x - x + 1
.(" (x) = { 2 eos-,2x, C) xx < 0,O. 1"
> (0) = 2.
II
II
II: b) hm.
,x-+O - (x) pentr·n functnle..
,g
{(x) f (x) = {Sin2X ~ x>-x °< °
x2 daeadae~ g' (x)' - sin x
COS x
= _ tg X, g" (x) = _ (1 + tg2 x).
2) g" (x) =;z!:: 0 pcntru oriee x
dcfinita pC R ~i g (x) = In eos x dcfinitii pc ( - ; , ;).
3) lim
>'-+0
f (x) = lim
"-+0
g (x) = lim
>'-+0
l' (x) = lim
>'-+0
g' (x) =°
'Ie) 1i m n_( s_i 1_1_2_x,-)
_I •
x-+O In (sin 3x)
x>o
4) lim ("(x) = _ 2.
>'-+0 g" (x)
a) Fie funetjile f(x) = XX -x definita pe (0, (0) ~i g(x) -
= In x-x+1 definit tot pe (0, (0).
1) f ~i g sint derivabile pent1'u ariee x> 0, ~i, Conform eorolarului, avem lim ((:x,) = - 2.
>'-+0 g (x)
1'(x) =x"'(lnx+1)-1, g'(x) =2--1

x c) Fie funetiile f(x) =In (sin2x) :;;i g(x) =In sin3x definite
fl/(x) = x'" (In X+1)2+ x"'-I, g" (x) = __1 . pc (0 ,2:-)-

6
x2
2) g" (x) =1= ° pent1'u x>O. ]) f ~i g sint deriva bile in intuvalul (0, :) ~i
3)1imf(x) =limg(x) =1im1'(x) =lim g'(x) =0
x-+1 "'-+1 x-+1 "'-+1 l' (x). = 2 cos2.l'
sin 2i: '
g'(x) = 3 cos3x.
sin 3x
224
15 - c. 143 225
2) g' (x) =1= 0 in intc1'ndul conf\iderat
b) Fnnct,ia, .f estc dcrivabiHi, numai in origine. 1nt1'-adev:II' :
3)lim
x~o
If(x)1 = lim
j~O
Ig(x)\ = 00
x>O x>O
2 cos 2x (x) -x (0) = (x)x = {X,0, x;1;,irational.
mt,ional
,~
• ) ]"1m~--=
(' (:r)
",-+0 g' (:r)
r1m---3sin 2:r
J'-+O CDS :3x
=1. 1m -(x)x
in al11hele cazul'l, .r•...•. .r O
= 0 . 9In .
ol'lce at1 punct, este d1scon-
.
",>0
sin 3 x
t,inuii.Prin nrmare regula II nu elite aplicabiHi. Apelind insa la regula I,
1 obtincm
.n baza corolarulUl,., avem Inn ----
In (sin 2x) = 1.
.r-+O In (sin 3x) lim U~ = ('(0) =~ =0 .
x>o HO g (x) y' (0) 1
346. Sii se calcule::e : c) lim

x-+o
.£2 In x.
.t>O
a) X-i"oo
lim-,eax
xn
a >0, nEN Fie fUlletiiJe .f(x) = ;v2 ~i g(J;) = In x definite pe (0,00). Deoarece
Iim
J'-+O
f (x) = 0 ~i lim
x-+o
g(x) = - 00, sintem in cazul de exceptie
"'>0
b) lim (~,) pentTtI functiile: 0'00. Confol'm celor expuse in int'l'odncerea capitoJlIlni, scriem
"'-+0 g (x)
lim x21nx=lim1nx
.r, - .r-+o "'-+0 1
.f ( ) - { 0X2 dad'i
daea x.'I~ef\te
este irational
rational .r>o \ .c>O ;l~2
definitd pe R. \
g(x) = sin x definita pc R ~i ajungem la cazul de except,ie ~.

00
c) lim .r,2 In x. Verifie~lm Clln~nrinta crt toate conditiile care intervin in regula
"'-+0
.r>O ] 11 sint indeplinite. Prin mmare
a) Fie functiilef(x) = x", It E N ~i g(x) = ea", a> 0, definite pe R.
1) f ~i g sint deriva bile pentru orice x ~i Jim x2 In x = lil11--':'"= O.
.r-+O x-+u - 2
f' (x) = '/IXn-I, f" (x) = II (11-1) xn-2, ••• , pn-l) (:1') = 11 ! .'1; x>o
x3
pn) (x) = 11!, g' (x) =aen"" g" (x) = a2ea"', .... g(>l-l) (x) =a" ear,
347. Sa se calc'uleze
2) gIn) (x) =1= 0 o1'icare ar fi x E R.
3) lim f (x) = lim g((!:) = ... , = lim r-11 (x) = lim g(n-1) (:v) = 00
x~oo z~oo ¥~oo X~OO
x~o (cotg x - ~)
a) lim X .
• ((nl(x) . Il! .
4) 11m-- =lIm -- = C. I I
J'-+oo g(n) (x) .r-+oo an e"'"
e
h) Jim
.t'-+O
[(1+X)Xr
tn baza, corolarulni, deducem lim ~eC'I' = 0, o1'ica1'ear fi .:.c....,..oo I
11 EN, c) lim ;/;"'
.
.r-+o
a> O. x>o
226 227
IIII!II
-- ,
1
a) Deoarece
=lim (1 + x)X [ _ In (I x2 + x) +
lirn cotg x =
x-+o
+ 00, lim ~ =
1'-..0 X
+ 00, lim cotg x = - 00,
x-+o x ..• O
1
_I ]
x>o x>o x<o (1 + x) x

Iim ~ = - 00 =lim x - (l + x) In (1 + x)
1'-+0 :r ;t;-;.O x2 (1 + x)
x<o
I
sintem in cazul de except,ie 00-00. Efectuarn transformarea + x) +x
1
---x = lim----
x ..• O
1 - In (l
2x + 3x2
_ 1
1+ x
--
=_liml+x
x ..• o 2 + 6x
--- 1
2
cotO'
~X _ - = - -- . hm cotO' x
,~ - - = hm -- ,
(am aplicat de tl'ei ori succesiv regula II a Iui l'HospitaI).
x1 cotgx
_x_ ,( o
x..• 1),
X 0 x-tgx
x tg x
X •••
cotgx Prin urmare

1 1
Aplicind de doua ori regula II, ob~inem
lim x - tg x = lim
- tg2 X
lim
x ..• r(l +
O e X)Xr
_ = e - :f,
1
x ..• o x tg x x ..•o tg x + x (1 + tg2 x) c) Sintem in cazul de except/Ie On. Scriem
= lim -2 tg x (1 + tg2 x) = O.
lim xlnx
x ..• o
x ..• o 2 (1 + tg2 x) + 2:r tg x (1 + tg2 x) lim XX = lim eX In x = eX>o
1 x ..• o >·..• 0
Ix x>o x>o
1IlSa
b) Fie func~iile : f (x) = (1 +;:1:)
e ~i g (x) = 1-
x definite pe R -' {O}.
Avcm: I'1m x 1nx = I'Im--

In x = l'Inl- Xl' =.llnx= 0.
x ..• 0 x ..• o 1 x-+o 1 X-tO
Iim
x-+o
f(x) = 1, Iim
x-..o
g (x) = lim ~ = 00, Iim
;1"-+0 x-+o
X
g (x) = - 00. x>o 1'>0-; --;2
x>o x>o :r<0
Scriem Prio urmare lim XX = (0 = 1.

x-+o
x>o
1 1 In(l+X)x
1 1 1 (l+X)
X
lim _e_
-In-- = eX-+O X
==,-eX e
[ (1 +eX)7; r x-+o
, lim \' (1 + x);; 1" e EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl V ARE
lnsa: 348. Folosi1Ul l'egulile lui l'Hospital sa se calculezc:

1 1
a) lim cos3:: • n..2..
lim
In ---
(l +
e
x);;
lim
r
----
(l + x)
e
X"" l' ._
x-+o
1-
X sin 2x <1
x-+o X X-fJo-O
(1 + x)" b) Iim V~ - {I~--;; Il. __ 1•
X-tO sin2 x 12
229
228
-------~< ~
Irj
.- .,
ex' - x sin x - cos x R_1_.

c) lim x2 2 Nohim eu x latum bazei ~i en y inii1t;imea paralelipipedului
",-.0
sin2 x
(fig. 3~). Yolumul paralelipipednlui este
d) lim
2-+0 xeax - 2 ax
R. 0, daca a "=1= _1_
2 ; 2, daca a =--: ~
2 •
V = x2y.
e) lim
3sin2x
-
3 R. 0. Din triunghiul dreptunghic OC B dedncem OC2 = CB2 + OB2
x-+ ~
~ x - -2
R.1.
"au i-=-f
•• f
_
2 \
x
+ (..:..r
2 =002, de unde
f) lim X3sin'X.
J:-+O OC=-,=:'
~ 2
x>O
1 Din triungbiul OCA obtinem
g) lim e- :<""Inx·
It. 0. - - x2
.<-+0
.1::>0
002 + AC2 =OA2 sau~+y2=R2,
- x>l lim xt~1 x •
.t:>O .r40
lm--2-+1 X
1
R.w.
(1 +
-l)eX-I• J2-+0
i) x)x_c de nnde y = V R2 _ :2.
RezuIta
R.1.
Fig. 32
Y(x) =x2 V R2 _~, 2 2
x2 <R2.
R.-.!:... Problema revine la a determina valoarea lui x pentru care
2 Y (x) este maxim. Derivata
1
1
6'
n. e
Y' (x) -__ V2
1_ V
2R2 - x2
- k) lim
.<-+0 (arCSinx a:)""X' [_4_X_R_2 3_'1_'2]
H. e2a•
1) hm -- .
x-+
• 00 (X x +
- a )x este nulil, Y' (x) =0, daca x =0, x = ± ~~.
349. Sa se stucZieze posibiZitatea apUcarii /'eguZei Zni I' H ospitaZ Datorita semnifica~iei variabilei x, consideram numai valorile
jractiei ~ pentru x tinzind catre il1finit in 1U'rnatoarele caz/(/'i; pozitive ale acesteia :
a) f (x)
g(x)
=
x-sin x, g (x) = x sin x.
x
+ I 0 -L + + 2R
RV2 Vif
Y'(x) Limita
It. Regula Ini l'Hospital nn se poate aplica. ° este egala en l. 1°
b) j (x) = e-2X (eos x+ 2 sin x) e-~2 sin2
4.rR2_ x, g
3X2[ (x) +
= e-x (cos .J] + +
sin x).
R. Regula Ini l'Hospital nn se poate :l,plica. Limita nn exista.
4.5. Probleme de maxim ~i de mini m F ( ) " 1 2R G- ' y = 13~ ~i volumul

OJ
"
are nn maXlln
4 R3
III punctu x = Vif' mmn
PROBLEME REZOL V ATE maXllll este 3 y_'3
350. Intr-o ernisfera cu mza R sa se inscrie 1tn paralelipipe(Z (Ze ~51. Prin punct·ul P (1, 4) sa se d'uca 0 dreapta as~fel ca Burna
volurn maxirn, avind baza 1tn patrat. 11111ynnilor segmentelor t(~iate de ea, pc a;rele de coordonate sa fie minirna.
230
231
J ---------------~. ~
I
--- ~ ...• , ~
I
H. Raza bazei conului este odata ~i jumatate mai mare decit

Fie u 7i v lungimile tiliate de dreapta pe axele de coonlonate.
,:11
Ecua~ia dreptei este l'flZa cilindrului.
x 355. 1) Prin p1mchll fix P(a, b) se duce 0 dreapta cm'e taie axele
- + -v =1. y
u de coordonate in p'tll1ctele A(x, 0) ~i B (0, y), x > 0, y > O. Sa se
determine pozitia dreptei astfel incit :
Impunind condit,ja ca dreapta sa treaca prin punctul P (1, 4), a) Smua x +
y sa fie maxima.
ob t,If:em
. 'It = --.v \)) Aria triunghi1dui xOy sa .fie minima,
v-4 c) S1lma x" +
y" sa fie minima.
Trebuie sa determinam minimul ftmct,jei v+u, adica minimul 2) In elipsa care are emlatia 4x2 9y2 + =
36 sa se inscrie un
iunctiei drept1l11ghi de arie maxima.
V v2 - 3v
V + --v-4 = --v-4 =f(v).
R. Dimensiunile dreptunghiului sint 3 V"2 ~i 2 V2.
""'-
Avem = 0, dacal' (v) v2 - 8v + 12 = 0, adica dad v =.J ±

±V16-12=4±2. 4.6. Reprezentarea graficului unei funcfii
Trecem rezultatele ob~inute in urmatorul tablou:
Pentru a construi graficul unci funcpi (: E ~ R esle nccesar sa cunoa~tem pe
~ 2 6 elape urmi\toarelc clemente:
I. 1) Cercetam daca funcpa este para [((x) = ((-x)], impara [((-x) = - (x)}
+ + + + 0 o + + --L
I + sau periodica [( (x+k) = (x), k fiind perioada].
minim Dad func\ia este para, este suficient sa reprezcntiim graficul func\iei pentru
I'f(v)(v)'! .TEEn R+ (R+ este mul\imea numere]or rea]e pozitive.
Dacii func\ia este impara, este suficient sa reprezentam graficu] func\iei pcntru
.L'
"1.."' unC\,la
t.· f ()v = ---
v2
v -
- 3v
4
este mllllma
•• ¥ pen t ru v =6. XE En R+, deoarece pentru xEEn R_ (H.- este mlll\imea numereIor reale negative)
graficul va fi simetric fa\:1 de origine.
Dacii fUllc\ia este pel'iodicii de perioada k, este suficient sfl reprezentiim graficul
Din relat,ja 'It = _v_
v - 4
obt,inem 'It = 3. EClla,tia dreptei cerufe func\iei pentru x apar\inlnd IInui interval de lungime k, deoarece graficlll func\iei se
repcttl apoi.
este -
x
3
+ -6 = 1. y
2) Cercctiim daca existii punclc In care graficu] taie ;:;xele de coordonale.
:1) Cercetiim dacii existii !im (x) ~i Iim (x) .
.x-+-oo x-.-oo
I I. Derivala de ordinul inl1i, 1) Calcu]iim derivata de ordinullntli, (' (x).
PROBLEME PROPUSE SPRE REZOL V ARE 2) Rczolviim ecua\ia ('(x) = O. Pllncle]e In care derivata se anu]eazii ~i i~i schimbii
semllul slnt puncte de maxim sau de minim.
3) Determinam interva]e]e ]n care derivata piistreaza semnul constant. Daca
(' (x) < 0 pentru (3), atunci (x) este strict descresciitoare in (C<., (3). Daca
352. Sa se inscrie int1'-o sfera de 1'aza R 1ill con aVl11d aria late- XE(C<.,
rala maxima, (' (x) > 0 in (C(, (3), alunci (x) esle strict cresciitoare in acest interval.
IfI. Derivala de ordinul al doilea. 1) Ca]cu]iim derivata de ordinul al doiIea, ("(x).
R. tnaltimea conulni este':' R. 2) Rezolviim ecua\ia (" (x) = O. Pl1ncle]e In care derivala a doua se anuleazii ~i
, . 3 I~i schimbii semnul slnt puncte de inflexiune,
, . 3) Determiniim intervalele in care (" (x) piistreazfl semnu] constant. Daca ("(x) >0
III IIltervalul (C<., (3), graficul func\iei este convex. Dacii ("(x) < 0 in inlervalul (C(, (3),
.353. Sa se circ1l1nscrie 1lnei sfere 'ltn con aviml volunwl ntinim. graficul func\iei esle concav.
R, Volumnl conului este dublul volumuilli sferei. IV. Asimplole. 1) Asimplole verlicale slnt drepte]e x = a, unde a slnt punctele
penlrll care (a + 0) sau (a-O) sau ambe]e slnt infinite.
2) Asimplolele oblice pot exista numai dacii domeniul E este nemiirginil ~i dacii
354. Sa se inSC1'ie int1'-'ltn con un cilid1'u de vol·um maxim (se
va pres·upune ca baza cilind1'1ilui ~i baza conului se afla sit1wte in ~im
-+;;)0(x) = ± 00 sau !im ((x)
;;1"-+-00 = ± 00. In accst caz, calculam m = X-tOO
!im (x)X [respec-
acela~i plan).
233
232
~I!·" .-
,
Derivata a doua nu se anuleaza in uiei un punet ~i are aeela~i
tiv m' = x-t-oo
Jim (X)],
X Da~ii m (rcspcctiv m') eslc finil, II = X....,.OC
Jim [(x) -mx] {res- !':emUca ~iprodusul x3 (x-l)3, adiea 1"(x) > 0 pentl'u x E (-00, O)U
pcctiv n' = Jim [(x) _ m'x]}, Dadi ~i n (respcctiv II') esle finil. alnnci drcapla de ·u (1. 00) i;'i 1" (x) < 0 pentru XE(O, 1).
ecna\ie y = mx + II eslc asimplot[1 la ramnra sprc + 00 a graficnlui (respecliv y = IV. Grafieul nu are asimptote oblice. Dreptele de ecuatii x =0
= m'x + n' cstc asimptota la ramura sprc -00 a graficulni), In particular, dacii
Jim (x) = a, drcapla de ceua\ic y = a csle asimp/otii ori:on/aW. y
" •..• 00
V. Tab/out. lntr-un tablon eu rubrici orizonlalc trcecm:
_ in rubrica inlii, valorilc rcmareabilc ale lui x ob\inulc anterior ;
_ in rubrica a dona, valorile eorespnnzatoarc penlrn ('(x) ~i semnul accsleia ;
_ in rnbrica a treia, valorile eorcspunziiloarc penlru (x) ~i siigetilc care indica
cre~terea sau dcscrc~lcrca funetiei; 7
_ in rubrica a palra, valorile eorespunziiloare pentru ("(x) ~i semnnl accslcia. "2
-.I
II
EXERCITII REZOLVATE
~56. Sa se reprezinte grafic ftlnctia f (x) = 1

x(x.-l) llefin ita pc
(- CIJ ,0) U (0, 1) U (1, CIJ).
I. Avem: "'•..•
lim 1 =0, Im---=O
1.. 1
-00 x (x - 1) "' •..• 00 x (x - 1)
lim---=lim _l_.lim_l_ =-1 (-ClJ) = CIJ

"'•..•0 x (x - 1) "'...•0 x - 1 "'...•0 x
x<o x<o
I'1111----=1) l'"'...•
"' •..•0
Im-1 l'Im--=-1
:r (x -
1
1 0 x "'...•0 x -
( 00) =-CIJ
Fig. 33
x>o x>o
1.nn---- 1 = -ClJ; l'Im----=CIJ.

1
i;'i it = 1 sint asimptote vertieale, iar dreapta de eeuatie y =0
"' •..• 1 x (x - 1) "'...•1 X (x - 1) e3te asimptota ori.rlOntala.
x<l x>l
II. Derivata intii este '-. Trceem rezultatele obt,inute in urmatorul tablou
1
f' =- 2x - 1
1)2' o 1 00
f' (x) = 0 pentrn X

(x)
1
=-2 ; f' (x»
x2 ex _
0 pentru x<- 1
2
.
i'l• f'(X) <0
f :)
-----
------
x \ - 00
+00
. o0++++++-
+0? ~-00?-4~-
+ ++++++
++00
+000 -
2
1
pentru x > -'2 r) )
III. Derivata a doua este f

f" (x) = 2 3x2x3 (X-1)3
3x + 1 •
-
Grafieul funetiei este reprezentat in fig. 33.
235
234
1. Funclia cste pcriodica, ~1Vind pcrioad:1 27t. Intr-adev:'ir,
't- 357. Sa se I'cpl'czilltc grafic f1l1u;{ia f(x) = V x+l
x-I defillilii pc f ( + '))
.' -"
'k! - ------------
- 1 +coscos(~. (x+ +
21t)
21t) - 1 +coscosx x -
f (x )
..
R - [-1,1).
. x-I . x-1
l.f(x) =Opent.rux=l, 11m
.c•..•±ac V- --x+1 =J, lun-1
.1' ••••
.c<-1 v--
- =00 •
x+l
11. f'(x)=V (x - 1)1 (x + 1)3 pentrux=FJ,

:r.
-11 0
f~(1) =lim
V:~~-00. I
(
"'•..•1 x-I I
"'>1 I
I
Prin urmare in punetul x = J, tangenta In cm'hit este verticahl. I
I
1-') x Fig. :H
lII. 1" (x) = - pentru a: =1=1 .
(x2 - 1) V(x - 1) (x + 1)3 •• "
1'1'in nrmare este suficient s-o reprezentam intr-un interval
de lungimc :!-;:, fie accsta (--;:, 7t).
fn (x) = 0, dadi x = -2...
2
Prin urmare In (x) nu se anuleaza in
1 t' ----cos
D.III 1'(:a'lm x ==-----
COs(- x) dcdl~ccm cit funct,ia este
interiorul domeniului de definitie; fn (x) 0, dad x E (1, 00) < 1 + cos x 1 + cos (- x)
f" (x) > °
daca XE (-00, -1).. para, ')i este de ajll ns s-o 1'eprezcnt.a.m numai pen1 I'll x::90, adicit
IV. Graficul nu arc asimptote oblice. Dreapta de ecuatie !J == 1 in intervalnl [0, -;:). A vem
este asimptota
x = -1
orizontala
este asimptota
la ambele ra.muri. Dreapta de ecnatie
vertieala. .f( :v} = 0, dadi:r =~.,
2' f (0) = 2-2
+I
+V.?00Formam tablo111 -1 limf(x)
.c •..• "
= lim_c_os_x_
1 + cos
J' •..• "
= X
1im cos x·lim--'--
.r •..• " J •..•" 1 + cos x = -] (00) =- 00.
~<TC' .f:,"n .r<,Tt
x I -00 00
II. •f'(::c) = (1 -+ sincos x ,
+++++-L X)2
o ? 1 .f'(x) = 0 pcntrn x = 0; rent1'n X E (0, r.), l' (x) < 0. Pllnctul

x=O este pune:t, de maxim.
III. f" (;1:) = COs2~'-cos

(1 + cos
x-~
.1')3
Functia este reprezentata in fig. 3·1. Deoa1'ece. f"(:c) nu se anu1caza in intc1'va]11] (0, r.), ea past1'caza
358. Sa sCl'epl'czintc grafic f1tllc(ia f(x) = cos x dcfinitii pen- semnul constant in acest interval. Dco~uece f" (~) = -2, rczlIIta ca
1 + cos x
tru x E R - {( 2 k +1) 7t}, k = 0, 1, 2, ... 11 •••
f"(x) < 0 pent1'u x E (0, 7t).
237
236
- ---------- "'"
IV. Dreapta de ecuatie
V. Tahloul este
x - " este asimptoUi vertical:l. ~ 1 J 1
• eX . ~ • _ - :t} . ~
x o
r:
" ('(0)
. :;
=IIln-=11l11--1
x-+o:r
=lun
x-+o .'t'-+O - - 1 - -1 =-lIn1c'
x-+o
=0
2 ;;<0 £<0 e'C .t<:O --:; e.l: z<O
x·
f'(x)
f' (X) < 0 daca -1XE EJ - {O~.
.
j(x) + '>I 0 '>I - 00
Ill. ..f" (x) =
eX (I +')t:)
-. pentrn X =1= 0;
t4
j"(X) - - - _
Funcpia este reprezentata in fig. 35.
'j f"(x) =0 pOltru X=- ~; j"(x) <0 pcntru XE(-OO, - ~);
Hi
I
I
f" (.r) :> 0 pentru X E (- +, 0) U (0, 00).
Deoarece f" (X) se anuleaza in pune;tul x = - ~ ~i i~i schimba

semnul, rezuItii eft X =- .2.-
2
e;-,to punet de inflexiune.
IV. Dreapta de eeuatie x = 0 este asimptota verticala, Jar
." dlEapta de ecuatie y = 1 este asimptota orizontaHi.
V. Ta bJ ouI est(;
-- !
I ++ '>Ie-~
----0++++ , 00
11'>I-------0
000
'>I 0
-- x2/-00
\
I f(x) \
1" (x) r (./))

I
I I
\'2;7
I
Fig. 35
1
359. Sit 8e reprezinte. grafie func(ia

definita pe R.
f(.T) ={ dad J:'=O
oe;;;dacii x =1= 0 , Graficul funcriei este reprezenta,t in fig. 36.
1 ly
1. lim f(x) = lim eX = 1, lim f(x) = 1
;r-+ - 00 ;,C-+- 00 x-..oo
1 1
lim e-:: = 00, lim eX = O.
x~o x~o
x>o x<o
1
II. l' (x) = -
1 -
-:;ex
x- pentl'u x =1= 0 -~ 1°
I
f(;(O;=lim~ = 00
x-..o X
x>o Fig. 36
238 239
f(x)=
1ft
finita
360. Sa
pc R.
.<;c rcprczinte grnfic functia Ixl e-1O'-11 de- f{X) =0 pentrll x=-I; .f'(X) > 0 p!:'ntrll XE(-OO, -1) U(O, 1);
f(x) < 0 pentru :.cE(-I,O) U (1,00). Punctul x = 1 e:;te punet '~e
·U1axim.
rinind seama de defini(;ia modulului, avem:
! _ ')---'-'
..L.
e1-'X X
pentru x E (- 00, 0)
el-X' J ') +x
0, x=O
j __
x X ,.VE(-OO,O)
ILL r (x) = 1 _.e~t-]- pentru
:1~;2 pentru x E (1, 00)
XE(O, 1)
x
1, x=l
rU (x)(2, =0,00);dac~
.f"
x=-2 ~i x=~
< 0, dacii
(x)
;.f"(x»
x E (-2,
0, dad'i x E (-00,-2) U(O,l) U
0) U (1,2). Punetele x = - ~
--, .vE(l, 00).
f(x) =\ e·r-1
el-<' .TE(O, 1) ~i .T =2sint puncte de inflexinnc.
IV. Asimptote oblice ~i verticale nu are. Dreapta de ecnatie
I.limf(x)
X-4oo
=1im~,..,.-lim·_1_=0;
,\"-+00 eJ' -1 . :14>:)0 eX-1
limf(:r) =1im--=-=-=
x-+ -!JO' X-+ _ 00 e1-X
II = 0 este asimptotii orizontaliL
V. Tablonl este
= nn--
-1 1 ')
-2 -1
1- =0. o co
/-+_0,)- e1-X x I -co
1 +x j'(.T)I+ + + + + + 0 :\: + + + 2\0
---' pentru XE (- 00,0)
e1-X
e.
~--=-~
e:l?0 1? .,
?1+3~0--0++ 1 ')
+
l+x
II. I (;v) = J f(x)
--
j 1el-;r
- x
I)
\l'\:Ju[,ru ;J;'-,(0,1)
'=
.f" (x)1 + + + + 0 - - - --I

--pentru XE(l, 00).
eX-1
Punctia este I'eprezentata in fig. 37.
r n punctele x = ° ~i x = 1, ca1culi:im derivata Imrnind de 1a

definit,ie.
;(' -~r
1-"
f~(0)=lim-=-;f:(0)=1im-e-
X e X-40 £~o
e-1=':; 1
x
=-- 1
~.x
Fig. :17
x ~
--1 I
,
fd(l) -hm-- 1 - hm-x-1 -0 ,fs(l) -lIm--
_.
"'-.1
eX-1
X -
_'
0'-.1
. .l'_eX-1
m
_ .' _.
",-.1
e
.T -
I-x
1
-_ ~,
("). 361. 8(t 8C 1'cprezi1lte grafic fllncfia f(x)=arc.;in 1:-cx2(lefillifa
x>l x>l x<l pe R.

243
240
16 - c. 142
\
I. Deoal'cQe
1":lJt'l'l1 x >- O. f (",)= - f (-- :r), yom rCJ))'czenta, fllll('(,ia nUI}jai
1- x2 pcntru x E (-1, 0) U (0, 1)
~hem "'-+00
1imf(.I)) =(). r
? si"lJ (J - 1'2) f(:':) =] ~ pentru x= ±1

I r. f'
> 0 datil O<..v<l
(:1) = - -~+
; 1'(.r:)
.1'2'
<0
,1)01111'11X' =1=
daca x> L
± 1 ; 1'( .7.;) =1= 0 ; l' (0,;) >
l~ x pentrl1 :l'E (-w, -l)U(l,oo).
') l' (J s\:ama
= - ~'inilJd
-, ) - .)
S - _a de rczn1tat.u1 de la exerci(iu1 2!J7, anm j~(J) :::::: Fnnct.ia fiind impal'a, f( -x) = -.f(x), grafieul este simetrie
fa\a de ol'igine. E::;te sufieient deei 8-0 reprezentam pe intelTalul
In . f"( x) = (1 +(.1'2
~.rsign . -
.r2)2 1) penti·\) x =1= ±;1 f" () ..7.: = 0 pcntl'lI (0, (0). Avem
x=O;f" >0
penfrn XE(J,
(.r:) w); f" <0
pentru XE(O,l).
(::r:)
lim
:(....•0
f(:v) =Iim
x-+u.l:
t - x2 =00; lim
X"';' 00
f(:1') = lim ~
:1'-+00 X
=00.
",>0 0;>0
y = IV. Asimptote
0 este asimptcta obI ice ~i vertieale
ol'izonta1~1. nu are. Dreapta de ecuatie
V. '1'ab10111e"te - --.,-.1'- pent I'll :1'E (0, 1)
- n. f' = .
-,
(:v)
10 :! 1 + +'" 00
1'2 .J... 1
+ .. 1~ +pentru :rE (1,00).

+ +-/+
X2 1
.f' (;:r:)
In punctul ::c=1, calcnHim del'ivata pOl'I1ind de la definitie
f(·:r:) 0 ? o x2 - 1 1 - x2
f" (.x) .f~( l) = lim __ .f's)(l = Il1n

.. --
x-I 1' =_.)-.
T.
.1'_' __ .)
0;-+1 X - 1 - - ; :<.•• 1
x>1
Grafieu1 este reprczentat in fig. 38. Pundul x = 1 esre punct unghilliar. Derivata f'(x) > 0 pentru
xE(l, w); .f'(x) < 0 pent.ru XE(O, J).
!I
Ill. .(" = (:r:) ~

.:a pent.rll x E (0, .1)
_ -=-- pent.ru x E (1, 00)
x3
\ ')
1"(:r)>0 pentru :VE(O, 1);.f"(x)<O pentru :rE(l,oo).

Pnnct de inflexiune nu are.
Fig. 38 [V. Dreapta de ecuatie x = 0 este asimptota ,'erticaHL Dcoarece
lim
"'+""
f(x) = 00, se punc problema c1etcrminarii a:=;imptotelol' obliee,
362. Sa se 1'(]Jrc:::iute gl'afic fllll('(ia f(x)
/1 - x21 <L\ea acestea exista, :
x
definiW JiG R - {o}. .m= x~oo r (:r) = rlnl--.,-
1·un-- :r2 - 1 = 1.; II = r1111[.f ( :r) - mx J =
x ,"-+00,1;- :t-foX
1. 'j'inind
in modl11 I1rmatorscama de definitia mOdl11u1ui, putom serie funqia
= un [:r2-- -
::c...•..oo
1· X
1 - x 1= x-Jooc.t
un - -.1) r ( = t.)
240 243
...-4!IL _ ..J
I"
Iii!
Dl'eapta, de ccuntie y
V. Tabloul estc
= :.c cstc asimptoUi oblicii.
-.- f)1'eapta de eClmtie Y = x- TI este asimptota la ramUl'a de
~
1 + 00 a cnI'bci.
''I.
I-+ 007'+0
+++ 100 , V. Tahlonl este
--+-0++ 1-~
\.
I
2 /2
-1 x I 0
.f' (x) 2
++ x [0 -
00+\.
7'
. 00 1
f" (:.c)1 0
FunctiafIx)e~te 0rep1'ezentata in fig. 40.
fIx)
f"(x) +
I 00 .f'(X)! -
GrafiCll1 func{jei este l'epl'ezentat in fig. 39.

Be observa ci"tpunctul X=l
I
'.'I estc punct de minim. '
)'( 363.fIx)
']1t~c(ia Si'i se npl'c:.illtc
x-2 =
al'c1g g1'afic
x d(-
fin ita pe (-00, 00).
I. FnJ1c{ia cste impar:L
Prin UI'mal'C csic sllficient s-o
l'epI'czen1 am in inten':1.1u1 [0:00].
Avem
.I
(:r-
:r:
1im f( ..c) = 1im

x-;.oo x ...• 00
- 2 aI'ctg x) = 00.
II. .f'(:.c) =,,2_1
x2 + 1
;.f'(x)=O
pentru x= ±1
Fig. 40
Fig. 39 .f' (x) > 0 p~ntru x E (1,00) ;
.f' (x) < 0 pentru [0,1].
x E 364. S(l Be reprezinte grafic f1tnc(ia f( x) =,
3/ x2-x - 1 defillita pe :
Ill. f" (x) = (1 +4x X2)2 ; t" (0) = 0 pentru
•
x = O. Punctu1:1: =0 (-00, -l)U(-l, l)U(l,00).
estc pllnct de inIlcxillne; f" (x) > 0 pentl'U x > O. . 1. Avem fIx) =
-f (-'9'J). Functia, fiind impara, graficlll este
Slmetl'ic fata de origine. 1<:ste suficient sa studiem variat,ia functici
IV. Asimptote orizontalc ~i vCl'tica1c 1m are. ~a cercetam daca })entl'U XE [0, l)U(1, 00). Avem
exist:l asimptote ob1ice:
f(x)=o pentru x-'-O; limf(x)=oo,limf(x)
x~co "'-+1
'lim
x-+1
3~
'{jX2 - 1
=00,
x>1 x>1
m = lim
.c-+ cc
(x)
X
=lim
x-+ co
x - 2 arctg x
x =]; 1/ =Jim [fIX) - 1IIXJ = - /.. limf(x) = -00.
x-+oo x-+1
x<l
244 245
--:L ......•
"'r(
,"/1
II.f'(x)=
,
-------y- -----------~
3 i,/2-3
(x2 -
, 1)4 i .f'(x)=Opentrnx=V.:f,
365 . Sii se reprezinte grafic functia . f(x) = {ex'
0 pentru x =0
=1=
Punetul>0
.f'(x) X
pentr~xE(V3,co),
= V 3 este punet minim<0..
def'(x) pentru XE[O,l)U(l, V3) Ilefin itii pe ( - 00, 00).
Y =-Observam
x. ca in origine eurba este tangenta dreptei de ecuati. t 1. intrucit f(x) =f( - x), functia este para deei e suficient i
,,~i
- 0 reprezenUim in intervalul [0, 00), Gasim lim
~o f(x) = o.
.<>0
1
III (" (x) = 2x (9 - X2) X =1= 1.
•. 9 (x2 - 1)2 {I.1:2 - 1' , 2e x'
'I,
I! II. f' (x) =--3-pentru
x x =1= o.
"(x) = 0 pentru x = 0 ~i x =3 if" (x) > 0 pentru x E (1, 3) if" (x) «
< 0 pentru x E (0, 1) U (3, 00). Punetele
inflexiune. x = 0 ~i x = 3 sint punete Ut In origine, ealculam derivata pornind de la definitie
-~. 2.. _~
IV. Dreapta de eeuatie x =1 este asimptota nrticaHL
Tabloul este : f'd( 0) = l'nn--
e .r- = I'Im-1-
x = l'Jnl---1 x2
I
-
+0-0-
X+ 0 -3 .?V3 -
I 00
-L0
++ 2 I - - 1 3--
CXJ
CXJ - :r-+ 0
.:c:>O
X x....,.o
x>o
2-:Z 2"
eX
.,~-+0
x>o __
x3
eX
I +00 ~ V3 .?
= lim
x-+o
---;-
-
= 0 ; f' (X) >- 0 pentru X>- O.
?~e x'
1
2e x' (2 - 3 x2)
lIT. f" (X) = x6
pentru x =1= 0; f" (x) = 0 pentru
Graficul functiei e:-ite reprezentat in fig. 41.
!I x = V ~; f" (x) > 0 pentru XE( 0, V~); f" (X) <0 pentrn
,- XE(V ~ ' 00)'
Punct1l1 X = ~ ~ eBte punct de inflexiune.

IV. Grafieul nu are asimptote verticale. Dreapta de ecuatie
!J = 1 este asimptota orizontaliL
V. Tahloul este
.r
'--1
f(x)
2
e .?+ 1
+
+.?+0++ , 3
00
f"(x)
f'(tr) I 0 ~IO V~
Fig, 41
246 247
j
Grnfieul functiei este reprezentat. in fig.
!J
4::!.
" ..;', .'
IV. Dreapta de cena~ie y = 1 este asimptota orizontala la

ramura de 1:1 00 ~i dreapta de eeua~ie y = -] este asimptota ori-
~
Z
Ontala la ramura
•
asimptota vertlea a.
r
de la - 00. Dreapta de eeuatie x = - 1 este
V. Tabloul este
---
-
:r
-- 0
-- l"-00 + + 100+ + + + 1 -1 '"
f (;r) I '" _ 00 -1 2
f'(:;\
2
~oo _
1 11
Fig. 42
366. Sa 8e repreztnte . r W ..f ()1)

gra 10 ft'1111C, = Ix-II
x+ 1
d ,f"
.
'-
CJI1Hta pe
R - { - 1}. f"(x)l- - -\+ + + +
Avem
Funetia este reprezentata in fig. 43.
--
1 + .1'
pentru x < .1 Y
J 1 - x
x-I
-'--0 pentru x>
pentru x=l .1
f(X)=l x + 1
I·1m-1 f ()x = r1m1--11 -+ x

x-+ x-+ -
.1' = - = ; r1m f (x) = r1m 1 +
x-+ - 1 x-+ _ 1
1- x
x
= += oX
x<-l :t<-l x>-l X>-l -11

lim f (x) = 1; lim f (x) = - L I
x-+oo :r-+o - IX) ---- I
~i
2
(1 + X)2 pentru x < 1.

2
I
II. f'(x)~j (1 + X)2 pentru x> 1. Fig. 43
In punetul x = 1, ealeulam derivata pornind de la definitie: Punetul x =] este punet de minim.
4
367. Pie funct'ia f (x) = (~+ y Cl.X dtfi11ita pentl'u x > 0 C1t C1. > 0,
f~(l)=~; f;(1)=-.!....') X)3
4 -
~> 0, y > o.
(1 + X)3 ]Jentl'l1 x <1 _ Sii se determine
s~ admitll ca a8imptota
constantele
dreapta
1/., ~, y, astfel
de ewatie y
incit
= x-3.
graficul functiei
Sii 8e repre-
4
zmte apoi functia astfel deterrninata ..
III. f"'(x)~j (1 + x)3 pentrll x > 1. Determinam eonstantele (I., ~, y din urmatoare1e eondiW:
CI. .14
Curba nn are puncte de inflexiune. f" (x) > 0 pentru XE( -1,1)
~if" (x) < 0 pentru XE( - 00, - 1) U (1, 00).
lim
"' •••• OC f(x).t· =lim(~~=l;X
.f-+OC lim[ (~+Cl.X4y
X-+OC X)3 -X]=-3.
24~
249
",-"",.
------<-
--. EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
1
Obtinein: lim _0(_.1'_3_
"-too (~ yx)3+ = _Cl._,
y3 = 1 de nnde iY. = y3 .5i
= c: dcfinita pc R- {O}.
368. Sit sc dcscnczc grafic·ul fUllctiei : f (x)
lim
"'-too [ (~+
y3x4y .1')3 - xJ =lim~~fx3
"'-too y3x3 + '"+ '-'-' = _ ~=
y _ 3 H. Fnnetia arc minim in pnnetul x =]. Puncte dc inflexiune
. x = 0 este asimptota vertieala .
nU" .' Dreapta de ecuatie
"re
de nnde ~ = y. Prin urmare =
. y3 .1'4 .1'4
f(x) = _
y3 (1 + .1')3 (1 + .1')3 369. Sii se (lcscncze graficnl f1/11ctiei f (;:r) = V x3 + 1 definita pc
I. f (x) = 0 pentl'U x = 0, X-too
Jim f (x) = 00. intervalul (- 1, 00).
(4 + x) R. Funetia este creseatoare. Punctul x =0 este punet de inf1e-
II. l' (x) .1'3
=---'(1 + .1')4 '

l' (x) = 0 pentru x = O. xiune. Asimptote nu sint.
III. f"(x) =
12.1'2
370. Sa se deseneze graficul functiei f (x) x In = (1 + x2)
(1 + .1')0. ; f" (x) = 0 pcntl'U x = O.
defillita pc !l. Fnnctia ~ste crescatoare. Originea este pwnct de in-
IV. Dreapta de eeuatie y = x - 3 este asimptota obliciL flexiwlC. Asnnptote nn Stnt.
V. Tablonl este urmatornl :
-+00+
-
)
--
l' x
(x) f (x)
+++ ? 00
pe
'- 371. Sit se deseneze
R - { - 1}.
graficul functiei f (x) = aretg ~ ~ : definita
+ + + + -!-
I + H. Funet,ia este desereseatoare. Originea este punet de inile-
.Jf ? xiune. Dreapta de ecuat,ie y =- : este asimptota orizontala.
+ + + + + 372. Sa se deseneze graficul f'uncfiei f (x) =
3
_,_.1'_.
.1'- -
-
3 definita pentru
Grafienl funetiei cste reprczcntat i:o.fig. 44. J:E( - 00, -- V3) U (- V3, V3) U (V3, (0).
H. Funet,ia are un maxim in punc:tul x = - 3 ~i un minim
in x = :3. Originea este punct d(~ inf1exiune. Dreptele de ecuatie
x = - V3, x = V3 sint asimptote vertieale; dreapta de eeuatie
y = x este asimptota oblici'i.
. _ 373. Sa se deseneze grafic1/1 f1U1Cfic i f (x) =Vx (x - ])2 defi-

lutn pc (0, (0).
/
/ -x R. Functia are maxim in punctul x = 2.3 si' minim pentrux =1.
/ Puncte de inflexiune ~i asimptote nu sint ...
374. Sa se deseneze graficul functie'i

,
f (x') = .1'2
eIX-1\
+ 1_ definita -
pe R.
R. Functia are un maxim in punetul x =]. Puncte de inf1exi-

uJ~e in x = - 3, x = - 1, x = :3. Dreapta de eeuatie y = 0 este
aSHllptota orizontaIa.
Fig. 44
251
250
- ....4
-.- R: = 0, ~ = 1. Fnnctia are minim pentru x = -1 ~i maxim
~
I
I)'.
375. So, se deseneze graficul f1t11ctiei f (x) = In I x + 11 ' x =1= - 1

x = 1. ¥'Puncte t]¥
de inflexiune x = ± V3, x = O. Dreapta Ox
+ p entrn
Ix
o 11 ,x=-l este asimptota Ol'lzona a.
definita pe R - {O } - { - 2}.
I
X'
R. Funetia are un maxim in punetul x = - 1 ~i minime in
= - 1 - e, x = e - 1. Punete de inf]exiune in x = - e2 -1
x = e2 - 1. Dreptele de ecuatii :t = - 2, x = 0 sint asimptote Yet:
381. Fie fttnctia f (x) =--""
!
eX
1 -x
- - e
daca
2
+>--23 0daea
x
.. ¥
x <0
ticale. Asimptote obliee sau orizontale nu sint. t1efinita pe R.
Sa se deseneze g1'Ofic1ll functiei. Este originea punct de inflexiune?
H. Funetia e cresd.itoare. Nu sint punete de inf]exiune. In
Iii 376. so, se deseneze g1'Oficul fUllctiei
'
f (x) = (x(x -+ 1)3
1)~'
defhlita
:J ol'igine funetia i~i sehimba concavitatea. Nu sint asimptote.
pe R - { - 1}.
382. f (x) = xe - eX, x > 0, n. x = 1 este punet de minim,
R. Funetia are un maxim in punetul iT = - 5. Punctl1l x == 1 if = e pnnet de maxim, nu admit~ asimptote, existit don:'\,puncte
este punet de inflexiune. Dreapta de eeuatie :I: = - 1este a:--imptota de inf]exiune
vertiea}a, dreapta de eeuatie y = x - 5 este asimptota obliciL X1E(0, 1) ~i xzE(1, e)
377. so, se deseneze grafiC'ltl functiei f (x) = {Ix2 - x definita pe R.

383. 9 (x) = In V x2 + a2 - aretg -=-, ;:1:E (- 00, 00), a =1= 0,
a
Funetia
It are maxim in punetul x = ~ si minim in x = O.
v 27 • R. X = a punet de minim, ·nu admite asimptote, a (1 + V2) sint
Puncte de inflexiune ~i asimptote nu sint. pnncte de inf]exiune.
378. so, se deseneze graficul functiei f (x) =: (x2 - 2) V4 - x2 +

+2 arcsin -=-
2
definita pe [- 2,2].
R. Funetia est,e ereseatoare. Punete de inflexiune in {J.: = 0,
X = ± ~f· Asimptote verticale nu sint.
-/379. so, se deseneze grafiC'l1l f1lnctiei: f (x) = I x - 21 defillita

x-4
pe R - {4 }.
fL Functia are un rnaxim in punetul x = 2. Puncte de infle-
xim:.e nu sint. Dreapta de eeuatie x = 4 este asimptota veIticalii,
(h'capta de eeuatie y = 1 asimptota orizontala la ramura de]a + 00,
/ /iar dreapta y = - :1 este asimptota

380. Fie ftlnctia
So, se determine
.
f (x)
coeficientii C(
orizontala la ramura de]a - 00.
= f'~-x2 + 1 definitii pe
~i ~ astfel ca fUllctia
R, ~ > o.
sa admit a er-
tl'eme in punctele x = 1, x = - 1. Sa se deseneze apoi graficul f111lC'
tiei astfel obtinttte.
252
, .' 384. Sa se ca,lculeze
a - x
) ) yj"fi;
x
d '
EXERCITII
:
x>-l.
REZOL V A TE
-..,
5 - 1
00 < X <1100.e(a,
--<x<-·
1 - d) Y--
+ 1
eX b) -, 5 xE(a, b), b).
5
3.8
C) Y1 _ 25x~ ' ~ eX dx
PRIMITIVE
) x3 dx ~ dx
Fie ( 0 funcOe nala definitii pe un interval I. Se nume~te primitiva a funclici r

pe I orice functie F definila ~i derivabilii pc I asHel ca F'(.r) = «.1') pentru orice .rE I.
a) Efectuam schimbarea de variabila
3
In {)J =3 1£( x) ~i obtinem
Dadi F este 0 primitiva a funetiei {pe I, atunci F + C esle 0 primitivii a functiei
{ pe intervalul I, oricare ar fi constanta C; reciproc, orice primitivii a lui {este de -- X= it U=- =--- 3 .
Iorma F + C. x x
~ Yln d ~V- d 3
217 +C 0) (In X):f +C
Se nume~te inlegra/U nede{inild a functiei (multimea tuturor primitivelor funclici r
b) Efectuam schimbarea de variabila eX =t ~i obtinem
~i se noteaza 1f(.r) dol'.
-- = -- = In 11 + [I + C = In (1 + eX) + c.
Proprielati ale primitivelor: ) eX d.1'
eX+l.1+1 \ dl
c) Efectuam schimbarea de variabila 5x = t, de uncle

~ ar (j') dol' = a ~ r (.1')dol' (a = const =1= 0) ; dl 1
Y1-
J(d.1' 25.1'2 = 51 J( Y1- 12 = 5 arc;;:in f·x + c.
~ [((.r) + g(x)] d.1' = ~((x) d.1' + ~g(X) dol'. d) Efectuam sehimbarea de variabilil ",4 = t, de nnde
5.1 Calculul primitivelor cu ajutorul schimbarii

) y_ d.1'
.1'3 1~
1-.1'8411-12 =- r-dill = -arcsin
4 t + C = -4 ::t,rCSlIl
. x4 + C.
de variabila
385. Sa se calC111eze :
Fie functiiJe I ~ ! ~i J -! R. Presupunem cii u are derivatii continua pc I ~i ca
. ')x
a) ~
---.
1 -dx4X
V 2X
XE (- =, 0). n. arCSlll_
In 2
+ c.
{ este continua pc J. Daca ~ {(I) dl =F (I) + C, atunei ~ {(u (x» u'(.1') dx=F (u(x))+ C.
},•. -arctg
1 --
sin ~ T C .
1
Formal se scrie ~ r (11(.1'»u' (x) dx = ~((I) dl . b) (J a3cos+ ~d~,

Slll-~ x=l=O. a ~ a
254 2;j5
,\ . ~-"'-----
--,
\ 9x2 1 + x
1V + x· . dx, .I c)1-
1 - ~ x2x + (arccos Ixl
y __
3X)2
lX,
< 1xER
1. H. arcsin x - V~ + c. a) };otam
~ ~ f()
x = carcsin"" ,g ( )
X = YI _x x2'
d d
e un e obtmem
.
e) earcsfn :r
d) ~ x(l- x2) dx,
1
R. -2 arctg ;12 -
1
-In
-t
(x4 + 1) + (; -'.
f'(x) = ,,-.
1- x2
g(x) =- VI - x2•
Dcdnccm
.I
Ixl <-.3 ' 1= xe_
YI _ x2
dx =- VI - x2 eare.in '"
'
+ caresin'" dx. (1)
~ arcsin '" ~
R. C - ~9 [V1-9x2 + (arccos 3X)3]

• Integrala obtinuta se caJculeaza folosind din nou formula de
integrare prm ~ t' N 0t~am f ()X = Caresm",,()
. pa!y1. , g X
eBrCSID
= 1, d e un d e re-
Z
R. Y"2 -2-x'
arctg Cg + C. znlUi l' (x) = Y1 _ x2' g (x) = x.
f) ~ dx 1 )
Pri n urmare
cos x dx
g) ~ Y2 + cos2x fl. /"2arcsin (V -i- sin x) + c. )( caresin '" dx = xearesin", _ )V1-x2
( ~caresin '" dx.
lnlocuind in (i), obtinem

5.2. Primitive care se calculeaze cu aiutorul formulei
I=- VI - x2 caresin '" + xearesin", - I,
de integrare prin perli de nnde
pc I,
Fie { ~i g doua functii definite pe intervalul
alunci se poatc apIica formula (de integrare
I. Daca {~i g au derivate
prin parti) :
continue I = ~ (- 2 VI ~~ eareBin '" + xcareBin "') + C.
x earetg '"
~ {g' dx = (g - ~ gf' dx. 1» Notam "
1+x2
= f(x), g' (x) = I+X2
--, de unde
1 •
EXERCITII REZOL V A TE 1'( x) = (1 + x2) 'I. g(x) == earetg",.
Dcd
386. Sii sc calC'tlleze :
1= --=== - --- dx.
+ x2x
xesrctg
V1 ) + x2)'I.x
(I earctg
-1<x<1.
a) 1 - x· dx,
)(x;areSin,," lIIai integram 0 data prin parti, notlnd
earetg", 1
1>) () Vo + X2)3"
x earetg dx
XE( -00, (0). g'(x) = 1+x2
--, f(x) = --,
V1+x2
de unde
x
c) In = •~ (a3 0' a =1= 0, XE( -00, 00). 1'(x) = V1 + X2)3'
+<Ix X-)"
17 - e. 143
256 257
---------~ -
Deci
--------, -.-- ,
xe"rctg", elHctg It 1 earctg It ,

1 =. - V- - I
l+x2 sau 1 = -211+x2 r- (x- 1) + C.
387. Sii se calculeze 1m = ~ cosmx dx, XE(
.Notam f(x) = cosm-1x, g' (x) = cos x; obtinem

-00, 00).
c) ConSI.deram
~ m
. t egra 1a I 71-1 = ~ (a2 +dxx2)"-1 carc se mte!!reazii
. ~ ' '
~cosmx dx = cosm-1x sin x + (1n - 1) ~ cosm-2x sin2x dx
prin parti notind f (x) =
(a2 + 1x2)"-1 , g' (x) = 1; obFncm l' (x) ===:
san
= _ 2 (n - 1) " ,g (x) = x. Deci
(a- +x x-)"
0
~cosmx dx = cosm-1x sin x + (1n - 1) ~cosm-2x dx-
171-1 = • 0, x o,n_. + :? (n _ 1) J( (a2 +x2 x2)" dx = (a2 + x:r2)"-1 +' - (1n - 1) ~cosma;dx
san
+ 2 (n - 1) J(__
(a2 +d_x
x2)n-1 2a2 (n _ 1) (_d_x
)
sau
J( cosmx dx = -;1 cosm-1x sin x + m-m-
- 1(J cosm-2x dx.
1"-1 = x
+ x2)"-
. + 2(n -1) 1"-1 - 2a2 (n - 1)In.
(a2 Rezulta urmatoarea formula de recurenta
Rezulta urmatoarea formula dc recurenta.
dx
1m = -m1 COS m-1'x SIn x m - 11m-2'
+ --m (1)
I n = -2-'(-a'-" x a-2-(-n---l)-
+-x-2)-"---1 + 2n - 3 . ~1 J(
-2n---2 (a" + x")" --1
Cazul1 : 1n > O. Aplicam formula de recurenta (1) ~i integraIa
Pentru 11 = 3, de exemplu, obtinem
[inala este ~ dx = x dad m este par ~i ~ cos x dx = sin x daca
m este impar.
I 3 = (J (a2 +
de" x2)3 = ~
4 L a2 (a2 X+ X2)2 + ~
4a2 1.,
~
Pentru 1n = 8, de exemplu, avem
1 1
+ -II'
x
12==-------
(,r2 +
2 a2 a2) 2a2
18=( J coss xdX=~COS7
8 x sin x + 216
8
I = ---+ ~ • a2 ax x2
=-
•a1
arcto'
'"
-
ax
•
J
16=2.COS5x
G
sin x + ~146
Deci
1.=
3
---=-.,----+-·-a-·---+
+_
~ (a2. dx x2j3 + 14 a2 (a2 x+X2)2 12 34 1
:a4 02 x x~
14 = 2. cos3x sin x
4
+ ~4 I 2
3 x
+ ---arctO' - -L C II . 1 1 . X
2.4.a5 '" a' I • 2 = -222
COSx.sm a; +- 10 = - cos x SIn jfJ + _2 .
258
2M)
I ~ _
"
Deci 1=---- - -
18= -COS
_ 8 (1 7
X + -COs~
8·6
,-
X + --COS3
8·6·4
7·5
X + -. 1 ~ . C05
d.t: x ._~ sin ( ~dx _ x) _~. 2 sin ( ~ _ ~)dx COS( ~ _ ~)
dx
+ ,.5.3. COS X ) sm
8.6.4.2 . X + ----X
8·6·4·2
7·5·3·1 + c.
o b s e r \'
astfcl :
a tic. Dacii m = 2n + 1, alunci integrala propusii se mai poate ~alcu!a
_(-
J
2"+~-~r-In [tg (: tg (: - ; J
- ;)] i
~ cos2n +1 X dx = ~(1 - sin2x)n d sin x.

Prin Ul'mare
Gaz1/12 : rn < 0, xE(a, b), (2k + 1)"2

7t
EE (a, b), k = 0, ±], ± --=--+-.----.-

~ coso
dx x 4sin
cos4x
x ,I· 2
3·1 sin xx
cos2 34 2
1]
n
[t '"
cr ---
(IT4 2X )]
+
G.
±2,± ... ±n± ... 388. Sit se calmlleze :
Scriem relatia de recl1l'enta in modul urmator:
XE( -00, 00).
• mx cos n x (1x ,
a ) ')( sm
__ cosm-'2x dx = - -ml.~cosm-1x sm x + COSmXdx. (2)
m-l~
m
CU m - 1 •
b) ~
=-.
xm dx
Va2 - x2
Ixl < a,
Impartim egalitatea (2) m .
a) Daca cel putin unul dintre numel'ele rn ~i n este impar, de
exempln, n = 2p 1, atunci +
)( cosm-2x dx = __m-l
1_ cosm-1x- sin x + m-d
~ ( cos'" x dx. (3)
.Notind rn - 2 = - n, relatia de recurenta (3) devine ~ sinmx cosnx dx = ~sinmx cos2Px cos x dx = ~sinmx (1 - sin2x)P dsin x .
-- - ------+ --- ---

~ cosnx
dx (n - 1)
sincos"-1
x x n -- 21 ~ cosn-2x
dx
Ultima integrala se calculeaza notind sin x =t, ceea ce revine
Ia gasirea primitivei unui binom.
7t
Daca numerele In ~i n sint pare, rn = 2p, 11 = 2r, atunci :
o b s e r \' a \ i c. D.acii n = 2m, x E (a, b), (2k + 1) -2 ~ (a, b) alunci
- integral~
datfl se poale calcula ~i aslfcl: ~ sinmx cosnx dx = ~sin2Px COS2TX dx = ~COS2Tx (1 - cos2x)' dx.
Facem calculul in ultima intecrrala ~i tinem seama de rcznltatul
)( cos2m
dx X _- )\ (cos2x)m-l
1 dx
. cos2x = () (1 + tg2 x)"'-1 dig x.
de la exercitinl 387. '"
,,.' t",am
b) 1:'\0 f (x) = .1)"'-\ g' (x) = Va2_.xdx x2 de nnde f'(x) =(rn-
Fie de calculat 15 = () ~.
cosox x =1= (2k + 1) ~.2 k = 0, ± 1, -1) xm-2, (x) =- Va2 _ x2. Deci
-
± 2, ... , It = 5. Avem
!J
15=--+-1
sin x
4cos4x
3
4 3'
13-- sin x
2cos2x
+- 1111
2 J( 1'(~
xm dx =- xm-1 Va2 - x2 + (rn -1))( xm-2 •
Va2 - x2 dx.
260
_________ 261 -
II
1.1;
I
IIII1I1
fnlocuim in ultima integrala Va2 - x2 = t-
a2 _ x2'
x2 Ri obt:ineUl
, EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
X"'-2 dx
III J( xm - dxx2
Va2 389. Sit se calc~lleze :
- xm-l Va2- x2 + (n~-1) a2)
-
Ya2 _ x2
1) J( _V
..fn) ) al'ctg va; dx, x O. >
- (1n _ x'" - dxx2
a2 •
n. x al'ctg va; - va; + aretg VX" + C.
tind Treeind
apoi eu u1tima. integrala
1n, obPinem in membrul intii aI egaJitat,ii ~i impih. x>O.
t'/ I b) J(Ina x2 x dx,
1
H. - -(1n3x + 3 In2x + 6 In x + 6) + C,
~• ~ a- (., .,= - --t:"'-1
x"'d- .•.
x- m V'a2 - xw? + m"-1
--m aw?~ a- _ x2
x"'-2dx
V? • (1) r
\
x
I •
Ea seCazul
mai serie
1 : n~>O. Formula (1) eonstituie 0 relatie de reeurenta. ../ c) ~ e'ax cos bx dx, x (-00, 00)
X"'-1 V m - 1
a2 + b2 > 0
+ b2
numarAceasta
par.
Im=----
formula
m
se recomanda
a2-x2+_a2I"'_2'
m
numai in cazul cind m este un

H--;,
! X+C
(b sin
>eax
a2
bx + a cos bx)
'
, a=b=O
d) --- (lx, XE (-_, (0).

+
(x x2eX 2)2
Daca n~ este impar, m 2n 1, atunci = + integrala propusa
) ')
se integreaza mai U~or facind substitutia

x2 = a2 - t2, xdx = _ t dl ; deci l Va2 = _ x2, cind obtinem
R. x - 2 eX + C.
x+2
J( X211+1dx
Va2 - x2 = _ J(a2 - t2)"t
t dt = _ Jr (u2 _ t2t dl.
e) ~sin In x dx, x > O.
mula Caz1ll m
de recurenta 2: <(1)0, devine
x =1=O. Notind m -2 = _ n (n > 0), for- n. -=- (sin In x - cos In x) +C
2
J(d.t:
x" V(a2 -.x2) = (n VQ2::"X2
- 2) x"-1 + (n n- _ 1)2 a2 J dx
x"Vaz_ x2
(2)
2 (
I) ~ ;c2ex sin x dx.
Schimbind in (2) locul celor doua integrale, deducem
n. 2-
2
[(x2
.
- 1) sin x - (x _1)2 cas x] eX + C.
J(dxx"Va2-x2 ,= - (n-1)a2xn-l'+(n-1)a2J
V a2 - XZ . n - 2 ( dx
xn-2VaZ_x2 g) --- dx
~ + x2)
(1carctgx
XE( -00, 00).
11'1
(formula de recurenta). 3(,
(;)b s c r vat i c. Sc mai po:ttc calcula primili\"a cfcctulnd substilut/a x =a sin I. n. (1 + x) earctg X
+ C.
2]fl+x2
262
263
v-
x> o.
b) ~ e x dx, dx, m =1= 0, m, 11, eons/an/e, p nllmar •
2. Co/ell/II/ primi/ive/or ~ mx +n
. crtcm
p ;> 1, <° + ax + b)1'
R. 2 [ V-x-I] ev-x + C. y:wa/, a2 _ 4b ~X2.
m m m (2x + a) dx +
i) + ax + b)1'
~In(x+VI+X2)dx. XE(-OO, (0). dx = 2" ~ (2X
(x2 ++ ax2 ~)+ b)1'
dx ="2 ~ (x2
dx
R. x In (x + VI + x2) - VI + x2 + O. +:(2:-a)) (x2 + ax + b)1'

Insa
j)
~ V x2 + a dx, a> 0, XE( - 00, (0).
d (x2 + ax+ b) ---.1 1
+ ax + b)1' 1-p (x2 + ax + b)1'-1
)( (x2(2x+ +ax a)+dxb)1' =) (x2
R. ; V X2 + a + ; In Ix + V + a I + G.
X2
Pentru a calcula 11' = J( (x2 + d_x
ax + b)P , pornim de la integrala' 11'_1 =
= care se integreaza prin piirti. Notiim g'(x)=l, . =
~(.r2 + axdx+ b)1'-1 (x2 + ax 1 + b)1'-1
= f(.r) ~i oh\inem 0 rela\ie de recurenta Inlre 11' ~i 11'-1'
5.4. Primitivele functiilor rationale in x
3. CO/CU/ll/ primi/ive/or )( R(x) dx, R (x) = P(x)
Q(x) fUnd 0 funefie rafionald, defi-
nild pe un in/erva/ I pe care in nici un punc/.
numitorul Q (x) lIU se anu/eaza
Cazu/ 1: gradul polinomului P(x) esle mai mic decit gradul polinomului Q(x).
1. Calelllul primitivelor de forma J( ax2 +d_xbx + c , unde a =1= ° ~i b2 _ 4ac < O. Sa presupunem ca polinomul Q(x) poate fi descompus In forma
Scriem trinol11ul de la numitor sub forma unei sUl11ede douii p,1trate perfecle : Q(:r) = (x _ a)" (x _ b)13 ... (x _ c)Y (X2 + px + q)'i. (X2 + rx+ S)IL + .. , + (x2 +
+ IIX + v)V , unde (1., ~, ••• , A, !-t, ... , slnt numere naturale ~i factorii (x + px + q),
'oJ
... , (.r2 + ux + v) au'riidacini complexe.

I ax2 + bx + c = a (X2 + ~a x
a
+ ~) = a [(x ~ r; +- (V ~a - ~4a2 r]-
+ 2a
I·
il, Deci o leoremii .afirma cii in acest caz P(x) poate fi descompus in fractii simple
I
Q(x)
dupii cum urmeazii:
d.T
A
J(dxax2 + bx + e = 4ac 4a
- b2 J( P(x)=~ A"-l + + __ 1_ +
+ x-a
1.[
1+ ( V2ax
4ac +
- bb2 r Q(x) (x - a)" (x-a )"-1
B
I + Bi> + B[3-1 + + __ 1_ +
Facem substIlutla
.. 2ax
~===
+b = "
t ~I obtlllem (x - b)13 (x - b)I3-1
x-b
V 4ac - b2
C C C
J[ ax2 +d_xbx__ + c = __
Y-4a-c---b-2 1 + 12 = -:-:==2==
2_~ J( __dt_ 4ac +
V 4ac - bZ arctg Y2~3 b2 +
_ b_ C. +
(x-c)y
y +
(x-c)V-'
V-1 + ... + __ 1_ +
x-e
Iii
264
-
.-~", 265
~
+ u)V +
+ +. . .+ .+. +. +.+ . . +. . .
UVX UlXVv
RlJ.x
\'1
SIJ. , V·J_IX RIJ._lX SIJ._I u Rl(.1') + SI
T '0. 7 + .vI.
(X2 , UX VV_I
+ '" +++s X2 U)v-lUX
+
+ ++S)IJ.
......++ ++++ + ++++ ...
-'lAx -'lA_IX .111.10 Nl
+ px +++ q
N'A_l
(x2 rx (.102 pX S)IJ.-l X2 pX
(x2 px q)'A (x2 px q)'A-l x2
+ prin Ul'lnal'C dx
1T ~ I+7 3)~
- j''''+3X+2='
\ (]x 1 \ j 1'.+(X+~r~7 j dx 8 \
, (4X
. t'
Faeel11 snbstltu\,m 4x+3
1'7 = u, d e unde d11 = (7
4
d;c. Dcci
-du
Coeficientii coeficien!ii
~i identificlnd de la numanltor se potasemenea.
termenilor determina aduelnd frae! iile la aeeJa~i nUmilof _----= __
~ + + 2x2~f7+
-
dx
3x 2
8
7 1
4
u2
2
= -=al'cto-
Jf 7 t:>
-=-
+ + c.
·Ix
\' 7
3
Deci calculul primitivelor functiilor rationale considerate revine Ja ealeulul pri-

mitivelor
noscute. de forma ) (x
----.-dxa)'A + px+ B+
) ------dx
X2 A.x q
~i ) (X2 Ax px++B q)'",
+ care sint cu-
b) Trinomul de la numitor are didacini complcxe. 11 vom scrie
Cazul 2: Gradul polinomului de la numiirator, P(x), este mai marc sail cgal ell
gradul polinomului de la numilor. In aeest eaz Imparlilll P(.r) la Q (x) ~i ohlinem
x2 + 5x + 7 = (X2+2 ~2 x + 25)
4
+ ~4 = (x. + ~2 r + ~.
4
P(.r) = R(.r) + 1\ (x) , Deci

Q(.r) Ql(X)
dx
unde R (x) este un polinolll in .10 PI (x)

~i Ql (x) este 0 fraclie de forma studiat:1 anterior.
J
\ x2 + dx5x + 7 = \J (x r
+ :dx + : =:; J <I \
" f"3
1+{2X+5f
I)"l'ln mtcrmc d'lU1 su l')StltUtlCl

.. 2x1r-
+0 5 = t, 0 bt'\mem ~ x2 + dx5x + 7
EXERCITII REZOLVATE
-dl
390. Sa se calc'uleze: _ -I 2 ')
-"3 ~ 11'3+ 12 = I arctg
"-3 t + C= 2_ arcto-
Jf3 t:> 2x + 5 + C.
(3
a) ~ ~ n dx , XE( -00, 00)
XE(-oo,oo).
391. Sa se calcule::e J( (x2 + x +
x + -I 1)2 d.T,
b) ~"2 -L ~: -' .,' XE( -00, 00)
Seriem
a) Trinomul de la numitor
ca 0 sumii de pitt,rate perfecte
avind riidiicini complexe, iI yom ilcl'ic
____ x_ - ----- - - ----- X
x +
)" (;t2 + x +
<I 1)2 d _ 2 ~ (.1'2
1 + x++8 1)2
2x _ 12 ~ (X2 +x x++1 1)2 d
2 +
2X2+3X+2=2 ( x2+"2x+1
3 ) =2 [( x+--.4)
3'2 +16'
7] + 2-2 (J (x2 + d.tx + 1)2 .
266
267
.~
ca
Pentl'u a calcula J( (x2 + ++1 1)2 dx,
2x x noUim x2 + x + 1 = tl x
obtinem
12 = ~[ x2+x+1 + 2(x2+x+1)
__' _1__ + 2_ al'ct
V3 gr ~_x-~-11
V3
III!/
) (x2 + x++1 1)2 .1

2x
ux-_) -1/2. _ -- /I1...LI 0 ___
1
+0. 2 14 2x +1
<11/ _
x2 + ,1: + 1
3 (X2 + x + 1) + 3V3 aretg V3 + O.
P·1'1nlltrva
" 1-• = ) (x2
-----
+ x + 1)2 <1x 0 ca 1eu ]am
., In mo( I u I urmiitor;
.• dx 392. Sit se calculezc:
pormm de la II = Jl X2+x+1 pe care 0 integrum prin p:1rti, notind
g' (X)=I, = __ 1
)X2+2x-+X
( ,1:2 - 3,r.,+ 2 dx, .vE(a, b), 0 e: (ll, b),-le:(a, b).
f(x) ')1: + 1
X2+x+1 . Deducem g(x)=x,j' (.v)= ._-_'__
(.t- + x + 1)2 Se cere sa ealeuHim IJrimitiva unei funetii rationale in care gradul
Deci numaratorului este mai roie dec1t gradul numitorului. Ohservam ca
rA,dacinile polinomului de la numitor sint x 0 ~i x = - 1 (rada- =
x Gina <Iuola). Conform teoriei, putcm descompnune fraet,ia in cle-
J( x2+x+1
d,1:
X2+x+1
-L
)
-----(x.
+ ++ I
(x2 2X2 x x 1)2
ooente simplc, dupa cum urmeaza
3x + 2
x -
_______
ABC
..L + --'
2 2x +1 ..
XS + 2x2 + x - x I (x + 1)2 x +1
Insa. J( +dxx + 1
x2
= Y3 aretg Y3 ~I. pl'lll urmare ident,itatea
r
j(x++Y+: <1x Egalinu. eoefieien1iii termenilor de aeeb$i grad in
2 + 1 = __
2x x
x2 _ 3x 2 A (x+ 1)2 Bx= Ox (x + + + + 1),
--= al'etg --
y 3 V3 X2 + x+ 1 + x + 1)2 dx =
+ J(_2_X_2_+_X_
(.1:2 c~re se obtine prin adueerea
slst·emnl
fraet.iilor la aeela~i numitor, formam
x
X2+x+1 ---------dx
+ ~-2X2 + 2x ++x2 +- 1)2x - 2
= A = 2, A + 0 = 1, 2A + B + 0 = - 3,
(X2
care aomite solut,iile .A = 2, B = - 6, 0 = - 1, Dcei
- x2 + xx +1 + '211 _ ~2 J( (x2 2.1: x+ ++4 1)2 dx.

XS - 3x +2 --- 2 ()
+ 1)2
---+ ..
x (x2 + 2x + 1) x (.r x 1
Deei
Urmeaza ea.
2 2x +1 x 4 2x + 1
V-3 aretg r3 = X2+x+1
--- + Y-3 aretg y=-
3 +
+ 1)22
)( ;;2x -(,1: 3x dx = 2 J( ox
x _ G )( +
(x d,r 1)2 ~ (J ~x + 1 = 2 In I x I +
6 ~ ()
I'I - 2.( + x++1 1)2 dx _ ~2
2 J (x2 2x 12 . + --
x+1
- In I x + 11 + 0 = In' Ix+ll + --
,1:+1
+ O.
2G8
_-------~ 269
393. Sd 8e calmtleze J1+.1'
(_U_.I_" -, XE( _ 00, 00).
peci
4
Polinomul de la numitor are radacini complcxe. Deoarece x~ --x+-
1 1 x +_1
2 Vz 2
- 21'2 2 dx =
= V - 1 ~i
numitor :
- 1 COST:= + i sin T:, aplicind formula lni Moivl'e \,f;. = ~ x2+xV2+1 dx+ ~ x2 - x V2- +1
l(
obtinem urmatoarele valori pentrn radacinile polinomului de la
x - V2
xk = COS---+42/;'7": T
1t I
~•• S111 ---.
1; +42/;" 7
Ie = 0, _1, _, C) ,.,
..:>
= 2 V21 J x2 +x x+V2Vz+ 1 dx - ~ x2-xVZ+1 dX]
sau
sall
Xo = cos -4 + 1 SIll --,4
1; " '7":
Xl = COS--4 + ~SIll_4
3;-; .. 3"
,
1 +
J(dx .14 --= 1 J(
4 j!2 + +ViVz+ 1 dx
x2 2x x
+ 4 j!z1 J( x2 +j!ix j!i
dx + 1
X2 = COS-5"4 + ~SIll
.. -,5"
,1
X3 = COS-'4 + .~..SIn _I"4
1'7": j!Zdx
sau 2x - j!i
___4VZJx2-xj!2+1
1_( dx _1_(
+4VzJ x2 - x Vi +1
XO = -V:f2 + ~-,
.
2
1'2"
Xl = - _V:f.
2
V:f
+ ~_,
2
Insa, deoarece
X2 =---~-,
V:f . V:f
X3 =--1-.
V:f. V:f
J( .12 +2x x +j!ij!2+ 1 OX =.lu.(x 2 +x y-2 +1), ~ x2-x2x - V22+1
V2 .dx =
2 2 2 2
Deci
= In (x2 - x Y2 + 1),
X +1= x--_~_ x+-_~_ X+-+ obt,inem
4 ( 2
V:f 2
. V2") (Vi" 2 . 2
V2) ( 2
1'2
------ +- -
1 + x'
J(dx = V2-ln
1 + xx j!2
j!i -+ 11 41 ~ x2 -\- xdx j!2 + 1 +
2
+ t.1'2)( X -2V2 + 12
.1'2) = [( it - 2
V2)" +"4
'][ ( X +2
J'')' + 4 x2
x2 -
+ ~] = (x2 - xV2 + 1) (X2 + xV!! + 1) +"4J

1 ( dx
x2-xV2+1
~i
Dal'
1 +B Ax Cx + D
--
:1.4 + 1
= r
.1~ + :112 + 1
+ .12----~
- .1V2 + 1
.
Din identitatea
x±- +- 1+ _
+ B) (X2 :vV2"+ 1) + (Cx +D) (x2 + xV!! + 1)
\ "± ,.;, + 1 ~ \( ;;r
2 12 ~ 2 \ \ j!2 Y2r
r':"±
r
l=(Aa; -
cienti
prin identificarea
valorile termenilor de acela~i grad, ObUllem pentru coefi-
= j!--?2 ~ --1 +du u2 = \/-2 arctg 11 = V-2 a.rctg 2x ±2 j!z
A =- C =----=,B =D 1
2 V2
=_. 1
2
270
(am notat n = 2x ~ j!2)- Prin urmare
271
~ --=-In--
1+ dx
Vi x4 4
1 x2
x2
+ x Vi
-
V2 + 1
X +1 +
_---uX= --uX- ---uX-
. + 2 Vi
1 lr
al'ctg + V2
2x V2 + arctg 2x V2
- Vi J.
~ X3(X2
= ~ln
++X-l;l2)"
2 (;V2 + 2) _
.\ X2
()
+
X
(X2
2 ,1
+
x 2)2 dx _
) (x2X + 2)2
1
l__
) d+_x_.
(x2
,1 .
2)2
-
+ V2 Vi
Sa notam =
IX arctg
2x
r;; + arctg
2x -
V2
_ . A'"em
)2 Dar •.
2x + Vi + 2x-V2
J( (X2 x+
dx2)2 = 21 () (x22x +d.t:2)2 = 2"1 )\ -;;:;
dll = -.~1 =
=--,
V2 V2
xV2"
tg IX = 2x + V2 2x - V2 1 - x2 <X.=arctg-.
·1:V2
1- x2
___
1
(am notat u = x2 + 2).
2(x2+2)
1- V2 Vi
12 pornim de
Rezultatul final este :Fie 12 = )( dx+ • Pentl'u a
(x2 2)2 calcula integrala
1 = -.,--,
Ia mtegra a parti, notind
-- = --- x2 + x V2 + 1
1 1n ----- +. -2 V1__arcgt _1x_V2"x2 +. G . . 1 [ ) + 2 care se
dx ;t:-
mtegreaza
. ~.
prm
1 + V2 + 1
~dX
·1V 2
x4 x2 - X 2 2x
o b 5 e r v a ~ i eo' Polinomul 1 + x4 se poate descompune mai u~or in mouuI g'(x) = 1, f(;:c) = X2 ~ 2; rezulti1 g(x) = x, 1'(x) = (x2 + 2)2
+ V2x).
urmiHor: 1 + x4 = 1 + x4 + 2X2 - 2'X2 = (1 + X2)2 - 2X2 = (1 + x2 _ V2".l") (1 + x2+
~i deci
/
394. Sase calc·uleze : 1=-.-+

1 x+ x2 2 )
--+ dx= --+
(x2 2x2 2)2 x2 X) 2
+2 ----,dx
++
X2(x2
= 2 -2)2 2
l
J x3(x2++X-I2)2 dx, XE( _ 00, 00). = _x_
+ 2 + 211 _
x2
.u.).
-
Polinomul de la numitor are radacini multiple, eomplexe. De aici

Descompunerea in clemente simple se face astfel
~ = ''--III + -:t.1 J
'1 ---
x.
IQ . .1'2 +2
.13
(.r2
+ x-I
+ 2)2
= Ax
(x2
+ n +.
+ 2)2
Cx
x2
+D
+2 1usa
Aducind fractiilc la acela~i numitor, obtinem identitatea a;3 +

+ x-I
= - 1. Deci
puteriloI'
==Ax+B+Cx3+.2Gx+Dx2+2D.
egale, ou(;inem valorile: C =
Prin egalarea cocficientilor
1, A = _ 1, D = 0, B =
dx - - x _
~ylj
~;
\JI+l;,r
I, ~ \ x' + 2-. 2 I + 1~~ (V, )"
:1'3 + x-I
(x2 + 2)2
-- ~+.~.
+ 2)2
(.1:2 x2 +2 = y:-2 arctg
1
\'2 •
--=--
272 18 - c. 113
273
I
~ •..
-"
A~adar
In eoneIuzie
] =-
2 .J
1
Vi
arc/o'
0
x
-=-
Y2
+ __x
.J (;t2 + 2)
I
T In conclUzle,
_
~ x3-1x!
dx = - + - n x
_ 2
x2 3 1 I
1
1
+ IF3 arctg
-1 -
2x
-_-
Y3
I
+1
-In
6
1
+ o.
(x2 + x + 1) +
~
~
(x2 + 2)2
x3+x_l dx=2-In(X2+2)+2(X2+2)
_.)
x 1 x EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE

4 (x2
--
+ 2)
- ----
4 V2
arcto-
0
-=-
V2
+ o.
396. sa se calcttle,ze:
395. Sa se caIcuJeze:
a) )( (x + 1) (2x
xdx + 1)' xE(a, b), - 1 EE (a, b), - ~ EE (a, b).
J x3- XC- I dx, xE(a, b), la:(a, b)
Avem It. In I~+C.
Y2x + 1
x4 _ I X
-- X ,- - __ ,
I x3 _ 1 b) ---
4x3-x elx, xE(a, b), 0 EE (a, b), :1: -2 EE (a, b).
.1-3 -
~ X3 - 1 1
deci
n.2-x
4
+In Ixl -2-Ini2x-11,
16
-~InI2x+ll
16
+0.
~
--.
.1-3-1
X4 dx
= J .nIx + ~--
x3_1
x
dm.
Insa c) --
x -+ 1
-,x xE(a, b), 0 (a,EE b), 1 EE (a, b).
~ (X 2 )2 dot:
= _'4._ + Bot +C 9
_x_· _
x8_1 x-I x2+x+I
n. 4 In Ix I - 3 In I x-II - --
x-I + o.
Ef ectmn d ea 1cule Ie obtillem A = -,

A
3
1 B 0 .' = - _,
1
3
0= _.1 Rezu 1ta•
3 d)( ) (x + 1)2dx(x2 + 1) , xE(a,b).-lE(a,
, b).
(_x_ dx= 2-3Jx-13Jx2+X+l

Jx3-1 ( _d_x __ 2- ( __ .1:_-_1_ dx= Jl.~ln
2
Ix + 11'4- 2-1n (1 + {(;2)
2 (,t
1_
+ 1) + O.
=-Inlx-1j __6.I \ ----dx= (x+ I)!
3I 2x + 1 _ 3
X2+x+l e) ~ (x2 + 2x + 2)3 elx, XE( - 00, 00).
= 2-3 In I x - 1/- 2-
G
In (x2 + x + 1) + ~~ arctg 2_x_~_1 •
~ n. : arctg (x + 1) _ 5x3 8+(x215x2
+ ++ +
20l 18x2) 8 + O.
274
275
1":1~I
I
1') J( (.!: + X2~,(x
2)2 + ,1)2 xE(a, b), - 2 $ (a, b), _.j_ $ (a, b). dx se eaIculeaz;i ell ajutorul substitu1id
primilivcle de forma ~ R (lg x)
1t 1t
< X <
n. 21nl~I-~~+c.
x + 2 + 6x + 8 x2
2 2
go) ~ (l.!;9' XE( -00, 00). EXERCITII REZOl V A TE

x4+X-+l
It -In
1
-l
.1:2+x+l
----
x2'_ x +1 + r
2 3
1
arctg ---r
r 3
x2-1
+ C.
397.
<1)
•
l
J 5
8lL se calc-uleze :
+
dx
.,
<1 sIn x
XE --,
(
, 2
,..
-
2,
1t)
.
5.4. Primitivele ra:io.1ale in sin ~i cos

- .
func]ii/or x x 1.> ) (J a + bdxcos x ' a +bco::; X =1=0., XE(- 2
,.., 2
1t)
~
:1") Fiicind substitut,ia tg -=- = t, ob~inem
Fie de
caIculal R (sin .1', cos x) dx, unde R (u, v) _P(u,
= (l(u, v)
v)
este 0 fllne~ie
2
pentru orice x E
ra~ionahi de dOU;i variabile,
I.
definilii pe un interval I= (XI' x2) ~i Q (sin x, cos x) '* 0 = ,1 +
81 12 = ~ 512+ 812dl
+ 5
5 + <15111 x .; 1 + 12
5+ --
D-aca - -2IT
ti vei unci func!ii
<ra1ionale
< x2 <in -,2I.
.1:1
,.. ••
subslllu!Ia 19 -2x =I con d uee Ia ca IIcu ul PfIml-
'. ~ dx
\ 2d1
Intr-adev;lr, pnind seama de identiliijile lrigonomelrice
111s11
x
2 tg _
II!III
2 1- tg2 ..:.
sin x = 2
+ St + [j = 5 (t2 + : t + 1) = 5 (t2 + 2· : t +
I
, cos x = _ [jt2
1 + 192 ..:. 1 + tg2 _
x
2
~
precum ~i de
I· '1
ega It;111 e -
x = arctg I,
d
x = _,2dl aVem
+ -~
25 + ~)
25 = 5 [( t + ~5 r + (~rJ
5
2 1 + 12 ~i
dl
~
Calculul
R(sin T, cos
primilivei
.1')
dale
dx=
poate
R -,1 +
~ (21
fi simplifical
12
--
11 +- 12 _ + 12 =
12) 1 2~1t J
in ufiniHoarele cazuri
RI(t)dl.
:
J( 5 + dx
4 SIl1 x
~: ~ (1+ :r dl +(:r =DJ
10 ( 1 + CI : 4 r
R (sin x, cos x) =- R (_ sin x, cos x) . t
PrmT-O noua~ ::;nb"::;tItnt'lIe, n = 51
--,+3 4 de ducmn
= I;
1111
~i se face substilujia cos x

I
,
=- ~du
j
R (sin x" cos x) R (sin x, _ cos x)
~i se fa~e substilulia I = sin x;
5 du 2
R (-sin x, - = R (sin
cos x) x, cos x)
5 + dx
,1 sin" =D
10 (J 1 + u2 = ~~ 1 + u2 = -i arct,g n +C =
~i se face substitujia 1= tg x, _ ..:::. < x < ..:::.. 5 tg -=- + ,/
2 2 2 2
= -3 arcto''" ----- + C.
---------
3
277
I 276 • _ .J
x
b) li'acem iSllbstituj ia Ig -2 =t; 1 - t2
Ohtinem valoarea nltimei integrale inloenind in exerei~iul 397
= 1- +2 d/
12 '
1
. (eCI
1':1 . cos X = ---;;-,
1 + t- d:c "~
11 r "i x en x - cpo
b
C b) Faeem snbstitutia t = tg x ~i, t,illind seama de formula sin2x =

.:;::::;
~ <),
oht,incm
1 + tg- x
J(dx
a + b CDS X =J [
a +b+ 2d/
(a _ b) /2
12 dt
+ xsin2dx x
() 1sin2 = () (I + 212) (1 + 12)
.san
- ScJlhnlJin~l la nevoie 'e~nnl
negativ. inle!!?-alei, SO ]loate_ adOIit.
IOtotdeanlla en a +
b este j>oZ<tlv; atulIC' a _ b ]loate fl ]lO,iti, DcscOmpnncm in clcmente simple CI +D
12
Al +B
1 + 12
+ 1 + 212
Cazul 1: a - b > O. Punem a+b = cx2, a _ b = + (32, Rezult
ex(3
arctO'
b
_(3_/
IX
+C= ~i calculam ?ocficien~ii. G~Lsim valorile A = C = 0, B = 1,
D = - 1; dcct til
- r~ arcl!!~ - +b t!!...:.... + G. + 212
= aretg t -
j u2 -.
? b2
(JV~a ~ 2
X) +
)( 1sin2 xsin2
tix x = )(~
1 + _( 12 )
1
Cazul 2: a - b < O. Punem a+ b = cx2, a-b =_ (32. Rezu1tii 1 y- 1 y-

_ V2 arctg ( 21) +C =x - V2 aretg ( 2 tg x) + o.
(
J a + dx
b CDS ;c
= J( ex2 -
2d/
(32 /2
= -I-Inex(3
ex
ex _
+ (3/(3/ + C =
1
vm + Vb=Utg~ 2 EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
- In -f-- - .-- - f-
- - - - .. +C= 399. Si'i .<;ecalc1l1eze:
Vb2_ a2
J b +a- J b - a tg _
.'1:
. r
2 3 tg ~ .l- 1
1 '
- -·In 1
b + a CDS .t· + V~sin.'I: a) )( 2 sin x - d_xCDS +5 H. ,,.;;aretg V5
2_ + O.
V b2 - a2
a + b CDS X
+ G. X • v [)
398. sa 8e calcule;e : tix XE(~' ~).

h) ~ sin IX + CDS IX n. Vi
1 aretg ( ~tg 2x ) + c.
a) J( a + b CDS d.!: + c-,sin
.1: .1'
a +b cos x +c sin .'17 =1= O.
c) ) (tix(sin x + CDS X)2' x =1= - -~ + bt (k intl'eg).
b) 1+ sm2
sin2 x
.,
.'1:
XE a,
( b)
C __ , _ .
( 27; 2;:)
R.----+C.
+ 1
1
1 tg x
tix
b = }'
puninda) Aducemcos integraIa
cp, c = }'Iarin formaRezn1til
integralei cpo
din exercitiul 397
u) ~ 1
--
+ tgx
, XE( ..
_~, 2 2
~) x =1= + k7't (k intl'eg).
- ~
·1
H. 2.. [X + 1n \ sin x + cos ;1:!] + C.

C
J a + b CDS Xd.'I:+ c sin x =J [
a +r CDS
d.t:
(x _ <;:» •
2
278
279
•••••
i ~ •• ~ _
. 1
e) J(22 +
- sin xx
cos dx . It In (2 + cos :v) + Deel : aretg t = --
1+ 12
+ 2 aretg t - 212 de unde :
+ v-43 arctg .( V-13 tg- 2 X)

+ C. 12= ~2 [arctg t 1 + 1 + C.
+ _1_]
5.5. Primitive Ie funcfiilor rationale in eX
Fie de calculat ~ R (eax) dx, a =1= 0 unde R (1l) = --p (u)(u)

Q
cste 0 401. Sit se calculeze :
functie orice XE I.definita pe uh interval

pentru rationala 1 = (Xl' x2) iar Q (eax) =1= 0 a dx xER;
) ~ (e2X + e2X
3ex + 4)2
Substitutia eax = t conduce calculnl primitivei date la calculul
primitivei unei functii rationale in t.
n: c _ ~7 __ 1
12+ 31+ 4
~artg21~3 _~ __ I
12+ 31+
t = eX.
Intr-adenlr: ~R (eax) dx = ~~ RL (L) dt. 7V7 V2 7 4
e2
EXERCITII REZOl VA TE dx
. b) ~ + e2X
400. Sit se cal<mleze :
eX
xE R; n: - 2 (e ]i + arctg e~) + c.
~
x
1 + e2X dx,
a) J(_e_X_ xER (1 +eX_e2X)2 dx.
b) J( __ c) J( __
X x
e~_' ---xER. n:3 In (1 + e'3).
elf (e3 + 1)
a) Efectriinel substitutia eX = t se obtine: eXdx = elt; Deci
J1+e2X
(_e_Xd_x_ = (_d_l_ = arctg
J1+L2 eX. 5.6. Primitive Ie functiilor binomiale
b) Substitutia
~primitive eX =t ne conduce la caleulul nrmatoarei
I
dx, = ~xn!(ax" + b)P
(1+ e2X)2
J(eXdx = J(dl(1 + 12)2=12, \ unde a =1= 0, aic" +
b > 0, tn, n ~i p sint numere rationale. Calculul
primitivelor funetiilor binomiale se l'eduee]a ea]cu]uI primitive]or
funetiilor rat,iona]e numai in urmatoare]e cazurir stabilite de Cebi~ev :
Pentru a calcula primitiva o1Jtjnuta
\ se porneste
. de la I] = J1+12
(~
·care se integreaza. prin parti notind: f(x) = _1_, y'(t) = 1 si se
1) p numar intrcg. Se face substitut.ia Vx =z unde l' este
1 + 12' multiplu comun al numitorului Iui tn ~i n.
<>btine:
2) + 1 numa!' intreg;
in n facem substitutia ax" + b = ZN,
J( _o_L _ 1 + 12+.J( (1+21212)"= _1_

1 + 12= _1_ 1 + 12 + 2(J 1(1+
+ 12- 1 dt L2)2 = N fiind numitorul Iui p.
= 1+12
-- + 2 -- - 21 .
3) 1 + p numar intreg;
in +
n facem substitutia a + bx-" = ZN,
L ~ 1+12
dl 2
N fiind. numitoru] fractiei p.
280
i 281
IIlil
.y 111 concll1zie: .
\ __
01 X fX2+1
u_x
- 1
2 In ~ I ;- 11
+1 + 2 arctg -- +
V'3 "J-
V3 1 +a=
~
a) ~ 3/0-- , xE(a,
x,x--I-1
ux b), 0 eo (a, b). 1 I; - 11'/3 V3' 2z +1
= -In
2
/
~ ;3 _ 1
+ -arctg
2
----
V3
+a=
III1
b) J( tI~
1+ x4 , xE(a, b) C (- 00, 00).
111.1
Ii
1
1
=-In
2
(fl +
----- x2 -
Ix I
1)'/3 + -aIC",
V3 'to"
2
2{/1+X2
r 3
+1 +a .
a) In cazul functiei f(x) = x~' m=-l, n=~, p =-3' l.m+l v·t
= O. O
, n =~,• 0
'1'111
m
n
+ 1 b) Avem m = p = -4~1--+P= 11 numarmreg.
1
11111
Prin urmare facem substituFa I+ ;.c2= Z3, de unde x2=.~3_1, Deci facem substitutia x-4 + 1 = Z4, de unde x = tI- ·Z4 - 1
x = Vz 3 - 1,(LX1 = 2 r;3 - J
3Z2
1)
dz. D' em .
II~iI
dx= , - ill ..Z3 dz ,,' .• Rezultav ~ '\;-l+x4
dx =- ~ ;(;4-1)
Z3 uZ = - --.
;4-1dz
~ Z2
I,'
Am obtinut 0 integraHi, a unei functii rationale. Descompunem

~x~
dx -
- ~
2
Z
V Z3 -
V;3 d;
3Z2
-- 23 L3--(~
- 1 -
I ;
- 1-'
I functia in elemente simple:
1 1
Caleulul primitivei date s-a redus la caleu]ul primitivei unel ~=_A_+_B_+
Z4._ 1 z - 1 z + 1
Cz+D
;2 + 1
_
4 (z - 1) 4(Z+I):+
functii rationale. Descompunem functia in fl'actii simple
1
_z_ = _A_ + Hz +c = ,1Z2 + A.; + ,1 + HZ2 _ Hz + c:; _ C + 2 (Z2 + 1)
Z3 - 1 ; - 1 ;2 +Z+ 1 ;3 _ 1
Deei
Prin egalarea coefieientiJor puterilor egale, obt,incm A
\'
= ~,
3 . _ 1 z+1 1 4--
B = -~, 3 a = ~; deei ~dX tll + x4 - 41 n \~ I - 2aretg z + a ell = '\;1: Z x4
3
--dz=-nlz-ll-_
) ;3 -z 1 311 . 31~
-----(.z.
+=-1
Z2 ;+ 1 I
Insa 403. Sa se calculeze:

I.
II
J( __ + +
.;2 Z_-_1
= _1 dz = ~2 J( 2z - +2 -; +1 +1 1
Z2 dz = ~2 J( 2;+ +z -1-1 1 dz-
Z2 '><.J a)~ V 1x ux -,
+ {/
x% (8E( - 00, 00).
- ~2 Jr Z2 +dzz + =~2 In (Z2 + + I) _

Z V3 arctg 2z V:J
~ 1•
It ~5 V(l + {/X2)5 - + 3 VI + {/fi}2 +
2 V(I + {/X2)3 O.
1
282 283
I
I
---------------_ ~-
........•••• ••••••
b) ) X5 {/(l + X3)2 dx, xE( _ 00, 00). EXERCITII REZOLVATE
It 2.
8 {I(1 + X3)8 - 2.
5 {/(l + X3)5 + G. 40.4. Sii se calculeze :
C) ~VX3 + x4dx, X> O. a) )( (1 + x) VI

dx + x + .t:2 ' XE(a, b), -1 EE(a, b).
n. -31 V(X + X2)3 - 1 +8 ?x

---=- V-+
X X2 + -In
81 (V-
X + V-
1+ x). b) (J dx
(.y2+a2)Va2-x2 xE(-a, a).
d) ({/f+W dx, X> o. a) Facem substitu1ia v:c2 + x + 1 = x + t. Ridicind Ia pMrat

J Vx
alllbii ll1cll1bri,deducell1
,
It -;:-(4
:3 V-x + ljf-
vx - VI
.'3)~3/ --;p
+ V.1J + G. 12 _ 1
= _-, dx = - 2
12
-I + I elt' 1 x=---,
1(1- 2)
1-
X
1 - 21 (I - 21)2 - + 21
e) )Vl+\lxdx, x>o.
11 1 + x + x2 =~ - 12 + 121- 1
1 -
It 12 [ -----+--- __ +c
13
{/ut3
10
3 {luto
i
3 {li17
4
{liti ]
C1l11 = 1+ VX.
~/_
Deci
)(dx
(I + x)V- 1 +x + x2 = 2 () 1 (I dl_ 2) = [In (t - 2) - In 1] =
5.7. Primifivele funcfiilor rationale in x si Vax2 + b.1J +c
=ln~
1 '
Fie de calculat rR (x, Vax2 + bx + C) dx, Ulule R (u, v) = _P_(I_I,_V_) esle 0 func(ie
J Q(u, v)
ra(ionalii, definilii pe un interval I, astfel inclt Q (x, Vax2 + b,y + c) =1= 0 penlru
orice Distingem bx + c > 0trei
XE I, ax2 +urmiiloarele penlru orice XE I, a =1= 0, b2 _ 4ac =1= O.
en t = VI + x +x2 - X.
cazllri:
b) 1ntrucit trinoll1ul de sub radical are radacini reale, faccm
1) ax2 +
b.y +
care riidiicini complexe ~i a> O. Subslilll(ia Vax2 + bx +c =
=x Va +
1 conduce la calculul primitivei unei func(ii rationa in I.
2) ax2 + b.t: + care riidiiciniIe reale IX ~i ~ ~i cel pupn una dintre riid:lcini (x de
substitutia t = V aa-x
+x , de unde
tie rationaliinu in
exemplu) I.
apartine intervalului I. Substilutia t = Jra
I.-t:-IXx - ~ conduce la 0 func- x=a--[2+1' 1 (x=--.
1 4al dl
12 -
(12+1}Z
3) c > O. Subslitutia u(x) = t, functia u (x) fiind definitii pc 1 aslfcl

2al
Vax2 + bx + c - V~ _ V X2 - --.'
+
X2 + a2 = 2a2 (a
+
+ 14)
u (x) = -------_, x daca x =1= 0, x EE I, a2 - - 1 1- (12 1)2
Deci
U(O) =~,2c dacii 0 E I,
conduce la 0 functie rationalii In I.

)( (x2 + a2)dxVa2 - x2 = _1_ ( a2 14
) 12 + 11 dl.
284
--------
285
------- ,
~
Deseompllnem fra<;tia rationaHi in fraetii simple
t2 +1 = At + B + Ct + D =
t4 +1 t2 + t V2 + 1 t2 - t V2 + 1)
Deei
= ~r
2lt2+tV2+11 + t2-tV2+1r ).
J( (x2 + a2) dxVa2 - x2 _

- 1 J( t2
2a2 + t dtV 2 + 1 + 6 I INTEGRALE
+ -.1 ~
2a2 t2 - t dtV 2 + 1= -y a2 12 [aretg (t V-2 + 1) + aretg (t V-2-1)J +
.. + C = ----aretg-- en t = __ . 6.1. Integrala definite
I
a2 V 2· I tV2
- t2 lia+x
a _ x
Fie ( 0 funepe clefinita pe un interval ~i fie a, b, duua punete apartinind aeestui
interval. Fie d 0 diviziune a intervalului inehis [a, b] in intervale parpale
EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl V ARE d :a = Xo < Xl < ... < xn = b.
405. Sa se calculeze: Lungimea eelui mai mare dintre intervalele di\'iziunii d se Ilume~te norma divizi-
unii d ~i se Iloteaza v (Ii). "lai 1l0t{lll1
< a.
11
-'
1.. a) J( a2
Va2 -_ 2x
x2 dx, 'x I 11. x Va~ - x2 + c. Ud(f) = L (c,J (Xi - Xi-I)' ~i E [xi_I. ;-:;].
\=1
,Lb) [
Jx- VX2-x+1
dx , xE(a, b), 1a: (a, b). De(nini!ie. Pune~ia ( este
I E R eu proprietatea ea pentru
integrabilfl pe intervalul
oriel' ~ir de diviziuui
[a, b] daea exista Ull uumar
(d,,) eu v (d,,) -+ 0 avem
ud" (f) -+ I,
n. C-----3====_~In
2 (2x - 1 -;2 V x2 x + 1) - 2 12x-1-2 VX2-X+1/+ orieare ar Ii pUlletele ;i'
Numiirul I se uume~te integrala lui ( pe [a, b] ~i se noteaza
dx
+2 In I x - Vx2 - X + 11.
3 ~b
\Ja {(:r) dx sau CO
, a {d.r.
•.
~) ~ (2x-3)V4x-x! ' xE(a, b)C(O, 4),-a:(a, b).
2 Fune~ia ( este integrabilfl pe [a, b] dad ~i numai daea exislfl un Ilumar [ eu
P~Opl:ietatea ea penlru oriee ~ >
0 exisla un Ilumar 1) (~) astfel ineit orieare ar fi
n . ell- -=- x
11 --- + 6 + VI,;Ox- _ 15x2 dlVlZlunea d eu v (Ii) < 1) (z) ~i uric are ar fi punetele ~i sa avem I Ud (f) - [I < ~.
VI5 2x - 3 . Fie (0 fune\le marginiUl pc [a, b]. Xotam eu mi ~i Mi margillca inferioara, res-
pectl\, marginea superioarfl, a fune~iei ( in inler\'alul [xi -1' Xi) ~i eu
n "
1-- d) ~ + V x2 der+ 2x + 2 , xE( _ 00, 00).
1
Sd(f) = L Mi
i~l
(xi - Xi-I)' Sd (f) = L mi (xi
i~l
- Xi-I)'
n. 1 - x
Vx2 ++ 12x +2 + In (x + 1 + V + 2m + 2) + c. 1);2 Sumele Sa (f) respecliv sd (f) se numese
Sarna Darl,ollX in{erioaru, a rl1ne~iei ( pe [a, b).
Slllna Darbollx sllperioaru, respeetiv
287
I
'/1
i
II
~ ....Ii
C,,,,,,,,, I"I nO""'nx. 0 f""'f" m"gi,,", (, I". 'J _ II "t, in"g"'bi/,
In. 'J d",
","'" " '" ,i ,'''',",i
(d) < d,,,,
• (,)p,nt"
" ",,"o'i" s,, in " in <'I').
~ 0- exi,,, ,. ''''f" h'd' ",,,,, " lj "'. respectiv
6 b 6
S, "''"",t"I''f",mld no,'onx 1"{"lon".""

6
" not"", £ ~ t {(X) d, _•. ~,,{(X) dx <: )" g (x) dx.
a sumelor Sd (f), care Se I10teazii J = {(x) dx. t

gh"" "',>edo"·,,, ,"0"'0" ',(f). ,i Inf,g'ol, no,'o", 'np",o"" m"g"">e, Inf"io••
in p3rticular, daca ((x) > 0, atunci
6
~i ),,{(X)dX>O.
F"n,/I, ( 'n'"i nil' p, 'I

1°. 6 ,"', 'n,''''''bi''
_ I" 10. ') d", " "''' n,i d", i) Dad { este inlegrabiJii pe [a, b] ~i a <: c <: b, atunei
J = Jar6 {(x)
V,to".", ,om"n' , ""'o.' in',g"" "', inI"""

~ {(x) dx dx.
f''"'li" (p, 10. ').

(b ((.e) dx
)" = )"
(C {(x) dx + t
6 {(x) dx.
(proprictatea de aditivitate a integralei ca funetie de interval).
d", P'nt", o'i" ,~O. exi,t,' 0 lmnm, fi"i" d, io".,.vo', d'''bi" 0.""",,,
II' ... , In care acoper~i pe A, astfel ineit i=l t
S, 'pun, ,,' , m"'f'"" ACII m"gini". n"I, " m'''n' .Io'd'n n"" d", ,i n"_.,
lung Ii <: z.
8) Daea { este integrabiJ(l pe [a,
b
b] ~i m ~ {(x) ~ 111, atunci
S, "'"", ,,' m"'flo" A C II (m"glnll,' "" "m"ginl") "I'd, md,"" L,

0
m (b - a) ~ t {(x) dx ~ 1\1(b - a).
intervale desehise care aeoperii jJe A, astfel incit

'''''''' n"1d "" ",glijobild. d""i pent", 0,·,,, ,~O ex''''' "n ,Ie {I"i. n Ell" 9) Dacii { este eontinwi pe [a, b], alunci existii un punct C E [a, b], astfel IncH
n
Jim
n •..•""
t
k=l
lung (Ik) <: z.
b
\ {(x)
.J"
dx = (b - a) ((c).
mU/Pme neglijabilii.
10) Dacii {este integrabiI(t ~i dacii are primitivii pe [a, b], at unci
Dm, (A .J""N ,"', "" ", d, '""'/1,"1 n,gll;'biJ,.
Orlee IIIU/PIIIe nUIII~irabiJii este neglijabi/ii.
""'''I """I"",, ,,, "I, ,
Oriee mUIPme de IIIiisurii Jordan I1ulii este neg/ijabilii.'
( {(x)
Ja dx =F (b) - F .(a) =F (x)
Iba
,
continu~i,
C,"" este
in I hhnegJijabihi.
I."""" d, i""uoo,Wlal,. 'J _ II ,~I, ;'''''''',1''
0 f",,, fi, (, 10.
b
Ri'0.'" ". d,,,' ,I m,,",I d,,,' "t, "" "ia", " "'"II'"''' p"n",I" 'n "" ( ,,', di,. orkare 111'fi primitiva F a Iui {(formula lui Leibniz-Xewton).
Aeeasta formula reduce ealculul integralelor Ja ealculul primitivei
integral. functiei de
pe [a, Propriela!i. 1) Oriee [unC!ie eontillll~l pe [a, bJ, este integrabiJ1i pe [a, bJ.
bJ este integrabilii pe [a, b).
2) 0,"" ''''''Ii, m'"i",,, "" ~, "n mu"" fIj,,,, d, P",,,t, d, di",n",m"", ..
3) Orice [unetie monolona pe [a, b) este integrabihi pe acest segment.
,I) Dac~l {este inlegrabiJii pe [a, bJ, atunei ~i If! este illtegrabiJii pe fa, bJ . 11) Dae,i (este
pe [a, b).
integrabiJii pe [a, b], alUnci fune!ia F(x) =)" ((I) dl este continuii
" 0", (,I g ,la' i"t""bi',
666 p, 10. '), ''''001 (+ u, "'" ""'''''bl'' p, r'. ') ,I •
<: g (x), atullei

t ({+ g) rlx = t (d:e + t g dx. 12) Daeii {este
vabila In punctul Xo
eontinuii in punetul xo' atunei funciia F. (x) = ~: ((I) dl
~i 1" (xo) = {( xo).
este deri-
6) Dacii {~i g slnt inlegrabiJe pe [a, bJ. ~i dacii ((x) ~ g (x), respectiv f(x) < .13) Daeii (~i g slnt funciii cu derivatii continuii pe [a, b), atunei
6 6
288
t ((x) dx ~ t g(x) dx, )6a {(x) g' (x) dx = {(x) g (x) Ib
:1 - ( b {' (x) g (x) dx
Ja
(formUla de integrare prin pari i).
In - c. 143
289
~
" f
~ ar fi divizinncft tl; dcci vlim
_ (d)-+O C1a (f) =b - a. Daea ~; sint
14) Fie fllneliile I ---?.T ~i J ---? R. Dad 1/ arc derivata continua irationalc, atllJ1ci f (~i) = - 1, iar
daca r este contiuu:l pe .T, aluuci pentru orice pUllctc a, bEl, avem "
C1,;(f) = !-1
~f(~J (.v; - xi_I)=a - b,
r(u(x»)U'(x)dx= r(l)dt
~ba ~'«bi
u(ai
_ "'Me fir fi diviziuJ1ca d; dcci lim
~.~ • v (d);-,O ,
(f) = a-b. C1d
(prima formula de schimbarc a variabilei).

" f - Lirnitft sun~elor mt.e~rale depmzmd de alcgcrcft punctclor ~i
15) Fie func~iile l---?.T ~i .T ---? R. Daca: fliDctia nu cstc mtcgrablla.
a) U este 0 aplicatie strict monotona a lui I pc .T,
b) functia invcrsa v = 1/-1 are derivata continml v' pc .T,
407. Fie s (x) = fl (x) + f2 (x). Poate fi flil/c(ia s illtegrabilii
c) r cste continua pc .T, pe [a, b] daca fl ~i f2 nit sint illtegrabile pe [a, b]'?
atunci, pencru orice puncte a, bEl, avem Raspunsul estc afirmativ, ccea ce so poato constat a din exem-
plnl urmiHor:
~bn
r(U(x») dx=
~"(b)
"~I
r(l) v'(I) dt f
I
(X) =, J1 -1,
1, daca X este rational
(laea, x este irat.ional
(a doua formula de schimbarc a variabilci).
Practic, facem Inlocuirca U (x) = t, difcrcntiem, 1/' (x) dx = dt, ~i Inlocuim.
f2 (x) = { -1,J, dae~ x cstc
daea estc ~'at,i~nal
IratlOnal.
Constatam ea s (x) = 0, deci cste .intcgrabila.
EXERCITII REZOLVATE
418. Sa se tlea 1m excmplu 'in care l'ecipl'Oca teoremei en1tn(ate
406. Fie functia : 4 sa nu
1a 1/.1111101'1/1 fie atlevarata.
Intr-fldevar, in calm funetiei I

f (x) = { -1
1 daca
I definitii pe [a, b].
estc irational.
x este rational,
f(x) = { -1,
1, daci'i xx este rational
daea irat,ional
Sa se arate ca f nu este integrab£la pc [a, b].

avem I f(x) I = 1 care este integrabila, in timp ee f(x) nu este inte-
grab il iL
Fie diviziunea , Sii se a)'ate ca prod11s'ul a do'l/(~ func(ii neintegrabile poate fi 0
Junc(ie intcgrabili1.
d :a = Xu < Xl < x2 < ... < xn = b. Considcrind functiile din exereit.iul 407, obt,incm fdx)f2(X) =
Avem =- 1, care este integrabili'i, pe oriee interval. ,'-
n
(Ja(f) = ;-1
~ f(~;) (X; - Xi-I)' 409. Sa se cerceleze integrabilitatea func(iei.
Daca ~i sint puncte rationale, f( ~i) - 1, iar 9 (OJ) = dad\' xX cste

este rational
irational
n {X - 0: daea
O'd (f) = i-I
~ (Xi - Xi_I) =b - a, (lcfiniUi pe segmentul [', 1].
291
290
- ~ - " - ' - ..•

trara Vom arata cii func(,ja
a segemenLului nu este intcgrabila.
[0, 1): Fie d 0 diviziune a1'1'
11•
• 1 i ~. Acea:;ta se paate realiza alegind norma diviziunii
nl1llla.l'Un
d : ° = Xu < Xl < :V~ < '" < X" +1 = 1 "
2
t de mica. NoUim eu d~', d~', , d~: celelalte intervale partialc
~i fiet:" ~; [E [Xi' :(:;+1] = iunii. Intervalelc d;' (i
SI1.flC~C.~ 1, =
, m) eontin, in afar a de punctc
.
Jar ~i E Xi' Xi+I (l
]'
(i
0 10,1,2,
') ... n.),11)punc
= , ,"", ... ,
puncte
t arbitrare
1.' t ',"ration"] e
e arul rare Ira(,lonale
~11e
~l' ~e in care valoarea funct/iei date este zero, pUllcte rationale de
Vom forma,~i sumele
punctelor .inte,9r~le
respect IV ~i (~
(J~ (g) respectiv
= Avem corespllnzatoar~
0, 1, 2 ... , 1/).(J~'(g)
, ".=!!- ,
fornl,1 .v
11';l.P0I1, q
q > N, ~i asHel ca G ( E-)
.q
= ~q < ~.
N
Deci
':!.k 1It
11+1
(J~ (g) = i=1

1; ~;-1(Xi - Xi-I) Sd (6)- Sd (6) = ;=1
1;' (11£; - 1n;) d; + i-I
1;" (11£;' - 1n;') d;'
11+1
(am notat cu. JlI;} respect~v. ;n;? marginea, s~perioal'~" respcet~v
G~'(g) = i-I1; ~;~1(Xi - Xi-I)' 11!'lrO'incainferlOara, a functlCl III Illterva.lul di ~I cu ,M; , respectlv
1//;"" marginea. ,~uperioal'a, respectiv mal'ginea inferioara a. funetiei
in intervaJul di ).
Ins a (J~(g) este suma integrala corespunzatoare func(iei f(x) ~
= X pe segmentul [0, 1], care, deoarcce f(x) X cste integrabilii = Deoarece ,M; - . m; < 1, m;' = 0, JJ;' < ~, N oricare ar fi i, avem
1 • 11 ,
tinde c~ltre Jo
( X dx =~.2 = _1_ cind norma diyiziunii tincle catre
~k Tn
10 2
Sd (6) - Sd (6) ~ I d; + 1\~ i-I
< i-1 1;" d;' < ~2 + ~ • 1\
zero; (J~' (g) este suma integrala corespullZ~Hoare
1 func(iei f(x) =
=- pe segmentul [0, I) ~i tinde diMe
X X dx -+- ' daca t- =- Daca N >~, s:
at unci ~N <~2 ~i Sd (6) - Scj (G) < <:.
norma diviziunii tinde zero. Intrucit b

limita su mclor intcgrale Putem calcula efectiv valoarea integralei. 1ntr-adevar, deoa-
depinde de alegcrea punctelor
grabil:1. ~i' rezlllUi ca fune( ia nu (ste inte-
rece in orice interval marginea illferioara a functiei
1
este 0, a.vem
410. S(1 se cerceteze integrabilitatea functiei: 8J (G) = 0, oricare ar fi divizinnea a; l'ezulta ~u G (X) dx = 0.
Datorita intcgrabilitat,ii fUllctiei G, avcm -
G (x) = ( _1_, dadi

0,q dadi ,f
X = ~,
este ~q frac;
q irational sau ie X ireductibili'i.
0, = ~:6(X)dX=0.
~ntegrabilitatea functiei se mai putea stabili tinind seama ca
definita pe [0, 1]. lllu,lt1lllea pnnctelol' ei de discontinuitate cste mn1t,imea numerelor
Iii l'atlOlULlecare este numarabilii deci neglijabila.
Functia este integra bila pe segmentul [0, 1]. Intr-adev:!r, fie N
I· un numar ales arbitral'. Sii consideram multi mea. tuturor punc- 411. Fie .flU1Ctia:
telor rationale din intcrvalul [0, 1] avind numitorul mai mie decit
daca X =1= 0'
N. Exista un numar finit de ast.fel de punctc, fic acesta k. Fie d 0
diviziune arbitrara a segmentului [0, I). Exista cel mult 2k int('lTale f(X)=r' 0, daea X =0
partiale (pe care Ie llotam cu d;, d~, ... , d~,J care sa con(inii ceIe definit.a pe [0, I).
2k puncte considerate anterior. Fiind dat z yom alegc di\·izi.une~
in a~a fel ine:it suma Iul1gimiIor ceJor '2k intClTale sa fie inferlOara
> (), G ( ,r')Saeste
se cercete~e inte{]~·ab.ili!atea 06 definiUi
fll1!.c~iei of410. pe [0, 1), 1lnde
fnnctw, st'lllhata In exermtwl ,
292
293
~
Avcm
f(G(tc)) ={O,1, daC~t

daca xx cste
estc il'a~iOlJal
rat IOnal XE[O,l]. SU£iciC11tsa aratam ca mult,imea acestor punete este de masu!':'i
,
Rc;mlta ca, funct,ia foG nu este integra bihT cu toatc ca all1beJ

in nula. Fie :;;' > 0 un numar arbitral'. Segmentul ~1 = [0, +]
fUIlCt,ii componcntc Sint intcgrabile. e
~.Jne punctele ~irnlui precedent pentru n > 7'Celelalte puncte
412. Sa se arate ea valoarea integraZei se schimbd
111£ daeii se schimb' ~ oirului In numar finit (fie k nnmarul lor), 81nt situate In afara
valoriZe f1l1wfiei pe 0 mqiltime de masllra ,Jordan nulii. ((
1'!(\~
':inentului
j)ii!i " ' 2 ] ~i pot
[0, -~-
~' Ii acoperite cu un numar finit de segmente
Fie functia f: .[a,. b] -+ Jl intcgrabih~ pe [a, ~] ~i fnnqia
j' : [a, b] -> R, j' <lIferllld de f pe 0 multm1e de masura .Jordan de.111ngimetotala inferioara lui + pentl'u aceasta e8te sufieient sa
nuHi, integrabila pe [a, b].
'1Coperim£iecare punet eu un segment de lungime inferioara lui ~.
Fie s >
0 ·~i (01, 0;), (02, O~) ... (OJ)'
p
O~) intervalele
•
c[ne
• 2k
Deci puncteJe ~il'ului eonsiderat pot fi acoperite eu un numar finit de
acopera multimca noas11'a astfel
. Inclt ~ (0;
;-1 - Cj) < E. Xotalll segmente de lungime totaHi inferioara numarului s'.
LUlnd g(x) = 0 ~i t,inlnd seama de exercit,iul 412 avcm
en Jl 0 margine comnna a fnnet,iilor Ifi ~i 11* I pe .Ea, b]. Avcm
1
~/(X) = O.
!
I ~>(X) dx - ~>. dx 1=(x)
dx
Ikllil 414. Fie funefia
= ] j~ p (0' (f(x)
)0: -r (x))dx I -< i~l)O:
P (0' If(x) -j' (x) I dx < 2111<:.
~i cum primul membrn nu depinde de s,
b b
f (x) - -,1 daca~ x P
_10' q dadi x este irational
q
=-, -
Tael,Je Ire duetr'bI a
P ft"·
sau x =0
If
r
defi?/ita pe [0,1].
~J(X) dx =~J'(X)dX
413. Sa se aI'ate ea fqmefia
Sa se arate elf F' (x) =1= f(x), daca x = ; . (s-a notat F(x) _
1 ~ x
(aea =- 1
n
f(x) = = ~:f (t) dt) ..
0, daca x =1= .2...
n ~n exercitiul 210, am aratat oii functia lui Riemann este dis-
11, contmui1 In punctele rationale ~i In exereitiul .1]0 am aratat ea
1
definitii pe [0,1] este integrabilii pe segmentul [0,1] .~i ·0

\ f (x) dx = O. F (x) =~:.r(t) elt = 0, oricare ar fi x E [0, 1].
Verificam n~or ca funetia este discontinua In punctcle Rezulta ca F' (x) = 0, oricare ar fi XE [0, 1]; In particular,
1 1
0, 2' -,3 ... , -t.·.
n p' (f) = O. Deci F' ( ; ) =1= f (: ) .
12 pin a~est exel'citiu tragem concluzia ca se poate ca proprietatea
294 Sa nu alba loc daca functia f llli este continua In punctul x.
295
.~
~··"'-·""'''·L~V'-·~w:,.._~_ .." __
415. Pic j1lnc!ia Daca xE(r:, 2r:J,
F (x) = \X
•0
j (t) dt = •\"0 V 2 cos ~ dx - (X
)"
V 2 co:,;~2 dx =
0, daca x =1= 3-.

j(x) = {I, daca ;r =~,n ;:::;~ •.• sin ~2
i) V-:)" j"o - 2 V 2 sin ~2 Ix" = 2 V2 - 2
2 V:csin .::. +2 V 2 =
dejinita pe [0, 1J.
Sa se arate cd P' (0) =j (0).
= 4 V2 - 2 V2 sin ~.
2
Fllnctia nu este continua in origine (1~lsampe seama cititol'Ului 418. sa se gaseasca exemple de f1l'llCtii integrabile care 1t1l admit
vel'ifical'ea acestai afirmatii). In exercitiul .J 13 am aratat c:1P (X) :::: primitiva.
= fj(t) dt = 0, orical'e al' fi XE [0, 1J. Reznlta ca P' (0) = 0 "" Functiile monotone ~i discontinue sint integrabile, insa nu
=j (0). Ddmit primitiva, deoal'ece au numai discontinniti'iM de speta int1i.
1.19. Sit se arale Cl~f111lctia
Din acest exercitiu tl'agem concluzia ca. nn este intotdeaul1a 1
12 continuitatea funcliei j in punctnl x pent.rn ca Pl'oprietatea
sa aiba-Ioc.
necesara -cos-, aca ° < x <. y 2~
x x2
g (x)=
416. peSa [0,
definita se calc1lleze
2J. 0 pri1nitiva pent1"1l jWlCfia j(x) =rnax [J, x~]
12
k daca x
1
= °
d ~ definitii pe [0, y ~~ ]
I':
"
Daca XE [0, IJ, P (x) =~: l.dx= X.
1111 este integrabila pe [0, y ~rt ] .
II
II Multimea pnnctelol' de discontinuitate al functiei g este negli-
I'
I', Daca XE(l, 2J, P(x)= j(t)dt= 1. dt+ t2dt=1+_ = jabila fiind numai x ==0. Totu~i g nu este integrabila deoarece nu
""
II =1 +-__=_+_.,
;t3
3 3
1 ;t3
3 3
2 ~xo ~10 ~x] 3131'" ]
este mal'ginita pe [0, {127t ]. (lim

n•.• g ( -Y ,1 l
27t11 ) =00) . Vom arata ca pen-
00
'I'
trn functia g nu este satisfacuta definit.ia integrabilitatii·
! 417. Sa se calculeze 0 primitiva pentru j1lnc!ia lntr-adevar, fie diviziunea dn•
1 < --:====<
1 1 1
Avern
f(x) =Vl+cosx dejinitiipe [0, 2r.J. 1
(n: xo= ° <----=
V 2m, Y 2 (n - 1) 7t < \ {2.27t < y_271: =Xn
c1aca 0 <. x <. •.

,~iSa HoMm Xi = -:======,
V2(n-i+l)rr
1
i = 1,2, ... , n. Avem
j V2 cos2 "
(x) =
Daca XE [0, nJ,

; = V 2/ cos
2"
x I= I _ V 2 cos;
CO< c1aca n < x <. 2•.. Gdn (g) = b
i~l
g (Xi) (Xi - Xi -1) = 2 V-2nn -= +
V
1
2m,
P(x)= V2 cos-dx=2 2 sin ~ ') V<> sin -

x
. +2V2(n-l)r.[, 1 2 (11 - 1 1 7t) _ Y 2 111;-; ]+ ... -!-2V27t[ Y 21 7t _
~xo - 2x V- 2x Ix0 = ...•~ 2
-----------~ 296 297
~
--= =? +
Y2.21t
1 ] -
Y2nr. [V2 (11-1)
41t
r. + Y2 II1tJ +
41t 41t
.....• 't"a
d'@/i1. pe [0' 11,1
~r. ] este derivabilll pc [0, 11 21r. ] cu llerirata neinte-
+ -:Y";::2=(II=-=I=)
1t=-;:[:-;Y=2
(=n=-=2)=r."-+~Y=2 =(11=-=1)=r.:-:;-"J + ... + Y 4r. (Y 4r. +~ :>
4r. 4r.
> 2 + --
2 V 2l!7t • Y 2 1Ir.
+ 2-:-;:===--===
Y 2 (11 - 1) r. • Y 2 (11 _ 1) r.
+ ... gl'abila pe [0, 11 211t]'
in escl'cit.iu1 262 am al'atat ca functia data este derivabiHi
'" +-----=2+-+_+
4r. r 1
2 Y 4r. . Y 4 r. 11 11 - 1
...+_,
1
2 pe [0 , 11 21t1 ] Ri
• arc derivata nemru'ginita in vecinatatea originii.
'1 DeCI '1'1m vd !1l1 ariitat ca
'? ~
.lnsa ~lru
lId'
an -:- -2 + ... +-n este Ivergent. ,,~co . n (f) = cx)• . 12
SIll - - - cos-,
1
x=l=O
x2 X x2
o
" • dO
b s e r v a ~ i e: Pentrn
1
r.
divizillnea
<- 1 1
< '" < -=-;==== <
l' (x) ~t 2x 0, x =0.
d"'=O<V
n1t +_
2 V (n - 1) r. +; V3r.+2:2
In virt,utea exercitin1lli .119, rezIl1ta ca fnnct;ia l' nu este illte-
1 1
< < -- = XII gr~bihl pc [0, 11 :r.]'
Y2 r.
421. Sa se al'ate cll daea 0 fttHctie f: [a, b J -+ R este pozitivii,
[/2r.+ ;
cn Xi = ::-r========
1
(i = 1, 2,.", n- 1), x" = -=-
1
o!J~inem;
integl'abiW pe [a, b J .~i ~:f (x) dx = 0 atunci f este ap1'oape peste tot·
V (n - i + 1) r. + _
e.gaUi eu zero.
2r. ~1t
Daca Xo E [a, bJ este punct de continuitate a1 functiei f at unci
f (xo) = 0, in adevar sa presupunem cii .f (xo) > O. Deoarece
i-I V21;
2r.+-2 1t'
f este continua in Xo exista (1. ~i ~, astfe1 ca [(1., ~ J [a, b J, Xo E c
ad" (g) =~ g (Xi) (Xi -
r.
Xi - 1) = 2 V2r. X cos 2 r. ( I - V ' ) = E ell, ~J ~if(x»: f(xo) pentru x E [(1., ~J.
Tinind seama ca f este pozitiva avem
2r. + 2: V2r. + 21t+ 2. """CO
V 2 ( V 2 ) oricare ar fi n, deci Jim ad" (g) = o <-f(xo)
21
(~- (1.) -<. ~i3' f(x)
at
dx-<. f(x)
~ba
dx =0
r.
~i am ajuns la 0 contradictie. l"rin urmare mu1timea punctelor x
I In care f(x) > 0 este inclusa intr-o mu1time neg1ijabilii (mu1time a
V 27:'+; (V21t+ V21t+ff punctelor de discontinuitate).
420. Sa
se aI'ate cll functia 422. sa se arate eii daeii fnne(ia f: [a, b J -+ R rnarginita esle
:'1
I
apro~~e peste tot egala cn zero pe [a, b J ea 1W esle neaparat in te-
gra.b·/la pe [n, bJ.
f(x) ~ {X's;n x = o.
o daca:, dad' 0 < x < V2~-
E *) Se spune cil 0 p.opl'iclate punctuahl <lefinilll pelllru pUllctele <lillll'-O multime
298 Pf" ~ R. arc loc aproape pesle tot pe E daci\ 1l1111\imea punctelor din E In care pro-
le alea nu ar e loc, eslc lIeglijahilll.
299
~
. f (x) = {.10 daca
424 Si/Se arate eil dacaf esteintegrabill1 pc [a, bJ, im' geste 0 fmwtie
De exempln fnnct,Ia daca xx este ira1ionaI deftniUj
este rat,)onal . wpc [0,]] •
'. lsicoJlvex(l(J)pe(lIl, ..tllJ"lllldem = inff(x),]1 =snp·f(x)
()O)IJil,IlIH • x E [a. b) x E [a, b]
este 0 fnnetie marginita, diferita de zero pe mn1timca nnmerel : arc loc incgalitatea:
at'!//7.C1
rationale din [0,1 J, care este 0 mnJt,ime neglijabilii, dcei.f este apl'oa;r
peste tot egala en zero, insa ea nn este integmbila (mnl\~imeaPun ,e
telor de diseontinnitate ale ci este [0,] J. c·
•
Ii-a. \ba f
9 [_1_ (tv) dx ] <: li-aJ"
_1_ (b g (x) dx
423. Sa se arate ea daea f
are loe inegalitatea lui Holder:
~i 9 sint integrabile pc [a, bJ atunc'
I
fie ~II 0 divizinne a 1ni (a, bJ
( ~>(X) 9 (x) dx r <: ~:F (x) dX~: g2 (x) dx. ~n : a < a + -- <
Ii-a
11
< (/1-1) 11
(Ii-a) < b' fi] •
.Avcm
O<:~:[f(X) + Ag(X)rdX
S
3.
(j)=~ II
i-I
f ( a+---
i (b-a))
11 Ii-a
n
pentrn orice A E R.
Este evident ea ~li_a.1Sb, (j) -,'> _1_
Ii-a Ja
(b f (iV) dx ~i _1_
Ii-a Sb, II (g 0 f) ~
Dal'
~: [f(x) + Ag (x) r dx = A2~>2 (x) dx + ~n~>(X) g(x) dx + ~:F(x) <lx.

--;. Ii-a (b 9 (j (;t:))
_1_ Ja dx. Conform exereitiu1ni l1l'.215 avem g(~b-a
-_!-S.3,,(f))<:
Daca
<2-11 i-l t g (I(a + _i (_b-_a_)))
/I = ~ SAn/I (g of).
'Ii ~>2(x) dx = 0, Treeind 1a 1imita in aceasta inegalitate obOnem inega1itatea

trebuie ea cCl'nta.
21. ~:f(x) 9 (x) dx + ~:F(x) dx >0 425. SI1 se eale,uleze: \'" (x

.0 sin X)2 dx.
1- COS 2x
pentl'n oriee A E R, deei '.rinind seama de formula sin2 x = , integra1a se serie
2
~:.f(x) 9 (x) dx =0
~i in acest eaz inega1itatea devine egalitate. ['" x2 sin2 x
)0 dx = Jo('"x2 1_-_C,o_s_2_,r
2 d.v = Jo[" 2 dx
x2 -
Daea Ja
[b ri (x) dx > 0, pentl'u ca, tl'ino111nl de gradnl al dOl-
. __
21
x2 cas 2 x <Ix =.:..- - - x2 co~ ~.v t1x -
~'"0 G u 12 ~'"0
r
X31"
lea in )" ~: [ f (x) + A g (x) dx sa fie pozitiv pentrn Ol'ieeA E R cst~

necesal' e~Ldiscriminantnl Ini sa fie mai 111iesan egal en zero, dcel =G 2
x cos ~.J: (I'c.
~1t0
sa aiba lac inegalitatea 1ni Holder. ;::3 1 2 :),
301
300 f' ,..J
"
~------------
I __ ----
•••••••••
. f (x) = {.10 daca
424 Si/Se arate eil dacaf esteintegrabill1 pc [a, bJ, im' geste 0 fmwtie
De exempln fnnct,Ia daca xx este ira1ionaI deftniUj
este rat,)onal . wpc [0,]] •
'. lsicoJlvex(l(J)pe(lIl, ..tllJ"lllldem = inff(x),]1 =snp·f(x)
()O)IJil,IlIH • x E [a. b) x E [a, b]
este 0 fnnetie marginita, diferita de zero pe mn1timca nnmerel : arc loc incgalitatea:
at'!//7.C1
rationale din [0,1 J, care este 0 mnJt,ime neglijabilii, dcei.f este apl'oa;r
peste tot egala en zero, insa ea nn este integmbila (mnl\~imeaPun ,e
telor de diseontinnitate ale ci este [0,] J. c·
•
Ii-a. \ba f
9 [_1_ (tv) dx ] <: li-aJ"
_1_ (b g (x) dx
423. Sa se arate ea daea f
are loe inegalitatea lui Holder:
~i 9 sint integrabile pc [a, bJ atunc'
I
fie ~II 0 divizinne a 1ni (a, bJ
( ~>(X) 9 (x) dx r <: ~:F (x) dX~: g2 (x) dx. ~n : a < a + -- <
Ii-a
11
< (/1-1) 11
(Ii-a) < b' fi] •
.Avcm
O<:~:[f(X) + Ag(X)rdX
S
3.
(j)=~ II
i-I
f ( a+---
i (b-a))
11 Ii-a
n
pentrn orice A E R.
Este evident ea ~li_a.1Sb, (j) -,'> _1_
Ii-a Ja
(b f (iV) dx ~i _1_
Ii-a Sb, II (g 0 f) ~
Dal'
~: [f(x) + Ag (x) r dx = A2~>2 (x) dx + ~n~>(X) g(x) dx + ~:F(x) <lx.

--;. Ii-a (b 9 (j (;t:))
_1_ Ja dx. Conform exereitiu1ni l1l'.215 avem g(~b-a
-_!-S.3,,(f))<:
Daca
<2-11 i-l t g (I(a + _i (_b-_a_)))
/I = ~ SAn/I (g of).
'Ii ~>2(x) dx = 0, Treeind 1a 1imita in aceasta inegalitate obOnem inega1itatea

trebuie ea cCl'nta.
21. ~:f(x) 9 (x) dx + ~:F(x) dx >0 425. SI1 se eale,uleze: \'" (x

.0 sin X)2 dx.
1- COS 2x
pentl'n oriee A E R, deei '.rinind seama de formula sin2 x = , integra1a se serie
2
~:.f(x) 9 (x) dx =0
~i in acest eaz inega1itatea devine egalitate. ['" x2 sin2 x
)0 dx = Jo('"x2 1_-_C,o_s_2_,r
2 d.v = Jo[" 2 dx
x2 -
Daea Ja
[b ri (x) dx > 0, pentl'u ca, tl'ino111nl de gradnl al dOl-
. __
21
x2 cas 2 x <Ix =.:..- - - x2 co~ ~.v t1x -
~'"0 G u 12 ~'"0
r
X31"
lea in )" ~: [ f (x) + A g (x) dx sa fie pozitiv pentrn Ol'ieeA E R cst~

necesal' e~Ldiscriminantnl Ini sa fie mai 111iesan egal en zero, dcel =G 2
x cos ~.J: (I'c.
~1t0
sa aiba lac inegalitatea 1ni Holder. ;::3 1 2 :),
301
300 f' ,..J
"
~------------
I __ ----
•••••••••
deci
1: n
CalcuUim integrala ;,(;2 cos 2x dx, j:

aplicind de doua ori for-
C x2
Jo VI - x2 dx = Jo( sin2 t cos2 t dt = 2-4 .( 0 4sin2 t cos2 t dt =
mula de integrare prin parti; obtinem
~ ~ n
cos 2x dx = x2 --sin2 2x in0 - dx (am notat g' -- sm;:: -- ----( -- -

)1:o X2 ~'"0 --sin 2 2x 2x (x) _
_ 140 ~2 . 2 "t dt _ 1 ~T 1 -
402 cos 4t It _ 1
80 )'2 dt
1: n
= cos -X,
') f ()X = X 2,g ()X sin2 2.r l' ()
= -- X = -X'») • 1t
- - cos oj ( - - - --
16
Deci 1 ~'2
8 0 f t It _ 16
1t sin324t IT
0
o b s e r v a ~ i e. Integrala se mai poate calcula facina substiLu!ia.
1: x2 cos 2x dx = - ~: X sin 2x dx.

= V 11 -+ xx .
care ins a conauce la calcule complicate.
Notind in continuare sin 2x = g' (x), f (x) = x, g (x) b) Facem substitut,ia t = Vex obt,inem eX = t2 -+ 1, -1; eX dx =
= - c~
---2 2x , x
f'() = 1,avenl d x = --.
= ')...t dt, 2t at
t2 + 1
Ob servam
v ca
v teste st'1'1C'tV'crescatoare ~l avem
pentru x = 0, t = 0; pentru x = In' 2, t = Ve1n2 -1 = V2 - 1 = 1.
Deei segmentul [0, In 2] se tram forma in segmentul [0, 1] ~i rezulti1
. JITo x2 cos 2x dx =-2 X cos 2x II",0 - -- 2 2x
)'" 0 cos c1x =-.2 11'
Deci Vex - 1 dx = 2 -, -2 = 2 ~I • 1 - 1 dt = 2 ~I dt -
~ln
o 2 __ ~I0 1t2Tat t 0 t2 t- ++1 0
i:'3
J:' x2 sin2 x c1x 6 4 _ 2 -- = 2t - 2 arctg t =2- 2 .-:..= 2 _ 1t •

•\10 1 at + t2 0
. 11 0
11 1t
4 2
426. Sd se calc'uleze :
427. Sd se calc'uleze:
a)t x2111-x2 dx;

'C
Jo eX f(x) unde f(x) = XE(-OO.
max ooj [1, X2]
b) Jo
(In 2 1- /- e"-l dx. Functia f(x) = max [1, X2] reprezinta functia care. in fiecare
a) Face~ substitutia x = cost, c1x =- sin t dt. Pentru x =0, bunet are valoarea egala cu cea mai mare dintre valorile 1 ~i x2•
eoarece x2 -< 1 pentru XE [0,1 ] ~i x2> 1 pentru XE (1, 2], avem
t = ~-,
o
~i pentru x = 1, t = O. Integrala
1:
devine
f(x) = x2, daca
dad xE [0, 2].
XE(], r' n
rinind seama de proprietatea de aditivitate .a integralei ca
) ; cos2 t V-l---c-os-2-t( - sin t) dt = t cos2 t I sin tI sin t dt.
etle de interval , deducem
rex f(x) dx = C eX dx -+ J1
(2 x2eX ch' = (,X ,0 -+ JI
(2 eX x2 dx.
o Jo 11
Deoarece sin t >- 0 pentru t E [0, ~] , avem Isin t I = sin t ;

303
302
Integl'ala f
eX x2 dx se calculeazi1 apJicind de dona ori for.
Ii continuarc,
mula de integrare prin
avem parti. Astfel, notind f(x) = x2, g' (x) = e' ~
o
1t sin4 x dx = J(0_~ .
sm2 x (1 - CO:-;2 x) dx = J(0 sm2
.
x dx -
_~ 2 .)
_ sin2 x cos2 x dx = , .- dx-

fQ
eX x2 <I.'r = x2 eX r'
~ - 2 fQ
xcx <I,'r = 4e2 - e - 2 f Q
xex <Ix. ~o "
-if
~o "
-2
1- 2 ') x
cos
"
m ultima integril111 notam f(x) = x, g' (x) = eX ~i obtinern
--(x=-,
1 - cos 4x 1 3;;
_ 2-
4 J(0
2 16 ~~ sin2 x d:c =
r
-I {cex dx = xex r1 - J1
(2 eX = 2e2 .- e - c2 +e =-~ e2.
~
-~
"
Deci
= ----(x=-·
~2
o 1- cos
2 2x 1 ;;4
~>(X) <Ix = 2e2 - e. Deci
,"2 -
428. &i se calc-uleze :
X SIn x ( x = - + - = -.
~ " f ( )' 1 16
3rr ;;4 16
/1t
2
~2"., f(x) sin x dx, f(x) . max [sin x, sin3 x], XE( -00, 00).
429. Sli se calc'nleze :
Daca XE[O, :} 0 <. sin x <.1, deci sin3 x <. :-;inx. Pentl'U ~~J(X) dx, f (x) = max [C r, 3xl XE( -00, 00).
XE [ - 2'
;; 0] , I'm
. 3 x '--:9 Sl!l
. x. Avem
Rezulta
f (x) = 1"
h-)
13", , (laca -0 <.
daca 1 <. x <
x <. 1 O.
f( x) = J sin x, daci1 XE [0, ~] Deci
ISin3 x, daci1 XE[- ;,0).
Deducem Ll
C f(x)dx=(o L1 (2-)"dX+C3"dX=
3 Jo
"
sin dx = r" dx +(
_ (:r
In- 1
10
+-- --'
In3" 3 11
,0 In4 3
~~" f(x) x
-2 sin4 x sin2 x.
3 1-1
20 - c. 143
304 305
~---
430. So, se calculeze
"
3 _ 'It la -1- 'It ~i nu acopera intervalul [0, 27t] care intervine
(2 3
Jo + 2dxcas x >ntegra1adata. Pe de .alta parte, func~ia tg ; nu are sens in
Ilctul x = 'It. pentru ca totu~i substitu~ia sa fie posibila este necesar
Functia de integrat este rationala in cos x. In acest caz facen. I e efectucze in prealabil transla~ia x = 'It + u cu ajutorul direia
substitut;ia
\'
t = tg-=-.
2
Deducem ca. x = 2 arctg t., dx = ~,
1 +t2
casx__ entul [0, 2'1t] se transforma in segmentul [- 'It, 'It]: avem
1-P 0 rr
= --.
1 + t2
Deoarece tg- 2 = 0, tg - oj
= 1, avem
.:!. ('
Jo 4 _ 3dxcas x = ("J_" dll (IT
4·- 3 cas + ll) = J_.-:
C' 4 + 3dllcas II
1 ? dt 2 at _-- = r1m -----

(2
Jo 3 + 2axcas x = (")-:t 4 + dx
3 cas x E-+O ~1t-E
-"+E 4 + dx
3 cas x
=t5-+t2 =5~l01+ (V~r
<>0
Facem substitutia 'll = ;5 ~i obf,inem

Efectumd , substltu~la .' tg -2 X =t m mtegrala
A' -'-:+E
)'-:- E -4 + 3dxcas x
1 (O)b~inem
~dt
~'=-
)2 -----ax = -2 -- = -=-2 arcto" -.1 tg tg ~
= --- = ---=7
1'7
\ V5 Vs dll
o 3 + 2 cas x 5 • 0 1 + 112 V5 '" V5
-1t-1, 7 +
2 dtt2 Y2 ~ -"+E
( ~7 r
) 2 2
C'-E
J_.-:+< 4 + 3dxcas x tg~- tg--2- 1+
431. So, se calcllleze
,,-<
dx
):" 4 - 3 cas x
= 2.- arctg
1'"7
! \tg-2_,,~
1'7
!g ~
_
2 = t, obtinem
Facind snbstitutia' tg -=-
1t - €
19 2
1+7 = O.
2
(1) - arctl:
(.-: 4- 3dxcas x =.10[0 2 dt -7t+e:1
.10 t2
= 1'72 rtarctg 19 Y"7
1'7
Insa deoarece -----

4 - 3 cas x > 0, oricare ar fi 0 -< X -< 21., Deci
conform proprietatii 6 ar trebil~i ca ~i Jo dxcas x > 0, ceea

(2.-: 4 - 3 ce lim
4 + dx
3 cas x = 2- l2 + ..:.1
Y7 r..:. 2 = 1'7
21': •
E-+O ~1t-E
-T:+E
ar contrazice rezultatul (1). De unqe provine contradictia? E>O
, - Contradictia se datore~te urmatorului fapt. Din substitutia

2 = t, obf,inem x = 2 arctg t. Cind t cre~te de la _ 00 la + 00,
tg -=- 432. Sa se calC1tleze
1t
functia arctg t cre~te de La - 2 La + .!:,

2 iar x IT =2 arctg t cre~te
I (a) =, (4
j" "6
+ a xsin2
1cas2 dx x ' a> - 2.
306
307
~
'"
r.
= 0,
f
'"
a 1 + cas
"I
1(0) = -6-
cos2 X
dx = r if
2
2x
dx =_2x /4'"+ veci
~ 1 = _~._1_+~. 1,
"6
(1 + (2) [1 + (1 + a) (2] a 1 + (2 a 1 + (1 + a) (2
'"
.Ii
+~r =...!:....+~-
4 '"
if
24 4 V3•
8
1 (a)
_____
-
1a ~1~ 1 d(
+ (2
)f3)f3
+ __
a +a 1 ~1
~ 1+
.
d(
(a + 1) (2
=--arct
1a g \11
t
iG
+
r. 7t
a =-1,
I (-1) = J",(40- dx = x /4
'" =.2.-.2.
if
4 6 = ~
12
+ vm
__a arctg
V-+a 1t
\1=
1
V3
- -a·l .:::.._.:.:..
1 t· - 6 -]
+
In cele ce urmeazi1 vom presupune ca a =1= 1, a =1= o.

+ --a+l arctg Va
--
+1 - arctg-_-V3
a+l
=
Se observa ca functia de sub semnul integral a este para in V-a [ V-]
sin x ~i cos x, deci conform teoriei, se efectueaza substitutia
T' , d d I t"l ' 9 tg2 X 9 1
tg x = t. ,IllIll seama e re al,II e SIll~X= -1 + tg2 x , cos. x = _, = _ -;-;+ V--a + 1 arc t g
1+ tg2 x 12.a a
(V3 --
V3 +1)a V+a +
1
1.
' d f aptu I ca~ t g -1t = V-'
1 t 1t
= d
= __
1 + t2 , se
dt
precnm
obtine SI
• 0
6 3 g -4 1, x
Dacii 1 + a < 0, vom nota 1 +a = - ~2, ~ > O.
1 dt rat.ionala de sub
I (a) = ~1 [1 + (1 + a) t2] (1 + t2)
Dcci I (a) = C L (1 + (2) d(
(1 - ~2 t2) , iar functia
,
V3 V3
selllllul integl'ala se poate descompune in fractii simple, dupa cum
Se disting urm~'itoarele caznri : urmelLza :
1 + a> O. 'l'rinomnl 1 + (1 + a) t2 are radacini compJexe, deci

descompunerea
so face in modulfractiei
urmatorde sub semnul integ-raja in fractii simple 1 = At + B + _c_ + _D_ •
(1 + t2) (1 - ~2 t2) 1 + t2 1 - ~t 1 + ~t
[1 + (1 + a) t2] (1 + t2)
At + B + Ct + I) • Se obt,ine
1 + t2 1 + (1 + a) t2
1
Se obtine .11=0B=--
, 1 + [32'
C=D=-~'-
2 (1 + ~2)
32
A=C=O Deci
B= -.:.- , D-
a
- ---.a+1
a
(1
_1
+ (2) (1 _ ~2(2) =
1
-1 +-~2' -1 -+-(2
1
+ -2
~2
(-1~+-~2-)• -1--~( T
1 I __
:2(1
~_2_
+ ~2) . -1 +- ~(
1
308 309
iar: caznI Il.aE(e,e2)
Deoarece
daca x:>ln a
1 + [32 4
1(a)=_1_(2_2)+ G 2 (1 +[3 (32)In1+[3I/I_
1- [31 1 - 16X _ a I = {aeX -- eXa daca x < 1n .a
V5
~em
+ --[3--1n
1- L 1(tt) = ---+ ---=+ 3 ----+
___ 7t __ _1_+_[3 Y3
= 7t 1 a
~In eX + 3
a - dx In a eX - dxa
~2 ~a
e 1 (a +dt3 - t)
12(1 + (32) 2 (1 + (32) 1 - [3
1 +-~ 12(1 + (32) +
1'3
+ ("
)a 1 (I - dt
a + 3) __
- a +1_3)eC e-1 + a + 13 - 1) dt + 3_1_
- a)a(" (~t -
+ ---[3 1 1 + [3 n--.- __ [3 cu
~= V3 -
V - (1 + a).
2:(1+ (32) 1 - [3 3 + [3 V
_ t _ a1 + 3) dt = _l_ln
a + 3 a(a +33e - p) __ 3 -l_ln
a (e2 - + 3) a
3a e2 •
433. Sa se calmdeze
Cazul Ill. a:>e2• Avem eX-<.e2• Deci lex-a I =a_ex ~i
1(a) = J1(2 __I

eX - dX
a__
I + 3 , - aER. 1 (a) = ~:a _:: +3 = r 1(a ~llt + 3~ = -a-~-3 ~:2(+ + a + ~ - J dt =
Cazul I. a-<.e. Deoarece XE[1, 2],-
== (1+3_1_ [In t -.In (a +3 - tf1e = _1a+3L- r In e + In (a + 3 - e) -
eX:> e, I eX-
. aI = eX- a, 1(a) = CJ1 eX - <Ix
a + 3•
-In (a +3 _ (2)] = _1_1n
a+3 3+a-e2
+ 3-
Integrala se calculeaza efectuind substitutia 6x = t. Deci 1 (a) =
e (a e) •
= Jefe' 1 (I - dla + 3) • Descompunind.. functia rationala de sub semnul 434. Sit se calc1lleze
integrala in fracW simple se obt,ine
Deei:
1 (I -
1a + 3) = 3 -1 a C t- 1 - a1) 3+ •
~
'i-
_~7t4 U (x) dx, daca 11 (x) = \

{sin x, xE [[0, ~]
x' XE[-- 7t
4 '
4
0)
flU aj utol'ul substitntiei 1l(x) = t.
1 e- dl 1 dl
1(a)=-3--( - -1-- 3-a l-a+3
.!'-iJ1ltulparagrafului.
~ Be aplica formula de schimbare de variabila emmtata la. inee-
Avem
a Je • )e2e
= --
1
3-a [In e2 - In e - In (e2 - a + 3) + In (e - a + 3)] = u-1(x) =
xE 0, l 2' V2]
x,
= _1_ In e e- a + 3. {arcsin x, XE[-2:- 4' 0\.
)
3-a e2-a+3
311
310
Deei
n V2
4
. • '2.1t
t
0 -;;
/
. ('• = 0, se obtine 1 = ~o dx = 21t. tn cele ce - nrmeaza vom
~ n
-4 U (X) dx . ) '" t dt
-4 + V1 _ 12 dt = - ;~ + 1 r'!
1
2
I)JCH '
, _nnl1C a =1= O. Fnnct,ia de sub .semn1l1 integral a fiind para in

1)1e~ f' . 1 f ~ 1,' t .
,'Il si cos x, con orm teOl'lCl gener:), e se eectneaza
;1J suuStl lltm
435. Sd se calCllleze ~~. IX':"'" t san x = arctg t. ImiiJ cind tE (- 00, 00) atllnci
~ (I'" 0 t
.~:'cto' 2
E (- ~-, 2 ~i nn in intervalul
;;) [0, 2-;:] care s-a dat.
1= dx
Integrala se calcnleaza in modnl llrmator :
J4
o cos ct· + COs3.0
1= . + ~~'" ---
Funetia ------
cos x + cos3 x
este ~'"
o 1+ adl:cos2 X n 1+ adxcos2 x
impara in cos x; deei se face sub.
stitutia : sin x = t ~i se obtine
'"
1n prima integral a se efectneaza substitut,ia y =x - ; ~i so obtine
t'i
cos x dx
dt
1=(4Jo 1 + (1 -
dx
sin2 x sin2 x)2 =r 1- /2 + (1 _ /2)2
C
)0 1 +a cos2 x = ~T", dy (~dX
V2
.J
1+ a cos2 (y. + .2:)
2 = )--T 11+ a sin2 x
Jr 2"
0 (1 - /2) d/
(2 - /2) Efectnind in a doua, integraHi substitut,ia !J
X - -3;;
2
, f'
se oo\;me
Descompunem functia rationali1, obtinuta in frllctii simple

1
(1 -
A _ B_1•
/2) (2 _ /2) = -- ABC
1- /
+--+ +-_
Vi - /
1 t
..1-. __
I ]'2
D
+/
•
r 1 + adxcos2 x = (T
) .,
1 +" ,,,'
dy
(!I + "~) ~ \:0- 1+

.• co-
!}";,", ,
Se ootine
-2"' C-D-
- -
1
- 2V2 . Deci
Deci
•
Tmllld
,
seama ca Sill" a;
~ • 0)
= ----
tg2 x
1 + tg2 x
avem
V2 Vi J = '> (2
) '" 1 + adxsin2 x
,
1 ~ -'-I;,
2 -'2-'-1'-
1-/0 - ~In
2V2 Vi +
V2-/iO T ~-'-
2 [In 2+
2-V2 1'2 In 3}
Vi _ -'0 .,
dx
=2
tg G- - 0) dt
J = 2 lim ( tg2 lim ( 1 + (1 + a) (2

436. Sd Be calcnleze: X
<-to J -'if +< 1 + a 1 + tg2 x

£-to Jtg(-T+<)
dx
1- (",1 + Jo a cos2 x
, la>-1. ') tg(~--)
=~
312
= v'~
1 + a lim &-+0 arctg Vi + at \ .)
tg ( _ %-
<
+ E) VT+U .
313
.~
llifel'ite metode sa se calcnleze
437. Folosil1d diferite metode, sa se calo1llezc x2 dx
_ 1'1+
1= ~3 - . x2
2 (x + 1)dxV x2 - 1 Va
b
b
- 4ac
Integrala
> 0, a
este de fOt'ma
> O.
t R (x, Vax2 + bx + c) dx, eu lJ2_ Integra1a este de torma ~a R (x, Vax2 + bx + 0) dx ell a > 0,
- Seriem r~_ ,lac< O. Faeem substituth1 VI + x2 .= t + x. Prin ridieare la
at,rat obt,inem + x2 t2 + 1 = x2 + 2tx, de unde
(3 (X+l)Vx2-1
J2 dx x= _,21
1_ /2 + I!
dx= ---dt,
212
/z
\1 + x2 =1 +--= --.
1 - 12
21
12+ 1
21
~['J2(X2 - 'r
1) X-I
x +1•
Dad\'x = V~' t = V~; dad\'x = 1, t = V2-1. Deci
Ef
1 ee ,uam
t ~
su stltutla
b"
1 = Vx--;
+1
X-I
0 tmem
b'
x =, __
12 +1
_
, elx -=: 1 1
= - (12_1)2
--.
4/ dl D aea~ x = 2 ,1 = V-3; d aca~ x = 3, t = Vz. D eel. I = _41 ~V3_ (1_12)2
-- elt = -14 (12-2 - -1
13 212
-21n t
) \V3
-
V2-1 V2-1
2 - 3 Vi
= 2.. In __ 3
(V3 ~/2 = - ~r3__
3+21'2 6
1= - (Vii ~/2
JVz = JVii I V2 - 1'2
1 1_.
1'3
.1
i
o b s e r vat e. Integrala se mai poate calcula cu ajutorul substitutici
o b s e r vat i i. 1. Integrala poale fi considerala de forma
1 sin / 11' ••
X = --' Dcduccm dx = -- dl; peutru x = 2, / = _; ~daca x = 3, I=
cos /
= arccos ~. Deci
3
cos2I 3
t
(b x,. (a + bxn)P dx cu In = 2, n = 2, P = _ 2..,
2 In +n 1 + p = uumiir inlreg.
I - dl,
1
Facem substitntia 1 + x-2 = 12, de uude x = (12 - 1) -!, dx = - (12-1)3/2
arccos - 1 1
arccos - 1
I I arccos - l+x'=--. I) [2
r
3
1- __ - I -- -tg-'63 .• /2 -1
2 1
r-~7t 3 1- +dlcos / ~ 7tarccos '32 cos2
dl :2 = tg 21 7t
3
-
= tg Pcntru x = 1'-3 ,I = 2; pentru x = 1, 1= 2. Obpnem
3 . 3
1 dl
-4
-
4
-
4
- 4
J= __
Iusa- tg -a:2 = IV ---_.
11 -+ cos
cos ry; U
rmeaza ca g
-. t
arccos -
2 •3
= ~2 V2'(12-1)2
= __
1
~2 V2 \-(1_1)2
---+--+--
1-11 1
(1+1)2 ·1
1+1 I dl=
ry;
2 - 3 Vi
1 1
,(' +:
11- 31 = V: = ~~ _______ +In-- =-In-- 6
4
=..!..[ 1 \2Vii
1-1 1 \2V2'
1+1 1+1\2]1
1-1 V2 ,1 3 + 321'2
~i J = 1'2" - 1'3
315
314
~
2. Integrala se mai poatc ca!cula efectuind SllustituPa x = 19 I. RezUltii
pe de aWL parte, fadnd S1lbstit1ltia y = x2 + 2x, avem
n n n
(x2+2x)dx=± y Y_-'
1= -. --- dx = --_ dx = _ d.1: = ~1-2 ~3
0 d
Vl+y
--- 1
6n sin" 6" l-cos2x
cos2 cos3 cos3
~4
n COS
tg2.1:
x 1 X
~4 x
X
~4
_ ;t:
6 Ultima integrala fiind binoma 0 calmtlihn eu aj1ttonil 81tbsti-

n n t/l,(iei i'~=VI+y ; obtinem
= --- dx - •
~
-n4 cos31 X ~ Tt4 cos(t!:X
-- L2
(
1
(x~ +2 x) dx = ± ~30 y V 1d+y = ± 2 ~o-1 (-
y t2 - 1) dt =
6 6
Tt
-n - Tt
=±23"1-t1=±3"'
(/3 r n 8
PClllru a calcllia -,
4 COS3
~ 1t' d.l: X
pornim de Ja integrala
4 cos
~ 1t'
--=
<Ix;l: 4 coso1 X
)• 1t'
__._. cos x dx ceea ce contrazice 1'ez1lltat1ll dedus anterior pe cale di1'ecta, Unde este
6 6 6 greseala?
1 , Rezolvare cO/'ecta. Substitut.ia y = x2 2x este echivalenta +
care se intcgreazii prin parti noUnd r (x) = -cos"__x , g' (x)= cos x; outil1em ell x = - 1 ± VI + y, y::> - 1.
VI + y. Obser- Fie x = -1 +
n
yam ca daca y cre~te de la -1
la + 00, x cre~te de la - la + 00. 1
Deei prin substitu~ia x = - 1 + ,VI +y, x nu acopera segmentul
Tt Tt Tt 1t
.1: Sl!l
-2 ~4'"---dx
Sl!l
= y-2- ---
- 2 - _ 1, obsel'vam ca daca y descre~te de la + 00 la -1, x cre~te
de 6 un <Ie 6 6 6 6'
de la - 00 la -1. Prin urmare, prin substitu~ia x = - I - VI + y,
n n x poate acoperi numai segmentul [-2, -lJ.
Scriem
J( -n6
4 ~cos3 X = 2.
2 J( - Tt4 ~ COS x + 8 Y26'_ 2
lIrmeazii ca
6
L2
C (x2 + 2x) dx = L2
(-1 (x2 + 2x) dx + L1
C (x2 + 2x) dx,
1t
I= 8 V2 - 2 _ 2. ( 4 ~ = 3 V2 - ~ + 2. In __ 3 _
In integrala ~~: (x2 + 2x) dx facem substitutia:
6 2 J 1t cos x 6 <1 3 + 2 V2
6
439. Fie x = -1 - VI +y ~i obt,inem ~~~(x2 + 2x) dx =

1
L2 (x2 + 2x) dx.

--- --=- --.
- 21 ~-1 Y dy
0 Vl+y 1 y dy
2 ~o_lVl+y
Galculind integrala d1lplt regulile obi;muite obril/em Daca in ultima integrala efectuam substitu~ia
-
-2
(x2 + 2x) dx = -',
3 _2
+ x2 -2
= _3 +1 38
+ 4 = O. t =-:
V-
1 +y, :1\-em
~-1
-2
+ 2x)(x2 dx = -12 ~10 (t2 - 1) dt = --. 2
3
)1 ~.1 '11 11 1 ( )'
3IG
317
-------- .....•
1
Integrala L1 (x2 + 2x) dx 0 eaIeuIam eu ajutorul sUbstitutiei

~ rp' > 0 dad\' x > 0; deei cp (x) este eresditoare ~i deoarece
(x)
,-= 0, rezulta ca cp(x) > 0, pentru x> 0, adica x aretg x >
X = - 1 + VI- + y ~i obtinem (1.
L1 (x2 + 2x) dx ="3'
2 II (1+ X2). Aplicind proprietatea 6 enuntata in introdueerea
itolu1ui, deducem ca
In eone1uzie, r2 (x2 + 2x) dx = o. 10 10
()2 xarctgxdx>( )2 In (1 + x2)dx.
rele 440. PdNl are

integrale a calC1tla
valoare £ntegmlele
rna£ mart3sa se arate care dintre 1trmiitoa_ c) Daca, 0 < x <~,2 0 <sin x < 1, iar sinn x> sin" + 1 x.
(2 In (1 + x) dx sau J1 1 + x dx,
a) J1 (_x_
'ezulta ca
-
7t
-
7t
10 10
sin" x dx> sin",J-lx dx.
b) t~ x aretg x dx sau t In (1 + x2) dx .
~02 ~02
7t 7t 441. Fi'i1'a a calcula efectiv integl'ala sa se amte ca
e) t2 sinn x dx sau t2 sin"+! x dx.

_<.
31
--dx<.1.
~7x_3
4x+5
a) Vom arata ca dad 1 -< x <. 2, atunci In (1 + x) > _x_ Fie f(xf=,x.-3. Intrucitf'(x)=_8_, > 0, rezulta ca f(x)
l+x :' ~ x.i+ 5 (X+5)l
'~stestrict crescatoare ; deci daca 4 <. x <. 7, avem
Notam (( (x) = In (1 + x) - _x
1 + -.
x Avem cp (0) =0 ~i q/ (x) = (1)
f(4)<. x-3<'f(7).
x +5 .
= _1
1 + x 1_ = (1_x_'+x)2_. Rezulta ca pentrll
(1 +X)2 x > 0, cp' (x) > 0,
deci
x >
cp(x)
0, cp (x)
este
> O.cresditoare. Deoarece ~(o) = 0, deducem ca pentru
Deoarece f(4) = : 'f (7) = .~' putemserie inegalit3,t,ile(l) astfel
Rezulta J1(2In (1 + x) dx > J1 1 + _x dx.

(2 _x_· l,,;::x-3,,;::1
9""" x+5 """3'
b) Vom anIta ca pentru 2-< x -< 10, x; arctg x > In (1 + x2).
Notam cp (x) = x arctg x -In (1 + x2) ~i cp' (x) = arctg x + Aplieind proprietatea 8 enun~ata in introducerea capitoluIui,
'obtinem
+ l+x21+x2
-- - -- = arctg x - --.
x 2x x
l+x2 Nu put em trage mCl .. 0 con-
_ ~ -- x~ - .
cIuzie asupra semnului derivatei.
CaIcuJiim cp" (x); gasim
2-_7-4/~7x-3d
3 9 4x+5 /7-43 -1
442. Fara a calc1tla efectiv integmla sa se arate cd
"(x) - 2X2
9
•
1
cp - (1 + x2)-
Deducem cii cp" (x) > 0, oricare ar fi x, _ 00 < x < 00; deci 1 < ~o ex' dx < e.
cp' (x) este cresditoare pe toata dreapta. Deor rJce (('(0) = 0, vom Funetia .f(x) = eX' este strict crescatoare. Deci daca 0 <. x <.
318 <1, atunci 1<. eX' -<e, din care deducem inegalitatile cerute.
319
~
443. Sa 8e determinex p'1l1/Ctele de maxim \~i de minim ale juncti , De aici,
el.
lJ'(x) =t eX' (x2 - 2) dx, XE (- 00,00). .!-

dx 0
~81n x
Vl-t2 dt =-F(sinx)
d
dx
--F(O)-
d' dx
Pnncte1e de extrem sint puncte1e in care deriy~t~ se ann1eaz'

=1':. (sin x) . cosx=Vl ·cosx
-sin2x =Icosxlcosx=
~i i~i schimba semnn1. Ap1icind proprietatca 12 enulltata in intro~ = cos2 x·sign (cas x).
ducerea capito1u1ui, deducem_lJ" (x) = eX' (x2-2). Daca x ±V2; =
lJ" (x) = O. Pllnct~l x = - V2 este un. p.unct de maxim in tilllp 446. Sa 8e lkrno118freze ca
deratiL
ce punctu1 x = V2 este un punct de mmlm pentru functia consi. 7t
444. lJ'ie (2' sinD x dx = O.

1im )0
n-+oo
)., Fie z; >0 dat. Atunci

7t
t
_ s: 7t E
G (x) = ct. elf. (1)

Sa 8e calC111cze G' (x) . \T
•0
sin" x dx =~30 sin" x dx + ~:
"'3
- 3' sinll x dx + )7t(22 • sinD
3
x dx.
o metoda consUl in a calcula efectiv integr:1,la ~i apoi a deriva In interva1ul

fnnctia obtinuta.lnsa primitiva functieij(x) = ex' nu se poate exprima
cn ajutoru1 functii10r elementare. Vom nota cu P( x) 0 primitiva
~1 functiei j(x) = ex', deci P' (x) = j(x). Ap1icind integra1ei (1)
formula, lni Leibniz.Newton, obtinem
x3
G (ox) =)0 e,t' elf = lP (x.3) - P (0), _ 3

de nnde ..:..-~ sin"
~~
3
x3
7t
G'(x) =~(d.<:Jo et• dt = ~F(X3)_..!!...P(0)

d.<: dx 'c~ 2 cas -:3 < -2 cas n -3 ~I ~2 sm x x <
sa,u (7t
3 )
2z "z 1; Z •
2--S . II
7t •
d :3
Z
Deci
G' (x) = .3X2 P' (.'13) = eX' .3x2
7t
dx
[..!!...p (0) = 0]. - sm" x dx <- +- cas -.
~-;;-
o . 3
2z 27t II 3Z
445. Sa 8e calculcze
Deo<\rcce cas ~ <1 1im cos" ~ =0; prin urmare, exista rangul N( e:)
3 ' n-7OO :3 ..
~dx Jo
("in X VI _ t2 dt. astfel incit pentru n>N (e:) sa avem ..
N ot:~m en ]I' (:c) primitiva functiei
formula lni Leibniz·l\' ewton, obtinem
j( xf = VI _ x2. Aplicind 1':'
-cas
2
n
- It
3
<-,'
3
e:
7t
):in X VI _ t2 elt = P (sin x) _ F (0). In concluzie, 0 < ~02 sin" x dx < e: pentru n > N ( e:).
320
'321
21-C•143
447. Sa se calculeze 8. On ~j1ttorul integralelor definite sa se ealculeze limitele w'ma-
11:
toWfCwl'~il"lln :'
In = f4
, 0 tg211 X dx. a) S " =-\-
n0 [1 + 24 + 34 + ... + (n -1)4 + n4].
Avem
~ 4 (n-I)'
+ -e
n' nz .
II'
1':' 7t' b) S ti.) =_1_
J!- en' + ~n 2 e'" + ••• + n -J!' 1 e 11 J!
In = ~~tg2n X dx = ~~tg2n-2 x·tg2;r d;v
11: 11:
C) S" = -n1 lV 1+ -,1 + 1 + -2' + ...
J!'
l! J!'
= ·0
\4 tg2n-2 X (1 + tg2 X) dx _ Jo
(4" tg2n-2;V d,'i'.
.. , + 11V1+ r + V 1+~.
( -/-1
n- 1 n' ]
11:
in integmla ~: tg2n-2 X (1 + tg2 x) dx facem i;lIbst i1nt;ia tg x =, :1) AvemB"

,
=-.- J!
1
~
1
+-.-+ ...+-.-.
1 24
n ~
1
J!
114
~i obtinem formula de recurenta Fief(.T) =

x4 definita pe segmentul [0, 1] ~i do diviziune a segmen-
1
tului [0,1] in n intervale partiale egale, adica
I" = --- 1 -211 -
/"-1'
d:O<-<-<
1 2 J!-1 n
... <--<-=1. '
n n n 11
de unde
~.~.nOL,alnXi
,_:1 = -,ni. t = 0, 1, ..., n. Observam~ ea~
I" -1 = 2n 1_ J _ I,,_~
........ . ..... s" =f(~)~n 11
+ f(~)~n 11
+ ... + f(~)~ n n +
1
11:
+ f (1) -n =f (Xl) (Xl - Xo) +f (X2) (X2 - Xl) +
I?- = ~3 - 1] = ~3 - (4
Jo tg2 X dx
11:
... + f(X"_I) (X"_l - X,,_2) +f (X,,) (X" - X"-l)·
dx = ~ _ 1 + ;;. Funetia f (X) = fiind continua pe [0, 1], este integrabila

= + - ~~ 1-
X4,
cos2 X
cos2 x :1 4 pe acest segment. Rezulta ea
r
,1"
I
Deci
lim Sri = f(x) dx = x4 dx =-5 =-.
1
5
,,-."" ~ 01 •\10 0
I =--I 1 1 X61I
I
II
" 211 - 1 211 - 3

+ __ 211 - 5
+ ••• + (_1)"
3
I (_1)"+1
-L- I I h) Avem
I; 1 4
("-1)"
+ (_l)n~. S" =-n - e + -n e + + n---
n 1 e --',,-- + -e
n
.
'f , If1;;-11 2~ n (-;,t]
,,322· 323
Considcrind functia f(x) xeX' =
definiU1 pc [0, 1J ~i divizi EXERCITII PROPUSE SPRE REZOLVARE
d a segmentului [0, IJ in n intervale p:lrtiale
n egalc prin pu~ l~~ea
C eJe
x,• =~,n i = 0,1, ... , n, observam ca Sn = .'" f.L.J

t~1 (Xi) (X. 1 _ x.'-1 )~ 449. para a caleula intcgralele, sa se rlemollstreze 1lrmiitoarele
t'"/DgalitiUi :
Functia f (X) = xex' fiind integrahila, rezuH:'""t cil Iirn
n-.oo
c,
A..)n ::::::
,u •
a) 16 -<. --
x+2 d.l.. <.9.
,= ~I.xex, dx
o
=-')1.(e -
-
1).
3 ~o4 z~
b)VIO <.~~:VX2 + 1dx<.V17.

c) Fief(x) = VI + x2 definW1 pe [0, 1J ~i d 0 diviziune a seglllen.
tului [0, 1J prin punctcle Xi =~,n i = 0, 1, :2, .. " n. In accst caz, c) ° <. ~o.143 ;T, In (1 - ;1:-) dx <. -1 1 n -4 .
" 2
Sn = ~f
i~O
(Xi) (Xi - Xi-I)' Funct·ja f(x) = VI + ;(;2 fiind continuape
.
7t
d) e-sin d.T ~ ~ (1 - -; ) .
[0, IJ este ~i integrahila: deci
• lim Sn
n-+oo
= .0 \1 VI + x2 d:l.'. FUl1ctia
~02 x
de sub semnul integralei este de forma . R (x, VJ + x2), trinomuJ 450. Si"i se calc·ule-oc
de sub radical avind radacini complexc.
Facem substitutia VI
Deducem
x2 X t. + = + I~Sin
eX'dx
Jim -(I
x .,
R. -1.
x2 + t2 + 2tx = 1 + x2, X ----, 1-
21
12
Z-+i;' ~tgX
(I
e
x'
"
dx
451. Ji'ara a calcllla illtegralele, sa se demollstreze egalitafile :

dx
1+/2
= - -- 212 .
dt ~i VI + x2 = --
1+/2
21
,
a) -dx
d (-sin
\ arCSIll x dx = xcos X.
Deci Pentru x = 0, t = 1 ~i pcntru x = 1, t = V2 - 1. .0 x . )
h) ~((+2XVl
dx )0 + tdt) =2 Ix + 11 (x + 1).
C Vl
Jo + x2 d.T = _ .!.
4 .fV2"-1
J1 (1 +1312) 2 dt = ~4 )VT-
C 1 (I +1312)2 dt = 452. sa se calc1lle.ze 1l1"matoartJle integrale definite:
7t
=- - +t +- dt =- ~In t +_ R.2(V2"-=-1).
41 ~IV2=-I (1IS 2)
I 41 ['I IIV2-1 2
1211 V:!"-I a) ~02 I sin x - cos x I dx.
R. 4.
1 Y2-1
__ 212 r ] =2In(V2
1 -' + 1) + 2 V2. b) ~~2 I x2 - 11 dx.
324
325
Qe
c) r !In x - I) ax.
R. 2 (e In 2-1).
1
dol' H. arctg-':!
1
C)
~{f (2.r2 + 1) j!.r2 + 1
a) r2 min [(x - 1), (x + 1)] dx. n.2. u
" n.r:. ••
C
d) Ju .'I: + d.r -
Va2 .r2 •
e) J(4 " max [tg3 x, tg x] ax. H. In 2 _~.

4 2 n. V3 _ r: .
3
0" e))l(2 VX2=l
~dx.
f) C-
Jo 4 - 2dxcas x n 7t
.•1
H. 3;; .
2" d.r
• V3' f) ~o V (l- x2r; u:r.
1(j
g)t 3~' II 7t
454. Si~ se eale'1I1eze :
. V-~
2
3 .:1 dx
a>-1.
11)~! V7x + 3ax. 21 H) ~1 x4 + a.t'2 '
n.~[24 Vtf - 5 VI0]- 1 2 1 2ia

H: I'll a = 0; - - --
i) f In3 x a:t. H. 6 - 2e.
2G
81
pont
(l _ 3 I a +
Va al'ctg --.11--1
:3 pentrn a> 0;.
----
2 1
In (3 - V~) (1 + V~) pont-rn - 1 < a < O.
J): ~ oa V7 v-:-
+ " a-.r3 dx.r- H. 141 a3{1a-
20 .
3a
3
2a V - (l
dx
(:3 +V- a) (1 - V -
7t
a)
O<CY.<-· 2
k) t VX+1+V(x+1)3
d.r
n.!:...
H
u) ~2
x2 + 2x sin ex + -4
1
..
(":; 'Ix V +-
R:~
35
daca Ot =~,
6
-==-==_arctg------ sin2 ex
.1 ~O./"'=::,.0':<-,
uaca 7t.
6
1+ __ 2 I -.
n·~llr.!!...I _ - sin2 ex - + 5 sin ex
1)~ o -~n2 6 x V ·1
1 4
25
453. Sd se calculeze urmiitoarele integrale definite, 1ttilizind ]Jcuint 1

-- In
-'V
-----======
"+sinex sin2 ex - ••
X
fiecare integrald toate metodele C10lOSc1lte:
. " ex - "41
2 V Sill" 3+' Sill ex + V ..
S\l1- ex - 1"
1
a) Jca_ a x2 +
V a2 dxx2 • n. a2 [V~ - In (.'3 - 2Vi)J.
dx V
b) C
3
-_ ~ H. V3.
2 + sin
X -------_-=--_-_-_-:....-
ex + sin2 ex - :
uHca-
.1 ~ 7t
_-_-.,... 6 < r:I.<-.
1:
2
Ju (x2 + 3)2 24
2 + sin ex - V sin2 ex - +
326
327
~. ~
C) -----, a~ O.
)2o x2 + UXax + 4 UX
1+ cos2 x R: 3 V2 arctg vi
R :-
41
daca a =4; V 16 2- a2
.. arctg __
V~4 + a daca a~<4 ;
v
It: 27t V2.
-=-====
V a2
1
16
hI --===
a+
a -
. V a2
V a2 -
- 16
16
4
4
+ a - V a2
+ a + V a2
_ - 16
16 daca a > 4.
C" -;in4 x dx cos4
(,.J)o + x
- -
"
d) (1
J-.:.
2.
__
e2X + ae-2X
U_x __ , a >_ e2
d) (T
).::.-_ ux ;r
cos x sin + sin3 x
6
R : -21. ( -e1 - --:-

1) dacav a
e2 = 0; 2 V-
1a arct g (e2a - +e)e3 Va dacav a >0; R: In Vi).J + ]'5 2_ 5 I n \ 1'3
V2 -.:. V5"+
- 1'5 + 11 I+ 1'5" 2+ 5 1n V3 1 + 1'5
1'2++ 1 V5
4(3
_I_In (e2 +
I (e2 - (3) (e -+ (3)
(3) (e (3) I en ~ = V- a dadi -:- e2. < a < O. 457. fie 1m" 4i =,-0 xm
( (1 - x)" dx. Sa se arate ca:
455. Sa se calculeze : m! II!
1mn
(m+II+1)!
a) \3 -----,
'l/x-al+1 UX a E (-
• 00, 00).
!
dx -
458. Sa se arate ca dacafunctia f este para, at~l1uiL! f(x)
H: In 42-a
- a daca a -< 1; In (4 - a) a daca a E (1,3); .!
= 2 -0
\ f (x) dx, iar (7ac(t functia f este impaJ'(l, at'/lllci
In __
a-2a_ daca a >- 3.
dx Ll
C f (x) dx = O.
b) ): /x2-a/+30 aE(J, 25)
459. Far(t a calc1tla integralele sa se jnstifice 1lrmiitoarele rez1lltate
R : --- 1 arc t,0' -------- 5-Ya + 1 .1 n -'-"'--_==-
V~+;Va+30 X
n
V30-a 0 V30-a(1+30-a) 2V:~0+a; Va-Va+30
. 2-V~
a) ~T n' sin x tg2 x c1x
4
=0
X 2 + Va + 30 •
b) ~1 -' :f3.-dx =0
456. Sa se calc'uleze : -1 1 + x2
a) R: 2 "j/37t.
. )3n
o 1-
x
sin2d x cos2 x;
e
) ~; x· cos
- 2:..
3
9
x dx
')
= ~()0~
2
x co;:; x dx.
-328
329
---
[0, a] -?- R N otind
4 60 . S·a so l'ezo Ive ecuatw, '~'"yO! x V' x"
<Ix- 1 =-,12' 1;
n. x =2. 464. Pie f1lnCtia f: monoton Cl'escatoal'e.
1'" = ~ao f(t)dt-5:..~f n ,,-I

k~u (
7,'5:..,
n)
461. C·u ajutol'ul integl'aIeIol' definite sa so calculeze lhnilele Si/'11/';/
'l
avwd lonnen1lI genera . , I)r
sa- .~e demonstrcze inegalitatea
a) 1/" =-1 n2 [
--+--+--+
+
II +
1 1 + :~
'.. n 22 2 n :32
0-< I'"
a
-< -n [f (a) - f (0)].
Scriel11
H. In 2 - ~,
... + + 2n - 1
_(n_-_l_)2
2n
-n21' 2 (k+l) ~
b) II" = _1n6 [1 + 2" + 35 + ... n5J. R.~. 1'" ='~l(

k~O Jk _a
" "[f(t) -f(k~)ldt. n
Ii
465. Fie funetia f: [0, 1] -?- R, creseiitoare in interval'lIl [0, ~],

c) '/I" 1n [.-v--+
=-= V 2 +
1 5n V4 -+1 5n + ... o
Xollnd
< ~< 1descrescilloare in inlerva1111 [~, J lJi avind maxim1ll.M 1 f ( ~).
n.
... + V2n 1+ 5n ] • = ~> + +...+
V7' - V:=',
1'" (x) dx - :1 [ f(:l) f( ~) f(::)}

8(1 se arale ell
462. Daca f1lnctia f: [a, uJ -?- R e8ieintegl'abil(l pc [a, bJ atullci
fllnetia :
----
M-{(O)
n
~1,,~---
./ • ./J1-[-{(1).
n
=~>(t) dt definitape
F(x) [a, bJ
. ~66. Pie functia f :[0, aJ -?- R, derivabila, C11 derivata r i1l1e-
este 1ipschitiana pe [a, bJ (adica exista conRt;Ulta k >0 asHel C,1 yra/n/ii pe segmenf11l
8e o/'ate cil
[0, aJ. Pastrine] nolatii/e din exerciti11l 464, sit
IF (x) - F (y) I < k Ix - y I
pentru orice x, Y E (a, b)). lim

"-+00
'/1'1'" = 5:..[f
2
(a) - f (O)J.
463. Pic funetia f eare admite e]eriIJa(ll de, (m1illul al doilca 1~1 Aceea~i metoda ca in exercitiu1 ·HH.
intel'varlll [xu - 1', Xo + 1']. Sa se arate elf e:Tista '/II/ IHllIct ~ E (xu - I,
Xo + r), aslfe1 illcit sa aVfm
f" ,467. l"~c11tnctia f: [0, aJ -)- R, ilerivabilii de dow'i ori, ('U delivata
lillerl/'afnill pe rO, a]. N otme1
- f" (~) =--;;- :3 J(0+7
·1"o-r [f(x) - f (x,,)J (}JJ.
1'n ('1 f
=. Jo (t) dl - 5:.. ~n
n k~l f ( '27.: - 1.-!f-
_n ) .
Tincm :;;ema de ega1itatc;\.
~a 8e al'ale u1
f (a;) - f (xo) = (x - xo) r (xo) ..L (.1:-
I
2
XO)2 f" (c.)r
_ , "\1 < ~< x'
liru1121'11 =-
a2
[f' (a) -- l' (0)].
n-too 2·1
330
331
468. Sa se al'ate 'ca :
E1~il!d reztllta,lele exereiti1ll·ui 470, sa se dernonsi1'eze ca
a) 11-+
Iim(00 __ 2_1
2ll + + __ 2_3 +
2/1 + = In .) 1111 ------- •- = 7t
+ 4/1 _
2 1) I. [ 1·3·5···2·4·
"-+00 .(211
·211 - 1) 12 /I
l'
b) "-'Iim
00
112 (In 2 - v,.) =~,32 l1nde
2 2
'On = ---+ 1 +
2/1 2/1 +3 + '" + .
2
·Ill - 1
474. Sa se araie ell,
1
_ (2)" dx =22n~
C) Iim
11-+00 ·1/1
112[_-:-_' -t i~1 /12 +1 i2 ]=~.
4
~o
Stabilim 0 formula, de reeurent~L

(1 (2/1 + 1)!
d) ,~~~ n:l [-21-/1 - itl/l2 -1- 21ill + i2] = -91-6 • 475. Pic ~il"ul
Se apIiea exereif.jul 467. 1
S" = ~o (1 - (2)" dx.

469 .. Pie f111lctia f: [a, b] -~ R. derivabila pc aecst segmeJ/t .5i
(a) =
fastfel f(b) = O. Sit se demonstreze
incit cd exista eel p·utin un 1)101('( ; Sa se arate elt lim
11-' 00
S" = O.
476. Pie functiile f I}i g definite pe segrneni1/l [a, b], CIlI valori
If' (E)- I > _4_ (b - (b
a)2 Ja f(x) d.1;. rcale de n ori derivabile I}i C1/ deri-vatele J<"> I}i g(lI) iniegrabile pe
470. Sa se (11'ate elt [a, b]. Sa se araie cd arc loc fo nn'lI Ia
daea In = 2k J/P'>(l)g(i)di=
(b p~o(-l)P[P"-P-l)(t)g(P>(t)]
("-I )Iba +
n 2.4.6 2k 2
b
1", ~ )'o 8;n'" x dx ~ 2·4.6 2k , dadi

. 5 ... ..2k(2k+ -1 1) .
{I,1 . 3 3·5· -'-=- ,
m ~. 2k + 1. + (-1)")/ (i) r/") (i) di
(fol'mula de iniegmre prin pltrti de o1'llitw.l n).
471. Polosind rez1lltat'/ll stabilit in cxcrciti'lIl (J 70) sii se ealcl/'
477. Sa se siabileasca
leze . 1/
1-.1
1<1
0
11111 v-l-x2
x" dx.
f(x)=f(a)+f'(a)
.fol'rn117a
x-a11 + ... +p">(a)(x-a)" /II +
= (_ 1 )" __
472. Sd se amte cd lim
473. Folosind
C ;r;m (In :x;)" (Lv
1-.0 J/(m
inegalitaiea
/).0 + 1),,+,
11_'
In formula de integrare
t
+ ("pn+l) /II I)" di.
(i) (x
prin part,i de' on]inul

-
n, inloeuim b eu
sin211+1:x; < siiJ211 :x; < sin211-] x x ~i g (t) eu (I - x)" •

111
332
333
478. Fie g 0 f1lncfie care admite 0 derivata continU(l 8i eli .' n. Nu e;.;tc integ1'abiliL
de zero in [a, xJ fJi f 0 funcfie care admite derivata de orelinqtl fe/I/d d) f(,v)" -_ { sin"
0 dadx daca
x este
x este
i1'atiomtl
rational
continua. Sa se arate ca rest'ul rn al dezvolt(lrii in serie Taylor / -+- 1
di1Wl n, in jur1tl PWWtUl1li a, poate fi scris sub forma e 0/', .
(lrfi/lill'i pc 10, j 1. 1t
(x ~)n ((nH) (::) sin x
1'n(X)=[g(X)-g(a)J - II! g' (:;)
~ "'.o<~<x, dx f:11'a u tilizal'ea unei
482. so. se eale·ule:;c )()
(~ sin x + cos x
Folosim rezultatul obtillt1t in exercitiul ,17,1.
81;/li /IIbiiri de varia,bile
n.~4
1t
479. Baca f: [a, b J -)- Rare 0 discontin ;litate de spera in/Ii in
punctul xuE (a, b) .~i F (x) = f
/(1) elt, atulIei 483. Sa
_
se ealc,uleze
x - Sill
~ o~ sin2 1 sin x2xcos x+
. dx utlllz11ld metoda 'tnte-
, , •.
R.1-~
Urn F
h~O (xo + h) 2h
- F (.1:0 - h) = 2
_1 [f(xo + 0) + f(x'o-o)]. griil'ii jJl'in piir!i 4
480. Fie
484. Daca f este eontinwI pe [0, 1], at'lllIei): xf (sin x) dx =
f(x) = x
= ~.) ~ ~1t
0 f (sin x) d.t:.
{XE
1, (~), daea XE
daca (O,lJ,
x=o, 1
definita pe [0, 1]. 485. Sa pelltl''Il fUl/ctia u (x)
se caleulcze ~ 1< 'u (x) (Lv
a) Sa se calC1lleze "'~o x .
lim xE (_1_) 4
b) Sa se cerceteze integrabilitatea funcliei.

R. a) 1; h) functia este integrahila.
== x 1daca
daea XE
to'b -
(ex x E [-[0, -'-'
~4 1,' 0] '
481. Sa se 8t1ldieze integrabilitatea unnlUoa/'elor JUJ1l'?ii: CII ajutor·ul s·ubstit·utiei 'Il (X) = t. Sa se verifice apoi rez'ultat,ul prin
calc111 direct
a)f(x)= +daea
{ 2.•
1 = ° x E (0, 1J
x X daca
sin _1_ U.Nueste integrabIla:
,_ H. In -
V2
2
+ e-~.
definita pe [0, 1J.
486. Sa se ealc1deze
h)f(x) = x2
R. Este integrabiliL ,I) ----- , E R.
{sin X =X0,
_1_ dadi
rL, ~
1 daca E (0, 1J, _. )1o (1 + x") coso f3 - 2.1: cos dx
f3 sin rt. + sin"(/. + coso f3
definita pe [0, 1].

R. _1_ daca cos ~ = 0,
c) J(x = sin2 (/.
f') {
x° daca
daca xxeste
este irat,ional
rational n. Nu este integrabiliL 1 cos sin rt.
definita pe [0, 1]. ~ • [arcto'b
f3 -
cos f3
+ arc t g --cos
sin rt. d·
aca
[:t
cos A -I- 0.
f' ..,
-334
335
b) [3 x-
2 cos oc + sin
J2 2X2 - 2x (sin oc + cos oc)
oc
+ sin 20c 491. Sa se arate ca dacit f este ·integrabi/(i, pe [0, 1J at1l11Ci au.
2. - SIn
2TO . dx R.In 3-sin oc
ex V~3 - -sr<
----
cos ~ ~negalitUtile
C) L (sin6 X + COS6 X) da:.
n ""'--- 5;:
8 a) (~~ f(X)dXr ~~~J2(X) dx,
d) x + 2 dx.
}1o (x2 + 1)2 1
R'-(3+::J.
4 b) (;SI[I"')(]",
0 ~ C e/("')
Jo dx.
e ) ~TO
2
-------
rcos 3 x
X2
(sin2 x
+
+ cos x-sin
2 cos2 X)2
2xJ 1
(X
n.- "
-2
2
492. Daca f l;Ii g sint
n
eonti1!1te
_
.~i pozitive pe [a, bJ a t1111
ci
Se efectueaza 0 integrare prin parti. lim

n ••• ""
V g (x) (f (x)" d;c = "'Emax [a, b)
f (x).
1
V'3 x arctg V2' x
f) t V(x2 + 1)2 dx .
R. 2 arctg - - _" arctg _.
493. Daca f
I
l;Ii g sint ~onti1!1te .~i pozitive pe [a, b J ~i verified
"TO
dx . V- 21 V~
2 IV23 f(t)-<'K+~ag(S)f(S) dspent1'1t tE[a, bJ, Kfii'ml 0 constantiipozi-
g) \- tivii at1tnci are loc ineyalitatea
'0 1+~' 0 <z <1. R _27\'
SIUISldS
'1'-=='
l-E2 f (t) ~ K e a pentr·1/. orice t Eo [a, bJ
x
(Lema lui Gronwall).
h) ~: V (l-'X2) '0 -oc2 x2) dx, 0 < CI. <1.
494. Sa se defineasca a junetie contin-Illi f pe [0, 00) pentru care
R. = _1_
2::<
In
(I-ex) (1+
1_...L._,
2ex2+2cx
_oc --=.
V1+oc2)
lim~
e-+oo x ('" f(t) dt exista .~i estejinita dar limf(x) 1m existii.
r
Jo x-+ 'XI
487. Daca j este integrabila pe [a, b] fJi '"

j(X) ~x = 0 pent!'/( R. Orice functie periodica neconstanta care este continu:l.
orice [ex, ~] C [a, fj] aflunci j este egala Cll zero aproape peste tQt.
6.2. Aplicaiii ale integralei definite
488. Saeste
integrabila se arate ca compunerea
0 junc/ie integrabila. unei june/ii contin1/e C'1I0 j1l11C/ie
Fie ( 0 func\ie continua, eu semnul arbitral', definila pe la, b]. Aria S a sllpra-
fe\ei marginite de graficlll fllne\iei (, axa Ox ~i dreplele de eClla\ii x = a, x = b, esle
data de egalilatea .
489. Daca june/ia j: [0, 00) ~ R este eontin1/a Ifi periodicii de b
perioada (U > 0, atunci lim_1_

1-+00 (j(X)
( Jo dx = _1_ ['" j(x)
w Jo dx. S = ~a 1((x)1 dx.
I
Volumul ob\iullt prill rotirea graficullli fllllc\iei ( ill jllrlll axei Ox esle dal de
490. Sa se calculeze Hm
I •.• ""
t sin
(2
x2 dx
R. O.
egali tatea
. b
\' = Co ~ Q (2 (x) dx.

.
336
2:! - c. 143 g37
Y = {(x),
Dac:i afUllctia
~ x ~ ( b,arceste
derivat,i
datii continu,i, lungimea
de egalilalea I(e) a curbei C, care are eCUal'.la
b de un de 2P(.v) = - c-x (cos a; + in a;),
I (e) = t VI + {'" (1') dx.
F (.v) = - ~2 e-x (sin.v + cas a;).
fetei
Dacii {esle 0 functie real:i definit,i pe [a. bJ ~i cu derivala continua, aria sUPra. 1 1
ob(inute prin rotirea graficului fll!1cpei consideratc
b
in jurul aXei Ox est~
S =F(r.:) -P(O) - P(27::) + P(7::) = e-r.+. -2 +-2e:!r.
A=27:t I{(x)j Y 1 +('2(X) d1:.
.496. Sii se calc1l1eze aria rnt'trginitll de yrafic1l1 fnnctiei .f (.x)=

Ox Dad
sinl {>O, definil:i pe [a, bj, esle continu,i, coordonalelc ccnlrului de greutate
'=: _, axa
O'a; fJt reptee
I (eI ec,natH x = .,1 x = ~.
al figurii m,irginilc de graficul func\iei {, drcplclc de ecua\ii x = a, .'1: = b ~i aXa Vx=1
, x+l __ d .. ')
l'G =
jba x{ (;1') dx
b , YG =
2 1 J(ba {2 (;~') d.t·
b __ •
Deoarecc V x-
.1'+ 11 >- 0 oricare a1'fi a;,
(
Ja {(,I') dl' (
Ja {(x) d,r \.f(
x I = V;-=1·
)
-
x+l :;\1')=
CI ~:!1 l/~
-(x.
x+l 1
EXERCITIJ REZOL VA TE
F
acem su s ,ltn,,\Ht
b t' t .
= --,
l;rr
x +
- 1
1 d
e un co )\,lllCmx
d l'
= --,
11 -+ 12 12
(a;
1
=
4/ d/
sina;, aa;a 0.1; fJi drcptele
Avem
e-X
aria marginitd
a;=0 ,"Ii a; =
dc gra.fiClll .f1I1lCriei
27:: .
f (a;) = (1 _ 12)2
:!7t 2rt
Observam ca penh' :r = 1, t =0 ~i pent1'u x=2, t= y13' Deci
t l.f(,'r)jdor= t le-xsin 1
\
l!~~.-=
S= a;1da;.
12 <II
sm
<
1n:-;:1
;1] 0eX> 0 orical'e
pentru 7:: iar sin a; > 0 pcntl'l1 0
ar fi a;,Dcci
< a;<'27::. < a; < 7::, c)1 1 + ;v dx (, Y3 (1 _ 12)2
4 -0
S =
('"
Jo e-X sina;dx - t•. c",
c-X sin x (Lr:.
Am obtinnt 0 funetie rationaHi, in t, gradul numarato1'nlui fiind
mai mic decit gradlll numito1'lllui. Conform teoriei generale, fractia
se descompune in clemente simple astfel
CalcnHim P
P(x)=Srx
(a;) = 1e-';; sin a; d.1:, intcgrind prin paTti de dona ori :
:-;in a; da; =-c-'"(o:-; ,'];-So-';;cos .vd.v=
12
(1 ._ /2)2
- --=--+--+--
(1-/)2(1+
12
1)2
ABC
1 -I (1_1)2 1 -+- /
,--'
(1
D
+ I)"
i'au = - c-x cas.1: - (c-X sin a; + S e-';; sin a;'da;)

= - ~, B=
Pentru coeficientii A., B, C, D, obtinem \'illorilcA <I
P (oJ;) = - c-x cos .v- e-X sin x - P (.v), ~- 1 C=--.D=-·

4
1
'
1
<I ' <I
338
l
339
Pl'in ul'mal'e,
J
J
498. Sii, se calc·uleze a/'ia margillila de graficul func(iei f(x) =
= 0, = 2.
i1;[ --+---+-d'=JUll_11 +
III", ~ I~x,-I \, (U1'a O;1J.~i dreptele de eClla(ii x x
1111;/1
o 1 -1 I (1 - 1 Ip 1+
1 I (I +I]Ip ~n
0 . A vem
I ]
I J
S =- -'--dx
x-I
+ ~2--x-I dx.
,j
+-- I -In!l+t __1+ I =
-s oUl111
~Iox+l Ix+1
1
1 -1 ,0
I.V3 /V3
0 1 0
jV3
] ]
F'(x) (.::..=.~dx = J(( 1
= Jx+l
=111/_
I 1+/0
1 - I! V"3 +_ 21!
1-/20 V"3 =1n~( V32_ 1)2 +
x + 1
_---=--) d.1J = X - 2 In (x + 1),
+ V:3 = In (2 - V3)+V3.
dcci
497' 8" 8C calcaleze w'ia aa""!Jia;ld de 0g"afie"'l3••}'''''I;e; fix)" S = E(2) -F(l)-P (1)+ F(O)= In 16.
9
Avem
CDS .1:
~ ----;--,
1 ,- CDS X
aXa O'x ;'?l (1rej'tee1 (1e eC1/at~~x
" x = , = _. '1
499. Sit se calc'1l1eze a/'ia po/'(iunii
311: 11: 311: dill Ij·up/'ofata ee1'c'ul1li x2 y2 = 3, + Fig. 45
situatii in illteriorul parabolei de ecua(ie
y2 = 2;t'.
8= \4/ -1 +
•0
CDS.1:
CDS .t I d.v=i:!-.__
1+ 0
CDS .t·
CDS
d.t
.t·
\4-
."
-dx.
1+ CDS X
CDS .1:
Xi se cere ;;;il, calcuHim aria OABOO (fig. -t ii).
{mil, aria OA.BOO 2 aria OABO = = 2 (aria OAA'O' + aria
C" 1eu 1·am '. t A'ABA').
7., ()
<' x = S ~1 + CDS J:
CDS
d.t
x
.
ell "JlltOI'Il 1 '" b'"""(.,elg _2x = t, A vem
co,"
-
t+co'X d X=
J
'I"
~
1+_ __ 1 +"
'-1'
1 -+ /2
._=
'+<' __
2 dlI' _,
5,+1' d, =
ari~1 OAA.'O = )1o
V2x dx
-
= ---
') V2 :3 .
.
l1r1<1 A'ABA' = JI(V;\V"d.3 - :J;~ x.
=- S ------=--
++ 12 dt= - S (
12
1 1·
- 2 J -
1 -I- /2
- 2_) d,= _t + 2aI'ctg , ~ CalcuHim integrala )~3 V3- x2 eu njl1toru1 ;;;ubstitutiei x =
Deci = -tg_2 + 2 fll'ct.g tg __•
X
2
X
= V3 sin t, de nnde dx = V3 cos t dl.

Prin urmare,
8 = p r;) - p(O) - 1<'(:") +P (;) =- 2 + tg __

3•• + .•.
CO;;;2 t I1t =
340 8 4 )V3
I
V3 _ ;};2 dx = 3 (2Jaresln 1
V--3
341
1:
- ---- -- -sin _ ~ peoal'ece tg -;-

2 C( = VI 1----,
+ cos
cos - oc
oc
a vem
- 3 ~arcsin
T -~ 1 + 2cos 2l dl _ 2:~l IT
arcsin --.!._ + 43 " ') If" arcsin ~
V3 V3 Va
3;;
--------SIll
3 arcsin ~
V3" 3 .
:! . 1
to'
"" -8r; = 1/22 + V2
V-2 - "• 1.
~l = ')- [I n y:=-
1:3 - 1II 1/ 2 -+ V2
V2- ] +
4 2 4
arcs III V3 •
tnsa
+ 2 V2 [1 - V2] = 1n 3 2(2 +- V~_
2) + 2 V2 [1 - V2].
. ') . 1 ') " 1 .' , .. 1
Sill - arcslll V-3 =~ 3
Sill mCSlll 17= cos mCSlll V-;J = Propunem cititorului C~1 exel'citiu sa calcu1eze' integra1a folo-
sind alte substjitntii cnnoscute.
Deci
= :3 111- ~ = ~ . ~:-= 2 ~2. 501. Sii se calcnleze coo1'llonatele centnd I/i de gre'lltale al supra-
..(elei
, 1I1iirginile de c1lrba care are eCl/alia
' f (x) = ,x4 -
\'1 x2 , (lreptele
ana
. OABCO
=~
"(2
-+-_-=
Vi 3
__ arCSIn _~4
:J;; V2
1 23 . V3
1)
. t ..
lIe eClla,'n x = 0, x = 2
V2.
~~l axa
0 x.
Avcm
500. Sii se calculeze l1lllgirnea C11rbei care are eC1latia
V~
= 2 In x, 2 <. x <. 2Vi
f(·'l:)
2 x2+4 -VI --·2
Avem f' (x) = -,x 1 + f'2(X) = -9-'x. Deci ~"o ;tS
- x c1x
XG = Vi
1 = J2[2 Vi! VX2+"4

X dx. (1) (2
Jo VI~ - x· dx
Yom calcula integrala ~~

(1) efectuind substitutia x = 2 tg l:
'" Sa calcuH'im
,"
.1:;)
d;e. Efednind substitut in x = pin t,
",0 VI - £2
1 = 2 J"(3 sin l ell

cos2 l = (3
2 J", 1 sin
+ tg2l l ell = obtinem
4" T
~ n ~ t= 1t 1t
= 2 (I_el_l_
J", sin l + 2 (I~ J", co2 l = 2 In tg!...2 r•
~
~ o2 V~
1 XS X.o (lr =,(i- Slllu
.. t e1t =,(4 (1 - .(} cos-.,t)- sm l III
Q • =
4 T
+ --cos2 l I'! = 2 In tg"':: - - 2 In tg ...:: - +4 _ --=

4 .
'" 4" 6 8 V2
=_ cos t \}o _ ;)
CO~S I \T
0 +2 cos3 °4
3 I \~- =~
15 _ ~
60 V2 .
342 343
Folosind aceca~i snhstitutie pentrn integrala
V;j
A yem
1
7)- 4.
(-
Jo Y 1 x- x2 dx, obtinem V = 7t ~o (arcsin X)2 clx.
?
v! R IT
:Notindf(x) = (arcsin X)2, g'(x)=l, gasim f' (x) = 11

r~ - x2 arcsin x,
(2" _x_4
Jo y 1 -d_x_
x2 = Jo(4 sin4 t dt = Jo(:4 sin2 t dt . _
xE(O, 1), g(x) = x, xE [0, 1]. Deci pentru orice 0 < e<1 avem
IT IT
-
)4o
sin2 t COS2 t dt = ~49 1 - 2cos 2/ dt _
c-·
)0 (arcsin X)2 dx =x (arcsin X)2 r-·
0 - C-·
)0 2xVI~ - x2 x dx.
IT
_ 2- (4 1 . - cos 41 dt = 3" _ 2-.

1-
Calcnlam ultima integrala tot prin partj· Notam V~ x2 = g' (x),
4 Jo 2 32 4
8 43 f(;v) = arcsin x ~i obt;inem
1
D·eCI = ----'-
15 - 60 Y2
.TG
, 3rr 1 g(x) = - ~ Vl- x2, f'(x) VI - x2
32 4
Deci
Pentru a obtinc pe YG este suficient sa calculam integrala 2x arcsin x

dx =- 2 VI - x2 a,rcsin Vl'- x2 + ~1-.2dx.
V2 ~ V2 ~~-.V"'l=X2 . 00'
11-.
(2
Jo
_:t_8_dx
1 - x2 = _ Jo( (X6+:1;4 +X2 +l)dx+ C
'0
_d_x __
1_ x2
Prin urmare, e-< (arcsin X)2 dx = (1 -:;:) [arcsin (1 - :;:)]2 +

= _ 840103i_V2 + 2-'ln
2
y~ + 1 •
V2- 1
•0
D2Ci
+2Vl- (1- :;:)2arcsinVl- (1- :::)2_2 (1-~). Dar ~\arcsinX)2
6 dx
---+- n-- + 103i 1I Y2 1

= lim
<-+0 ~I0 _ •
(arcsin X)2 dx = ~4 -_2
2. Deci V = 7t
(
2- - 2 .
42 )
= 840 V2 2 V2 - 1
Y6
---
3" 1 503. Sa 8e calcnleze aria 811prafetei obtinute prin rotirea pm'a-
32 4 bolei care are eC1/atia f(x) = V2px, 1 -< x -< 3, in jllrul axei Ox.
Pl'opnnem cititornlui sa calcnleze integralele din acest exercitiu ATom
folosind alte metode cunoscute .
502. Sa 8e calC:'1l1eze vo111mul obtinut prin mtirea (]1l1obei care

are eC'llatia f (x) =
arcsinx, 0 -< x -< 1, in jur111 axei Ox.
.A = 2r:CV2px
)1 VI + 2x
P dx = 2•• )1CV2px + p2 dx.
345
344
505. L·u.ngimile c·urbelor care au ecuatiile
Pcntru a calcula ultima integraia facem Stlbstittltia
=x 31" 0./ ./ I
t = V p2 + 2px ~i deducem a) ,lj -, ~ x ~ ..
I\. ~ (10 VI0 -1).
27
A = 21! rV6p+p'
P JV2P+P' t2 <It = ~7": t3 r61>+p,
,JI' V2t.-;-p' = ,J"~7": [V (tip + p2p _
b) !I = VZpx, 0 -< x -< xo·
- V(p2+:!p)3.
y Xo + V Xo + p
EXERCITII PROP USE SPRE REZOl V ARE +p In 2
H. 2 V Xo (xo + ;)
504. Sa 8e calculeze : V~
a) Aria figllrii mar!Jillite de grafieul funetiei f (rc) = 506. l' o!mnul obtinut prin l'otirea curbei c·n eC1wtia y = sin x,
.r + ,,3 o <. x -< it,
ele axa Ox :;i ele elreptele care a1l eCllatine x = 1, x = 2. n.
R. ~7!2.
7:2
a) in jurul axei Ox
2
n. 2-In~.
2 "
b) 'in j-urlll axei Oy.
b) Aria fig'lIrii mii,rginite de grafie1l1 fllll(·tiei f(x) = 1f "

(.1' -:- 1) 1.1'- + 1
' 507. Ariile sllprafetelor obtill11tc prin l'otil'ea c·urbelor carc au
eeu ati ile :
axa Ox :;i dreptele de eC1latii rc = 0, x = 0,75.
I) _1_1 9+412.
,- a) .f(x) = x V:' O-<x-<a, inj'u/'·ul axei Ox.
t. y_2 n 7
c) Aria fig·urii marginite ele C1abele care all ect/a/iile y = In x, I\. 243
47: a2 (21
\ V13 +2 In 3 +2Vi3 ).
y = In 2 x. It 3 - e.
d) Aria figw'U marginite de c'lIrba care are eC'l/atia ,rc2!12 = 4(,1.'-1) b) f(x) =a cas 7tX
2b (Ixl-< b) in ju/'ul axei Ox.
tji elreapta care trece prin punctele ei de inflexiune.
H. 2it V it2.a2 +.tb2 + 8b2 In
7:
1ta + V~+
2b 4b2•
H. 8 ([I. 1 + '3V3
2 - - arctg V 1 + ; ~r-3.
'J
= x e)In Volm1lul obtilwt

x, 1 -< x -< e,;n
prin lo;irea
jur1t7 axei
cW'bei
Ox.
care are eCllatia f(x) = c) .f(x) = tg x, 0 -< x -< :' in jllrul axei Ox.
n. To - e3 - - •
,
(527 91)
I\. r. r(V5
_ _ V2) + In (V2 + 1) 2(15 - 1)
.34(; 347
EXERCITII REZOL V A TE
508. Sa 8e calc'nleze
b
coordoJlatele
'.
centrlll1li 0de/' yrefltate al. fiYI 0Il
."
mc1rginite de cllr a care are eellatw y = sm x, ~ x -< 7": .~i aXa Ox.
It xa =~
'2'
y _ 7':
8
510. Sa se caleuleze valoarea aproximatiul a mtn'ul1'1tl1/i ...
G -
putell1 calcula valoarea aproximativa a numarului pOl'nind 7":
509. Sit 8e calc'llleze coorrlonatele centrul'ui de grelltate peJitn de la integrale ale CarOl' valori, c:alculate dupa formula lui Leibniz
figllra 1I1iiryinita tie c11rba :tnchisii care are eC1la{ia y2 =
ax3 _ x:4• I _ :Kewton, sint egale cn numarul 7":. AsHel de integrale sint
;;
H. = 8'
{Y'c Ya = O. 4
~Io
., = 7t, 4 Vl - ,1'- = 7":, 2 r---;;
~I0 l' 1 dx
= 7t,
+
1 dx x- ~l
u - x-
6.3. Metode de calcul aproximativ

al integralei definite ~(12 (" V
Jo a~- a:~ dx = 7t.
urmiitoarcle
Dintrc : mctodclc mai importantc pcntru eaIculul aproximaLiv al integraIelor eilarn in cele ce Ul'meaza yom calCllla valoaI'ea' numarului 7t folosind
prima dintre integralele citate. ,
Me/oda drep/wlglliurilor. Fie {: [a, 1>1--;. fl 0 fune~ie derivabilii pc [a, bl eu a) lY[etOlla trape::elol'. Fie integrala
derivata miirginitii ~i d 0 diviziune b-aa intervaluIui [a, bJ in n intclTale par~iale egale
prin punetele xi= a + ill, 11=---,
n
= 0, 1, ... , n. Atunei i dx
~i I (x)
b'
,1
,0 1 + x~ 4 1 + x~
( {(x) dx
J" = II [{(a) + {(x,) + '" + {(xn-l)] + Rn (x), A\'em
I fl" (x) I ~
JU' (b -
------,
a)~
unde M' = sup ! {' (x) I.
I"( )- X _ ---,
6x2 -
(1 +
2
X2)3
f'" ( x ) _-----.
21 (-
(1 +
x3
X2)4
+ x)
n rE~.~
JUeloda trapeze/or. Dae,j {: [a, bl --;. fl, arc derivata f': integrabilii ~i d este liivi- Deoarece I''' (x) se annleaza in punctnl x 1 schimbindu-~i =
ziunca definitii anterior, atunei
semnul de la plus la minus, rezulti"t ca in acest punct I''' (x) admite
un maxim, singurul in intcrvalnl de integrare. Atunci
)ba {(x) d;r = --b 2n
- a (rea) + {(Ii) + 2 [{(Xl) + ... + {(X"_l)]} + R" (,x), 1
14""
.m. = "'EtO,
RUP
I] (1
6x2 -
+ X2)5
-?
2
JU" (Ii - a)3
unde I Rn (.1:) I ~ ----- eu JU" = SUp I{" (x) I.
12 n2 "'E[a. bJ
Prin urmare, luind in formula trapezelor, de exemplu 11 = 10,
Formu/a lui Simpson. Fie {[a, bJ -> R avlnd dcrivata de orliinul al patrulea mar- eroarea maxima este
ginitii ~i d diviziuneaIi-a intervalului [a, Ii in 2n intcrvale partiale I
cgalc prin punelele
1
Xi = a + ill, 11=---, i
= 0,1, .", 2n. Alullei
2n
M" (b - a)3
= 0,0004166.
12nZ 2· 1 200
"111
)ba
{(x) dx = ---
(b _6n a)3
{{ (a) + {(b) + 4 [{ (Xl) + {(.x3) + ... . Efectuind calculele, obtinem:
a == = Xo 1; 0 ; .f(a) I{xt)
I{(2) = 0,961538
0,990099 ;;
+ {(x2n-l)1 + 2 [{ (·1'2) + {(Xt) + ... + {(.1'211-z)1 + R" (x),
I Rn (X) I ~
J'\-1IV
-----,
(b - a)5
unde MIV = SUp I {IV (x) I.
Xl = x20,1;= 0,2 ;
2880 nt "Eta. bJ
348 , "
349
~
·1:3 ==0,3 ;
O,i). f(1 )
= 0,tl17,J31
xIO
x9
X5
X6
X7
Xs
X4 = 0,6
= 0,.5
10,9
0,8
0,4; ;;
0,7
f(
f( x9)
f(x3)
f(x6)
f(x7)
f(xs)
X4)
.1:5) 0,862068
0,.552,186
0,671140
0,609756
0,735294
0,800000 ;;
RiidaciniJe derivatei .f" (x) sint date de ('cuapa 3x5 + 10x3 -
_ 3;v = 0 care are didacinile
Xl = 0, x2 y~
= - -.-,' ,J .1'3 = -;;-,
3 x4 = -
V
,)
V 3,
- x5 = V-'-3.
tntrucit
. It- -
f'
(x) se anuleaza in x =°
I ' ..
schimbind fiemnul de 1a
plus la mllius, rezua ea jIv ( )
{1' :Irc nl o:lrca maxima - m mteITa1ul A •
[0, 1] pentru X 0; =
.J11\' = sup
xE[O. IJ
IfIv (x) I = 2,\ ~i I Nil (,1') 1<. 21
2 880·10~
= 0,0000008.
.
Ap1ieam formula trapezelor ,~i dedueem
ob 5er v a \ i e. 'Oae" 51' eerea dinainle S'I 51' ealeull'ze vuloari'u Illi - eu cel
Jo 1 + x2 2 4
C' -"'--- ~ 0,1 (0,,0 +7,099812) ~ 0,78'19812, pll\in ~a5e zeeimule exacte (deci I R" (x)1 ~ 0,00000(1), aveam pentru 11:
11 4 '-
~ -------
2880·0,0000001
111 = -------
24
2880 0.0000001
naea n ~
de unde luam in eonsiderare
3.1.115912. ~i croarea, gasim ; ~ 0,7853978,
b) Galcului aproxirnativ al nU'/fl(trului n pl'in formula lui Simp- n4 >- 83 330, 11 >- 10.
S01l. Aplicind
obt·inem aceasta formula integralci J(~~
0 1 -/- Xl = -2: pentru
.1 2n = 10,
EXERCITII PROP USE SPRE REZOl V ARE
[1 + 0,.5 + 4(0,990099 + 0,917431 + 0,800000 +

~4 =~:.!.
3
511. Aplicind metoda tlreptunghi1trilor (n = 12), sa se calculeze
valoarea aproxim.ati1)o. a integralei
+ 0,67U40 + 0,552486) + 2(0,961538 + 0,862068 + 0,735294 + '-'jt
deducem + 0,6097:')o)J+ RI! (.1:) = 0,785398 + ill! (x) ; ~:' x sin x ll:r
si Sa se compare rez·ultat1tl ob~in1tt C1t valo(lrea exacto..

;: ~ 3,141592.
S~l evaluam croarea. maxima . .Avem : R. - 6,:!8~)2.
512. Pornind de la integralele

jIV (,1;) = 24 (5x4 - 10 x2 -/- 1)
(1 + X2)5
4 ~I_
o VI - x2 dx =;:, 2 )10 I - "= ;:,
y dx x-
fV (.1;) = 240 (-:3x5 -/- 10x3 - 3J')
(1 + .1:2)6 •
8a se calculeze
eva11leze cJ'01'ile.
valoarea aproxim(ttiro.. a 1I11mar1llui n ~i apoi so.. se
350
3;;1
rnativa513.f}iFolosind metoda trapezelor,
erorile pentrullrmatoarele sa se ealeuleze
integrale: valoa1'ea aprox' t.
o 1+
a) r
>3
--, dx n = 12. 11 = G.
b) ~~V1
- : sin2
IT
x (Lv, It 0,83566.
$IRURI
R. 1,4675.
7 DE FUNCTII
514. eu aj1ltorul fO/'lnulei lui Simpson s(~ se ealeuleze valoal'ea

aproximativ(~ a '1l1"IJllUOarelor'inteyrale :
a) f ax, =
V'X 11 -J. R. 17,333.
Fie ~irul (1' (2' ... , (n ... de func~ii definite pe un acela~i interval 1 cu valuri
--r
IT
reale.
b) o ax, n = 10.
xd.t:
x ~irul «(n)nEN de functii este simplu convergent In intervalnl 1 catre fllnctia
o In (1
sin x
+ x)
R. 1,37039. (: 1 ~ R dadi, oricare ar fi E > 0 ~i oricare ar fi x E 1 existii rangul N (E, x) astfel
c) ~2
Inelt oricare ar fi n> N (E, x) sa avem I(x) - (" (x) I < E.
~irul «(,,)nEN de functii (,,: 1 --+ R COJ1verge uniform In intervalul I catre functia
(: 1 ~ R daca, oricare ar fi E > 0, exista rangul N (E) astfellnclt oricare ar fi x E 1 ~i
R. 0,2288. oricare ar fi n > N (E) sa avem I(" (x) - (x) I < E.
~irul de functii ({n) n EN, {" : I ~ R, converge uniform In intervalul 1 catre functia
(: 1 ~ R daca ~i numai daca oricare ar fi i > 0, exista rangul N (E) astfel Inclt oricare
ar fi xEI ~i oricare ar fi numerele naturale m, n cu m> N(E) ~i n> (E), sa avem
515. Set se:eale'llle::e ~~ e.r2 ax ell 0 aproximatie de 0,001. I(" (x) - {", (x) I < E, oricare ar fi numarul natural p (crileriul lui Cauchy).
Teorema J. Fie ({"),,EN un ~ir uniform convergent pe mul~imea A C R catre
R. 1,463. func!ia {. Dadi toate functiile (n slnt eontinue Intr-un punct a E A, atunci ~i fllnc~ia
1
limita ( este continua in punetul a.
Teorema 2. Fie 1 un interval mrlrginit ~i({n)nEN un ~ir dc func!!i derivabile, defi-
516. Sa se caleuleze (
Jo (eX - 1) In~ax
x eu 0 apro:rirnatie de 10-4.
nite pe I. Daca:
R. 0,3179. a) exisl:l un punct a,o E 1 astfel Incit ~irlll «(n (Xo»nEN sa fie convergent.
b) exista 0 functie g del'init:l pe 1 astfellncit (r.:)nEN converge uniform pe 1 crltre g,
atunci exista 0 functie (: I ~ R, astfel Inclt :
(i) ({n) converge uniform catre { pe 1.
(Ii) (este derivabila pe 1 ~i derivata sa pe esle g .I
. Teouma 3. Daca ({,,) este un ~ir de functii continue, uniform convergent pe un
Interval la, b] eatre 0 functie {, atuuci
limac Ja
n-+ (b (" (x) dx = Ja
(b {(x) dx.
- Teorema 4. Daca { esle 0 (unc/ie I

conlin/l!1 pe a, b] alunci exisla un §ir de
POlinoame PI! (x) care converge uniform pe la, b] culre {.
28 - c. 143
353
EXERCITII REZOl VA TE
Fie x un punet arbitral' : Xv-l <. x <. xv· Atunci
!(X.,-I) -~<!2 •• (xv-l)<'fn (x) <'f,,(x,,) <f(xv)
' +~2
517. Sii 8e arale cit .~i/"1ll de fUr/ctii (f,,)nEs, fn: [0, 1] -.. It
~i
f,,(x) = xn (1 - x"), E E
::;< f(x.,) - f(x) - 2 < fn (x) ~ f(x) < f(xv) - f(x) +2 < 0:
este convergent, 'il1s(l1/'u 1lmj01'1n convergent pe [0, 1].

sau
~irul cste convergent. Intr-adevar, dadi ° <. x < 1, lim
1'1-+00
xn =0 , If" (:c) -f(x)\ < c: pentru n > N(c:).
lim fn (x)
n-+<>:>
= 0, iar f,,(1) = ° oricare ar Ii n. Deci ~irul de functii
519. Fie .~irul de functii (fn (X))nEN' f •• : ] --+ R.
converge pc segmentul ° <. x <.1 ci'itre functia continua f( x):::: O. Daca
Vom arata ca ~irul nu este uniform convergent. Daca ~irul ar fj 1) If" (x) - f(x) I< an pentm XE]
uniform eonvergent, ar insemna ea oricare ar fi c: > ° exista rangul 2) Hril an = 0,
N( 0:), astfel ineit oricare ar fi XE [0, 1] ~i oricare ar fi n > N sa n-+oo
avem Ifn (x) I < z. Yom arata ca aeeasta afirmatie nu este exactiL
atulIci ?intl (fn (X))nEN converge uniform pe ] catre functia f(x).
Intr-adeval', fie z =~ ~i punctul x" = -.!" n arbitral'; f" (xn) =~
4 y~ 4 lntr-adevar, lim an = ° inseamna ea orieare ar fi E > 0, e:xista
rangnl N (z) astfel inch indata ee n > N (::;)sa avem an < E.
oricare ar fi 11. Deei oricare ar fi 0: < ~,
4 inegalitatea f" (x) > ::;
are Deei Ifn (x) - f(x) I < an < E, orieare aT fi XEI, indata ce
loc eel pntin intr-un punet din intervalul [0, 1] orieare al' fi n. n > N( c:), de unde rczuWi convergenta uniforma a ~irului dat.
Acest exemplu doYede~te ca reciproca teoremei 1 enuntate in
introducerea capitolului nn este adevarata. 520. Sll se ai'ate ca ?il'1ll de functii (fn)nEN' fn : (J, (0) --+ R
518. Fie ~irul de f1lnCtii (fn)nEN definite 'in inter'Valul I, contin.ue sin2- n " + nx - V-
nx
sau disconti111te i11 acest il/tervallji fie a, bEl. Daca: fn (x) = V(n2 + 1)
1) functiile
fn sinl monotone pe segment11l [a, b] este uniform convergent.
2) ~irul (fn) cOl/verge pe segmentul [a, b] cdtre 0 functie conlil/1/I1 Avem
pe [a, b], at·unci (fn)nEs converge 1tniform pe [a, b] catre f. ~ ,,2
(n2 + 1) sin2"'::'n (n2 + 1) -n2
Sc vCl'ifica u~or cil funetia limita f este monotona pe [a, b J. ° <. fn (x) <. -=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-.=-- < _ <
o vom presupune monoton cl'escatoare. De asemenea este uniform
continua. pe [a, b]. Rezultii ca se poate descompune segmentuJ V (n2 + 1) sin2 : + nx + V nx 2 Vn
[a, bJ in scglOcnte ['CV_l, xvJ, v=l, ... , n, Xl =a, xn=b asHel 2,,2 ,,2
incitf(xv) -f(xv_1)<....::..
2 / < 2 Vn = Vii < e:,
De asemcnea E>
n>N (::;),sa avem ° fiind dat, exist a rangul N( z) astfel ca pcntru
oricare 3,1' fi x > 1, ~i n > N( e:) = E (::) (am tinut sema de ine-
f( xv) -
E
- < fn (xv) <f (xv) + -2 . E galitatile sin2~n < ,,2,
n
(n2 + 1) sin2 ~ > 0,
n
x > 1.
2
354 355
functia inf (x)
catre Rezulta baza== exercitiului
0, definita 519 ca 00).
pe (1, :;;irul dat converge Un1fortn Sii se arate ca ~il'ul de funcfii (f ••)nEN fn: [3, 4]-+ R, fn (x) ==
converge uniform. catre funcf-ia f(x) = 0 definita pe [3, 4].
521. Sa 86 amte ca t;£ntl de flmcfii Un )nEN' fn: [0, ex) _ 1l
in (x) =_1_ en:1'n
Converge 'uniform. catre f~l11ct£a f(x) = 0, xE [0, ex). 3 -< x -< -1, atunci
4 4
o < fn (x) -< --3 + n < -n < e:
Dac~ 0,,,, < 00, cO>;;' 1, 0 <f.("') < ~ < " dac~n > E(:)-
nita Deci
l)e [0,~irul
ex). dat converge uniform catre functia f (x) == ° defi- pentru n > E ( : ) ; deci ~irul converge uniform diMe functia f( x) =0
definita pe [3, 4].
.522.
x2 Sa 8e amte ca t;irul de f1l11cNi (fn)nEN' fn : [1, -+ R, fn (x)=
~ -n2 + x' este 'uniform. conVe1·gent.
ex)
525. Sii se :arate ca ~i1'1tl de funcfii (fn)nEN fn -: R -+ R, fn (x):=J
= "~1
~•• k(k--.
cos kx este •f:
u1HJorm, convergen t ~~. l'1,m.lta
. sa este 0 f'unc{t8
Avem + 1)
contin'ua pe R.
° < fn (x)
.
-< ~
n2 +
x2
n'
= ..---- .-
n2 + II'
• 2nx2
211
1
<_<2n
1
e: daca n >E _
( 2e:
1)
Aplicind criteriul lui Cauchy, obtinem
(am tinut seama de inegalitatea 2nx2 -< 11,2 -+ x4). Rezulta ca ~irul Ifn(x) -f n+p (X)\-:-\,. (n+1)(n+2)
cos(n+1)x+ (n+2)(n+3)
cos (n+2) x +
dat converge uniform ciHre functia f(x) == ° definita pe [1, ex).
523. Sii 8e amte ca t;£rul de f1H1C!il: Un)nEN, fn: (0, ex) -+ R + (n +cosp) (II(II ++ p)p x+ 1) I
< (II + 1)1(n + 2)
+ ----+
(n + 2)1(n + 3)
=~x+n converge 8im.plu 'insa nu e8te uniform. converge??t.
in (x)
lim••• in
Observam ca n-+ (x) = 0. ~irul de fUIlctii considerat nu este
'" +------<---<--<
(II + p) (II
1
+ P + 1)
1
,n + 1 11 +
1
P + 1
1
In + 1
e:,
insa uniform convergent. Daca ~irul dat ar converge uniform catre

functia f( x) == 0, ar insemna ca oricare ar fi e: > 0, ar exista rangul da-ca n > EC ~ e:), oricare ar fi XE(- CO, CO).
N(:::)
fi astfel
XE(O, (0) incit
. pentru orice n > N( e:) sa avem fn (x) < e:, oricare ar . . Fnnctiile fn fiind continue iar ~irul fiind uniform convergent,
hmlta, ~irului este 0 functie continua.
Fie e: =~2 ~i punctul xn = 11" xn E (0, CX). Avem
. f •• (.pn) =
= .2-,
2 oricare ar fi n. Deci oricare ar fi e: < ~,
2 inegalitatea fn(:W)
are loc, oricare ar fi 11, cel putin intr- un punct Xn E (0, co). Prin
nn converge uniform catre functia f(x) = 0
e: >
In (x) i
526. Sa se amte
= k=1 2" sin _1_

3"x
ca ~irul
l1U este ltniform.

de funcfii (fn)nEN'
convergent.
fn: (0, (0) -+ R,
definiUi ~irnl
urmare considerat
pe (0, ex). , Daca ~irnl ar converge uniform jin intervalul considerat, ft.r
Insemna ca pentru orice e:>0, exista N (e:), astfel incit pentru orica
356
357
XE(O,
sau (0) ~i pentru orice n>N(E), sa avem If2n(X) -fn(X)/ . ~. >
a.) A yem
If• I~+P - f n (x) I = I b"+1 + bn+2 cos (an+2 7tX) +
cos (an+! 7tX)
12"+1
3n+1 x
sin_l_ + 2n+2 3n+2.1:
sin_l_ + '" + 22n sin~32nxc.1<:: .. .
+ 0" + b"+V cos (an+v 7tX) I -< b"+l + b"+2 + ... + bn+1J
Fie <: =.2..
2 ~i punctul xll = _2_ E (0, (0). Avem
32n+111:
= b"+l (1 + b + ... + bV-1) < l:-b b"+I < E,
• 1 0 11:
sm--3n+1xn =sm3"- 2 =(- 1)"
1 .
sm--3n t2xn =sm 3"- _2 = (_1)"-1
o 1 11: dad. 11 > E. (In E In(1b- b) - 1) , Orlcare ar fl
0 0 XE( - 00, (0).
f:)irul de fanctii continue (j"),,EN fiind uniform convergent,

............. cl converge ditre 0 functie continua, fie aceasta f( x), - 00 < x < 00 •
~ b) Sa, consideram raportul
sm
. -- 1 = SIn _ = _ 1.
. 311:
32" x" 2
Deci f(x+h)-f(x)
h
If2"(x,,) - fn (xn) 1 = 12"+1 (- I)" + ::J"+2 (_ 1)"-1 + unde

n
= "-+00
lim k~O
~ cos
+ ... + 22n (- 1)1 I = 2"+11 1 - 2 + ,1+ ... + (-1 )"-1 2n-11 > ~2 f(x) bk (ak 7tx),
oricare ar fi n. n
in cele ce urmeazd ddrn un exempl1t de func~ie cOlltin~lii pe il1-

f(x + h) =lim ~
n-+oo k=O
bk cos [ak 7t(x + h)].
treaga
se axd real;'i
datore~te l1ti care nu are dm'ivatd in 11ici 'un p1lJ1Ct. Exemplul
Weierstrass. *) Deducem
n
527. Sd se arate cd ~irul lim ~ bk [cos uk IT (x + 11) - cos uk IT x]

II f(x + 11) - f(x) "-+00 k~ 1
11 h
f,,( x) = 1:=0
~ bk cos (ak 7tx), - 00 <x < 00, ° m, unde 111 este un numar natural dat. Avem
care
(a 111umar natural impa1') e8te convergent ~i are ca limita functia f(x) "
a) este continua ~ bk [cos
k~l
ak" (x + h) - cos ak"x] =
b) nu este derivabila in nici un punct daca ab > 1 + 3". m-l
2 = k=O
~ bk[cos ak,,(x + h) - cos ak"x] +
*) Exemplul este reprodus dupa acado fl,1iron Nicoleseu, Analiza matematjc,i, "
vol. II, Editura Tibnica, Bucure~ti, 1953, po 360.
+ k=m
~ bk[cos ak7t(x + h) - cos ak"x] .
~58
359
Deci
efinitiv,
= ~J?-bm bk[l + cos

( 1)" +1 00
rex + h)h - rex) = Sm(x) + Rm (X), unde am notat : Rm(x) (ak-m ~m7t)],
1 tn-I
Sm(X) =-lh b k=O bk[cos akrt (X + h) - COS ak7tx].
bm 2
1 n .
IRm(X)1 >_>_ambm.
h 3
Rm(x) = -h Jim b bk[cos
n-+co k=m ak 7t(X + h) - cos ak7tx].
Deci
Deducem 31t
I cos an7t (x + h) - COSan7tX I = 2/ sin

2
anr.h COSan7t ~
2
1-<
Ir(X+h~-r(X) I> IRml I s"1 >~
3
a"b" ,b ~ab t- - 1,-
<. an7t I h I. Evident, daca ab > 1.+ 31t, membrul intti tin de diMe infinit.
Prin urmare 2
m-l
I 8m(x) I <. 7t b akbk = 7t ambm - 1 < 7tabambm • n
528: Sa se arate ca firu1 de fU1Wfii (fn)nEN, fn:
sin kx .....
R ~ R, fn(x) =
k~o ab - 1 - 1
== ~
k-l
--3-'k
este convergent pe R, ~ar ltm~ta sa este 0 funct~e
Fie: IX",' intregul eel mai apropiat de amx. Rezu]ta amx = continua cu dm'ivata continua peR.
11:::1 IX
•• + ~""unde I ~m I <. ~.
2 Luam h = 1m-am ~m, cu 1m = ± 1.
t ntr-adevar,
~irul (fn)nEN de funct.ii continue converge uniform pe (- 00, (0).
Evident, hare semnu] lui 1", §i I h I
.
<~
2a'"
.
.Apoi
If,.+p(x) _ fn(x) 1=1 sin (n(n ++1)3
1) x '
..L. sin .(n(n ++2)'2) x + ...
an 7t(x + h) = an-m am(x + h)7t = an-m r.(IX", + 1",).
Produsu] an-,< IX",+ Zm} are paritatea lui IX", + 1, deci + sin(n.(n++ p) x
p)3 1<. (n + 2)3 +
+1 1)3 + (n_._1_ ... + (n +1_ + ... p)3
cos an7t (x + h) = (- 1)" m+1. Insa

De asemenea, tinind seama ca IXmeste de aceea~i paritate en
a,., din §iru] de ega1itati
an-'"
-- 1 < ---1
(n + (n +
< ----
(n + Ie -
1
1) (n + Ie) n+Ie-1
1 ---.1
n+k
cos an 7tX = C0 S (n-m
a am)7tX = cos an-m 7t(1:~m + IXm) Deci
k)3 k)2
= cos (an-m IXm7t) COS (an-", ~m7t),

deducem
cos (an7tx) = (- I)"'?' cos (an-Ill ~m7t). Ifn+p(X) - fn(x) I <2-

n - _1_
n+p <~n < e: pentru n > N(2-).
e:
360 361
j
se ex-plica prin faptu1 ca ~iru1 nu este uniform
Fie fA~adar
limita
~iru] de functii continue (f ••)"EN
~irului. Functia f estc continua.
converO'e llnif
~ orl!). l~ezllltatul
Analog se arata ca ~irul wergent.
este uniform convergent, ded

f:'(x) t
= k~l cO:2 kx Intr-ndevar, fie
1
E: = ~ ~i punctu1 x" = ~ ; functia f" (x,,) =
_; -? 1. Deci incepind de la mngu1 N (s) toti termenii ~iru1ui
,;:; e r t
r1m k-1~
f' ()X = n~oo i-J --
cos kx . vcrificainega Ita ea
k2
1 - -1 < f <1"
(x)
1
< 1+ -~ 4
529. Sd se arate cd. ~irltl de func/ii : (f")"EN' In: R ~ R, f,,(x) "'"

= 2-n arc tg x", converge imifonn pe R dar :
arate cd. ?irul de functii (f •.)"EN' f,,(x): [0, 1] -+ R;
531. Sa/IX se
[limf ••(x)]~=l ::plimf:' (1). converge neuniform pe [0, I], ins a :
n~oo· n~a:;I f _(x)
no --
- 1 + n-• X 2'
Din inegalitatea 1 1
lim\ )0f., (x) dx
n~OO = \)0 Emf,,(x),,~OO dx.
If,,(x) I = 11-;arctg
'" x "I <
daca~ n > E('")
2z' 2n < E:,
Avcm
deducem ca ~irul de functii dat converge uniform pe (- 00, (0)
catre functia f( x) =
0; deci ~i [lim
n~~
f ••(x)]' = 0. Pe de alta parte
. dx =-.1 dx =---- =
f:' (1) = 2-, prin urmare ••
lim f:'(l) = 2-. ~lo
f,,(X)
. 2/1 ~10 + /12 x2
1 2n2 i + In (1 2n /12 x2) \10
2 ~oo 2
In (1 + /12) •• ,1
Rezultatul obtinut se datore~te faptului ca ~irul derivate10r =_.--::--
2/1 ~1 l1m\
,,~oo )0 f,,(X) dx = 0;
nu converge uniform pe (- 00, (0) catre 2. 2
(propunem cititoru1ui 1
verificarea accstei afirmatii). 1imf,,(X) =0 ~i( limf,,(X) dx=O.
n400 )0 n ....•..
oo
ncunl-
530. Sd. se arate cd. ~irul de Junc/ii (f,,),,ES' fn: [0, 1] -+ R, Lasam pc seama cititoru1ui vcrificarea convergentei
. f,,(x) = nxe-""" converge, in.'1d.:
forme a ~iru1ui.
1 1 ,
lim Jo
n~OQ( f,,(x) dx::p Ja
( n-+oo
lim f,,(x) dx. 532. Fie dot o~iruI
cos"
+-- + .• , +_.n
X ./ ••
Evident, = E [0, 1]. De

cos2 X
0< CI...s..x->:::,,-·
asemenea
~irul converge catre functia f( x) 0, x f,,(x) = cos x 2
~ 2
f(x)dx=
~1
o
"
~1
0
nxe-n""dx=--e-nx'
2?
1 /1
0
=---;
1 - 1
2e"
Sa se calculeze 1im In (x).
n400
1 1
lim ( f,,(x) dx = 2.r~i ( lim f,,(x) dx = 0. ~irul {f" (X)}nES estc uniform convergent -pentru xE (CI., ~ 1-.
,,~oo Jo 2 Jo n~oo •
--- 363
362
1__ ....-.....-
_
rntr-adevar
Fief,,: [a, b] -+R, fn(t)=j(a + iJb:: a») daca

If. (x) - f.+, (x)1 ~ I'~ +
n+1 n+2 X
,,,'+0 + ... + ~.'"I
n+p =
t E [a + i (b: a), a + (i + 1)n(b - a») .
- COS x n+1 ... ~
_I n+I'I(_1_+~+n+2 +~)/
n+p
ste evident ca f,,' (t) sint funct,ji in scara. Fie E > 0, f fiind
mform continua pc [a, b] existi\. a ( <;) > 0 astfeI ca, pentru orice
--'"I
~
+ COS + (J( ••••
'+ COS :1>-1
(J(
--'"
~ COS
n+I
1-
(J( ----
1
cos (;(
< COS n+1 (J( <: ~ ., t2E [a, b], I t1-t21 < a( E) sa avem If(t1) :- f(t2) I < E.
Fie 11. asHeI ca b - a < a (E). Daca n > n. ~i t E [a, b] atunei
n.
pentru n >E -
In cos 01:
- 1•
[In prin
i -1
EO ]
existii 0 -< -< n asHeI ca t E [a + i. (b :: a), (i + 1)~b - a») ~i

.Avem f~(x) = - sin x - COS x sin x ... - COSn-I X sin ::c. urmare
Ca in cazul :;;iruIui Un (X)}nEN se vcrifica ca ~irul {j~ (X)}nEN cste
scrie : convergent pentru XE [ oc,

uniform ~]. Datoritii, teoremei 3 putem If n (t) - f (t)! = jI (a + i (b 1~ a») - f( t) I <: <;, deoarece
" '" t -
(
a +'--
i (b n
- a»)
<-~--
n a
<--n. a < 0(<;).
b- " b - D'
eCI
f
,,-
U f
•
Hm Jrr
("2 f,: (x) dx
1'....•00 = In
( lim fl-;.co f,; (x) d.1;~
EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V AR E
rnsa ~:.f;
., (x) dx = fn (x) - fn (;) = fn (x) 534. Sd
xn
se arate cd ~irqll (le functii (fn)nEN' f n : [0, 1] ~ R ,
- sin x
f,,(x) = ---
1 + x2"
converge ci:itl'e 0 f1tnctie continua pe [0, 1], dar ntl·
-lar nHm
•.• oo f~(x) =1_ cos x e8te 'wnifonn convergent pe [0, 1].
- ~"n 1 -/sincosx x dx = _ In /1 _ cos x I 535. Sd se arate ca ~irul de functii (f,,)nEN' fn: [1, 00) -+ R
"2 /:"2 = - In /1 - cos x! . f ••(x) = xn. esie unifonn convergent pe [1, 00).
(1 + x2")n
Deci n~oo
Hm fn(x) = -In (1 - cos x).
536. Sa se arate ca ~irul de f1tnctii (fn)"EN, fn: [0, 00) -+ R
n ekX .
533. 0 fune/ie f: [a, b] -+ R se nurne~te In 8cara daca existd 0 f••(x) = k-l

~ -k ntt con·verge 1tniform pe [0, 00).
diviziune a intervalul1ti [a, b], a Xu Xl
ea, pe orice interval [Xi-I, ,1'i)f sa fie constantd.
= < < ... < Xn = b astfel
537. Sd se gaseascd exernple de ~i)'Uri de f1tnctii (fn)nENJ fn:
,ir deOriee
fur;cfii fune/ie eontinqld
in 8card. pe [0, b] este lirnita ttniforrna a tWUl :1 --: R discontintle care sa convearga tmiform catre 0 functie
contmwl pe ].
364
365
543. Sa se arate cd .~il'·1(lfn(t) =
538. Sa 8e arale ca ,irq,l de f1<ncli i , (f.), f. , A -> R, [ - 2,' - : J u t, t E 0, ---;--

-1)
[ 11
u [-.!..-,
2 2] = A, fn (x) = k=l
~ Vnl
~ [xk + X-kJ converge 'uniform pe A.
~11 + 2.-11 v~ _ 1/2 (t _ 1)2, tEI~I-=-~,+ 1]
11 11 11
539. Fie 1'} 1'2 '" )'" '" mul{imea numerelor rationale de pc
definit [0, 1Jurmator
segmentulin modul ?i fie : \~irul de funelii (fn)nEt.', fn: [0, 1J ~ P, ,2 - t, t E (11 -n-'
+1 2]
este un ?ir de fnnetii del'irabile pc [0, 2J ·uniform eOli.vcrymlt IJe [0, 2J

fn(x) =(1 dac~ X=1'k' k=l, 2, ,n 'Illsa funelia limit(~ IU/ este derivabila pc [0,2J.
1o da ca OJ =1= 1'k' k =1= 1, 2, , 11. b
540. Sa se aJ'ate eit ?irul

544. Daca f este continua pe la, bJ ?i ~J(x);(jndx = 0, 11 =
[0, 1]. Este hdegrabilii funelia
1Hl converge
limitii
uniform
a-?irului pe
eatre limita
[0, I]?
sa pc
= 0, 1, ... , atllnei
S~ aplica teorema
f =4.° .
541. Sii se eale11leze lim
n-."" fn (x) pentru ?irul de ft/IIefii (fn)nE.v,
545. Sa se G)'ate ea daca funelia f este den:vabila pe [a, oj iar
fn : [0, n -+ R l' (x) este eontin-ua pe [a, bJ atunci ?irul f(x + h,,)hn - f(x) converge
fn (x) = x + -2 + '" +_
x2xn+l
. . <
uniform pe [a, oJ catre funclia r (x) cind Itn -+ 0;
x +1
Pe baza rezultatulni obt,innt, sa se calculcze :
2
lim(-.!..-+_l_+
n-."" 2.22 '" (11 + 1
+ __ _1)2n+1
_ }
)
. 1
R : In -- ; 1n :::.
I-x
542. Sa se amte eit .~inll d] f1lJicfii (fn)nEN, fro: [0, ] J -+ R

<II.
f,,(x) = IIX (l - x)
converge neunifo;'m pc [0, 1J, insa
1im ~l fn(x)
tl-;'OQ 0
dx = .0\1lim n-;.o::>
f,,(x) d'i'.
366
FUNCTII
DE MAl MULTE
'11
8 V ARIABILE
,"[
8.1. Inegalitati in doua variabile
546. So, se fig1treZe m1tltimea p1tnctelor din 'plan ca1'e salisfac

urmiit4Jarele relatii :
a) I x - 1\ -<: 1, I y I -<: 1.
b)lx-11+lyl=1.
c) lY-ll
Ixl
> 3' x =1= 0,
d) E ( :2 ) = 1, x =1= 0,
e) E (x + y) = Q.
..•
f) E (~) = 3, x =1= o.
a) InegalitaMle date se mai pot scrie astfel
-1-<:x-l-<:1 sau O<x-<:2
-1-<:y-<:l -l-<:y-<:1.
, Ele sint satisfacute in punctele situate in intcriornl ~~pc fron-
tlera patratului ha~urat din fig. 46.
,b) Daca x>l, y>O, atunci Ix-11=x-l, \y\ =y ~i
egahtatea se scrie x-I
+ y = 1 sau x + y = 2.
369
2i - c, us
," t
.,
~~, ...
x>l,
JitateaDadse scrie - = 1 sanlx-II
1 -.IIatuJjci
:r: !/<O, = ..•.
x _ y=X~l, 1.111 =-Y~iega_
IncO'alitatea x+y<l este satisfacuti1 de mnltimea punctelo1'
1- x Dadi,
+y =.1:<L
1 san x = y. atunci I;r:-l/
y>O =l-x, IYI =.11 ~i aVelh. situat~ dedesubtul dreptei care are ecuatia x+y 1, iar inegali- =
egalitatea
Dacii seiC <
scrie
J, .'/ < 0, atunci I·re - 1i =1- x, Iy I =- .II f5i Y \ ty
1 - x -,Ij = 1 sau x = _ y.
!I \ I
4!/ \
t"1
.1,\
7 \!~'~:\
x
I d\ \11\\
(J 2 o x \lil\
-, ~!~I ,D\
~j.~-
Fig. 46
Fig. 47
--.-v-------z
Fig. 48 Fig. 49
+ Iy I =
Reunind cazurile enumerate se deduce ca relatia IX-II + tatea x+y>- 0 este satisfacuta de muJt.imea punctelor situate dea-
1 are loc pe contnrul patratului din fig. 47. supra bisectoarei de ecuatie .II = -x
~i pc bisectoarc. lntcrsectia'
c) Daca x > 0, Y J, inegalitatea >
devine y - 1 3 sall > eclor doua multimi este port;iunea ha~Ul'ati'i din fig. 50.
y > 3x + 1. . x Y
In cazul x> 0, y < 1, avem _1 -:1' Y > 3 sau y <1 _ 3x.

y - 1
Da,ca x < 0, Y > 1, avem ---x >3 sau y _••3x > 1.
In sfiqit, cazul < 1 ne

conduce la inegalitatea
X<O, y 1 - Y >3
:r
91/
O'l •••.
. -x . /10 x
sau .'/ <
1 +3:r. Fignrind regiunile obtinute in cazurile enuntate, "-
i?i
dedurem ca multimea punctelor ca,re satisfac inegalitatea se gasesc "
J
"-
in portiunea haf5urata din fig. 48, fara axa 0.11.
d) Conform definit,iei, E x 1, daca 1 X (+) =

2 sau x2 <~ < < Fig. 50 Fig. 51
< < y 2a;2. Aceste inegalitati sint satisf~lcute de multimea punc- . f) Egalitatea E (JL)
x = 3 este echival~nta cn 3 JL x <c!, X =0. <
telo1' situate intre parabolele care au ecuatiile .'1 x2, Y 2x2 = = Daca x>O, inmu1tind inegalitatea cu X obt,inem 3x y<.lx. <
?i pe prima parabola, exceptind ol'iginea (fig. 49) .. Daca x<O, prin inmu1tire sensul inegalitatii se schimbi1 ~i deducem
e) Tinind seama de dcfinitie, E (x+y) = 0 daca 0< x+y<L 4x<y<;.\x. Figurind in plan mu1timile obtinnte, ohtinem pc>rtiunoa,
370 ha?urata din fig. 51 (~xceptind originea).
371
EXERCITIJ PROPUSE SPRE REZOl V ARE Fie fune\ia {: E -+ HI, E C nil ~i Xo un punet din E-
Se spune 61 fllne~ia { este continua. In punetul Xo dad pentru orice veeinatale U
,'Iul ((Io) exisla 0 vecin:itale V a Iui xo' astfel Ineit orieare ar fi x E V
lit
E, S'I avem n
ltrtnatoareleinegalita{i
547. Sa se jigunze : lnul{imea punctelor din plan care sati8fac U
:r)E Ur'miitoarele propozilii dau defini~ii echivaIcnle ale eontinuil:1tii: .
a) x2 + y2 -< 4-, Y > x2. 1) fune\ia { esle eontinuii In punetul Xo daeii ~i numai daea pentru oriee ~ir
b)y>/x),y-<.1. iJ: _ '1:0. xpEE, avem {(xp) -+ ((xo);
',~fI 2) fUllella ( este continua In Xodad! ~i numai daca pentru oriee numar s: > 0 exista
c) Ixl>l, IY/>l, /xl-<'2, IY/-<'2. DO nurnar 3(s:) > 0, astfel Inclt orieare ar fi xEE eu Y:E(xi - Xi)2 < 8(s:), sa avem
I(x) - ((:ro) I· < s:;
d) (: />1, /YI-<'l, x=!=O. 3) funelia ( este eontinllii In punetul xo(x~,
daca pentrll oriee numar s: > 0 cxisla un nllmar
xii, ... , x'.:) E E daea ~i numai
3 (s:) > 0, astfel Inclt oricare ar fi.
e) y -<. x2, I x I -<. 2. punctul X(XI,X2, ••• , x")EE ell IXl-xAI<Ii, Ix2-xil<3, ... ,lx"~-x'.:l<
< 3 sa avem
f) E ( :: ) = 2, x =!= o. 1{<XI,X2, ..• ,x")-(xA, xi, ... , x~)I<s:.
g) E (x2 + y2) = 2, y2 -<. x. 5.48. Polosind dejinitia sa se demol1streze ca :

11) E (x2 + 4y2) = 2.
a) x-+-2
lim (2x + 3y) = 16
1/-+4
8.2. limite. Continuitate
b) lim"':" = 1 e) 1im xu
y
-
+1
1 = 3.
",-+2 y. x •..• H
1142 1/400
.~i !unctia real a {: EE _C R.
Fie munimea R", Xo (x~, xii, ... , x~) un punet de aellmulare pentru E
a.) Vom al'ata ca penil'u oriee <:>0 exista a( <:), astfel ca pentrn
Se spline eii I (nUmar finit sau inlinit) cste limita !unc~ici { In punetul (x;,
x8, .•• , n1:), daca pentru oriee veciniitate U a Iui 1 (in R) existii 0 vecinatate Va Iui
;1:'0
orice x ~i y care sati"fae inegalitatile I x-21 < i} (e:), \11-41 <
{(x) E U. Scriem
Xo (In Rn), asttel Inclt oricare ar fi x(xl, x2, ••• , xn) EVe E, x =1=xo, sa avem < ~(<:). sa avem 116-2x-3y I < <:.
tntr-adevar, avem
1 = Jim
x-+.:r" {(x) (sau ((x) _ 1 clnd x -+ xo)'
116-2x - :3y 1= 14.-2x+12-3y I <.14-2 xl +
Propozi~iile IIrmiitoare
"'4"'0
dau defini~ii eehivalente ale limitei : + 112-3yl =212-xl +314-YI·
1) lim ((x) = 1 dacii ~i numai daea pel1tru orice ~ir Xk(X~, x~, '" , xZ) -+ Xo ,
Xk E E, xk =1=xo, avem ((Xk) -+ I. Fie <: >0 un uumar arbitral'. Luind S(e:) =-=-6 pentru oriee x-
2) lim {(x)
.1:-+-.1'0 = 1 daca ~i numai daca pentru Ol'ice numar s: > 0 existii un numar
~i Y ca·re satisfac inegalitat,ile -x I < ~-, -y I < : ' deducem

t
12 14
< a(s:), sa avem

~(s:»O,astteljnclt I oricare
{(x) - IIar < fi s:.X (Xl, x2, ••• , x")EE, x=l=xo, eu V • =1 (xi _ X~)2< j16 - 2x - 3y 1< 2 -=-
6 + 3 6 =~6 < -=- <:.
Pentru 0 functie de doua variabile {(;I:, y), Iimila sa In punetlll (xo, Yo) se serie b) Avem
lim {(x, y) = I. Se spune ea aeeasta este Jimila funetiei elnd x ~iy tind independent (dar
X-"'Zo
11 .•.•. 110
simultan) eatre
:t-..xo
lim { (x, y)
11411.
= Xo respeetiv Yo· In aeest eaz, propozi~ia (2) se poate transcrie astfe~ :
I daea ~i numai dad!, pentru orice nil mar s: > 0 exista un numar I ~y - 11 = I x -y y I = _1
Iyl [I x - 2 - (y - 2) IJ <
< s:),
a( asttel
~(s:) sa Inelt
avemoricare
I{(x, y)-fi II(x, < y)s:.=1=(xo,
ar Yo) din E eu I x _ Xo I < 3( s:) ~i I y _ Yo I< < 2-
Iyl
(I x - 21 + Iy - 2 \).
372
373
Fie z>O arbitral' ~i ~ un num:Ir supus conditiei de a fi mai lllie Fie aeum l! - 2-).
~irul 1\ (2-, I! Punete1e P" sint situate pe drca-
<lecit 1 t;;i decit f·
Din inega1itatea I y-21 < a <1 ohtinem 1 <Y<3 pUt de eem1tie y =- x. Orieare ar fi 11, f( x"' y,,) = 0, deei ~i
Ji1l1 f{x", y,,) o. =
. sau I y I > 1, de unde -I y1 I < 1.
.. Decl I -yx - 1 lEE
-< ~2 + -2 pentru oriee x o b s e I' v a ~ i e. Pulem ariila eii orieare ar fi nUI11:1.rul real k, cxistii un ~i['
t;;i Y care satisfae inegalitaf,i1e I x - 2/ IY < ~, -2/ < a. p Ii (Xu, y,,), astfel !imco {(Xi" y,,) = k.
ea n-+
e)"Vo~ anIta e~ pe~trll or!~e,z 0, e.~ista ~ (E) ~i exista 1I'£{E), >
astfe1 ca orJcare ar fJ x ~I y verIfJcmd re1at;1l1el x-3/ IY I > M < ~, pcntl'u aceasta se consillerii ~in[1 P" I! !!...)
(2-, I! ~i se lletermin[l constanta rJ.=1= 1
y+l- 1 - 3/ < z.
.sa avem I xy
ins:'\, aslfel inelt !im { -,
"-+00 (1 I!
-
I!
ex:)
= k. Ins[\ orieare 31' fi n. { -,
(1 I!
-
nex:)
= ---
1-
1+ex:' ex:
~i con-
dilia
'I'li
I ~y+l - = I y(x y+l I y IY+ll
+ 4 _
r'i!
3/ - 3) - 4/ -< II x - 31 I y +11 u-;'oo
!im ( (1-,n n '
~) =k
i 1
D aea~ y> 0 ,atunel . -'-'-
ly+ll = --
Iyl
y+l
Y
< ]'
~I
Iy + 11
1 +
esle echiva Icnla" cu ._--
I-ex:
rx = i,
n', d e un d e ex: k -
= ---.
k+l
1 Ob lInem
. ast f eI ~irul de
=--<-.
y+l
1 1
!I
punclc
lim {(x,,,
I'll
Yn)
-, ---
••(1I!
= /.'.
k-l
k+l
-
1)
11
situate pc llreapta de ccualie y = .--
k-l·
k+l
x, astfel ca
Deci JI-+OO
= y: + ~xx definita
I -'--3 I <lx-.31+-. y4
550. Sa se arate ca f1lnctia f{x, y) y - pentru y24=
1(+1
XI} - 1
=1= 2x n·n are lirnita ln origine.
A~adar fiind dat z > 0 arbitral', este sl1fieient s:1 a1egem ~(E) _
Oa ~i in exercitiu1 549 vom arata ca pentru ~iruri diferite
= -,
= iu
'Ir()
E = -5
5Jf sa rezu1te
E
E
r'
pentru ea ( III Illega Itat;j'I e I x _ 3/r. < -.:-
, Y I > _5 =
E
:.,
/
E
Pn (xn, Yn), astfel ca n-+oo
lim Y •.•) == 0 (O, 0), obt-inem limite diferite.
P,,{xn,
Fie ~irul P" (~ ' V~) ale carui punete sint situate pe parabola.
I xy
y+l-
-'- 1 - 3/ i < -5 + -"4.-5 = E.
E
de ceuatie y2 == x. Evident, n-+oo
lim P" = 0 (O, 0) ~i f(2-,
n /_ ) 11 = - 3
549. Sa se orate ca f1lnctia oricare ar fi n. Deei 1im f (x"' y,,)
"-+00
=- 3.
f(:v, !I) =--"-y X+/l
.1: - Daca insa eonsideram ~irul Pr. (I: ' V~) ale earui pun<:te sint·
definita pentnt x =1= Y lVll a1'e limitii 111 01'£[li1l(,. :-;ituate pe paraboh1 de ecuatie y2 = 4 x, obt,inem f (~, In ) = 3 ori-
Vom arata ea pentrll ~irul'i diferite l>,.(x,,) !I,,) --7- 0 (O, 0),
<1]" =1= y", obtinem limite diferite. care ar fi 1im f (2-,
n, deci n~oo 11 =-)
Vn = :3.
'Ie ~Irl1 ." -,I! -.I! scrValn ca pune ,e e ." _, _I! sm ~I_
551. Sa se dernonstreze cli 1im f
x-+o
(;i;, y) = 0, dacli f{x, Yi
F· . 1 P (1 2) Ob •• tIP (1I! 2) 't . v-+o
tuate pe dreapta de ccuatie y = 2x ~i lim P" = 0 0). Avcrn + u2
"-+00 (O, X2
Ixl + Jul
, Ix I + 1!l1 =1= o.
f{x", Yn) = - 3, oricare ar fi 11, deci ~i lirn f(x", y,,) = _ :3.
374 375
~inem seama de inegalititt,ile
Intr-adevar, ~1vemI --- inegali-
+ y2 =' x'Ixllyl
+ y' x y2. Dezvoltind
<---<------=----<
1 I
x2X2y3!
O Ixl +
X2 y2 x' + Ixl
y2 + 2 I x I II/I x I + I Y 1)2
(IIxl Ix I + I YI
+ Iyl + Iyl + Iyl . ta.tea (I x I - Iy \)2> 0, ob~inem x2 + y2 > 2 I x II y I·
Deoarece Jim (I x I + I yl) = 0, atunci ~i lim x· + y'

I + Iy I
= O. Deci
_2lxllyll 1
<
••-+0 "'-+0 1.1:
v-+o v-+o
IX'x2 +y3 y2 I - x2 + y2 • 2 I xl y2 "21 xl y2.
a) Jim xy b) Jim sin xy deci

"'-+0 V xy
v-+o
+1- 1 "'-+0 x • lim2- ••-+0 I x·"X.y3
",-+0 2 I x I y2 = 0, rezulta ca !im + y' \ = 0,
v-+2
~...•
o v-+O
" X2 y3
Sintem in cazul de excep~ie ~.
o Transforma.m funct;ia., a carei ~l hm ---
"'.•.•0 x' + y2
= o.
Umita vrem s-o calcuUtm, astfel v-+o
xy (V xy + 1 + 1
----- =xy -----. 554. Sa se arate ca funcfia
V xy+ 1- 1 xy
Ob~inem daca x2 + y2 O. =1=
xy
!im
",-+0 V xy + 1 _ 1 =!im
"'-+0 (V xy + 1 + 1) = 2•
f( X, y) = 1rlO,sin (x3++ x2 y" y8) ,
daca x2 + y2 = 0 .
v...•o v-+o
este eonti1/11lain origine
b) A.vem--sin xy =--sin xy y. T'
x xy
,mm- d seama ca~ :>:-+0
Im--sinxy xy r = 1, o-b
..•
' r1m --- Sa aratam ca lim f(x, y) = 0, adica
'I,lnem sin xy = 2. "'-+0
v-+O
x
"'-+0
v-+2
I'1m -----
sin (x3 + y3) = 0.
"'.•.•0 x" + y"
v-+o
553. Sa se arate ca functia
Daca xJ3 + !f3 = 0, ceea ce are 10c numai daca x + y = 0,
= + y'
daca x2 + y2 =1= 0
atunci sin (x3 + y3) = 0, deci lim sin + y3) = O.
f( X, y) x" +
' (XS
~ste continua in tot plan4ll.

! x2
X20,
y2 daca x2 + y2 = 0
Dadi xJ3 + y3 =1= 0, putem scrie
"'.•.•0
v-+O
y"
Aplicind teoremele generale, observam ca fllnct,ia este continua

sin ( x3+ y3) = sin (x3+ y3)
x3+y'
x' + y" x3 + y3 x"+y"
in orice punct in care x2 + y2 =1= 0, adica in orice punct diferit de tnsa
origine. Ramine de verificat numai continuitatea in origine, ceca
·ce revine la a arata ca lim sin x3 + y3
"'...•0 :1:'+ 3 =1 + y"y3 \ -< + y2I y'
•
I x31
x" I _
!m---=O
:1:"
\ X3
1. x' y3 ~-+o • y ,
v-+o
+
"'-+0 x2 y2 •
~(IXI+IYI) (x2+y"-lxIIYI).
x2 + y'
.376
377
a& .
557. S«( se cerceteze contin1litatca 1lrrniitoarclor fwnctii :
+inind seama de inegalitatile - I x II y I < I x II y / < 2/ a;I y < x2 + y2,
avem I x3~+~ ~ I <2 (1a;1+ly/);
I + 11J3 deci I '~+~
3~..•+ <2(lxl+/y/)
y31 ..
a)f(x,y)= X2+y2
Deoarece '"~o
!im (I x I + -'y /) = 0, l'ezuIta ca lim x~ + y2y3 = 0
\ 1- V 1o - x2 - y2 dacii x2
I dacii x2 + 'y2 o.
y2 <= o.
n. N u
=1=
este continua.
v~o
.t~U
v~u
.1:2 +
~i prin urmare !im ---
X3+y3
= O. 1- ecs (x3 + y3) dacii x2 + y2 0, =1=
x~o
v~o
x2 + y2 x2 + y2
b)f(x, y)~\ o dacii x2 + y2 = O.
A~adar !im sin (x3 + y3) n. Este continua.
'"~o
y~O
x3 + Y12 = O.
I
il
dacii X > 0 ~i Y > 0,
ci!( x,
l
= f(l+Xy)Yi+YV '
:1 ~
EXERCITII PROPUSE SPRE REZOl V ARE y)

III
i
1, dacii x = 0, sam y = o.
n. Este continua.
555. Folosind definitia sii 8e arate cii:
a) ,"~2
lim (2xy + x) = 18.
V~4 8.3. Derivate partiale. Diferentiale
b) lim -==-
X~l Y
=2 .!... • Fie {o funetie realii de douii variabile, definitii pe 0 mul~ime E C R2 ~i fie
11~2 (J'o' Yo) un punet interior mul~imii E.
FUlle~ia {(x, y) arc in punetul (xo' Yo) derivatii par~ialii in raporteu variabila x,
daeii exis ta
C)1' 1m ---Zl = _4 . . (x, y) - {(xo' Yo)
,"~2 xy
11-+2
+1 5 hm -----
X-+J:'o X - Xo
~i aeeasta este finitii. Limita insii~i se nume~le derivata parliald in raport eu x a funetiei
jllli 556.
toarele Sii se: cerceteze existenta
functii lirnitei in originc, pentr1l tlrrna- o{( xo' Yo)
{(x, y) in punelul (xo' Yo) ~i se noteazii {'x (xo' Yo) sau ox
0 •
a) f(x, y) = x2 + x2 - y2
y2 definitiipeR2 _ {O, O}. It .Nu cxista. Se define~te in mod asemiiniitor derivata partialii in raport
o{(xo, Yo)
eu y a fune~iei {(x, y)
In punetul (xe, Yo)' notatii {'v (xo, Yo) sau 0

GY
•
x2 y2
b) f(x, y) = definitii pe R2 - {O, O}. It .Nu cxista. Funetia {(x, y) are derivatii par~ialii in raport eu x (respeetiv eu y) pc 0 multi me
x4 y4 A :) E, daeii arc derivatii par~ialii in raport eu x (respeetiv eu y) In fieeare punet
2 3 (x, y) E A.
C) f(x, y) = X4+y4
x y definitii pe R2 _ {O, O}.
Funetia {(x, y) este diferen~iahilii In punetul (xo' Yo) dae~l existii doua numere
reale )" ~i fL ~i 0 funetie <u(x, y) definita pe E, continua In (xo, Yo) ~i nula In aeest punet :
zero. lim co (x, y) = w(xo, Yo) = 0,

H. Exista ~i este cgala Cll x-+xo
v~V.
d) f(x, y) = (x + y; x::(:: + y2) definitii pe R2 _ {O,O}. asHel inelt pentru oriee punet (x, y) E E, sii avem egalitatea {(x, y) - {(xo' Yo) =
It Exista ~i este egala ell zero.
= A(X - xo) + fL(Y - Yo) + <u(x, y) V(x - ':0)2 + (y-lIo)l.
378 379
~
Proprietii(i.
deri vate parliale 1)
In Dae~i funepa
(x,. Yo) ~i r eslc difcrcnpabilii In punclul (xo, Yo), alunei ea a re partiale mixle de ordinul al doilea exist a In (:t'o. Yo) ~i slnt egalc In aeest
r~ (xo, Yo) = A. r; (xo, yo) = 11-. r;; (xo' Yo) = r;~ (xo. 110)'
Egalilatea de defini~ie a difercnUabi1itliUi se scrie Fie E C R" ~i Fe Rm. Dacii U1 (Xl' ... , xn).
variabile, definite pe
rex. y) - r(xo, Yo) = r; (xo• Yo) (x - xo) + r; (xo. Yo) (y - Yo) + . (Xl •.• , X,,) •...• U'"x,,) slnt 11! func~ii reale de n
(Xl> ••. ,
IWti~ea E, difcren~iabi1e In punetul XO (xil, ...• x?) astfel Inclt
+ w (x, y) Vex - XO)2 + (y _ YO)2.
(1/1 (x?, ... , x?). ll2 (x~, ... , x?), ...• u'" (x~ ... , x~» E F
punet.
2) Daeii funetia .,. este difcrenliabi1ii In (xo. Yo) atunci ea cste continua In aCest
,i daca cp (ul' U2 •••• , Um) este 0 [unctie ['eala de In variabile: defin.itii pe F ~_idifercn-
3) Daeii funetia r are derivate partiale r~ ~i r; Intr-o veeiniitate V :t lui (xo• ~iabil{1in punetul (u~, ... , u~). u? = ui (x~, ... , x?), atunel fune~la compusa:
rentiabi1a
Yo) ~i daeii Inaceste
(xo. Yo)'
derivate partiale slnt continue In (xo' Yo), atunci functia r este dife_ f(xl, x2' ••• , XII) = cp(Ul' (Xl' ...• XII)' ll2(Xl' .•• , Xn), ... , Um(Xl •••• x,,»
Functia liniara de doua variabi1e r; (xo, Yo) (x-xo)

nUme~tc direrentiala
+ r; (xo. Yo) (U _ Yo) Se
functiei rex, y) In punetul (xo, Yo) ~i se noteaza
este diferen~iabilii in (x~, ... , x?,) ~i df(x~. xg •...• x?,) =
dr (xo, Yo, x, y) = r; (xo, Yo) (x - x.) + r; (,TO' Yo) (y - Yo). 'E 'E m X . " =
Relatia de aproximare a ere~terii funetici se scrie
j=l
II ('";=1ocp (u~, llg, ... ,Uo\
Dll; eUj(x~.x~, Dx, ...• xO) ) (x, - x?)
m icp (ll? u~, •.. , ll<:n)

rex, y) - r(xo, Yo)::::::dr(xo, Yo, x, y).
= ;-1
'E --------- . du; (x?, x~, ..• xO).
II
Difcrentiala funetiei r se mai noteaza aUj
dr (x, y) = r~ (x, y) dx + r; (x, y) dy. !L ° .0 m ecp

••. , U
o
) --
aU;
(Xl'
0 I)
X2' ••• , X
0
).
a Xi (Xl" •. , X n ) = j'E1 -ill j (uO l'
=-
max, n
Daeii existii derivatele partiale ale functiilor
partialc de ordinul al doi1ea ~i se noteaza asUel
r; ~i r;, clc se numesc derivale
Aeeste formule se mai scriu sub urmaloarca forma, incompleta, dar mai u~or
de re\inul :
I~~= u;); = a; (or)

a a; = 02 r '
ax"
df 'E
= ;=1 'E -allj . -ax,
m ('";-1 iU;) a<p _ d:ri 'E
m -:;-'-
= ;=1 oro dllj
<'ll;
I;~= u;); = aya (ar)

ox = e!r
oya.T' ~I m i'cp au·
_<'_ = ~ - • _3, i = 1, 2, ... , n.
ix, j=1 ('ll; ox,
I~; = U~);= a;- ay =
a (or) o"r
axay'
EXERCITII REZOl V ATE

t':
v- = •(f/)/v v = ~ay (~)
ay = a2r.
foy"
partialeUrmiitoarele
mixte : douii criterii dau conditii suficienle pentru egalitatea dcrivalelor
558. Fie
Criteriul lui Schwarz. Daca functia r arc derivate partiale mixte de grdinul f(x, y) = Vsin2 x + liin2 y.
al doi1ea
slnt r;; ~i Inr;; (x"
continue Intr-o
Yo), vcciniitatc
atunci V a unui punet (xo, Yo) E E ~i daeii r;; ~i r;~ Pornind de la c7efinieie, sa se calcl1,leze
r~;(xo, Yo) = r~;(xo, Yo),
of -,-
.f (: . 0) . . (1t
4 1t)
4
Criteriul lui Young. Dacii functia rare derivale partiale de ordinuI Intli r; ~i ~l
1/v latr-o veeiniitatc Va lui (xo, Yo) ~i daea1' ~ ~i r/v ~Int difcrentiabile In (xo• Yo). atunci OX cy
~il) :381
~ &.
Conform dcfinitiei :1Vem
':/1 A vem
ar (---
: ' 0)
('x
,
=lIm -f(x, 0) - f ( 7 ' 0)
.. = lim Vsin2 x - V~ 4"
~_Slll
__1) =1"
,(1,
ex
f(x,
1111 ------
x-+l
1) - (1,
. x-I
1) = I' nn ----
In (2+x) -
x-+l x-I
In 3
x-+_
'It
4
x- - x-+~ x -- IT
4 4 4 2+x
111- ( 1
IT
=lim :1 _ 1, + X-I)
In 1x-I
III =lim
[sin xl - sin-'
4
x-+l x-I - -Inn
x-+l
:.I 3
3
:1
x-+ -
4
'It
x- - IT
4
560. Fie
In8a
= sinpentru
x. Deciv:1lorilc lui X din primul cadran, sin X > 0, ~i I sin X I=
f(
x, 1/
.
-
)- 1, daca
{O, = 00
X =1=
X ~i Yy=1= O.0,
sa1i =
.~ . ~ a) Sa se st1idieze contin1titatea !,unctiei 1n origine.
x-- x+,-
if,1 2f(2:.,0) sinx-sin~ 2sin--'-1cos __ 2 4_ V2 b) Sa se calc'uleze
il;/I 4,
--
Ex
=lIm-----.
1t
a:-+- .1' - -
7t'
,I, =lIm
x-;._1t
2
X __
1t -T' fJ(~,ex 0) ~i e(~,
,y 0) •
.1 4
4 4
a) Constatam u~or ca functi:1 nu este continua in orlgme.
In mod an:1log Intradevar, oricare ar fi ~irul P n(xn, Jln), x", Jln =1= 0, avem f (x", Jln) 1, =
iar lim
x-+O
f(x, JI) = 1=1= f(O, 0).
11-+0
if 4'4
(IT ")
=Jim {4,y-f4'4
(r. )
ey
(IT IT)
b) 8(0,0) --1"1m (x, ------.0) - (0,0) 1nsa f(x, O)=O~if(O,O)=O.
11-+--
'It IT ox x ....•o X
4
y- 4
Deei 8(0,0)
ex = O.
V-I- +-,S1l1",,-y-l S1l1 Y __ 1
=lim
r:
2----lim , 2
2 Analog , ,(0,0)
, _
_ Im---~---'-=O.
(0, y) - (0, 0)
1"
11-+- 'v 11-+0y
4
y - ~4 11-+ ~4 = (y - .1
~) 2
(V -~ + sin2 y + 1) =
II 1 Aeest exemplu ne permite sa tragcm concluzia ea nu orice functie
I
..I sin y + -= sin y - sin -
IT
care admite derivate partiale de ordinul intii in raport cu toate
= lim V2 ·lim 4 variabilele intr-un punct, este continua in acel punct.
11-+-4 + sin2y + 1 'It
11-+ -
7t' =-..2
'It VI- 2 4
Y -_
.( , 561. Pornind de la definitie, sa se calculezc
559. Pentru funcfia ()2~(1:1), dacil .f(x,
,vex
y) = V x2 + "fl,
f(x, y) =In (1 + X + y2) Avem
iJ(I, V) i(I, 1)
sa~ se caC'lt
l leze.I pornzne d ,r ",
. d d l aeJZ1utw, ef(l,
~'X
1), . 82(1, 1)
eX ex
eyox ~(i2L)
fV ox (1,1) =lim
11-+1 y - 1
382
383
.--L
Insa:
-- = r",-.1
oW, Y)
ox
Jlll-{(x,-----
y) -
x-I
{(I, y) = r.-.1
unVX:i + x-I
y2 - VI y2 =
+ -"- --=lm.r
a{(x, 1)
oy 11-.1
{(x, y) - {(x, 1)
y - 1
r xy In Yx - - 1x In x
=lm------=XllX
11-.1
1
'
. x2-I 1 = lim (1, (1, 1)= O.
=hm _ = , a{~
ay 11-.1
y) -
y - 1
••..•1 (X-I) (VX2+y2+ VI +y2) VI +y2
~ci
--= rnn----
0;0,1)
oX
{(X,I)-f(I,I)
x-I
__= rJm------=r=.
",-.1
Vx2+1-V2
x-I }
1
",-.1 2
Deci <;2(1, 1) = lim x In x = 1.
ox oy ",-.1 x-I
1 1
563. Folosind fonwulele obifwnite, sa se calooleze derivatele par-
-- = run
fJ2{(1, 1) VI +
---- y2 - V2 1
,iale in mport cu toate variabilele care intet'vin, pcntru functiile 'l~rma-
ogax ",-.1 y-l - - 2 V2 . toare :
sa se562. Pentru
arate, pornindfunctia x, .!I)
de la f(dcfinitie, = cdxy In x, x =1= 0, - 00 < y < 00,.
2x.
a) f(x, y) =In( x + -~-} x =1=
2x
0, x +...L > O.
1) = o2f(1, 1)
'"
o2{(I,
oxay oyox. b) f(x, y) =211, y =1= o.
Avem
c) f(x, y)" XII, x> o.
o{(1, y) _ 0(1,1)
d) f(x, y) = (1 + xy)lI, (1 + xy) > O.
--= l'Im----
b2{(I, 1) ox ox
e) f(x, y) = (1 + logll 'X),3 x > 0, Y > 0, y 1.
eyox 11-.1 y - 1 =1=
Im;a f) f(x, y) = XII', X > 0, Y > O.

-- = ",-.1
Jm{(.r, y) - {(I, y) = run---'----
'-----'----'-----'- xy In x =1/r1m
. "'-tl __
o{(1, y) 1'· In x = y" a) Pentru a calcula a(x,ax y), derivam functia in raport cu x, pre-
ox x-I ",-.1 X-I x-I
supunind y constant. Deci
of --=
ox Im----
(1, 1)
x-I __1) = I'un--=
{(.r, 1) - {(I,
J'
",-.1
x In x
X-I
1; ",-.1
a(x, y)
ox
deci x+ _1 _
..!!-.-
2x
(1 _ ...L)
2X2 =2x2
(2x2 +--L..
y) x •
--= rlill--_
b2{(I. 1)
ay ox 11-.1
y -
y -
1 _
1
1.
Analog, pentru a calcula !.f(x, y) , derivam functia in raport cu y,
ay
In mod analog, presupunind x constant; obtinem
a{(x, 1) _ 0(1, 1)
~ 1
=~_._1_
-- = r1m ----ay
fJ2f(I, 1) oy ay
x + ...L 2x 2x2 +y
~xily "'-.1 x-I 2x
i
384
25 - c. 143 385
b) Deducem
8(x, y)
8CT
= y = 2 ~ y'1 2Xy3
,
:: 'exa
211 (x) II •
8(x, y) _- 1 + Yx2y2
--;;-- ' ox2
f;2(x, y) -e; l' +
_ a [ yx2y2 ] = (1 + x2y2)2
cy
O!(,X,y) = 2~ ~( y (~)
Y =_ 2~ .2...
y2 a - (x, y)
(eN )
c) Avem
~
Z3(X, y) ox2 oy = ay a [ - (1 + x2y2)2
2Xy3] -
8(x,ex y) = yxll-l, o(x,

'y
y)_ = XII In x.
d) Deducem __
- ?
- X _0_ (1 . _y_3
oy [ __ x2y2)2
__ +
] -
__ (1 +
?- X _3Y,_2_(_1_+_x_2_y9_" x2y2)4 -_
_-_4_(_1_+_x_2_y_2)_x_·2_y4
)_2
o(x, If)
+ xy)II-1_ " 8
+ xV) =' y2 {I + xy)lI- 1 = _ 2x 3y2 - x2y4
--'-h; =y {I OX
(I '
, . (1 + x2y2)3
565. Sasecalculeze 82(x,y) pent1'1tf{x,v) = arcsin ~'Ixl <:Iyl.

o(x:J!l
oy = {I + xy)1I [ In (I + xy) + 1+
xy xy ] .
oyox y
e) Functia data so poate transform a in modul urmator. Notam Dedllcem

z (x,V) = logll x. Avem V" = x. Luind in nmbii membri logarit-
mul in baza e, obtinem z In V
sau
In x = ~.-=---=
1 1 Iyl
ay ox
~f(x,y) = ~[-~[}x,
oy ox V), ax
e(x,y)
1--
log,ux =--; dec1j{x, y) = 1 + --In V X2
y2 Y Yy2_x2y
In yx. yx )8
~l ---'- 1 i
(, . o(x,oX If) Deci
'=3(1 + In
Inxr
y x Iny
_1_., 'y = -(1 + Iny
Inxr y Inxy)2
(In • daca y 1 0 >
~
(~"',: ,~ o(x,y)
I
yl -daca = +y
-]I
...•.
Vy2 - x2 _' x2)1 -,daca

V_y2--2...:l!.
X2(y2 ~ y x2< ' O.
a Vy2 (I(
o(x,
V < 0, d ~
f) Avem oX
'yex , =i'y_ (Ix ' x y)- _ vy' - x" (y' - .') , aca y >0
8(x,
-----8x
y) _
-Vx
" 11"-1
'"
,cy
!(X, y) , = XII" In x ..!..- (yO)
oy
=
= zy"-l XII" In x, -----'
8(x y)-
oz
= XII"ic,- Cz
(yO) In x = XII"I"f(.
y'ln "[x n y. I-Y
564. Sa se caloule,ze Y(x, yt,

oy 8x2,
dacii f{x, y) = arctg
'
xy ..
566. Pentm funcfia f{x, + Y..,
V)·=.! x-v x =1= v, sa se calculeze
o ( <lX2 ~2() (x, y) "m+" (x, y)

Conform definitiei, 03(X, y)
oy ox2 icy oy" oxm
386 387
Prin definitie,
= ( _1)m. 2m! ~by [ (x - y)m+1
y ] = I(_I)m . 2m! (x x_ +y)m+2
my ,
oy" f ox'"
0"'+" (x, y) = ... n
cy 0~x'n
0" [ 0'" f] (X, y) .
tnsa (;m+2f(x,y) =2(-I)"'(m+l)! 2x+my.
ey2 oxm (x _ y)"'+3
-----
if (x, y)
ex
2y
(x _ y)2
o2f(x,
-- y) -_
ox2
2y 2 (x - y)
(x - y)'
--. 2.2 I _y --,
(x _ y)3 'J!'olosindmetoda induetiei ea mai inainte, putem arata ea
1 fm+"f(x,y) (-1)m2·(m + n -1)1 (mx + ny)
- &Sf(x,
ox3 y) = _ 2·3 ! y (x _ y)'
fy" oxm = (x _ y)m+"+1 •
Folosind metoda induetiei,

. vom arata ea f;"f(x, y)
ex" 567. POl'nind de la dejinitie, sa se arate ca j1tnctia
= (-1 )"2n ! (x orieare ar fi n.

y
_ y)"+1
, j(x,y)=(x-l)2 +y2
Pentru aeeasta, vom dovedi ca, presupunind adevarata relatia este dijel'entiabila 1,n p1tnctul A (1, 1).
c"f(x,y)
ox"
=(-1)"~ nly
(x _ y)"+l
, Va trebui ~a aratam ea are loe egalitatea
rezulta
O"+l{(X, y)
j(x,y) -j(I,I) = Y~1,1)
ex (x-I) +
OX"+l
=(-lr+12 (n+1)!y
(x _ y)"+2 •
+ f{(:,1) (y _ 1) + p(X, A) w (x, y) (1)
Fie ey
1)2+ (y
n!y
eu lim w (x, y) = 0 ~(p (X, A) = V(x - - 1)2.
o"f(x,
ox" y) = (-1)" 2 (x _ y)"+l "'-+0
v-+o
Vom avea
- (n + 1) (x _ y)" _
Deoarcce ef~1,
ex
1)-= 0, (if(:,1)
ey
= 2 ~i ](1,1)= 1, egalitatea (1)
-c"+lf(x,y)
ex"+1 =(-I)"2n!y (X_y)211+2
devine
=(~I)"+12(n+l)! y
(x _ y)n+2
•
(X-l)2+y2_1 =2(y-l) +V(x-l?+(y-1)2w(x,y)
Deoareee relatia data este verifieata pentru n =1, 2, 3, rezulta culim

"'-+0
w(x, y) =0 sau
ea ea are loe orieare ar fi n. Deei v ...•0
0'" f(x, 1/)

_1)2 + (y _1)2
(x = V(X -1)2 + (y -1)2 W (x, y).
ox'"
=(-1)"'2 mly
(x _ y)m+l' De aiei dedueem
w (x, y) = V(x -1)2 + (y - 1)2~i ",-+1
lim V(x _1)2 + (y - 1)2 = o.
oy oxm oy
om+lf(x'Y)=~[(_1)m2m! (x _ yy)m+1 ]= v-H
388 389
II!I!o..
568. Sa se amte
570. Sa se amte ca in origine f~tnctia
ca f1ll1Ctia
daca x = 0 Sa1t y = 0
f(x,y)= X2+y2 .
f(x, y) = { 1,
0, daca x =1= 0 ~i y =1= 0
. \ y~ 0, , daca x2 y2 = 0
+ '!J2 =1=
nu estl difel'entiabiZa 'in origine.

este contin1/a ad mite derivate pal'tiaZe, insa nu este difel'entiabiZit.
Daca functia ar fi diferentiabiUi, in origine, ar trebui sa ftvem
egalitatea .' r c t'l 0 Ixy I Ixy I I I d d x
Dm mega 1 a"l e < y_' +
x2 __ y2 < y_y2 < x, e ucem c,*
f(x, y) - f(O, 0) = a{(o, ~
OX
(x _ 0) + 8{(~, 0) (y - 0)
vy
+ lim xy = 0, de unde rezulta continuitatea functiei in origine.
"' ...•0 y x2 + y2 .
1/ ...• 0
j! + Vx2 +y2 ()}(x, y) (1)
Deducem derivatele part,iale pornind de la definitie; obtinem
1III
cu lim
"'
...•
0
w (x, y) == O. Sa presupunem x =1= 0 ~i Y =1= o. tn exercitiul
1/...•0 O{:o,O)
uX
= 0, c{(~~
cy
= o.
ega-
560) am stabilit ca !.(~o~
0) =0 ~i' O{(~~ 0) = O. Deoarece f(x, y) =1, S11 anltiim ca fnnct,ia nu este diferentiabila in origine. Daca
litatea (1) devine :11' fi diferentiabila in origine, ar avea loc egalitatea
1 = Vx2 + y2 w(x, y).
lnsa membrul drept tin de catre zero cind x ~i y tind catre zero, f(x',y)-j(O,O) = c{:O,O)
rx
(x-O) +!(O,O)
oy
(y-O) +VX2+y2W(X,y)
ceea ce 00ntrazice insa~i egalitatea.
Pentru a arata ca functia data nu este diferent,iabila in origine, ('u lim
:('...•o
w (;v, y) =0 sau, tinind'seama de rezultatele precedente,
putem rationa ~i in modul urmator : daca functia ar fi diferentiabila, y ...•
o
in origine, ar trebui sa fie ~i continua, ceca ce am viizut (exercitiu1
. 560) ca nu este adevarat.
V x2
xy
+ y~. =VX2+y2W(X,y); de unde w(x,y) = x2-~+ y2
.
569. Este functia f(x, y) = Vx2 + y2 diferentiabilii In origine?
tnsa, constatam u~or ca y x2xy+ y2 nu are limita in ' origine, deci
Daca functia ar fi diferentiabila in origine, conform unei teo- functia nn poate fi diferentiabila in acest punct.
:reme enuntate 1a inceputul paragrafu1ui, ar trebui sa, admita derivate Din acest exemplu, precum ~i din cel precedent, reiese ca nu
.partia1e in acest punct. 1nsa orice fllnctie care admite intr-un punct derivate partiale in raport
en toate varia bilele este diferentiabila in acel punct.
1m------
I' {(x,O)-{(O,O) = l'Im- VX2" Ixl =.
= 1"1111- .1
"' ...•0 X "' ...• 0 X " ...• 0 X
"'>0 ",>0 x> 0 571. Sa se arate ca 'in origine f1t11ctia
~i
1,U11 ------
{(x, 0) - reo, 0) = l'1m --VX2 = 1"1m ----
1xl = -' 1 , j(x,y)= X-+y2
"' ...•0 x "'...•0 x x ...•0 X
"'<0 ",<0 ",<0 - \ (x2 +0, y2) sin _._1_, daca
daca' x2 + y2 ==1=00
x2 +y2
Analog procedam pentru. c{(O,O).
oy
In origine,
~
functia nu admite e~te continua, admite derivate p:al'tiaZe discontinue, insa este diferen-
{1abilii.
derivate partiale, deci nu este diferenthibi1a.
390
391
~
Functia este continua in origine. Intr-adevar Sa se al'ate cll de~i tMt sint satisfdcute critel'iile l1ti J oung ~i Schwarz,
• 62 (0, 0) _ (-2 (0,0) •
t1lf~ ox6y - cycx
\ sin-1-1-<
X2 +y2 1, \ (x2 + y2) sin _1_
X2 +y2 \ -< x2 + y2 1\cest exemplu, dat de 1. Barbalat *), ilustreaza afirmatia facuta
~i, deoarece "'-+0_
lim (x2 + y2) = 0, rezulta ca la inceputul capitolului asupra faptului ca anume conditiile care
1/-+0 intervin in cele doua criterii nu sint necesare, ci numai suficiente.
Vom arata in primul rind ca functia este continua in tot planul.
lim (x2 + y2) sin _1_
+
= O. Este suficient sa verificam aceasta afirmatie numai in punctul
:r-+O
1/-+0
X2 y2
(aiM 0). in acest scop, folosim inegalitatea In < valabila pentru
oriee (/.> 1. Avem
r:t. r:t.,
Sa calculam derivatele partiale:

sin _1_
1 In 1 + -' = 2ln 1 +- < 2 1 + --:;
.
x2
x2
= lim sin -.Y' =0 ( y2 )
X2 V~ y2 'V Y' X2
o( (0,0) = lim o( (0,0) Y2
---a;- ",-+0 x = 0, ----a;;- 1/-+0 y Deci'

~i o < y2ln
(
1 + - < 2y2 V 1 + - .
y2
X2) y2
X2
o(X,y)
oX
= 2x sin _1__
x2 +y2
~
X2 +y2
COS_1_,
X2 + y2
x2 + y2 =1=0
11'"
o(X,y) = 2y sin _1__ ~ eos _1_, x2 + y2 =1=-0. tosa lim 1/••• 0 y2 V x2 Y'
~ y2 = O. Prin urmare
oX X2+y2 X2+y2 X2+y2
lim
11••• 0
y2 In 1 + -==-
y2
= f (x, 0) = o.
"'-+"0 ()
x-+-xo
Observam ea o(x,oX y) ~i o(x,0Y Y) nu au limite in origine ~i deci
nu sint continue. - Functia admite derivate partiale:
Sa aratam ea funetia este diferentiabila in origine. Intr-adevi'ir
o(x,ex y) =~[Y21n(l
oX
+ y2
x2)] ~
x2
2y2x + y2
, daea y=l=0
f(x, y) - f(O, 0) = (;F2+ y2) sin X2 ~ Y2 = V x2+ y2 (U (x, y)
eu (U (X, y) = V X2 + y2 sin X2 +1 y2 • c(~ ex =0, ex

c(~O,O) =0, o('~,(y y) =_o_[y21n(1
ey +~n=
y2
2x2 Y
iarlim = lim sin = 2y In (1 + ::)- + y2

V x2+
+1 y2 =
(U (x, y) y2 O. x2
",-+0 "'-+0 x2
1/-+0 w-+o
Aeest exemplu dovede~te ea eonditia exprimata pI'in . propric- 6(x, 0) . y21n (1+ -==-)
tatea (3) nu este neeesara. In (1 + x:)
oy = hm 1/-+0 Y y2 = lim
1/-+0 y y. = 0,
572. Fie o( (0, 0)
a;;- = O.
j(x,y) ~ I y'ln(H
0, y = O.
:: j,y,*o .) Gazeta Matematica ~i Fizicii seria A, 1949, vol. I (55), p. 48-52.
393
392
~
Prin urmare prin urmare criterinllni Schwarz nu este satisfacut. Totu~i,
of (x, 0) _ 8«0, 0)
2xy2
-- = run ------- = 0.
~!
i2f (0, 0) ey Ey
ex
.1'2 + y2 ' daca y =1= 0 ex [y :<-+0 X
'((:" y) 0, daca !/=O. Deci

care, se constata u~or, este continua in tot planul. i2f (0, 0) = i2f (0, 0) = O.
oX ay oy ox
Apoi
Sa ariW1m ca nici criteriul lui Joung nu este satisfacut. Pen-
ey tI'n aceasta yom ariHa ca fnnetiiIe .!!.-
ox ~i .!!.-
Ey nu sint diferentiabile
~( (x, y) = !2Y In (10,+ -::)- y =1= 0
-x-:'-:-~-2 ' y=O.
in origine. Daca, de exempIn, .![
ox ar fi diferentiabila in origine, am
Se stabiIe~te u~or ca Iim
"'-+0'0
E(~,
{y
y) = 0, ceea ce dovede~te continui- avea egalitatea
1/-+0
tatea acestei fnnct,ii. ef(x, y) _ [«0,,0) = [;2(0,0) (x _ 0) + E2~(0: 0) (y - 0) +
Dedueem eX OX ex2 eyex
+ w (x, y) V x2 + y2
((x, ox y)
i2 --
Ey _- ~EY:t2( + y-• )
2.1'!/2 J = T Y 2)2'
( x·.,4.1'3 daea
2.1'y2
y =1= 0
•
en lun w
:<-+0
(x, y) =0 sau ---=
x2
2xy2
+ y2
w (x, y) V--x2 +y2. Deducem
E((_.1'_, _y) __ (_((_x_, _0) 1/-+0·
i2 (x, 0) = Iim Ex 0.1:
= lim' 1:2 ..L y2
, = 0, x=l=O. 2xy2 .,
Ey E.1: 1/-+0 y 1/-+0 y
W (x, y) = (x2 + y2)VX2 + y2
[((0, y) [f (0, 0)
f;2( (0, 0)
i"x
= lim ox ex
=0. Insa functia (X2 + y2)2X~2 x2 + y2 nu are limita in origine, ceea ce
Ey 1/-+0 y
A~adar dovedim daca consideram din nou ~irul P n (~, :).
Analog stabilim ea daea funet,ia f( (~'

ey y) ar fi diferentiabila in
[2:eyex
(~' y) = !(:::~)., =
0, y!/ 4= 0O.
origine, am avea egalitatea
Verificam n~or ea aeeasta, funet-ie nu este continua in origme. 2yln ( 1+-:;-

y-
~)
- ••
+ y-
x·2~y
= w.(x, y)x~,+
V
y2
Intr-adevar, considerind ~irni (:' ~), k =1= 0, care, evident, til,de san
eatre punetul 0 (0, 0), obtinem
w(x,y)=.
x·2y+
In 1+-:;- -- .•.
+ Y'
(1..):
{.(
.•
- -k )
( 1 i2( n n
V y2 [ ( y. X2 ) x2 X2]
eind
n ' n ---+4k k2)2 , d'eel I'"-+00
= (1 1m
(~, ~)
Ar~ti'tm u~or ea membrnl drept al egaliti'itii (1) nu tinde la zero
EyEx ey ex - =1= o. x ~1 y tind la zero.
395
394
573. Cunoscindu-se regulile obi?n,uite de (lifeTelifiere, sa se caleu-
leze diferenfialele de ol'dinul1ntfi ?i al doilea pentru 'Ilnnatoarele funetii : (x, y)
e2{ cy2 = 0 ( V x2 Y)
8y + y2 = (X2 + y2) x2V x2 + y2
a) f (x, y) = cos xy definita pe R2; e2( (x, y) xy

+ y2)3
b) f (x, y) = x2 + y2 definita pe R2.
ex[y V (x2
a) Deoarece functia ad mite derivate partiale de Ol'ice ordin Deoarece derivatele partiale de ordinul al doilea sint continue
continue in tot planul, admite diferentiale de orice ordin. 1nsa in tot planul exceptind originea, rezulta ca in orice punct diferit
de origine diferentiala a doua exista ~i este
c(x, y) = _ y sin xy, [f(x, y) = _ x sin xy.
= V~
ex cy
d~f (x, y) x2 + y2)3 (y2 dx2 - 2xy dx dy + x2 dy2).
Deci
df(x, y) =- sin xy [y dx +y dyJ. 574. Fie fun(;!~a
.Apoi f (x, y) = eax+bu
Sii se calc'uleze dn f (x, y).

e2(x,
ex2
y) ~
ex
= (- y sin xy) =_ y2 cos xy,
Avem
e2(x, y) _0_ = (_ x sin xy) = _ x2 cos xy, d'~f(x, y} = en (l'ex" 'dx"

y)
+n
en (x
cxn-1
y)
' oy dxn-Idy +
oy2 ey
e2(x, y) ~ = (-. xsin xy) =- xycos xy; + n (n 2- 1) • b"(x,

ex"-2
y)
cy2
dxn-2dy2 + .,. +
cx cy OX
prin urmare + n (n - 1) ... (n - p + 1) e"(x,y)

--- d X "-Pd Y P+ ' •.. + o"(x,y)
_ " dyA•
p! exn-poyp ay
d2f (x, y) =- cos xy (y2 dx2 + 2xy dx dy + x2 dy2).
In cazul functiei noastre, rezulta
b} Am vazut in exercitiu1 569 ca in origine functia nu este dife-
rentiabiHL In orice alt punct, functia admite derivate partiale con- e"(x, y) = a"-PbPeax+bu,
inue cxn-p cyp
--
a(x,y)
ax
= -:==='
V
x
+ y2 x2
e( (x, y)
cy
y
- :;::::;==;;=,
-VX2+y2
deci
d" f (x, y) = eaNbV (an dx" + nan-l b dxn-l dy + ... + bn dy") =

deci este diferentiabila ~i avem
= eax+bu(adx + bdy)".
1 .
df(x, y} = V X2+y2 [x dx + y dyJ. 575. Sd se calculeze valoarea aproximativa pentr'lt (e + 0,1}10(1.2).
Avem
Mai departe,
(x, y) - f(xo, Yo} ~ e(~9'ex. Yo) (x - xo) + e(xo' Yo) (y - Yo)' (1)
~
82(x,y) = a; 0 +
( V x2 X) y2 = (x2 + y2) y2V x2 + y2
iJy
397
396
".'.' .,'"
'1.~~ ..
~I.~ ..,
Scriem relatia (1) pentrn functia f(x, y) = x1nv, > 0, Y > 0,
notind x = 13'+ 0,1, y = 1, 2, Xo = 13, Yo = 1. :r Deel
Gasim
af ( ; )
ax = ( 1+2
V2) ( -2VZ') +2'2=-2'
V2 V2 V2
V-I 1
)
= In yx
In
, In x ._
of (x,
ex y cf(x,
---.v.
oy
y) _ ",.In V
y b) A vem
n' (2) = 4, v' (~) = 4, ~l (2) = 4, v (2) = 2
of(xo,ox Yo) = 0, cf (xo, Yo) = eln 1 In e = 1
Dy
df(2) -__ u_ (0) +
f'P_(_4,_2_) v~.
, _f_'P_(4_,_2_) '('))
f}i obtinem ax <11 Ev
(13 + 0,1)IU(1.2) - elnI~l (1,2-1) Insa
(13 + 0,1)ln(1.2)~1 + 1,2 -1 = 1,2. fcp (4, 2) = e4-4 = 1, ftp (-I, 2) =_ 2e4-2.2 =_ 2.
<11 Ev
576. Aplicind formvla de derivare a fnnctiiIor comp1lse, sa se Deei

calC1l1eze dx
df(a), daea f(x) = cp [n (x), v (x)] in caZ1l1'ile u1'matoare: d{ (2) = 4 + (_ 2) .4 = - 1.
ax
II a) cp (1l, v) = 1l + 1IV, U (x) = cos x, v (x) = sin x, a =..::..

4
II
+ y2 x2= +O. y2
'II
b) cp(1l,v)=en-2V, u(x)=x2, v(x) . x2-2, a=2. 577. Pie f(x, y) = VX2+~2' claca =1= 0
I I
a) Avem \ o XlVi
claca x2
I
Sa se arate ca:
1) funetia a(l1nite de1'i'Cate parthtle in ongwe,
df ( ~.)
2) f1lnctia 11'1le8te dife1'entiabila
"'1111/
!, dx = ---1l
ocp'(c,d)
Du
'() a + ---va,
Dtp(c,d)
cv_
'( )
3) p1'in apliearea
in o1'igin(',
f01'1na1a a form1l;lei de deri'Ca1'e a funetiiIor
= = =
I
comp~lse funetiei F(t) f(x(t), y(t)) C'lt x (1) t, Y (t) t, se obtine
c=1l(:)=C
cos - = -, =v - = SIn _ ,= _ 1(111'ez1lltat fals. Sa se exp1iee acest fapt.
41t V2
2 d ( 41t ) • -I
1t V2
2
1) Gasim
n'(1t)"4 =- sin"::'4 = _ --,
V2
2 V ,(1t)"4 = cos 4 = 2V2 1t --
<{(O,O) =. run ------
((x,O)-{(O,O) = l'un --0-0 = 0
ox x-+o X x-+o X
ctp (c, d)
(V2 V2) V2 «_(O_,O_) = lim _,_(O_,_v_)_-_{_(_O,_O_)= lim _0_-_0 = O.
ou
ocp 2' ou 2 =1+2' Dy v-+o V v-+o V
2) Deducem
ocp (c, d) =. ,
Gtp
(V2 2' 2V2) = V2.
f(x,y)--f(O,O)= ~=VX2+y2. ~IVI .
ov cv 2 V x· + v- x· + y2
398
399
r nsa '
fnnct1a w (X, y
)= x IYI l' 't
~+~ , nn are Imla III orlgllle. lntr-adeviir ,
'i' A "
1 ...y = -----,
daca variabilele X ~i Y tind catre origine pe dreapta v11 = mx !lex, ~) = d arctgduu (x, y) ou---(x, y) = -----
1 + u2 (x,
f)
b.l:
2x
1+ (x2 + y) y2)2
obtinem ) oX
ou (x, 1 2 __
=
,+
y) __ 2_y__
>0 .!(x, d arctg u (x,
x Imxl 1 + m2'
dacii X
iy
y)
du
y)
-oy- = 1 + u2 (x, y) Y = 1+ (X2 y2)2
w (X, mx) = x2 (1 + m2) Iml

daca X <0 tnlocuind in relatia data, obtinem
{ -1+m2'
Iml
= o.
---. , 2x _ X 2y
Iml y 1+ (x2 + y2)2 1+ (x2 + y2)2
~i lim w (x, mx) =;~,
1 + m2
lim w(x, mx)
x-+o
x>o
x-+o
x<o
1+ m2
b) Functia cp este 0 functie de produsul xy, derivabila. :Notam
3) Lnind x = y = t, avem u (x, y) = xy: In ~lCest caz,
cp (xy) = cp (u (x, y)),
F(t) = Y2t2 = ~V2'
,tltl F' (t) =~
V2
a(x,_._ = _ -3x2 +
ox
y) y2
cpt{
, () OU
U • -.-
ox = - -.
3x· +
y2
cp
, (
xy ) y,
oricare ar fi t; deci
1 f:(x, y) ,,--=.?:J!... + cp~ (xy) x.
F' (0) = Vi' . (1) oy 3x
1nlocuind in relatia data, constatam ca aceasta se verifica.

Pe de alta parte, folosind formula de derivare a functiilor com-
puse, obtinem
579. Fie t'
dF(O)
dt = «(0,0)
ax
x' (0) + 0(0,0)
oy
y' (0) = 0.1 + 0.1 =0, z = f (~, "I)), ~ = xy, "I) = 2. .y
ceea ce contrazice rezuJtatul (1). c2z

Sa se calculeze -- .
Rezultatul fals se datore~te faptnlui ca fnnctia data nn este axoy
diferentiabila in origine.
Avem
578. Sa se amte ca ltrmatoarele funcfii
~n drept'lll fieci:ireia:
verifica identita{ile scrise -=-. f(f; --+ -. --=-y+ _.-,
fz
ex hi
1 f:;
ex
f:(
c'l)
(1)
fx
ff
0;
f:(
Y
a) f(x, y) =arctg(x2+y2),y o(~x,y) -x f(~X,y) =0.

ex (y
axi;2zoy= - fy
8 ( ~f:f) Y + of,
f:f -1- ey
a (o()i'tJ • -;1 - h;
cf . y~'
1
b) f(x, y)
.
= JL
3x
-+ cp (x y), x2 hf~X, y)
ox
_ xy ff~X,
oy
y) + y2 = 0, tnsa
a) :Notam U (x, y) = x2 + y2. In acest caz, -,
x
y2
f (x, y) = arctg 11 (x, y) &y ~
a (af) = f;'
0 ( iJf
of, ) iJ;
f:y + 0'1)
0 ( ~o( ) o'/J =
8Y c2f X ~
f:;2 02(0;
(1) •
,;-...1\ 401
2G - c. U8
400
_-4:.
c) f(X, y) = x2y21n (x4 -+- y4), x4 -+- y4 =1= O.
o ( a:;;
CY Cf) = e~
0 (8()
(1) 8y
o~ + c'r,
0 e()
(' oT, cy
o'fJ = 8;e2(c~fJ X - "'r,2
,,2(·X • y" '
d) f(x, y) = arcsin VI - x2 - y2, x2 -+- y2 <- 1.
--=
,;2z
cx cy
xy·- --.-- [2(
,~"
X
y
82(
[1] 8~
+- +-.----.-.--.-
'f
c;
x
'y o~ (1)
,,2(
y3
x ,,2(
[.,,2
,(
8'fJ
1
y2
e) f(x,y,z)
f)
= Vx2
f (x, y, z) = yx", x> 0, V > o.
-+-y2e':Z.
g) f (x, V, z) = X > O. 22:c2V,

h) f (x, Y, z) = arctg JL..
xz
580. l'Oi'llillll de la llef'i1/itie, sa se calc1tleze :
583. Dacd
a) [(~4, 1) .~i c(~4,
,y
1) , llaClt f (x, V) = In (x _ y2), X > y2.
IX
f(x, V) = xrp (x2 -+- y2), .... '
n. 2-3 , - 2
"3 unde rp esle 0 funcfie C1l derivata de ordinul al doilea continua, sa s~,
calculeze :
'2
C((I, ,,)
R. O. a) ° (x,y)
b) ,2,
ex dacaf(x, V)=(;siJlc,·y. ex2
n. 2-.
It b2( (x, y)
ox2
= 6xrp' (x2 -+- V2) -+- 4x3 rp" (x2 -+- y2).
c) 82(:-2,2),
ex cy
dacaf(x,v) = {/x2y. 9
b) i;"(x, y)
ex cy
'2((" 0)
= 2Vrp'
d) U ,'4:'y
0;
, llaclt f (x, y) =x :-:in (:;; -+- V).
n. V;- (1 ~~).
R. [2(X,
OX oy
y) (x2 -j- V2) -+- 'lx2 V rp" (x2 -+- y2).
581. Fie c) 82(x,y)

8y2
. J
xy -----''--
.r2 - y')
r2 -L I2 =1= 0 R. [2(x,
oy2
y) = 2xrp' (x2 -+- V2) -+- 4xy2rp" (x2 -+- y2).
j (x, y) = 1
l x"
0 + y" ," x2 -+-
I J = o.,
y2
unde rp esle 0 f1l11ctie deri-
S(( se arale ca 82: (0; 0) =1= b"( (0,0)
584. Pic f(x, y):xyrp ( V x2: y2 ) ,
C.t: 'y iy i;x . ,(x,y) . c(x,y)
vabila. Sa se ealculeze --- ~l ••
ox cy
582. Sa se calc·uleze dcrivatele partiale lIe orllhwl intii ri al
doilea pentr'u 1lrrniitoarele f1tnc!,ii :
a) f(x, y) = x5 -+- 3xy sin (x -+- y) + V5• R. ox
_o(_(x_, y_l) = yrp (-:==X==-I
V x2 +: y") + +
(X2 xy3 y2) 3/2. cp' ( V ~)
x2 + y"
b) f (x, V ) = l:l;2+y-
. xy
/-:;' X 2 -+- y2 =1= o. -
by
8(x,y)
= xrp (x)-:===-
, + V x2 y"
..!-
. " +
(x2 x2y2
y2)3/,
cp
'( V x2 X + y2 )
•
403
402
585. Sa se calculeze (1) f(x, y) = In (x'" + y'll); d2 f (x, y).
1
a) ----,
iP+a{(x,
cxP iya
y) w
(laca f(x, y) =---,x=l=

IJ (1 + x)
-1, Y=l=O. e) f (x, y, z) = x3e"''IIz;d3f(x, y).
r n. (_l)P+a p!ql 8.4. Formula lui Taylor

(1 + X)P+l ya
Fie {(x. y) 0 funetic rcala de doua variabile definita pc 0 mu1time E C R2 ~i
un punet interior (a, b) E E; se presupune ea fune1ia f este diferentiabilii de 11 ori In
586. Sa 8e arate ca, daca f1lnc~iau (x, y) salisface ecua~ia punetul (a, b). Polinomul T 11 (x, y) de doua variabile, de gradul 11, definit pc E In
,hi 62u
modul urmator
-2oX +- cy2
= 0, (x, Y)ER2
T" (x, y) =f (a, b) + -11 '(x - a) + --' cy - (y - b) +
1 [iJf(a oX b) cf(a b) ]
at1tnci si
• functia, u ( x2 +
x y2 , +
x2 y y2 ), x2 + y2 > 0 satisface aceeasi•
ecua~ie.
+ _1_[62f(a,
21 iJx2
b) (x _ a)2 +2 cxiJy
iJ2{(a,b) (x _ a) (y _ b) + iJy2
iJ2f(a, b) (y- w] + ...
587. Sa se arate cd, dacd f1lnclia 1t (x, t) satisface ecuatia ~ = .. , + -1 LJ Cn----(x - a)n -'(y-b)'
i~=0 i cxn-i
•. , et 62 {(a, b) ..
". II! cyi
= a2 cx2
62/1 , (x, t) E R2 a =1=0 atunci si
•• fwwtia 'v (x, t) = a;_/ e- (a'i se nume~te polin01n·ul ltti Taylor de grad-ul. 11 ata~at functiei f (x, y)
in pwwtlll (a, b).
U (~,a2/ - I
2..), X E R, t > 0, satisface
'J' .••
aceea.~i eC1wtie.
cp+a{ (x y) Dacii pentru fiecat;e (x, y) EE se noteazii
b) .
t'xP cya
.' ,dacaf(x, y) = In (x+ y), x+y > O.
Rn (x, y) =f (x, y). - T" (x, y),
R. (p+q-l)1
(x + y)PH atunci egalitatea
588. Fie z =f (~, "I), ~ = x2 + y2, "I) = xy. f(x, y) = Rn (x, y) + Tn (x, y)
'2 z se nume~te fornllula lui Taylor de o1'di111tl n corespunzatoare func-

Sa se calc1lleze _c - • fiei f (x, y)in punctul (a, b).
ex cy
Dacii func~ia f (x, y) are derivate partiale de ordinul 11 continue
intr-o veciniitate V a Iui (a, b), atunci
589. Pentnt unndtoa1'ele f1tnc~ii sa sc calculeze diferenfialele
indicate in drept1tl fieciireia :
R n (x, y) = _1II! (U (x, y) pn (x, y), p (x, y) = V(x - y)2 + (y - b)2,
a) f(x, y) = x2 y2; df (x, y).
1 unde functia este continua in (a, ~i nula in acest punct ~
b) f(x, y) = -In
2
(x2 + y2) ; df (x, y), d2f( x, y). (U (x, y) b)
lim (U (x, y) = (U (a, b) = O.

c) f (x, y) = sin (x2 + y2) ; d2 f (x, y).
",-+a
1I-+b
4M 405
~
.1
EXERCITII .RElOL VA TE
591. Pelltru fUllctia
590. Pentru functia f(x, y) = xv, x> 0, y > 0,
f(x, y) = Vx2 + y2 I1(1,1).
sii se scrie po7.iilO1nul l1ti Taylor de grad1ll al treileo 111 pllllctul (1, .1).
Sii se ded'IlC(I, valoorea aproximativa pentm (1,1; 1,~).
!I:
sa seAvem
scrie polinomul Zui Taylor de gra(l111 al treilea in pund II).
Avcm
1.!
~--, 1 =0, -- 1) = 0, (2f(1,1) =1, (2f~ =0,

It cf(l,1) _ Ef(1,~) ,,2f(1,
T3 (x ,y) = f (1,.1) + _11 ! [f{(l' ex 1) (x -1) + e{:l,
cy 1) (y _ ax Ey
ox2 cx?y <y2
= (j3f~ = o.
+_12! [C2{(l:1) (X-.1)2+2 e2{(l,1) (x-.1)(y-.1)+
,,3f(1,
cx3
1) = 0, ,,3f(l,1)
cx2cy
=.1, iJ3f(1,1)
ax ay2
0,
ay3
oxl ax ay
Deei'
1 1
+ o2{(1,1)
8~
(y -1)2] + _1
3!
[83{(1' 1) (x
o~
-1)3 + } T3 (x., y) = .1 + -l! (x - 1) + -2! [2 (x - 1) (y -1)1 +
I
+3 ox2 cy 1) (x -
,,3{(1: 1)2 (y _ 1) +3 c3{(1,
ux ay2 1) (x -1) (y ~ I} + _1 3(x _.1)2 (y - J) =1 + (x -.1) + (x -1) (y -1) +
31
+ 8y3
_83_{_(1_'_1)_(y -1)3]- + ;! (x-l)2(y-1).
1
Calculind succesiv derivatele partiale, ob'tinem Sa punem x = J ,1, Y = 1,2. Atunei
iF'
i2
o{ (1, 1)
--=~, 1 o{ (1,1) 1
---==---=--, ---=~,
(1, 1)
82{ 1 E2{ (1, 1) (.1, 1)1.2 ~ 1 + 0,1 + 0,.1 x 0,2 + -;! (0,1)2 (0,2) = 0,1021.
-----:-=
oX
(1, 1)
j!2
1-
-.-,
cy
- V2 cx2 2V2 cy2
-592.
=41V:f4V:f'
a2{
ox3
c3{(1, 1)
- _- 83{(1,
oy3
83{(1,1)' 1) 3 f1t1!ctia
fxay 2 V:f EXERCITII PROPUSE SPRE REZOL V ARE
83{(1,1)
:III
S6 se scrie polinom1ll lui Taylor de gradul al treiZea pelltru
Deci f(x, y) = eX sin y, in origine.

1. 1
n. y + xy + -2 x2 Y _ -6 y3.
T3(x,y) =
V-
2 +r 1
(x +y - 2) +
1
r X [(x -1)2 +
2 . 2!212 }(x- 593. Sa se scrie polinomul lni 'l'aylor de gradul 11 pelliru functia
+2(.r-l)(Y_1) + (Y-l)2]. __ 2!1 • ~4V2 x [(x-l)3+(Y~IJ ); f(x, y) = eX+1I, in pW1Ciul (1, - 1).
- 1)2 + (y - 1)2 (x - 1)2 + (y '- 1)3). . .LJ l.J ------,

n~~(X-1)k(y+l)P
k~O,,~O kip!
k+./ p -0:::,. n.
406
407
~
8.5. Extremele functiHor de doua variabile
Fie r 0 fUnc~ie realii, de douii variabile, definitii pe 0 mUltime E C /l2.

ox2
02((5,2) • ay2
[;2(5,2) _ oxay 2~
[02(5' r = 3.
Un punet (a, b) E E se nume$te punct de maxim local (respeetiv de minim local)
al functiei { (x, g), dacii existii 0 veciniitate V a lui (a, b) astfel incit, pentru orice
(x, g) EVe E sii. avem: {(x, g) ~ {(a, b) (respeetiv {(x, g) :;;::. {, (a, b». Dacii.
Deoareee ~2{(5, 2)
ax2 '
> 0, funetia data are un minim, valoarea.
{II (a, b) { =
fune~ia are O.derivate partiale Intr-un pUllet de extrem (a, b) din interiorul mul~imii /l,
atunci derivatele parpale ale funeUei se anuleazii. In aeest punet: {a: (a, b) = 0,
roinimului Wndf(5, 2) = 30.
Un punet illterior (a, b) E E se lIume$te PUllet sta~iollar al fUllc~iei {(x, g), daeii.
b) Avem
functiei.
fUlle~ia { (x, g) este diferell~iabilii. in punetul (a, b) $i daeii. diferen~iala sa e nula in o(x,
aeest punet. Oriee punet de extrem local in interiorul lui E este punct sta~ionar al ax
g)
= y In (x2 + y2) + ~.
x2 + y2
a({x, y)
ay-
par~iaie de (a,
Dacii. b) este
ordinul doi punct sta~ionar
continue al fune~iei {(x,
Intr-o vecinii.tate $i dacii.
g) (a,
V a lui func~ia { are derivate
b), atunci: 2xy2
=x In (x2 + y2) + x2 + g2
extrem 1) local = {~~
Dacii.al6 fUnc~iei - r{~~
(a,{ b)(x,{;, g)(a,$ib) anume: (a, b)j2 > 0, atunci (a, b) este punct de
Rezolvam sistemul
,dacii. {~~ (a, b) > 0, (a, b) este punet de minim
daeii. {~~ (a, b) < 0, (a, b), este punct de maxim

y In(x2 + y2)
2x2y
+ __
~+~
= 0, xln(x2 + y2) --2xy2 = o.
+ ~+~
extrem 2) al {~~(a,f.
fune~iei
Dacii. b), {~~ (a, b) - r{~~(a, b)J2 < 0, atunei (a, b) nu este PUllet de
Din prima' eeuatie 0btinem y = 0 sau In (x2 + y2) + x2~+ y2 = 0,
despre 3)punetul (a, (a,
Daea {~; b). b) {~: (a, b) - r{~ (a, b)j2 =0 atunei nu se poate afirma nimic iar din a doua eeuatie obtinem x= 0 sau In (x2 + y2) + x2 2y2
+ y2
= o.
Avem urmatoarele posibilitati:
1) y = 0 ~i In(x2 + y2) + x2-~+ g2 = 0, din care obtinem
594. Sa se giiseascd extremele urmatoarelor func{ii :
a) f(x, y) = xy + -x
50 20
-t- -,g x > 0, y > o.
In x2 = 0; x = ± 1.
2) x = 0 ~i In (x2 + y2) + + g2 = 0, din care obtinem
2X2
b) f(x, y) = xy In(x2 +y2), x2 + y2 =1= O. x2
sistemului
a) Conform teoriei generale, extremele funetiei slnt soluPii ale
In y2 = 0; y = ± 1.
2x'
3) In (x2 + y2) + ' X2+g2
= 0,
~h =y -
~=
50 0, a{(x,
~ g) = x _
~=
20 O.
---0
(1) In (x2 + y2) + x2
2y2
+ y2 - •
Solutia sistemului (1) este x = 5, Y =:::2. Avem
Scazlnd a doua ecuatie din prima, deducem x2 - y2 = 0, = X
= ± y. lntroducind intr-una din ecuatii, gas1m In 2X2 = - 1,
l!J'{x,g)
cx2
= 100,
x3
c2{(x,g)
ag2
=~.y3 a2{(x,g)
aXa"
= 1, deunde2x2 = e 1, ~2 = -,2e X = ± V _.
- , 1 2e
1
408
( 409
In acest eaz, sintem condu~i la urmatoarele rezultate :
i' r'
J.n s ll'~lt, pen t ru cazu 1 x 12e
= y_ 1
, y = - y-2e ~.
gaslm
x = ± f/ 2e
1 ~i Y =±V 2e
1 •
x = ± -2e ~l Y = =F _.2e y~) y~" -

VT . VT 82f(
----
Y~e ' -
i'x2
=- (1 + e),
02r(
-------
8y2
V~e )
Pentru a cerceta comportarea functiei date pentru solutiile

al doilea ale functiei.Vom
Avem 2e
y1 ,_ 2e
y1 )
astfel determinate, calcula in prealabil derivatele de ordinul
+ e),------=
o2f (
=- (1
ox8y
O.
c2r_(x_,_y)
0.1:2 = _2_XY_[1
x2 + y2 + (x2
_2y2+ y2)2J. =
_i2_r(_x,_y_)
oy2 x: + y2
_2_xy_ X are un
Rezulta ca in punctul x = / 2e--, y = - /-2e , functia
X[1+ _2.!_2 -]. i,2f(x,y) = In(x2 + y2) + 2 x4 ++ y2)2
y4. maxim. Valoarea maximult~i este _1_
2e
.
+ y2)2 (.1;2 ox cy (;r2
In punctele x = 0, y = ± 1, obtinem
i2r(O, --,
±
i!x2
1) _ 0
82r(O,
cy2
± 1) = 0, i2r(O,
oxiy
± 1)
= 2.
f (x, y) = e2"+311(x2
extrernele
+ y2)
functiei
definita pentru
:
x>- 0, y >- o.
Prin urmare 6 < 0 ~i functia nu are cxtrem. Avem
Rezultate analoge se obf.in in punctele y = 0, x = ±L = 2e2"+311 (x2 + y2 + x)
f~ (x, y)
S~ ~ t f t'" 1 1 f~ (x, y) = e2"+311(3x2 + 3y2 + 2y).

a cercetam compOI' area IIllC\JleIIII punctu . x' =.. y =
Dedueem f="-
12e
Solutia sistemului f; (x, y) = 0, f~(x, y) = 0 apartinind domeniu-
Iui de definitie este, x = 0, y = o.
i2r(--.V~ __
V~ ) 1 f~~ (x, y) = 2e2·<-+311[2x2 + 2y2 + 2x + 2y + 1].
------=In-+l
i'xoy e =0; f~~ (x, y) = e2H311 [9x2 + 9y2 + 12y + 2].
021 ( /-, ~) f~~ (x, y) = 2e2"+311 [3x2 + 3y2 + 3x + 2y].
Deci 6 > O. = 0_2r(_1

= (1__ + 2_e_t_e_
ox2 oy2 V2e", _.1_)
V2e" = 1+ e. f~:(0, 0) f~:(0,0) - [f~;(0,0)]2 = 4; originea este extrem ~i anume
e)2 minim .
E-r --,_
• O( 1 1)
V2e" V2e 1 EXERCITII PROP USE SPRE REZOL V ARE
Deoarece ox·
_ ., > 0, rezultacainpunetni x=!/= ._
v;;e
596. Sa se deterrnine extrernele U1'1ndtoarelor functii :
functia are un minim, valoarea minimului fiintl _ ~.
2e
a) .f(x, y) = x3 + y3 - 3xy definita pe R2.
Reznl!,,!e analoge se obtin ,i in punc!n! x ~ 1/~ _ I';' . R. Functia are un minim in punctul x = 1, Y = 1, valoare~
410 minimului fiind -1.
411
b) f (x, y) = sin x sin y sin (x + y) definita pe domeniul definit
de inegalitatile: 0 -< x -< 7t, 0 -< y -< 7t.
n. Fu~ctia are un minim in punctul x = y = 27':
3 , valoarea
minimului fiind
- -8
3V3- ~I " III pnnc t nI
. un maxim
x = y = f, valoa-
rea maximului
8-'
f"und 3V3
F UNCTII IMPLICITE.
c) f(x, y) = xy V 1- a2
X2 - J;;"'
y2 a > 0, b > O. 9 TRANSFORM.A.RI REGULATE
'"I/
R. Flinctia are minim pentru ~ = _ .!Lb - ± -r=-
1 ..
a \3 • maxim
SI
x y __ 1_
Imilll
pentru -;;- = b- V3 9.1. FUNCTII IMPlICITE
fie ecuatia F (x, y) = 0

unde F: E ....•.R, E C R2.
Sa notam cu Ex proiectia lui E pe axa Ox.
Ex = {x I exist a y E R, cu (x, y) E E}
~i fie ACE x'

o functie (: \A ....•.R se nume~te solutic (in raport cu y) a ecuatiei F (:1:, y) = 0
pe multimea A, dacii
F (x, (x» =0 pentru orice x E A.
Daea exista'o singura functie (x) definita pc A care sa verifice ecuatia F (x, y) = 0
~i eventual, ~i alte conditii suplimentare, spunem ca functia (x) este definitii de ecuatia
F(x, y) = 0:
Functiile definite cu ajutorul ecuatiilor se numese functii implicite.
Teorema 1, Fie A eRn, Xo un punct interior al lui A, Be R ~i Yo un punet
interior al lui B. Fie F: A X B ....•.R. Daca
1) F(xo' Yo) = 0 ~i exista 0 veciniitate £leA a lui Xo ~i 0 veciniitate V C B
a l\li Yo astfel incit:
2) pentru orice x E £T, funetia y ....•.F (x, y) este continua ~i strict monolonii pe V.
3) pentru orice y E V, functia x ....•.F (x, y) este continua in Xo atunci:
a) exista 0 vecinatate £lo a lui Xo ~i Vo 0 vecinalale a lui Yo astfel ca pentru orice
x E £lo, ecuatia F (x, y) = 0 are 0 singurii solutie in Vo' y = (x): F (x, (x) = 0,
x E £lo ..
b) functia (x): £lo ....•. Vo este continua in Xo ~i verifica relatia (xo) = Yo'
Teorema 2. Fie A eRn, Be R, Xo E int A, Yo E inl B ~i F: A x B ....•.R.
Daca
1) F (xo, Yo) =0
2) F admite derivate partiale continue pe 0 veciniitate £l X V a lui (xo' Yo)
3) FjJ (xo, Yo) =1= 0 atunci
a) existii 0 vecinatate £lo a lui Xo ~i 0 veeinatale Vo a lui Yo ~i 0 functie unica
(: £lo ....•.Vo astfel ca F (x, ( (x» ~ 0 pentrll x E £la ~i (xo) = Yo'
»,
b) funcpa {(x}> ••• , x,,) = { (x) are derivate partialc conlinue::-pe Vo ~i aVell1
ci ~i singurele solutii cu proprietatea Iui Darbollx, definite pe [0, 00)
f'x,.(X) = - F;,
----'XE
(x, {(x)) Uo' ~i CU valori in [0, 00) .
F; (x, {(x))
598. l?ie ]' (x, y) = xy -:- x2, (x, y) E R2..~i ((X, ~) un interval
deschis cat'e contine pllnctul x = 0. De?i p~ (0, 0) = ° ecuatia P(x, y) =
EXERCITII REZOl VA TE =° admite 0 singura solutie derivabila pe ((X, ~).
Functia f: ((X, ~) ~ R, f (x) = x este deriv~bila pe ((X, ~) ~i
597. Sa se arate ca ec'Ua!ia y3 - yx =
0, (x, y) E R2, este, evident, solutie in raport Cll y, a ecuatiei P(x, y) = 0. Fie
[0, (0).
valoria) inadrnite 0 inlinitate de solll!ii (in raport cu y) pe [0, (0) cu g: (0(, ~) ~ B, 0 functie derivabila pe ((X, ~) care este solutie (in
raport cu y) a ecuatiei ]'(x, y) = 0, pe multimea ((X, ~). Deci
b) adrnite g(x)= x pentru arice x =1=0, X E (0(, ~). Deoarece g este derivabila
[0, (0) nurnai
cu valori in (0,dO'tla
(0). solu!ii (in raport cu y) continue pe in x = 0, ea este continua in x = ° ~i deci g (0) = 0. Prin urmare
Fie A 0 multime arbitranl din [0, (0). Functia/A: [0, oo)~[o, (0) y(x) =f (x) pentrll orice x E (iX, ~).
IA (x) = t~ xEA
Vx, XE[O, OO)-A
f(x)
Folosind I'ationamentul de mai sus se poate arata ca functia
= x este singura solutie continw1. a ecuatiei date pe arice mul-
verifica in Grice punet x E [0, (0) relatia n (x) _ IA (x) X = 0,. deci time A c 1(, Fie a =1=0. Deoarece ]' (a, a) = ° ~i aplicatia y ~
~]' (x, y) este continua ~i strict monotona pentru arice x=l=0 iar
IA (x) este
demonstrat solutie
.. a ecuatiei date ~iprin urmare punctul 3.) este
aplicatia x~P (x, y) este continua pentru arice y E R, din teorema
Functiile 11: [0, (0) ~ [0, (0), 12 : [0, (0) ~ [0, 00), general a a functiilor implicite (teorema 1), rezu~ta ca exista 0 veci-
natate a ltli a pe care este definita 0 singura solutie continua a eeua-
Idx) = 0,
12 (x) = Vx
tiei date (bineinteles ca aceasta solutie este functia .f (x) = x).
sint solutii continue pe [0, (0) ale ecuatiei date. Teorema 1 1!'1l se poate aplica, in cazul nm;tru, dadi Xo = 0, deoarece
.Aratam ca orice solutie (in raport cu y) a ecuatiei date, con- :pentru x = ° aplicatia y ~ P (x,y) mi este strict. monotona pe
tinua pe [0, (0) ~i cu valori in [0, (0) coincide sau cu 11 sau cu 12' nici 0 multime din R.
Fie I: [0, (0) -? [0, (0) 0 solutie· continua a ecuatiei date.
Pentru oricex E [0, (0) avem j(x) = ° sau I(x) = Vx. 599. Sa se arate ca ec-uatia y5+x2 y3 x2+ 0, (x, yi E R2 admite
=---=
0(1)
I
Daca nu coincide pe (0, (0) nici cu iI' nici cu 12 atunci exista
0, 0(2) ° astfel ca 1(0(1) = 0, 1(0(2) = V0(2
-0 sing'tlra solutie f (in raport cu y) contimul pe 0 'l:eci1ll1tate Uo a
lui x = ° yi astfel ca f(O) = 0.
. Este evident ca (Xl =1= (X2' Presupunem ca (Xl' < (X2'
I
Fie ° < Al < V '-<1' Deoarece Al E (f( (Xl)' ((X2)) ~i are proprietatea I Fie P (x, y) = y5 + x2y3 + x2, (x, y)EU2
lui Darboux (fiind continua) rezulta ca exista Xl E ((Xu 0(2) astfel .Avem P (0,0) = 0. Fie U 0 vecinatate a lui x = ° ~i V 0 vecinatate
ca/(xl) = AI' Deci ° 0 pentI'll
V Xl > V 0(1 ~i am ajuns la o· contradictie. arice x E U, Y E V, y =1=0. Deci pentru arice x E U, aplicat-ia y~ F(x, y)
este continua ~i strict crescatoare pe V. Evident ca pentru arice
Presupunem ca 0(1 > (X2' Fie ° < A2 < V (X2' Deo3rece A2 E (I( (Xl)' y E V, aplicat-ia x ~ F(x, y) este continua pe U.
I ((X2)) exista x2 E!( (X2' (Xl) astfel ca I( x2) = A2 > 0. Deci I( x2) = V x2. Prin urmare sint indeplinite condit-iile teoremei functiilor Im-
Dar V x2 > V (X2 > A2 ~i am ajuns din nou la 0 contradictie: plicite, pentru Xo = Yo = 0.
Prin urmarel este egala pe (0,00) sau cu 11 sau cu 12' Deoarece
1(0) = 0, rezulta ca I este egala pe [0, 00) sau cu 11 sau cu 12' . 600. Pie f: [a, bJ ~ R, g: [c, dJ ~ R, dona functii contin'tte ?i
. Din demonstratia punctului b) rezulta ca 11 ~i 12 nu sint numal fie Xo E (a, b), Yo E (c, d). Sa se amte ca daca g(yo) =1=° atunci exista
singurele soluW continue definite pe [0, 00) ~i cu valori in [0, 00) o vecinatate Uo a lui xo, 0 recinlHate Vo alui Yo .~i 0 fllnctie h: Uo--+ Vo,
414
415
....I.L
h' (x) =
derivabiUJ,f(x)~i 9cu(h derivata
(x}) pentrucontinua
orice XE Uo ~i astfel ca h (xo)
pe UO• Yo ~i = ])eoareee f llnct·m
. In
-xx , X > °, . ~ In
este maXIma . x = e, rezu 1ta• e:l
Deoarece 9 este continua ~i 9 (Yo) =/= 0, exista 0 vecinatate V a
Iui Yo astfel ca 9 (y) =/= ° pentru orice y E V. <?(e) >- O. Dad Xo = e atunei (e) ~i pentru Yo > 0, Yo =/= c

t
= '-,
Fie ]1': [a, bJx V -+ R, ]I' (x, y) =(j) (y) _ tjJ (x), unde
du
v.g(u) tjJ (x)= 1'" f
"'. (u) duo Avem F (xo, Yo) 0.
(y) =
=
- e, deoarece >
cp (e) >0 ~i
Ii'; (xo, Yo) =__1_=/=0. Din
g (Yo)
teorema functiiIor implicite (teorema 2)
lim - 0.
V-+~
rezulta ea exista 0 vecinatate Uo a lui ;Vo ~i 0 vecinatate Vo a
Iui Yo, Vo cV ~i 0 functie h.: Uo ---+ Vo derivabila ~i cu derivata con-
~i deci exista un singul' YoE (0, c) astfel ca (Yo) = 0. - ° reznlta e:l Yo E (O,lJ ,~i cum (j)(xo) = ° re-

Yo=1= Xo asHel cn sa fie verifiea.ta relatia (3).
601. Sa se arate ca ecuatia XV v'", x > 0, y > 0, x =/= y. = Fie Xo > 1, Xo=1=e. Deoareee cp (J) < 0, (j)(e) > ~i lim <p(y) <0, ° v-+oo
1) nu admite nici 0 solutie (in 1'aport cu y) pe 0 veciniitate a lui
xo, daca °<
Xo-< 1 sau Xo = e. (j)(Y) nllmai in doua puncte YI ~i Y2, YI E (1, e), Y2 E (e, 00).
se annleaza
Dar ? (xo) = ° ~i cum Xo > J, XO=1= e, Xo eoineide san cn YI san
2) admite Q singura solutie (in raport cu
ndtate a lui xo, daca Xo >1
§i Xo =/= e.
y) derivabila pe 0 veci- cn Y2' Deci in :lCest caz, exist:1 un singur Yo 0, Yo=1=x(I care >
sa verifice l'clatia (3). Estc evident. ca Yo =1= e ~i deci E'~ (xo, Yo)
I-lny . lny lnx .•
=
Este evident ca orice solutie (in raport cu y) a ecuatiei date
= 2 0 =1= 0, nndeE' (x, y) = - - -, X> 0, y > 0, x:=I=y. '1'lIl111d
Yo Y x
este solutie a ecuatiei lny

y = Inx,
x x> 0, y> 0, x =/= y ; (2) ~i reciproc.
seama de teorema fnne!.iilor implicite pnnctul 2) este demollstTat.
astfel
Pentru ca sa existe 0 solutie (in raport eu y) a ecuatiei (2) pe
ea
o vecinatate a lui Xo > Oeste necesar ca sa existe Yo > 0, Yo =/= Xo
602. Sii' 8e arate ca eC1w{ia Vy eV= Vx +
2, x>-O, y >- 0 admite +
o s£ngurii solu{'ie ('in raport Oil y) h pe [0, 00) C1Ivalol'i 'in [0,00).
--=--.
In
Yo
Yo In Xo
Xo (3)
It'1l11ctiah este derivabila pe (0, 00). Sii se calclIlezc h' ((C-1)2).
Fie f: [0,00)---+[1,00), g: [0,00)---+[2,00), f(y)=V:lj+cv,

A.ratam relatia
sa satisfaca ca daca (3). ° < Xo -< 1 sau Xo = e, nu exista Yo =/= Xocare g (x:)= VX' + 2, f fiind. continua ~i strict cl'escatoare pe [0, (0) exista
fnnct·ia inversa f-I: [1,00) ---+[0, 00). Deoareee [2,00) C [1,00) se
Fie Xo > ° ~i (j)(y) = Iny _ Inxo, y > 0. ponte <1efini functia h: [0,00) ---+[0, 00), (;x;) = f-I (g (x:». 71,
Avem f (71, (x:» = f (f-I (g (x») = fl (x) pentru oriee x: E [0, 00),
y Xo
.Avem (j)'(y) = I-Iny

y2 .• Functia <p' se anuleaza num'ai in punctul deei este wlutie a eCl1atiei date pe 0, 00) ~i cuvalori
71, in [0,00).
Daca hI: [0, 00) ---+[0,00) eRte bolutie (in raport eu y) a eel1atiei
date avem f(71,I(x:»=g,(x) pent1'u oriee {c>-O. Deoareee g(;x;)>-2
y =
toare
e care este punct de maxim. Pe (0, e), (j) este
iar pe (e, 00) este ~trict desereseatoare . .Avem
strict cresca-
pent1'u x: E [0, 00), ayem f (711(;x;» >- 2, deei (;x;» E [1, 00). Prin I (71,J
11rl11a1'ef-I (f (hI (x:») = 7IJ (x:) = f-I (y (.r»). Deei hI ({c) = h (x:). Fu netia
1·1m (j)(y) =- 00, l'1m (j)()y = - --,
In Xo cp () e = e1 In Xo , f este deriyabila pe (0, 00) i5i f'(y) >
0, Deei I-I eRte derivabiHi pe
_0
v>o _~ ~ ~ (1, 00); g este deriyabila pe (0, 00) r;;i deoa1'ece fl ({x:) 1 ]len1I'u >
'416
x> 0, 1'ezultii ea h eRte del'ivabila pc (0, 00). Avem It' ((0-1)2) =
27 - c, 143
417
~) admitellmnai patm solutii (in raport cn continue pe [0,00)
= q/ [g ((e - 1)2»). g' ((e 1- 1)2) unde cp (z) = f-1 (Z), !J ((t _ 1)Z) = ~I en valori in [0,00).
y)
= e+l, g' ((e-J )Z) =--

2(e-1) It Ce!e ,I solntii sint fl (x) = x, f2 (x) = Vx,
1'1' (e+1)=_1_ = _2_. Deci h' ((e-1)2)= __ 1 . = J x _dad1 XE [0,1),
('(1) 1+2e (e-1) (1+2e) f3(X)
t Vx dadi x >- 1 f4(X) = {VXdaca
x dnca x XE[O,
>- 1. 1)
603. Sd se calc'Uleze z~~ (1, -2), 'unde z (x, y) este fUl1ctia implicitii
definita de ec'Uatie x2
.~i de conditia z (1, -2)
2y2 + = 1.+ 3Z3 + xy - z - 9 = 0, (x, y, z) E R3, 605. Sa se arate ca ectla(ia
x2 + y2 _ Z2 - 3xyz =0 (x, y, z) E R3
Fie l?(x, y, z) = x2 + 2y2 + 3Z3 + xy - z -!I, (x, y, z) E R3. admite numai doua solutii (in raport cu z), ZI (x, y), Z2 (x, y) pe 0
AvemF (1, - 2,1) = 0, F; (1, -2,1) = 8 > O. vecin:ltate a pnnctnlni (0, 1), care admit derivate part,iale continue.
Din teorema func~iilor implicite rezultii ca ee\la~ia data admite c2 ••. (:-2 ••
(In I'Hport en z) 0 singura solu~ie z (x, y) pe 0 vecimltate a punctului Sii se calcnleze -;-=-:-
ex cy
+ :-:2__
ox ey
in punctnl (0, 1)
(1, -2), care are derivate par~iale continue de oriee ordin in punctul R. - 3.
(1, -2) ~i care verifica relatia z(l, -2)=1.
A n'm ~p~ 2x =
y, F~ = 4y + +
x, F; !JZ2 -1, = 606. Sa se m'ate ca fiecare dintre eCtta(iile
z'" '( x,y.) = - F~,(x, v, (x, v»~ =

z 2x +y _ y7 + e-Zy5 + x2y3 _ x3 = 0 (x, y) E R2
y3 + x2 sin (x + y) = 0
Fz (x, y, z (x, y» 9Z2 (x, y) -1
(x, Y) E R2
z '() x,y = -~----_
F~(x,y,z(x,y» = .Jy+x _ admite 0 singnra solnt,ie (in raport en y) f pe 0 vecinatate Uo a
F; (x, -1
])~ci
r y, z (.r, y» 9Z2 (x, y)
lni Xo =0 care are proprietat,ile: f-continua pe Uo ~i f (0) o. =
z" (x 1) =_ 9Z2 (x, y) - 1 - (2x + y) [18z (x,y) z;(x,y)!
607. Sa se arate ca eC'ltatia
xv , Y (9 Z 2 ( x, Y) - 1)2
1 . ~. (x,Y)ER2
\);2 (x, y) - 1 + (2 x + If) 18z(:l', y) _._'ly_+_x
\) :2 (x, y)
y - -:t arcsm x =.~ sm y,
(9z2 (x, y) - 1)2
Prin urmare a) admite 0 sillgura ,
sol1ltie h: [ - ~2 , ~]
2 ~ [~,
2 ~].
2
z~~(1, _ :2) = _ \)(9-- 1 +1)20 = - 8"' b) h este deri vabilit pe (- ; , ~). Sa se calculeze h" (0).
It h" (0) = O.
EXERCITII PROP USE sPRE REZOL V ARE 608. Eeuaria e-V =-
sin2 x, (x, Y) E R2 ntl aclmite nici 0 solutie
(11ici in raport en x, nici in rapol't cn y).
604. Sd se arate cd eC'l/a(ia
609. Sa se determine 0 ~i Yo, astfel eil eClla(ia
y3 + x2 - xy - xy2 = 0 (x, y) E R2
XO'I=I=
1) admite 0 infinitate de SOl1ttii (in raport cu y) pe [0, 00) CH y = 2xarctg~, x

x =1=0, YER
valoriln [0,00).
-.ns 419
sa adrnita 0 singura
!}iastfel ca y (xo) =Sol1lfie
Yo'
y( x) derivabilii pe 0 vecl1llUatc a lui xo Proprietati :
1) Dad\' transfonnarea f este l'egulata in Xo atunci f este con-
n. Yo = 0, Xo =F +; Y~
Xu
= Z5 unde Zo este l'adaeina poziti\'a a ceuatiei tinua ~i regulata intr-o intreaga vecinatate a lui xu'
2 arctg Z - Z = 0,
2) Daea f cste 0 tl'ansformare regulatii intr-o veciniitate U a
Ini Xo E int B atunci
a) exist:l 0 vecinatate Uo C U a lui Xo ~i 0 vecinatatc Vo a
610. Sii sc determine Xo =F ° astfel ca ecuatia
=
Ini Yo f (xo) asHel ca restrict,ja lui f la Uo este 0 aplicatie biuni-
\'OC:1 a lui Uo pc Vo'
I
I,
In Vx2 + y2 = arctg.!!....,
x x =F 0, yER
.
b) aplicat,ia rcciprodi ?: Vo -~ Uo este rcgulata in Yo ~i a,vem

I sa nu admita nici 0 solutie pe 0 vecin atate a l1ti Xo (ori care ar fi aceasta D (9, (Yo)) = __ 1_
vecinatate). D (y) Dif) (xo)
1<
D (x)
~
e
If
:1
It. I Xo [ > -,
V2
611. Fie F(x, y) = x sin (x +
y), (x, y) E R2, ~i [0:, ~J un
interval inchis care confine in interior pe x = 0. 613. Sa se arate ca transformarea f:
Sa se arate ca existii 0 singura Sol1lfie y (x) a eC1wtiei F (x, y) =-= °
pe [0:, ~ ] care sa .fie derivabila pe [ex, ~ J !}i sa verificc y (0) ° = tl = x2 + y2 ( x, Y ) E R2
Sa se calc'lIlcze y" (0). 1) = x2 _ y2 .
n. y" (0) = o. estc regulata ,~i b'i'univoca pe multimea
612. SiJ se calC1lleze z~; (0, e - 1), z~; (0, e - 1), :~~(o, e - 1) A = {(x, y) I x > 0, y > o} C R2
undc z( x, y) este f1111ctia implicita defin-ita I1c ecuatia 1n cazul nostrn transformarea data fare component-ele u ~i v,
x+y+z=eZ,(x, y, z)ER3 1/ (x, y) = :r;2 + y2, v (x, y) = x2_y2.
!}i care 1,erifica J'elatia z (0, e - 1) = 1 -J) (x,- -

y)
Avem
-
ill
[v,'y
iy Ex
av
- 2x2y [u
I ax
/)(11, y) = 1= - 8xy.
n : z~; (0, e - 1) = z~; (0, e - 1) = z~~(o, e _ 1) _e_e)3
= (1-
9.2. Transformari regulate
Fie {(x) = {(Xl' x2' , , " :t'n) 0 functic vectoriahl definitii pe 0 multimc E C Rn, Dcei pC multimc:1 A, !J (11, v) =F 0, adica transformarea este
D (:t', y)
cu valori in Rn ~i {I' {2' "', {n cornponentele sale reale (definite tot pe E),
Spunem cii { este 0 transforrnare regulatii intr-un punet xo, Xo EO int E, dac:i
regulatfL (pc ~-i),
aeobianul{I' {2' "', {n au derivate partialc continue Intr-o veciniitate a lui Xo ~i dacii
ifunetiile Vom arata di transform area este biunivoca pe intreaga multi-
I~C A, Pentru tL arata ca, transfol'marea f cste biunivoca pe mul-
D(f) = D ({I' .,', ° in punctnl xu' tI,mea A., trebnie sa demonstram c:1 daca pentI'n don:1 pnncte a f)i b
D(x) D(xl, ""
(n) =F
Xn) dill mult;imea A, a
are loc egalitatea a
(xl1 JI1), b
b.
==
(x2, Y2) avem f (a) =
f (b) at unci =
420
421
.1·
Ii
Sa presupunem ca f(a) = f(b), adica (UI, 'VI) = <'£2' v2) unde
1l] = U (a)
v2 = = u (xp :tII) ~i v] = v (a) = v (xu :'II)' U! = u(h) =
v(b) = 1'(X2, Y2)'
u(x2, Y2),
, Avem--=
D (cp,
(x, Iji)
y) 1- - sin ?
cpsin
cos Iji~ - cos cpcos
cpsin ~ I·
= -smcpcoscpcOS"'fI-
q ,
Prin urmare avcm 1(1 = u2, VI = V2 adica

- sin <pcos <p sin2 Iji =- 2.. sin 2cp.
X~ + YI = ~ + Y~ 2
!II = X2
2 2 2 2
x] - - Y2 Transformarea este regulata in arice punet (cp, Iji) pentru care
Din aceste egaliUiti deduc~m ca ~ER ~i cp=l=krr2 , k =
0, ± 1, ± 2, ... , deei este regulata pe mul-
xi = x~ ~i YI = Y~; Deoarece a E A ~i b E A av("m timea Q < <p< 2:..,2 Iji E R. Pe aeeasta muitime transformarea nu
Xl > 0, x2 > 0, Yl > 0, Y2 > 0. este insa biunivoea deoarece doua punete diferite din aeeasta mul-
Prin urmare avem Xl = x2 ~i YI = Y2' adica time (<p, Iji) ~i (<p, Iji + 27t) au aceea~i imagine prin transform area
datiL
(Xu !II) = (x2, !l2)
Transformarea fiind ~egulata in punetul ( :' :) este biunivoea
A~adar a = b ceea ee trebuia demonstrat. intr-o veeinatate a acestui punet ~i deei admite 0 transformare inversa
Imaginea reciproca a transformarii date este transformarea (eu eomponentele <p(x, y), Iji (x, y» care va fi regulata in punetul
t'- oj (cp(:,:), Iji(:.:))=(~,~).

X = Vu; v
Pentru oriee (x, y) dintr-o veeinatate a Iui (~ ' ~) avem
Y = Vu-v2 x = eos <p(x, y) cos Iji (x, y)
y = eos <p(x, y) sin ~ (x, y)
Mentionam ca, din proprietatile transformarilor regulate re-
zulta ca transformarea data este biunivoca pe Q anumif)i vooinatate Derivind in raport cu x cele doua eeuatii obtinem
a unui punct (xo, Yn) EA (dar _nu: neapamt pc intreaga mu1time A).
1= - sin cp(x, y) <p~(x, y) eos Iji (x, y) - cos cp(x, y) sin ~ (x, y) ~; (x, y)
614. Sa se arate ca transformarea 0= - sin <p(x, y) <p~(x, y) sin Iji (x, y) + eos cp(x, y) cos Iji (x, y) Iji; (x, y).
X = cos cp cos ~
(cp. \jI) E R2
D'lAd
ec}, Uln x = -,12 y = -,12 avem
y = cos q>sin \jI
1=
este regulata pe multimea 0 < < ; , ~E R,
cp dar '1~U este biunivoca _ 2..
2 10',
TX (2..,2..)
2 2 _ 2.. TZ (2..,2..)
2 ,1/ ,2 2
pe aceasta nvultime. Sd se calculeze cp; (~ ' ~),

0= - 2 TX 2 2
2..10'(2..,2..) I 2' Z 2 2
-L2..~/(2..,2..)
'flu
e
! ' 2'"21) ' CPv "2'"21) '
,C '1'
.f.'•• C2' "2
1) Din aceste egalitati obtinem <p;(~ ' '~) = - 1, ~;(~' ~) = -1.
422 423
<...
L
Deri dnd in raport en !I ace)ea~i eeuat,jj obtinem EXERCITII PR.QPUSE SPRE REZOL V ARE
0= - sin cp (x, y) cP~(x, y) cos 9 (x, y) - cos ? (:r, y) sin t,Ji (x, y) 9:, (x, y)
616. Sa se arale ca /ransfo/'marea
1= - sin cp (x, y) cP~(x, y) sin'~ (:r, y) + COS? (x, y) cos Y (xi y) 9~ (x, y)
ql=?(Y),v=~(x),cp(y)=' '~(x)=' "
Deci, Inind x = y =~,2 avem {yy2, yE 1)
yE[l,[0 2J 2",
{X2 XE [2,
XE [1 ,j2)J
nu este reY'lllata pr, lIwZtimea x E [1, 4 J, y E [0, 2J ins a este biunivocii
pe aeeaslit 1n1tltime.
°
- ~2 m'
TlI
(~,2 2
~) - ~2' 2 ~)
,y (~, 2
11
617. Pie Il'a1lsformarea

1 - - cP -,- T- "f, -,- 1/ = e"tll
2112221122
1 '(1 1) 1) (x, y) E R2
I 11,(1
v = x3
. III aceste
D' cga lrr
I .a,1 0bt"
"Illem CPll
' (t 2' 21) = - 1,\..!v" (t 2' -i1) = 1 S(1 se arale cil in OI'ice vecinii/ate a punetuZui (0, 0) transfor-
1nareann este /'e{JuZala il/sil ea esle binnivoca.
615. S('i se arate ca tmnsfonnarea

618. Sa se a/'lile Cl'i tra11sformarea
U = Sill (x + y) (x, y) E R2
••
I
,#r I x = p cos cP
(p, cp)ER2
v =y3 y=
1W este regulata
,
pe '/I/1/Ztimea
,
- 7t'
4
< X < •.,
4
- ~4 < 1}• < 2-·1 cste bi1tuiTocil illtr-o vecinii/ale a p1tJICI1/11/i (1: :).
dar este biunivoea pe aeeasta m1tltime. Sii sc calculczc ?;: (0, 1), p~:(0, 1), ?~~(0, 1) ~i iacobianul t.rans-
Ll..VC\ll -- = = !J cos x -y . formiirii inVCl'fie, In punctul (0,1).
\ D(ll,V)Y)
D(x, II cos (x ° + y) cos (x
3!J2 + y) I 3 2 (-j)
It D(p, '1')
1J (x, Y)
(0, 1) = 1, cP~: (0,1) = 0, cp~; (0, 1) = 0, (j);~(0,1) =1
Deci transform,nea· nn este regulata in punctele (x, 0).
Aratam cCt tl'ansformarea este binni\'oc:l l)C multinwfl indicata
in elluntn1 prohlcmci .•. 619. Pie tmllsfo/'lIlarea
Dad (sin (Xl + !JI)' y1) (sin (:v2 + Y2), y~) atunci =
x = p sin 9 cas cp, Y =-~ p ;jin cp sin";; , Z = P cos t,Ji, (p, cP, 9) E]l3
sin (:r1 + !II) = ~in (:v2 + Y2) ~i lit = Y2 ~i deoareec - ~ < Sli determine
."Ie p'ltnctelc (p, 'fJ, y) ill care tl'alls.fO/'IHarCa cste
< Xl + YI < ~.
:! ' - •.<
2
x" + y~ < •.iar
...• ~
func(ia sin OJ este strict
?'f'[julalt'i.
(0:
Sii
."Ie calcllleze iacobialllll tra/lsfoI'Jna/'ii
1, 0) ~i p;:. y;,:, y;: 'ill p·lIHet·uZ (0, 1, 0).
-illverse in ]HlIlct1tl
H. Estc l'cgulatii in (p, ?, I~) en p =1= 0, ,~=!= kT:, 7.; = 0, :!:: 1, ±'~,...
cresditoare in ( - 2;: , 2;:) a vem Xl + lit = :r., + deci Xl = x~.
1J"
.
Prill urmare obtinem (Xli YI) = (x2, !h) adica transformarea IJj?,r;.>,<jJ)(Ol 0 - 1 ~"(O 1 0)-1 "(010)-0 ,I" (0 1 0)-0
data este binnivoca· . JJ( .t,, !], __) , , ) - -, ,"x' ,., -, ?11'- ,., -, Yz' " -
424 ·125
9.3. Dependenta funcfionala Deci x2 = (g (x)) pentru orice xE 1'1'
<1>1
"I
PI'in urmare pentru orice xE V11 x < 0 avem x2 = <1>1(1), ceea ce
III! Fie (1 (x), ... , (", (x), m functii reale definite pe 0 mul\imc E C R". Spunclll nn se poate. A~adar f nu depinde de g pc nici 0 vecinatate a lui
ca 0 functie 'P: E -->- R depindc de functiilc (1' ... (", pe 0 mul\illlc .4. C E daca exist{l
o functie !f> : 13 -->- R, 13 C Rm, astfel indt sa avem q;(.1:) = !f> «(, (x), (2 (x), ... (m (x» x =0.
= 0,
I:
II,
pentl'u ol'icc xEA .. DacK g a1' del)inde de f pc 0 vecinatate 1'2 a lui x ar exista.
,
Vom spune cii functiilc (1' ... , (m slnt In dcpcndcll\'l funcLionahi pc ACE daea '/ e functie (y) astfel ca
<1>2
cel putin una din clc depindc de celelalte pe A.
I Spunem ca (1' ... , (" sint indcpcndente intr-un pUIlCt ;l'0 E int E, dac'l nici nna
din functii nu depindc de celelalte in niei 0 vcciniitatc a Iui :1'0'
g(x) = <1>2 (f (x)) pentrn orice xE 1'2'
T eoI' e ill a 1. Daei1 (une/We (1' ... , (m au derivate par!iate intr-o veeinatate Prin urmare g( -x) = <l>2(X2)= g(x) pentrn orice XE V2, x =1= 0,
II ceea ee se poate (g (- 2) = 1, g (2) = ~).
ill Ii
a unui punet Xo E int E \~i daea rangut matrieei (une!ionate (~(i

CXj ) , 1~ i~Tn,
Deci g nn depinde de f pe nici 0 vecinatate a lui x = 0 ~i cum
I,
1~ j ~ n, in punctul xo' este egal eu m atunei (une/We (1' ... , (III sint independente
1II1 (n xO' am demonstrat ca nici f nn depinde de g pe nici 0 vecinatate a lui
T e 0 I' e III a 2. Dadi. (une{We (1' ... , (m au derivate par/iale eon/inue in/roo veei- x = 0 rczuWi cii f ~i g sint independente in x = o.
Dad Xu =1= 0 atunci funcvia f cste strict monotona pe orice
nd/a/e U a unui punet Xo E int E ~i daea rangul matrieei (une{ionale (~(i) OXj este egal
ell s pe U, atunei printre (une{We (1' ... , (m existd s (une/ii independen/e pe U iar eele-
interval I
care contine in intcrior pe Xu ~i carc nu contine pe x = O.
lalle nos (une{ii depind de aeestea pe 0 veeinutate Uo a lui :1'0' Uo C U. deci conform cxercitiului precedent (pentru n = 1) functia g de-
pinde de f pe I
(daca Xo > 0 atunci g (xl = <1> (f (x)) pcntru mice
x E (0, co) nnde (y) = V'Y iar daca Xo < ° atunci g(x) = <1>0 (.f(x))
EXERCIT/I REZOlVATE pent1'u orice XE( - 00,0) unde <1>u (y) = 1, yE [0, 00)).
Prin urmare f ~i g nu sint independente in x =1= O.
620. Fie f = (ft: ... , fn) 0 functie vectorialii definitii 'Ii bi1tnivocli
pe E iar g 0 functie realii definitii pe E C Rn. x2 + y2 =1= 0
Sii se arate cii g depinde de fl' ... , fn pe E. V X2 + y2
Fie B =f (E) = {(fl (x), f2 (x), ... , fn (x)), XEE} eRn 622. Sii se arate cii. functiile f(x, y) = \ ~0 ', x=y=o
f fiind biunivoca pe E, admite 0 transform are inversa h: B -> E, g(x, y) =x - y sint independente in p1tnctul (0, 0).
h = (hI' ... , h,,). Deci avem h (f(x)) = x pentru mice xEE.
Prin urmare g (x)= g(h (f (x)) = (g 0 h) (f (x)) = <1> If (x)) unde Daca f ar depinde de g pe 0 vecinatate 1'1 a lui 0 (0, 0) atunci
a1' exist a (z) astfel ca f (x, y) = <1>1 (g (x, y)) pentru (x, y) E Vl"
<1> = g 0 h,
<1>1
<1>: B -+ R.
Dcci 0 = f(O, 0) = <1>1 (g (0,0)) = <1>1 (0) ~i V~ = f(x, x) = <1>1(0)
A~ada1' g(x) = <1> (f(x)), = <1> (fdx), f2 (x), ... , fn(x)) pentru
orice x E E, adica g depinde de f11 ... , fn pe E. pentru mice (x, x) E 1'11 X > 0
~i am ajuns la 0 contradictie. Prin urmare f nu depinde de g pe
nici 0 vecinatate a originei.
Daca g depinde de f pe 0 vecinatate V 2 a o1'iginei atunci ar
621. Sii se arate cii f1llwtiile f(x) = x2, g(x) = {I,x, xx>-< 00 exist a 0 fnnctie <1>2(Z) astfel ca
definite pe R ,~i cu valori reale sint independente in ,1J = 0, dar n1t
sini independente in x =1= O. g(x, y) = <1>2 (f(x, y)) pentru mice (x, y) E 112
Dad'i f ar depinde de g pe 0 vecinaJate VI a lni ,v =0 atunci Deci 0 =g 0) = <1>2 (0) ~i x = g (x, 0) = <1>2 (f (x, 0)) =
(0,
a1' exista 0 functie <1>1(y) astfel ca
= <1>2(0) =
pentrn mice (x, 0) E V2, X =1= 0 ceca ce tin se poate.
0
f(x) = <1>1 (g (x)) pentru orice XE VI PI'in urmarc g uu depinde de f pe uici 0 vecinatate a lui 0 (0, 0).
426 427
,,,II
Deci f :;;i g sint independente in pnnctul (0, 0). depinde de f ~i g (Este evident ea, de aiei uu rezuWi di h depiude
de f ~i g pe R3, teorema 2 fiind numai 0 teorema loeahl).
Se verifiea u~or. ins a ca h(x. y) =J2(:x:, y) - g~ (x, y) pent,ru
:l\Iatricea functionaHi (f~
g~ f~)
I
g~ in punctul (0, 0)
orice (x, y, z) E ](3, adiea depinde de f 9i g pe ](3.
este egala cu ~atricea G _ ~) care are rangnl 1. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOL V ARE
Prin urmare, acest exercitin arata ell, reciproca teoremei 1 (din

acest paragraf) nu este adevarata. 624. Sii se arate ca functiile f(x) = x~, g(x) =
l
r - 1,
1, x
x -<
>
°0
Mentionam ci"Lfunctiile .f :;;i g (din aeest exercitiu) nu satisfac
conditiile teoremei ~ (daea U este 0 veeinatate a originei) deoarece, sint indepenilente in x = 0.
j nu are derivate partiale continue in punetnl (0, 0)
625. Sa se arate ca f1l11ctiile f(x, y) = x2 +
y~, ~fJ(x, y) =
623. F'ie functiile .f(x, y, z) = x y + + z, g (x, y, z) = x - y + z, = sin (x +
2y), h(x, y) = x - 2y, definite pe ](2 sint ill dependen{ii
h(x, y, z) = 4 (xy + yz), (x, y, Z)Ell3
f'unctionala
, pe r/11Iltimea
. _ 6
7": -< X -< T:
8 , _ ~
6 -< y -< 8
7":
Sa se a)'ate ca : 1).f, g. h 1/U sini independente in nici 1m punct

din R3. 2) h ilepinrlc de .f ~i g pe ](3.
H. f depinde g ~i h.
l\htricea funetionaHi format a eu derivatele partiale ale fune-
tiilor f, g, h
626. Sa se arate ca fnnctiile f(x, y, z) = In (x2 + y~ + z~)
x y z
g~ g~ g; = 1 - 1 1
(1'
h~ l' 1') (14y
h~ h; ] z) 'Iy1 )
4(x + g (x, y, z) = arctg (: - ~ + z) sint indepen(lente pe l11'liltimea x > 0,
y > 0, z > 0. ~
~re determinantul egal eu zero pentru ariee (x, y, z) E R3. Cum deter-
minantul de ordinul ~, . 627. Fie f1l1wtiile .f(x, y, z) = (x + y+Z)2, g(x, y, z) = 2x + y - 2z
1 -11
11 I =- 2 =1= 0,
h (x, y, z) = 3x~ + 2xy - 12xz - 18zy, definite pe ](3.
rezulta ea mngul matricei functionale de mai sm; este egalen ~, Sa se arate cii: 1) fnnctiile f, g, h n1l sint independente
pentru oriee (x, y, z) E](~ in 0 (0, 0, 0)
Prin urmare, conform teoremei ~, fnne\,iile f, g, h uu sint inde- 2) Exista 0 veciniUate a lui .11 (- 1, 0, 1) pe care g depinde
pendente in niei un punet din ](3. de f 9i h.
Deoareee matrieea funetionaHi formata eu del'ivatele partiale
ale funetiilor f :;;i g, 628. Fie f = Uu .f2' ... , fn): G -» Rn, G 0 mul{ime deschisii
din Rn-I-l.
(1 1 1)
1 _ 1 1 are rangu 1 ') "" rezu 1ta~ ea~ f' :;;1 g SlUt
.. lU(1epem 1ente .III Presupunem ca funcWle fi admit derivate partiale de ordinnl
ariee punet tlill R3 (teorema 1) iar din teorema ~ l'eznlta ca pentrn Ol'iee doi continue in or'iee punet x = (x()! ;x;u ••• , .Yn)E G. Dac[t Di cste
punet Xo E RJ, exist a 0 veciniUate U a pnnetului Xu pe care h determinantul functional cu eoloanele
428 429
~
unde este vectoru1 cu compo_
+)r = 4
J,o, fX1' ••• , f>'i-1' fXi+1' ••• , fXn fXj
nente 1e 'r.. ... -,- at unCI. f unctll"1 e -:--.

Intr-adevar --
,2iX2
 ( -,21 -),
1
:2 --iiy"
2 (I> ( -,21 2.)~[~(2.,
:2 oxcy:2 ~i
, -,-'
Ofl
:-=-' 'In , oDo cD!
-,-' ... ,--oJJn sint in
CXj ('Xj CXj cXo c.rl oXn ___-,
(2 2
-2 > 0
dependent,[t functionala pe G. CX2 ( 1 1 )
)1 cD. D·eCl punctu 1(1'2' '2

1) este punct (1e ext rem coner"ItlOnat, ~l anu-
It Avem ~ (_I)i ~ =0 pc G. me minim.
i=U oXi
630. Sa se deter'mine valoal'ea maxi1IHt (sup f (x, y) .~i valoarea
xED
9.4. Extreme conditionate minima (inf f(x,
XED
y)) pentrn funetia f (x, y) = x2 + y2 - 3x.,- 2y +1
Fie f (x, y) 0 lunctie rcnla definiUl pe 0 mul~ime E C 112 ~i fie ACE. definita pe domeni1ll D, accsta fiind multimea p1111ctclor(x, y) din plan
Se spunc cii. func~ia fare intr,un punct P (a, b) un extrem relativ la multimea
A dacii restric~ia functie! {la mul~imea A are In punctul Pun ext rem obi~nuit. Extremele ce verifieii incgalitatea x2 y2 -< 1. +
functiei f relative la 0 submultime ACE se numesc extreme conditionate. Functia data este continua pe domeniu1 im'his: x2 + y2 -< 1 ;
Pentru 0 functie f cu derivate partiale de ordinul 2 continue pe 0 multime des- ded i~i atinge marginile. Se procedeazii in modu1 nrmator.
chisa E C R2 calea de urmat pcntru aflarca punctclor station are conditionate de ecuatia Se determina extreme1e funct,iei situate in interioru1 cercu1ui
(x, y) = 0 un de '?: E, R, are derivate partiale de ordinul doi continue pe E, este
x2 + y2 = 1, iar apoi, extreme1e functiei situate pe frontiera dome-
r;>
urmatoarca :
1) Se formeaz{i functta ajnt:Hoare : niu1ui, adica, extremele fnnctiei:
ct> (x, y) = f (x, y) + A? (x, y) cu coeficicntul A nedeterminat. f(x~ y) = x2 + ?/2 - 3x - 2y + 1 conditionate de re1atia
Din sistcmul de ecua~ii: x2+ y2 = 1.
Sa determinam extreme1e functiei situate in interiorul dome-
cD~ (x, y) = 0, ct>~ (x, y) = 0, '? (x, y) = 0
niu1ui. Ayem : .
se determin3. sulutiile sistemului.
Dad xl' Y1> }'l este 0 solntic, se cercetcaza daca (Xl' Yl) realizeaza extremul func- f; (x, y) = 2x - 3
,cD(x, y) = f (x, y) + },'? (x, y)
tiei: ,
f; (x, y) = 2y - 2
629. Sa se determine extremele functiei : Solutiile sistemului f; (x, sint: Xl = ~ ' y) = 0, f; (x, y) = (I
Yl = 1. Se observa ca Rolut;ii1e gasite nu se gasesc in interioru1
f (x, y) = x2 + y2 - Y - x cercu1ui x2 + y2 -< 1 deoarece:
" "9 13
Xi + Yi = -4 + 1 = -4
+ y = l.
·1111
condition ate de ecuatia: x

Deci, extreme1e se VOl' gasi pc frontiera. Yom ~tyea de ca1cu1at
Avem: <P(x, Y)=X2+y2_x_y+ 'A(x+y-l). Se obtine extreme1e functici
sistemu1 :
f(x, y) = x2 + J( - 3x - 2y + 1 condit.ionatc de re1atia x2 +
<P~(x, y) =2x-1 + ),=0, +y2=1.Aycm: (D(x, y) =x2+y2_3x_2y+l+'A(x2+y2-1)
<P~ (x, y) = 2y-1 + ),= 0, <P~(x~ y)=2x-3 +2AX =2x(1+ ),)-3

x +y - 1 = O. <P~(x, y) =2.11 - 2+ 2),y ='2y (1+ J.) <)
Solutii]e sistemu1ui
Rezolvind :,i:,temu1 se obtine:
.
x = y = 2.,
2
A= o. 2x (1 + ),)- 3 =0
2y (1 + ),)- 2 =0
Punctu1 C ' ~) rea1izeaza minimu1 flmct,iei (x, y) =
5m2 + 3xy + y2 + I, (x2 + y2 - ]). Sa deteI'min1lm
SIllt
, : Xl = - v-
313 , !h = + y-213 , 1'1 = - 1- -4
1/13 solutiile sistemulni :
(I>~ (x, y) = lOx + 3y + 2/,:r = 0
= y-=' = V- = - 1 + V -134 (D~ (x, y) = 3x + 2y + 21. Y = 0
X2
313' 1/2
21;{ , I,q-
x2 -+- y2 - 1 =0
Pentl'u ca sistemul
Pnlldul (- / 13 'y=-)
13 este pnnet de maxim pentl'u funetia data.
(10 + I.) x
:.> -+- 3y =0
lntl'-adeYiil' 3x + :2 (1 + I,) y =0
sa admita soIut,ie nebanaUi este neeesal' ca
.1 <1>",
"
(X, y)
""
<T>y' (X, y) - [<1>xy (.x, y)]2 =4 (1 -+- A)
2
>0 =0
iar
\10 +
3 2 I, 2 (1+1,)
3 1
"~I <D~; (X11 :111) =2 (1 -+- /'1) =- V13 <0 Din conditia de mai sns se obtin pentru I, valorile :
)'1 = - ~,
2· )'0 =- 2..!...
2
-
Deo<1l'ece <T)~:(Xq,I/,,) . - = ~ (1 -+- I.•)
- = V13 > O. PUlletuI (/_13 ,
btIll. IUt,ll"I'e :
I'll
Pentru valoarea 1
Y=-)
1;{ este pUllet de lUinim pontru func(;ia lbta. )'1 = - "2 se 0 SO
1 3
Xl = + V16' YI =- V16
631. Sa sc determine '/~aloarea maximii (S1l]J f(x)) r;i valoarea 1 3
xEV
(minima inf f( x)) pentr'/l. f1/netia

JEI, f(x, y) = ;;.x2 + 3.xy + y2 definita
m2= - ViD' Y2 = 1iD
pe dorneni1ll D, aeesta fiind 1fl1l1timea punetelor (x, y) din plan ce ve- Pentru vaIoaI'ea 1.2 = - ~2 se obtin
..
sollltiile :
rified incfJalitatea: x2 -+- y2 -< 1. 1 3
Determinam, mai Intli, extremele f!luetiei situate In inteI'ioI'ul YI = V16' Xl = ViD
eereului x2 + y2 <] - Sistemul : 1 -3
JOx-+-3y=O
Y2 = -. V10' x2 = ViD '
<1>~; (x, y) <1>~; (x, y) - <1>~~ (x, y) = (10 -+- 21.) (2 + 2/,) - 9 -
3x + 2y = 0
= 4 (1 + A) (5 -+- I,) - 9 = 4 ),2 + 24 I, -+- 11 = 0 pelltru Al =- .2-
2 ~i
admite soIu{.ia: x = 0, y O. =
Deoal'eee f~:(0, 0) f~; (0, 0) - [f~;JTo.0) 11 ol'iginea este extrem = 1.2 = - ~.2
penj;ru fnnetie ~i annme minim f~:(0, 0) > O.
S~l determinam acum extl'emele funetiei : l.nsa
'i' r-'
1 V-
v se 0 b serva- cav' III puncte Ie ( ]10 -3).
10' 81 ('- 1 , + 110,
y-10 /-3 ) f une-
tia data arc valoarea maxima.
f (x, y) = 5x2 -+- 3my + y2 eonditionate de relatia x2 -+- y2 = 1
432 433
4
J
632. Sd se gaseasca extremele j111U:tiei :

/Y/CUL£5l!L/'
j(x, y) = 2-
x
+ 2-y definite pc R2 -{O, O)}
con ii·~twl1ate
.
.
c1e 1'eatw
l'
,
-1
x2
+ -1 = -a~1 .
y2
R. Functia arc un minim in punctul (- a V2, - a V2), ~i un

maxim in punctul (a V2, a V2). BIBLIOGRAFIE
633. Sa se giiseasca extl'emeZe .fllllctiei

'l'h. An g h e I u ~ ii, Ea:ercilii $i probleme de analiza, leoria (ullcliilor ~i lllCl'allica
I"
I
j (x, y) = x2 + y2 dejinita pe R2
:E p,
rationald,
P Ma H r.
Cluj, Editura Universitii~ii, 1937.
H. C60PHUR aaoa'l no nypcy .l.Wme.IWfIlU'IeCROiJUWWJUl3U. H.:!AaHlIe
. x
conditionate de relatJa
,
-a + -y = 1.
b
IlIeCToe. focYAapcTBeHlloe
Typbl, Moclina 1956.
113AaTe.iIbCTBi) TeXIII1I;O-TeOpeTII'IeClw!i: .'IlTCpa-
:N. B 0 u r b a k i, Foctions J'un c variabl~ reelle (Livre IV) ehapitn' I, II. Paris,
Hermann, 1947.
n. Functia a~lmite un minim in punctul H. A. II. II. HOPOIJI;111I H. H. HIII;O:JbCHl1i\. C6opnw;
-r b~ ~ (/~a2b)
( a~ab2 -+- b~ ,IJ;aBLIAoB
aaoa'4 no .uame.KamU'tecno.l..y ana.~uay, Y'lJle!J;J'Il:!, NlocliBa. HJ53.
634. Sii s~ llcte1'1ni1/e extrenwZ jltllctiei 'B. P. De mid 0 vi c i, Culegere de probleme $i exercilii de analiza malcmatica (lradllccre
din limba rusa), BUcure~li, Editura Tehnic;'i, 1950.
j(x, y) = (x -I? + y2 dcfiniUi pc R2 'N!. H. f P e 6 e II q aile.
TOM•. 1, Y'IIIegrmJ,
H. HOB 0 e e.iT 0 11, Hyp" .~flllle.WllllU'te"lo:f)iJO fJHa.:maa,
MOCHBa, 1953.
conditionat de TeZatia x2 - y2 = 1. L e be s que H., Lefon sur l'integration et la recherclw des {onctions primitives, lJeuxieme
edition, Paris, Gauthier-Villars, 1928.
R. Functia are un minim in punctul (1, 0). .Acad. l\1 i rOil, N i c 0 I e s c II, Analiza matemalica, \'01 I, BUelll'c~ti, Edilll1'3 Teh-
nica, 1957 .
./ .Acad. i rOD N i C 0 I e s c u, Anatiza malematica, vol. II, BUclll'e~ti, Edillll'a Tch-
jI,[
V nidi, 1958.
(•... \ Acad. 1\1. N I c 0 I e s c u, N. Din cuI e a tl II, S. .\1 are u s, J\[alZllal de fllwliza
matematica, vol. I, Bucure~ti, Editura Didactica ~i Pedagogic;'i, 1902. ,
II "1\1 i r 0 tl N i C 0 Ie s c u, Analiza matematica, vol. rr, Bllelll'e~ti, Edilura Academiei'
R.P.R., 1953.
I'. no Ji 11R 11 r.
C ere, 3aoa'tu U meope.Mbl ua IJWtJ!Uaa, 1IaI\alllle lJ'l'opoe, fo-
cYAapcTBeHHoe
1956. 113gaTeJJbCTBO TexIllIHo-TeOpeTiPJeCHo/t JJI1Tepa1'yphl, -'focm!a,
till!1/1. £\f!.t.J
----~

/Y/CUL£5l!L/'
j(x, y) = 2-
x
con ii·~twl1ate
.
.
c1e 1'eatw
l'
,
-1
x2
+ -1 = -a~1 .
y2


I"
I
:E p,
rationald,
P Ma H r.
. x
,
-a + -y = 1.
b
Hermann, 1947.
-r b~ ~ (/~a2b)
MOCHBa, 1953.
nica, 1957 .
jI,[
V nidi, 1958.
R.P.R., 1953.
I'. no Ji 11R 11 r.
cYAapcTBeHHoe
till!1/1. £\f!.t.J
----~

/Y/CUL£5l!L/'
j(x, y) = 2-
x
con ii·~twl1ate
.
.
c1e 1'eatw
l'
,
-1
x2
+ -1 = -a~1 .
y2


I"
I
:E p,
rationald,
P Ma H r.
. x
,
-a + -y = 1.
b
Hermann, 1947.
-r b~ ~ (/~a2b)
MOCHBa, 1953.
nica, 1957 .
jI,[
V nidi, 1958.
R.P.R., 1953.
I'. no Ji 11R 11 r.
cYAapcTBeHHoe
till!1/1. £\f!.t.J
----~

/Y/CUL£5l!L/'
j(x, y) = 2-
x
con ii·~twl1ate
.
.
c1e 1'eatw
l'
,
-1
x2
+ -1 = -a~1 .
y2


I"
I
:E p,
rationald,
P Ma H r.
. x
,
-a + -y = 1.
b
Hermann, 1947.
-r b~ ~ (/~a2b)
MOCHBa, 1953.
nica, 1957 .
jI,[
V nidi, 1958.
R.P.R., 1953.
I'. no Ji 11R 11 r.
cYAapcTBeHHoe
till!1/1. £\f!.t.J
----~

Arama Morozan Vol I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arama Morozan Vol I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.

a) Datorita proprietatii (f) inegalitatea I x-II -< 0,01 este

Pentru x > 0, ecuatia devine x + 1 = 3x, de unde x = 2.. •

6. Sa se rezolve eeuatia x = 1,5. R. E (1,5) = 1.

sumtl f+g se define~le pe lIlultimea E nF prin egalilalea

di(erenla (- g se define~le pe multimea E n·F prin egalitatea :

(1 + Xl) (1 + x2) ••• (1 + xn) >- 1 + Xl + x2 + .. , + X". (::1.()

(x) = ::1.( (x) ;

1.2. Func!ii reale

prin egalita tea

numai daea y = (x).

Se nume~te (unc{ie de argument

p (x) =f(x)· g (x) = j' 11x .(-x) == daca

2x, daca 1<.x<.3

Daca x>- 0, f (x) = x, [f (X)]2 = x2 ~i g (f (x)) = ;t2•

26. Fie functia

f (g (x)) = {1 daca g g(x)(x) >-<0,o.

j / 27. Fie functia

-- 29. Sa se deseneze graficul functiei f (x) = I x + 11 + I x-II,

31. sa se deseneze graficul func(iei f (x) =E (x), definitii pe R.

Deei x - n- " , ...

...--\30. Sa se (leselleze grafic7ll f1l1w- ~

Fig. 1 definitii pe R. Fig. 3

Graficul funetiei fl (x) = /,1;31 este rcprezentat in fig. 13.

-2JT -YO \ ir 2:7T Jlr ~ .z-

37. Sa se deseneze gmficul fllnctiei f (,1;) = I:: = : I , llefi Hitii pe x

fig. 9. Se observa ea functia este

f (g (:1;)) = J 1, daca 9 (x) < 1,1. = {, 10 daca 1I x< IxlV·1< San

\ 0, daca Ig (x)1 =?' f(g(x)) daca V3, I x I < 1.

g d (x)) = 2 _ J2 (x) ={2 - 01 = 21 daca Ix I

y 43. Sa se deseneze graficul functiei

f-1 (f("ri : x2 )) >- f71 ('(Xl) : {(X2»),

lui Jensen '!au convexa (J) pe I daca f (X +2 J£) -< ((x) +

pentrll orice n puncte Xl' •.. , XI! din 1.

Yj Daca inegalitatea de mai inainte e8te vCl'ifieata pentru n= 11"

. Deoarece inegalitatea este adevarata pelltru n = 2, rezulta

g(f( X; Y)) <. g ({(X): {(Y») <. q ({(x» + q ({(y))

f) f(x) = B(sin x - Y./) definita pe [0" ,,].

2m f( Xl + .;; + X" ) -< f (;;1) + ... + f (X,.) + a) f(x) =- ~<';;t<,;;:r

b) f(x) = min (It I) definita pe [-1, 1].

max (1 - t2) definita pe [- 2, 2].

a) f (x) = B (x) definita pe [0, 2). R. Nu.

definita pe [- 4, 4). 55. Fie f: (0, 00) -;.. R. Daca f(r~

Ir 3) Daca :x E fl, ~inll (zan)"EN are Jimita ~i

4) Daeii a,. ~ x,. ~ b" ~i uac,i existii Jim a" = n-+-oo

ii corespnnde N (e:) = E (V L - 1), astfel ca indata ee 11 >N( z)

naturale nk pare, nk > N, avem

~. Daca ~irul ar fi marginit, ar insemna ca exista un numar M

impar. Avem an, = 1/1] = nl

schlmbat, deoarece 19; <0). an == ------------,

stabile~te convergenta ~irului dat catre zero.

II r~o+ [:I, + ... + [3v

= --.1 --------, nk-1-(1+2+ ... +k-1) nk-2+ ... ck

+ 1] = Fie s > 0, arbitral' dat. Avem - < z pentru n > -- + 1.

') Deci existi'i un N (:::)= E (p:E +

1"- •.• ::I." ,

Pu tem scrie 68. Sci se prate cci Jim ]YO:

Sa presupunem a > 1. Atunci ~i ]Ya> 1. Pentru Ol'iee E > 0,

< ] + ns daca n > E r~1»).

Propnnem eititorului f'a arate ea u-+oo

Sa presnpnnem a < 1. Notind a1 = ...!- > 1, ohtinem

- = .I o1'ieare ar fi n, deei ~i Iirn l~a = de nnde

69. Sa se ealeltle.?:e lim a", daea I ...L t")2 t

"~'JO -< ,_ T '" 113