NURSING IN PSIHIATRIE

Semiologia :

Senzatiile, perceptiile, iluziile, atentia, gandirea, memoria, imaginatia, starile afective, manifestarile instinctive,
vointa, constiinta, personalitatea.

NURSING

Culegere de date:

Pentru realizarea unui bun dialog cu bolnavul psihic atitudinea va fi:

- afectiva , umana, cu o prezenta atragatoare, calda, plina de blandete, bunavointa si compasiune.

- categorica, ferma, persuasiva;

- nurse va castiga increderea bolnavului si apoi va avea o atitudine mai activa, de influentare a
comportamentului cu ajutorul explicatiilor si indicatiilor ferme, categorice, convingatoare.

Nursa trebuie sa fie disponibila. Sa aiba timp suficient, sa-l asculte pe bolnavul care isi povesteste suferintele.
Sa fie toleranta, sa suporte toate manifestarile sub care se infatiseaza diferitele afectiuni, inclusiv agresivitatea
bolnavului. Sa fie bine dispusa, vesela, nu prea vorbareata, tonica, calma, odihnita, capabila de concentrare. Nu
va fi deprimata, violenta, plictisita, obosita, zeflemitoare sau incapabila de concentrare. Sa fie un bun psiholog,
sa asculte cu atentie, dar sa-si impuna punctual de vedere, un observator fin, un interogator abil si inductor
subtil.

Bolnavul psihic din cauza unor prejudecati ii este teama sa intre in serviciul de psihiatrie, iar personalului
medical ii este frica sa nu fie ranit fizic in confruntarea cu un bolnav puternic si furios.

De obicei bolnavul este constient de necesitatea de a raspunde la intrebari, dar reticent, nedorind sa se dezvaluie
la o persoana pe care nu o cunoaste.El poate sa tainuiasca problemele esentiale, evita atitudinea deschisa, de
tema unor masuri terapeutice daunatoare sau nefolositoare. Bolnavul trebuie convins ca tratamentul care I se va
aplica va fi deosebit de util.

Se accepta comportamentul bolnavului , asa cum este ;nu se recurge la metode pedagogice, educative,
recompense, sanctiuni. Dar nu-i permitem sa-si puna in practica ideile( de sinucidere, sau omucidere).Nu-l vom
lasa sa faca ce vrea; relatia terapeutica se bazeaza nu pe un raport de forta ci pe dialog.

 Vom crea un climat securizat a conditiilor in care bolnavul sa se destainuie, dar exista si o limita dincolo
de care comportamentul unui bolnav psihic nu mai poate fi tolerat.
 Vom lua masuri de protective in cazul celor periculosi.
 Atitudinea ferma a personalului medical are o eficacitate terapeutica, iar cea binevoitoare este
susceptibila sa puna in pericol viata bolnavului sau a altor persone.
 Masurile pe protective nu vizeaza pedepsirea bolnavului

1
  Se vor controla atitudinile inconstiente de respingere, de dezaprobare, de teama, de anxietate ale
personalului medical, care se exprima prin evitarea bolnavului, ironii, antipatie.
 Personalul medical trebuie sa depuna eforturi pentru a-si disciplina comportamentul emotional.
 In starile de agitatie a.m. sa se comporte cu calm si rabdare
 Cand bolnavul refuza examinarea nu trebuie acceptata propunerea familiei de a folosi diferite subterfugii
si de a ascunde calitatea de cadru medical.
 Nu se recurge la inselarea bolnavului; il face pe bolnav sa-si piarda increderea in personalul medical
 Familia poate cand bolnavul refuza sa mearga la medic sa utilizeze o minciuna spunand ca e nevoie de o
analiza suplimentara, o adeverinta, motivarea absentelor la scoala.
 In unele cazuri cand toate metodele au esuat pentru a aplica tratamentul se poate recurge la contentia
manuala cu ajutorul unor personae solide, iar in unele cazuri la contentia mecanica.
 In fata unui bolnav agresiv va fi evitata atat atitudinea de ignorare a oricarui pericol, cat si atitudinea de
a-l considera inabordabil
 Se iau masuri de precautie inainte de examinarea bolnavului.

In abordarea bolnavilor cu comportamente suicidare trebuie evitate:

- ignorarea comportamentelor suicidare si neinterventia;
- adoptare unei atitudini moralizatoare ,se va pastra atitudinea de intelegere a situatiei
- a oferi o legatura afectiva in locul unei relatii terapeutice;
-nu se rezuma la o prescriptie medicala, reteta.
La bolnavii cu negativism care refuza sa raspunda la intrebari:
 I se va explica bolnavului ca nursa doreste sa-l ajute si pentru asta se cer cunoscute o serie de date
despre tulburarile sale,daca bolnavii conditioneaza participarea la discutie de ridicarea unor restrictii li
se va raspunde ca se va renunta la ele imediat ce va fi posibil.
 Uneori masurarea pulsului sau punerea mainii pe frunte sunt suficiente ca rezistenta bolnavului sa fie
invinsa.
 Cu bolnavii foarte vorbareti si inteligenti se va evita o competitie.
 Relatia personal medical- bolnav trebuie sa ramana intotdeauna tehnica si profesionala.
 Pacientul cu depresie prezinta insomnie sau hipersomnie.

Uneori se culeg datele medicale sub narcoza:

 A.m. va administra la indicatia medicului un medicament intravenos ,un dezinhibant si va respecta

doza, dilutia. Viteza de injectare va fi de 1 cm3/ minut . I se va spune bolnavului ca se va simti usor
somnoros si relaxat si ii va fi mai usor sa vorbeasca. La inceput se adreseaza intrebari simple despre
varsta, familie, spital, iar cand se obtine relaxarea se trece la intrebari mai la obiect. Se va injecta
continuu pana cand bolnavul vorbeste de bunavoie si cu usurinta evitandu- se supramedicatia.

1. BOLNAVI CU AGITATIE PSIHOMOTORIE

Def. se refera la o miscare prelungita in sensuri diferite, la o activitate dezordonata, asemanatoare cu
agitatia marii. O hiperactivitate psihica si motorie, cu acte si miscari necontrolate, lipsite de controlul
gandirii si vointei, fara un plan sau un scop adecvat.

2
 Pot fi descriese trei grade: agitatii usoare sau discrete, in care activitatea este exagerata, insa actele
raman coerente; agitatii medii cu miscari bruste, neasteptate si inadecvate; agitatii accentuate cu acte
lipsite de orice coordonare.
Se vor aprecia: coerenta si scopul miscarilor, continutul starii afective, gradul de claritate a constiintei.
 Următorii parametrii reprezintă un specificator al agitaţiei psihomotorii:  intensitatea, durata şi
amplitudinea
Uneori pierderea controlului gandurilor si actelor. O forma grava de exagerare a activitatii
psihomotorie( hiprbulie, hiperkinezie, tahikinezie). Se poate reduce la o exaltare mintala pura, fara
pierderea controlului gandurilor si actelor.
Se exclud: manifestarile neurologice( crize convulsive, parkinsoniene), exaltrea psihica
pura( exuberanta si turbulenta copiilor, stari de surexcitare intalnite la indivizii cu un anumit
temperament sau basedowieni, unele stari pasionale, deliruri paranoice, stari reactive, tentative de
sinucidere, majoritatea nevrozelor si depresiilor).

Se vor aprecia:
 Comportamentul bolnavului= observam miscarea, mimica, limbajul
 Examenul somatic
 Interogatoriul anturajului ( rude sau alte persoane).
Stabilirea unui bun contact se realizeaza prin gesture simple, oferirea unui scaun sau a unei tigari.
Bolnavul agitat trebuie ascultat cu calm si sa-l facem sa accepte instituirea tratamentului.
Care au fost circumstantele? Ingestie de alcool, medicamente, traumatism, soc afectiv, surmenaj.
Care sunt antecedentele? Bolnav luetic, hepatic, renal.
Cum a debutat boala? Brusc sau progresiv.
Bolnavul este orientat in timp, spatiu si la propria persoana?
Are constiinta actiunilor sale?
Care au fost actele comportamentale care au atras atentia anturajului?
Cum doarme, cum mananca, cum isi petrece timpul?
Care sunt modificarile dispozitiei si afectivitatii ?= euforie, manie, anxietate, exaltare pasionala,
opozitie, negativism.
Prezinta fenomene halucinatorii?
Exista idei delirante? = de persecutie, grandoare, influenta.

Agitatiile se intalnesc in: psihoze, psihopatii, nevroze, epilepsii, oligofreni, dementi, alcoolici.
Agitatia poate fi: confuziva, catatonica, hebefrenica, anxioasa, delirant- halucinatorie, din cursul bolilor
febrile, cu semne neurologice asociate.

Raspunsurile anxioase melancolice si impulsive la deliranti cronici.

Fugile patologice.

Cauze:
-Toxice exogene: alcool, oxid de carbon, plumb, medicamente
-Toxice endogene: insuficienta respiratorie, hepatica, renala.

3
-Cauze infectioase, metabolice, endocrine, tumorale, cv, hematologice, stari postoperatorii, afectiuni
neurologice, afectiuni psihiatrice.
Bolnavul prezinta: confuzie mintala, dezorientare in timp si spatiu, halucinatii vizuale bogate la care
bolnavul participa activ, trait intens, comportament agresiv sau autoagresiv. Constituie urgent
psihiatrica, bolnavii pot deceda!
Nursa va aprecia febra, deshidratarea.
In agitatia maniacala bolnavul distruge lucrurile din camera, ameninta si loveste personalul medical.
Bolnavii cu schizofrenie prezinta o gandire cu fenomene disociative iar comportamentul este puerl,
manierist.
Catatonicul se agita mult si vorbeste putin= stereotipii, negativism, contractura, pozitii bizare,
flexibilitate si poate prezenta brusc impulsiuni agresive.

Ingrijirea pacientilor:
-realizarea unei ambiante linistite;
-sa nu fie zgomot, miscare, orice excitant creste starea de agitatie;
-se urmareste linistirea bolnavului;
-se va inlatura personalul inutil;
-se va combate nervozitatea anturajului, starile de teama;
-tentativele stangace de a-l stapani exacerbeaza agitatia bolnavului;
-se vor retine 3-4 persoanesolide si pricepute.
-se vor indeparta obiectele contondente, taioase, vatamatoare;
-personalul medical sa se comporte calm, sa apara in fata bolnavului ca o persoana aliata care il intelege.
-personalul nu se va deghiza in prieten al familiei, invitat, functionar…
-se vor incerca metode de convingere.
-tonul conversatiei va fi ferm in unele situatii sau bland in altele.
-continutul conversatiei va tine seama de nivelul de instruire si profesia bolnavului;
-nu se recurge la inselarea bolnavului, isi va pierde increderea in personalul medical;
-se poate recurge la o amanare spunandu-I ca este nevoie de sfatul unor specialisti.
Daca mijloacele de persuasiune dau gres si bolnavul este periculos, se recurge la contentia manuala,
adica o demonstratie de forta cu ajutorul unor persoane solide, evitandu-se insa violentele, loviturile,
bataia. Se va folosi un numar suficient de ajutoare care sa asigure controlul situatiei si sa permita
aplicarea tratamentului de urgenta( 5-6 persoane).
Se va evita contentia severa si prelungita care poate devein periculoasa pentru bolnav.
Simpla prezenta a persoanelor solide paralizeaza intentiile si posibilitatea de agresiune ale bolnavilor
periculosi.
-ligaturile utilizate vor fi supravegheate pentru a evita o compresiune intensa, pasibila prin eforturile
bolnavului de a si le desface.

Persoana care insoteste un bolnav agitat nu trebuie sa stea in fata sau in urma lui, ci numai la stanga lui,
pentru a evita eventualele lovituri date cu piciorul.
Asistentii medicali, brancardierii si infirmierii vor fi bine instruiti in tehnicile de abordare a bolnavilor
agitati.Tehnica de imobilizare se invata practic de la persoanele déjà instruite.

4
 Bolnavul agitat care necesita imobilizare fortata nu trebuie abordat printr-o lupta deschisa. O persoana ii
va capta atentia si in acest timp alte doua persoane vor trece in spatele lui pentru a-l lega sau a-l face sa
cada, apucandu-l de glezne, ori pentru a-I arunca pe cap cu o miscare rapida un cearceaf, o cuvertura, o
vesta.
Dupa ce a fost culcat pe sol sau pe pat, bolnavului I se leaga mainile si picioarele, cu legaturi largi si
suple care sa nu il lezeze.
Cel mai des se folosesc legaturile de la nivelul incheieturii mainii si piciorului si brasiera( legatura larga
de la nivelul toracelui).

Transportul bolnavilor agitati:

Se face pregatirea psihologica a bolnavului ce urmeaza sa fie transportat la psihiatrie.

Daca refuza internarea se va proceda la imobilizarea lui manuala sau mecanica si se va institui un
sedativ de urgenta care il va linisti.
Bolnavul nu va lua cu el obiecte pe care le-ar putea folosi ca arme impotriva sa sau a altora.
In timpul transportului trebuie sa se asigure supravegherea si sa se acorde ingrijirile medicale.
Un bolnav agitat va fi insotit de mai multe persoane.
Bolnavul care a fost injectat pentru a se calma va fi transportat culcat si se va nota pe biletul de trimitere
numele medicamentului si dozele administrate.
 Bolnavul va fi supravegheat in permanenta ;
 -se vor preintampina starile de epuizare si denutritie, insomniile.
 -se anunta medicuuil agitatia bolnavului.
 Nursa va alimenta bolnavii agitati. Alimentatia trebuie sa fie bogata in calorii si vitamine.
 -se va urmari echilibrul hidroelectrolitic, urmarindu-se atat aportul de lichide cat si diureza.
 La indicatia medicului se instituie tratamentul. La pacientii care accepta medicatia si carora le este frica
de injectii se poate folosi medicatia orala, se recomanda administrarea medicamentelor sub forma de
picaturi in alimente sau apa, fara stirea bolnavului.

2. BOLNAVI CU COMPORTAMENT AGRESIV

Notiunea de agresivitate apreciaza tendintele distructive.

Forme: conduite agresive, fantasme agresive, intentii agresive( dupa comportament)
Dupa personalitate: actiuni, ganduri, sentimente agresive.
Forme evidente :
-violente fizice, loviri, spargeri;
-violente verbale: injurii, insulte, amenintari
-comportamente de agitatie psihomotorie
-atitudini negative: verbale, alimentare
Forme camunflate:
-tendinta de a-i ironiza pe ceilalti sau chiar in spatele unei atitudini protectoare.
Categorii:
-atac asupra persoanei fizice, omucidere si tentative de omucidere;

5
 -amenintarea persoanei morale ,atentat asupra bunelor moravuri, viol, scrisori anonome, denunturi
calomnioase;
-agresiune asupra bunurilor altora: furturi, incendii…
Bolnavul prezinta o tulburare totala sau subtotala a constiintei cu acte violente si anarhice si /sau alte
tulburari care se consuma pe fondul constiintei clare si se prezinta ca acte fortate, parazite, explosive.
Comportamente autoagresive: automutilare( lovirea capului de ziduri, de bare metalice), conduita
suicidara( sinuciderile si tentativele).
Ideile de sinucidere si ideile de omucidere sunt uneori exprimate dar de foarte multe ori nemarturisite ,
deoarece individual are o atitudine critica fata de ele si le reprima.cand sunt persistente au caracter
pathologic(ideea ca moartea poate fi solutia unui conflict psihic,este universala).
Amenintarile de sinucidere si de omucidere trebuie luate in serios.
Veleitatile de sinucidere si omucidere se refera la situatiile in care actul respectiv este doar schitat:
tentative de sinucidere evident demonstrative sau teatrale( ingestie de substante putin nocive sau in
cantitate prea mica, simple zgarieturi) si respective, tentative de omucidere, de asemenea teatrale.
Tentative de sinucidere sau omucidere se refera la cazurile “ratate” fie datorita interventiei altor
persoane, fie din cauza unui mijloc inadecvat.
Sinuciderile si omuciderile sunt acte “reusite”.avand in vedere ca sinucigasul sau omucigasul sunt finite
ambivalente, se considera ca orice sinucidere si cele mai multe omucideri sunt la inceput “tentative”
(adica aceste acte ar fi “tentative care au reusit” ).

Agresivitatea la bolnavii psihici

Def. Manifestare impulsiva de a se certa, a se bate, a-I ataca pe cei din jur.
Un bolnav alienat mintal inspira celor din jur mila, dublata insa de frica. In conceptia oamenilor exista o
stanza asociere intre bolile psihiartice si violenta, desi, bolnavii psihici nu se comporta decat foarte rar
agresiv,totusi ei sunt mai agresivi decat persoanele fara tulburari mintale, desi agresivitatea lor ramane
numai virtual in majoritatea cazurilor.
Teama personalului medical de a face o greseala sau de a jigni, de a rani prin cuvinte pacientul dispare
dup ace el dobandeste experienta, in timp ce teama de a fi ranit de un bolnav puternic continua sa existe.

Principalele tipuri de bolnavi mintal agresivi:

Comportamente heteroagresive( acte indreptate impotriva altor persoane).
Conduitele agresive pot surveni in trei eventulaitati clinice:
 In crizele paroxistice din cursul tulburarilor mintale acute;
 In cursul tulburarilor psihice cu evolutie deficitara progresiva
 La bolnavii cronici.
Comportamente agresive la bolnavii epileptici.
Epilesia determina un numar mare de crime si alte agresiuni( raniri, loviri).actele sunt savarsite in
perioada care precede sau urmeaza o criza .crimele savarsite de epileptic se caracterizeaza prin cruzime
si violent extreme( bolnavul mutileaza adesea victima). Actele acestea lipsite de un motiv plauzibil sunt
comise de obicei pe un fond de obnubilare sau pierdere a constiintei, fiind urmate de amnezie totala( mai
rar persista amintiri vagi).

6
 Comportamente agresive la bolnavii alcoolici.
Bolnavii alcoolici comit cele mai frecvente si mai dramatice acte de agresivitate.ele sunt foarte diverse:
reactii impotriva persoanelor( omucideri, tentative de omucidere, lovituri, insulte, atentate la pudoare,
viol, scandaluri) pana la reactii impotriva bunurilor( spargerea, distrugerea, incendierea).Opt criminali
din zece sunt alcoolici. Actele grave sunt comise cand alcoolismul se combina cu unele afectiuni
psihiatrice si neurologice.
In cursul betiei patologice ( episod acut cu debut si sfarsit brusc, urmat de amnezie totala), individual
este cuprins de o furie nestapanita, distruge, loveste, musca, sparge, rastoarna obiecte, cu tulburari de
constiinta). Betia patologica ( de obicei episod unic, fara tendinta la recidiva, care survine dupa
consumul unei cantitati mici de alcool la persoane care nu sunt nici mari consumatoare, nici alcoolici
cronici) trebuie deosebita de betiile grave, care apar la alcoolicii cronici sau la bolnavii cu
epilepsie.Betiile grave sunt stari mai grave daca se ia in consideratie cantitatea de alcool consumata
( starea care apare este asemanatoare narcozei).se comit infractiuni brutale “delicte de excitatie si
dezlantuire”.
- Printre semnele consumului cronic de alcool se numără: pierderea controlului asupra consumului ;

Comportamente agresive la bolnavii schizofreni.

Bolnavii comit acte legate fie de simptomatologia delirant- halucinatorie,fie de cea impulsive.
Comportamementele au aspect bizar, absurd, nemotivat sau motivate delirant- halucinatoriu. Unii
bolnavi savarsesc acte impulsive altii pregatesc minutios cu calm si sange rece.

Comportamente la bolnavii cu psihoza maniaco- depresiva.

In faza maniacal, bolnavii ca urmare a rapiditatii cu care trec la actiune, fara sa mai delibereze, pot
savarsi acte aggressive,dar foarte rar crime. In faza opusa, melancolica, sunt frecvente actele
autoagresive( automutilari, sinucideri); in cazurile foarte grave bolnavii pot comite crime asa-numit “
altruiste”: bolnavii considera in cadrul delirului ca disparitia lor ii va scuti de suferinte pe cei dragi.

Comportamente la bolnavii ologofreni.

Oligofrenii manifesta o tendinta crescuta de a comite diverse acte agresive: atentate la bunele moravuri,
violuri, incendieri, crime, consecinta a capacitatii lor reduse de a judeca si de a evalua gravitatea faptelor
lor.

Comportamente la psihopati.
La cei “ excitabili”( explozivi) sunt fregvente reactiile primitive( scurt- circuitari) ; la cele mai
neansemnate incitatii ei reactioneaza prin accese de manie bruste si zgomotoase, manifestari deosebit de
violente.
Psihopatii paranoici pot comite uneori crime( asasinate politice), dar de cele mai multe ori fac scandal,
sunt pusi pe harta, provoaca discutii interminabile, reclama.
Psihopatii impulsive savarsesc agresiuni contra bunurilor material( incendieri) , iar cei perverse sexual
comit acte asupra persoanelor( incest, viol, crime).

Comportamente agresive la bolnavii cu tulburari psihice aparute pe fondul unei afectiuni organice.

7
 In perioada de debut a paraliziei generale progresive s-au descries agresiuni sexuale( violuri) ca si
tendinta de a provoca certuri, de a insulta.
In encefalite, in traumatisme craniocerebrale, bolnavii pot trece la acte diferite : incendieri, atentate la
bunele moravuri sau crime.
- Mitomania reprezintă: tendinţa morbidă de a altera adevărul, de a crea povestiri imaginare

Masuri de protectie la bolnavii agresivi.

Conceptul de contra-agresiune.
Unei agresiuni cei din jur ii rapsund de obicei, luand o atitudine mai mult sau mai putin violent; de cele
mai multe ori raspunsul la o agresiune prin contra-agresiune este inconstient. Conduit contra- agresiune
nu-si gaseste locul in relatia terapeutica bolnav- personal medical, indiferent ca este vorba de forme nete
de contra- agresivitate sau de forme mai putin evidente, ca refuzul de a intalni bolnavul.
Ambivalent violentei in psihiatrie.
Violenta este prezenta in toate actele medico- chirurgicale, dar se impun eforturi pentru a atenua
atitudinile contra- agresiune in cazul urgentelor psihiatrice ( violenta- activitate terapeutica).Exista
bolnavi psihici deosebit de agresivi la care demonstratia de forta are efecte de intimidare( violenta este
ireductibila prin mijloace de persuasiune).
Uneori atitudinea binevoitoare a personalului medical este susceptibila de a crea situatii de homicid.
In unele cazuri o interventie energica ( care poate parea violent) este necesara si face parte integranta din
tratament, contribuind la sedarea unor bolnavi la care mijloacele de comprehensiune ramane fara efect,
sau accentueaza starea de neliniste, de anxietate.
Cunoastera unor principia de abordare a pacientilor potential violent este deosebit de importanta( “poate
cea mai dificila sic ea mai infricosatoare experienta pentru persoanele din camera de urgenta”). In fata
unui bolnav psihic trebuie evitata atitudinea de ignorare a pericolului, de a-l considera inabordabil prin
mijloace de persuasiune.
Cadrele medicale nu trebuie sa examineze bolnavul fara a lua o serie de masuri de precautie, nici sa
refuse sa stea de vorba cu bolnavul, lasand personalul ajutator sa se descurce “ cum poate”. Trebuie
evitat atat autoritarismul cat si lipsa de autoritarism, abtinerea de la orice decizie, sfat.Se va asculta
opinia bolnavului, dar ii va furniza un raspuns ferm si prudent.
La bolnavii psihici le raman intotdeauna unele aspect ale personalitatii, personalul medical va opera cu
‘”ego-ul sanatos al pacientului”. Orice fiinta umana este terorizata de posibilitatea dezintegrarii
personalitatii sale, de pierderea controlului impulsiunilor, de aceea bolnavii psihici gravi se simt usurati
si linistiti cand se restabileste controlul.
Interventii:
-I se va asigura bolnavului o atmosfera calma, liniste, sa se simta in siguranta. Agresivitatea sa se va
diminua.
- Daca bolnavul este imobilizat, nu va fi dezlegat, dar I se va explica ca masura respective a fost luata in
interesul sau( ca sa nu-si faca rau sau sa nu-I loveasca pe altii) si ca este vorba de o masura temporara, la
cre se va renunta indata ce personalul va observa ca el se poate controla.
- daca bolnavul nu este imobilizat, medical il va examina fie cu usa cabinetului intredeschisa( este de
preferat o camera cu doua usi- una pe partea medicului si alta langa paciet; de obicei cand bolnavul
refuza sa coopereze se va indrepta mai degraba spre usa dacat spre medic), fie in prezenta personalului
ajutator( de preferat 2-3 persoane solide). Personalul medical ii va explica pacientului de ce este

8
 necesara prezenta acestora; daca bolnavul va da semen ca-si pierde rabdarea( incepe sa umble prin
camera sau sa faca gesture amenintatoare) ,ii vom spune ca este bine sa se linisteasca singur pentru ca la
nevoie, vor fi chemate in ajutor si alte persoane. Daca atitudinea persuasive da gres se va recurge la
imobilizarea mecanica a bolnavului.
- bolnavul agresiv trebuie acceptat asa cum este, dar nu si aprobat( atitudine neutra non- aprobativa).
- bolnavii vilenti vor fi lasati sa-si manifeste agresivitatea verbal, evitandu-se ordinele si sfaturile cu ton
imperative si auroritar, cat si incitarea lor de a-si manifesta tendintele aggressive.
- personalul medical trebuie sa stie sa “rada cu bolnavul, dar sa niciodata sa nu rada de bolnav”.
-prima regula este sa tratezi bolnavii psihici cinstit, cu demnitate si respect.
- pacientul trebuie sa simta ca personalul medical este de partea sa, chiar si atunci cand bolnavul refuza
indicatiile medicale.Stabilirea unei relatii reduce pericolul unei agresiuni fata de personal.
-se vor evita intrebarile directe, interogatorii, indreptandu-I atentia spre subiecte diverse, cu scopul de a-
I castiga increderea, de a-l determina sa se exprime cu sinceritate. Dupa ce bolnavul s-a convins de
bunele intentii si dup ace s-a stabilit o oarecare relatie de intelegere intre ei, se pot adresa intrebari
referitoare la boala sau la aspect considerate mai intime.
Amentarile de omucidere trebuie luate in serios.Urmareste sa inspaimante pe cineva care urmeaza sa
faca ceva pentru pacient sau este expresia unor stari de furie, de impulsiune? Amenintarea este de ordin
general( “sunt in stare sa omor pe cineva”)sau exista o victim posibila déjà aleasa?
 Pacientul sa nu aibe asupra lui arme( cutit,)sa nu aibe acces la arme.Se recomanda sa nu fie dezarmat
brutal, inainte de a-l intreba ce motive l-au determinat sa se inrmeze.( atentie! la ace, seringi,
instrumente medicale…).in cele mai multe cazuri preda singur arma.
 Se va institui de urgenta tratamentul farmacologic cu neuroleptice injectabile. La indicatia medicului se
folosesc doze mari pentru linistirea bolnavului. Asistenta va supraveghea permanent bolnavul.
 Se vor monitoriza: TA, puls, temp.,respiratia, varsaturile, diureza.
 Ingrijire tegumentelor si mucoaselor;
 Reechilibrare hidroelectrolitica.

3. SINDROAME CONFUZIONALE

Sub acest termen generic sunt desemnate tulburari de constiinta de diferite etiologii.” Confuz” este
explicat prin sinonimele: neclar, imprecis, nelamurit, nedeslusit( “ nebunie de moment”).
Diferite tipuri de stari confuzionale: obnubilare, torpoare, stupor, onirism, oneiroidie, delir halucinator
acut, psihoza acuta.
Confuzia mintala este o stare morbida caracterizata prin obnubilarea luciditatii cu suspendarea
pronuntata sau tulburarea generala a inteligentei, activitatii psihice si sensibilitatii. Sunt prezente
intotdeauna tulburari ale tuturor laturilor vietii psihice: perceptive, atentie, memorie, afectivitate,
activitate.
In sindromul organic cerebral acut intalnim debut brusc cu deteriorarea si tulburarea rapida a orientarii,
memoriei, functiilor cognitive, capacitatii de judecata si afectivitatii; tulburari de constiinta uneori coma;
halucinatii vii foarte puternice ( mai reale decat realitatea) percepute in sfera mai multor simturi,cele mai
frecvente vizuale; modificari emotionale( frica, perplexitate) ,modificari motorii( hiperkinezie sau
stupoare).
Bolnavul prezinta:
9
 Dezorientare temporo-spatiala. Nu poate spune ziua, luna anul, sezonul, nu stie de cate zile a venit la
spital, de cat timp este bolnav, su-si aminteste numele localitatii, nu-si recunoaste parintii sau alte
persoane.
 Facies caracteristic cu privirea ratacita, buimaca, vaga, indepartata(“ ochii care parca nu vad”), privirea
mata, stearsa, sticloasa, inexpresiva.
 Tulburari de memorie. Incapacitatea de a retine evenimente prezente, nu e in stare sa spuna daca a
mancat si ce anume. False recunoasteri, identifica gresit persoanele sau rudele. Hipomnezie sau amnezie
de evocare, déjà vu, jamais vu, false amintiri.
 Stare de perplexitate, din cand in cand el prezinta o atitudine partial autocritica.
 Intreaba: “unde sunt?”, “ cine sunt eu?”, “ ce se intampla aici?”, “ ce este aceasta?”,
 E partial constient de erorile pe care le comite, face eforturi sa le corecteze dar nu reuseste.
 Frecvent prezinta o experienta deliranta si halucinatorie tipica asemanatoare visului cosmar( capete de
oameni, animale, sange, flacari, peisaje si muzica, voci, srigate, gemete).
 Instabilitate rapida.
 Scaderea atentiei si inatentia. Privirea bolnavului fixeaza un singur punct.
 Percepe imprecis mediul inconjurator.are iluzii si halucinatii vizuale, auditive, kinestezice si
cenestezice(viscerale).
 Viata psihica prezinta incoerenta
 Vocabularul,functiile gnozice,praxice raman nemoficate.
 Stare afectiva oscileaza; frica, angoasa, indiferenta sau alterneaza.
 La mers, mancat, este stangaci, ezitant.prezinta risc de accidente sau stari impulsive (fugi, sinucideri,
omucideri).
 Suferinte organice- semne fizice: adinamie, astenie, febra, deshidratare, denutritie, aritmie, raceala
extremitatilor, modificarea TA,anorexie, limba saburala, constipatie, balonare, oligurie, tulburari ale
echilibrului azotat, modificari ale formulei leucocitare, modificari hidroelectrolitice, cefalee, tulburari de
somn cu insomnia sau inversiune nictemerala, tremuraturi, vorbire disartrica, tulburari de tonus,
midriaza si inegalitate pupilara, hiperkinezii.

Grade de tulburare a constiintei:

 Obtuzie. Somnolenta accentuata pe care bolnavul nu o poate invinge ,cu diminuarea proceselor psihice.
 Hebetudine(naucire)- bolnavul nu mai poate stapani o situatie data si lasa impresia de a-I fi indiferenta.
 Torpoare.O tulburare mai accentuate in care apare si o usoara dezorientare.
 Obnubilare. Bradipsihie, perceperea imprecisa a mediului inconjurator, scaderea marcata a atentiei,
bradikinezie. Bolnavul comite greseli de orientare,de conversatie, da raspunsuri vagi sau lipsite de sens.
La stimuli puternici sau la repetarea intrebarilor se obtin raspunsuri mai clare.
 Stupoare. Inhibitie marcata cu mutism, akinezie, refuzul alimentatiei. Nu reactioneaza dacat la excitanti
foarte puternici.bolnavii refuza sau opun rezistenta la miscarile provocate.
 Stare comatoasa. Cea mai profunda sic ea mai grava forma de tulburare a constiintei. Constiinta si
functiile de relatie sunt suspendate, conservandu-se numai functiile vegetative.
Un sindrom confuzional este o urgenta medicala si psihiatrica. Cauzele pot fi organice sau
psihologice( encefalite, toxiinfectioase,avitaminoze, tumori, traumatisme, alcoolism).

10
 Ingrijirea pacientilor.
 Supravegherea permanenta si continua. Strict, deoarece trecerile de la stupoare la agitatie sunt dublate de
riscul unor acte autoagresive sau heteroagresive si al unor accidente.
 Masurile de contentie vor fi evitate, agraveaza starea bolnavului
 Pe timpul transportului si pentru administrarea tratamentului de urgent se vor utilize legaturi cat mai
largi sip e o durata scurta.
 I se comunica pacientului ca-I intelegem batalia impotriva deficientelor sale.ca nu este nebun si ca boala
sa este perfect tratabila si reversibila.
 Se va linisti bolnavul. Daca el afirma ca persoane straine sau personalul de ingrijire vor sa-l omoare,
trebuie sa i se spuna ca este vorba de un cosmar cauzat de boala.
 Ingaduinta si intelegere a diferitelor greseli ale bolnavului.
 Il asiguram ca nu este singur si ca cei din jur se straduiesc sa-I micsoreze suferinta.
 Stimularea legaturilor bolnavului cu mediul. Vizitat cat mai des de familie,chiar si in cursul noptii; vizite
de scurta durate, in timpul lor vor fi evitate discutiile.
 Nu va fi mutat dintr-un pat in altul sau dintr-o camera in alta;
 Echipa de ingrijire va ramane tot timpul aceeasi;
 Intunericul favorizeaza aparitia anxietatii si sindroamelor delirant- halucinatorii, se va tine lumina
aprinsa si noaptea.
 Pentru a oferi o conditionare continua si a micsora monotonia senzoriala in camera se vor pune tablouri,
aparat de radio si televizor.
 Vom lasa pacientului ochelarii sau aparatele auditive.
 Vor fi indepartati din preajma bolnavului factorii care ar putea sa-I accentueze tulburarile: persoane din
familie in stare de panica, personalul lipsit de experienta.
 Ingrijirea tegumentelor si mucoaselor. Gura va fi spalata de mai multe ori pe zi; se vor aplica spalaturi
oculare; lenjeria va fi schimbata ori de cate ori e nevoie.
 Reechilibrare hidroelectrolitica. Se prefera hidratarea pe gura, cu rabdare, cu: apa, ceai, suc de fructe,
bulion de legume.
 Hidratare pe sonda nazala;
 Hidratare pe cale rectala. Cu solutii glucozate,dupa o prealabila clisma.
 Hidratarea pe cale parenterala;
 Recoltari de analize;
 Administrarea medicamentelor IV.
 Se monitorizeaza TA, puls, temp, respiratie, diureza.

4. BOLNAVII CU TENTATIVE DE SINUCIDERE SI ALTE COMORTAMENTE

AUTOAGRESIVE

Def. sinuciderii
In sens mai larg insemna orice actiune, tendinta, comportament de autoagresiune( sinuciderea cronica a
toxicomanilor, alcoolicilor, a persoanelor cu anorexie mintala), iar in sens mai restrans, este actul de
autodistrugere globala, de suprimare brusca a propriei vieti in mod voit, constient si privind moartea ca
un sfarsit total. Este o modificare a instinctului de conservare.
11
 Se excud: comportamentele autoagresive partiale: automutilarile, negativismul alimentar;
comportamente suicidale simulate in scop de santaj la care lipseste seriozitatea gestului. Orice sinucidere
este la inceput o tentativa; pseudosinuciderile, adica involuntare sau accidentale( schizofrenici,
halucinatii care le comanda sa fuga, comportamente impulsive autoagresive, involuntare la dementi,
stari confuzionale consecinte ale dezorientarii).
Se exclude sacrificial de sine( moral sau social) ; moartea nu este privita ca un sfarsit ci ca un mijloc;
moartea nu este cautata ca un scop in sine ci e considerata o supravietuire( eroico- istorica).
Se exclude comportamentul de risc si sfidare, in care subiectul nu cauta distrugerea ci tinde spre triumf
si depasire si eutanasia.
In functie de gravitate se disting trei stadii:
 Tendinta – care poate fi ascunsa sau exprimata verbal ( intentie, santaj, amenintare).
 Tentativa- trecere la actiune care insa din diferite motive nu reuseste.
 Realizarea actului sau sinuciderea propriuzisa.
Orice sinucidere implica cel putin o reactie patologica a personalitatii in fata unei situatii socotita
aparent fara iesire. Dar nu exista practic situatie aparent fara iesire, limitele omului psihic sanatos fiind
infinite.
Cauze posibile:
 Boala psihica
 Sociale: rasa, stare civila, religie, profesie, domiciliu, circumstante economice…
 Sicidul egoist cand nu este bine integrat intr-un grup social( familie, religie, comunitate). Sau suicidal
unuia din soti la moartea celuilalt.
 Psihanalistii sustin ca autoagresivitatea nu este decat o heteroagresivitate transformata.
 Peste 100 de sinucideri au loc zilnic in lume;
Factori exrtinseci:
 Sexul- frecvente la barbati iar tentativele la femei.
 Varsta- frecventa mare la persoanele varstnice, dupa 60 ani.
 Mediul- in urban frecventa e mai mare;
 Epoca- in timp a diminuat;
 Religia- procent redus in tarile catolice;
 Rasa- procent mai mic la negrii;
 Tipul constitutional- astenicii recurg frecvent la spanzuratoare; picnicii la inec si substante toxice.
 Starea civila- frecventa la necasatoriti, vaduvi sau divortati.
 Anotimpul- procent mare vara ( caldura, viata active, durata zilei mai mare).
 Profesia- mic la muncitorii cu calificare si intelectuali, in Europa nr. mare la medici.
 Factori meteorologici- frecvente in regiunile cu variatii mari ale presiunii barometric;
 Frecvente la emigrant;
 Inainte si in perioada menstruatiei;
 Frecvente in timpul crizelor economice, rare in timp de razboi.
 Mortalitatea prin suicid creste cand presiunea sistolica scade si cea diastolica creste.
Principalele modalitati de sinucidere:
-intoxicatia ( otravirea)prin ingestia de medicamente sau alte substante toxice

12
 - spanzurarea, strangularea, aruncarea de la inaltime, aruncare inaintea vehiculelor, electrocutarea,
asfixia prin inec cu apa, petrol, asfixia cu gaz, impuscarea cu arme de foc, taierea cu arme albe( intepare,
taierea venelor, gatului, abdomenului, inimii),fractura craniului cu toporul, arsuri…..
Bolnavii spitalizati recurg la spanzurare, strangulare, venesectie, defenestrare, inec la baie, intoxicatie
prin acumulare de medicamente.

Aspect particulare:
 In psihozele depresive, melancolie. Dezgustul pentru viata si dorinta de a muri. Durere morala, pesimism
profund, idei de inutilitate, vinovatie, autoacuzare.anturajul sa ia masuri de supravegheresau refuzul
tratamentului.
In depresia endogena bolnavii prezinta refuzul alimentatiei, automutilarea.
Bolnavii salvati intamlpator prezinta amnezie.
Frenezia suicidarea “ sete de moarte”, bolnavul se loveste cu capul de perete sau de pat, se musca, isi
smulge parul, incearca sa se sugrume cu batista, sare pe fereastra, isi taie venele, inghite tot ce-I cde in
mana (tinctura de iod, medicamente),rupe lenjeria si confectioneaza franghii.
 In schizofrenie sunt frecvente castrarea, sinuciderea la comanda unei voci, delir.
 Paranoia. Sinucidere deliranta ( de protest, de revendicare, de razbunare).
 Alcoolism. Alcoolicul este considerat “ sinucigas cronic”, ca orice toxicoman.
 Toxicomaniile. Sinucideri in starile confuzional- halucinator- delirante. Sinucidea este sfarsitul obisnuit
al toxicomanilor; in cursul unei stari de privatiune de drog sau cu ocazia unei stari depresive reactive.
 In stari cu confuzie mintala: encefalite, febra tifoida, pelagra, porfirie.
 Epilepsia . Sinuciderea survine in faza critica in timpul crizei inainte sau dupa criza.
 Dementele.frecventa in dementa aterosclerotica.
- Demența este o tulburare organică caracterizată prin deteriorări care includ si deficiențe de judecată.
 Psihoze reactive. Apar in urma unor situatii psihotraumatizante intense( emotii in atacuri cu arme ..).
 Psihopatii. La isterici, perversi sexuali .
 Nevroza isterica. Veleitati suicidare teatrale sau santajul suicidar.
- Crizele isterice se dezlănțuie secundar unor condiții stresante.
 Nevroza obsesivo- fobica. Obsesia unei impulsiuni de sinucidere. Tentativele apar dupa o indelungata
lupta contra pulsiunilor si in lipsa tratamentului.
 Nevroze depresive. Risc mic doar cand depresia este intense si in loipsa tratamentului.
 Depresii farmacogene. Apar in urma administrarii unor medicamente care au efect secundar instalarea
unei stari depresive( antituberculoase, trat HTA, anorexiante).
Nu exista sinucidere fara depresie psihica!
- Nevrozele sunt afecţiuni psihice ce debutează şi evoluează în condiţii de suprasolicitare psihică
- Tulburările de personalitate (psihopatiile) se cristalizează în adolescentă.
- Tumorile occipitale pot determina halucinații vizuale iar afecțiunile infecțioase cerebrale induc
tulburãri psihice în tabloul clinic.
- Triada simptomatica a nevrozei astenice este constituita din: astenie, insomnie şi scădere ponderală.

Ingrijirea bolnavilor:
 Prim ajutor

13
  ALS, BLS, hemostaza, traheotomie, spalatura gastrica cu o mare cantitate de apa daca nu au trecut mai
mult de 4 ore de la ingestia toxicului.
 Masuri de evitarea aspiratiei, intubatie orotraheala.
 Bolnavul va fi plasat pe un pat ridicat, in decubit lateral stang, cu maxilarul inainte si gatul intins.
Intubatia se va scoate dupa 24 ore pentru a evita producerea de ulceratii laringiene.
 In intoxicatiile cu CO s se adm O2.
 Examen psihiatric amanuntit;
 Necesitatea postventiei;
 Realizarea unei atmosphere de securitate si de comprehensiune;
 Personalul medical sa nu uite ca individual care a incercat sa se sinucida este un bolnav psihic, care nu
doreste sa se vindece sau nu e decis sa colaboreze, dar care are nevoie de intelegere, actul sau fiind un
apel disperat la ajutor.
 ! medicatia psihotropa isi manifesta efectul antidepresiv dupa o perioada relativ lunga.
 Administrarea de medicamente. Dozele trebuiesc respectate. Dozele insuficiente cresc riscul suicidar,
iad dozele excesive pot sa produca brusc o exaltare cu trecerea la actul autoagresiv.
Profilaxia comportamentelor suicidare:
 Lupta comuna a cadrelor medicale, psihologilor, juristilor….
 In spital se vor pune plase metalice la ferestre, bolnavul va fi plasat in salon impreuna cu alti bolnavi
niciodata singur.
 Supraveghere permanenta;
 Servicii telefonice care functioneaza permanent si la care pot apela bolnavii ori de cate ori simt nevoia
de comunicare;
 Rolul asistentei sociale.

5. STARI PAROXISTICE DE ANXIETATE

Stari complexe care se manifesta prin tulburari in sfera afectivitatii ( traire afectiva neplacuta dominate de
sentimental de insecuritate fata de posibilitatea amenintarilor din lumea inconjuratoare sau din interiorul
organismului ), cat si cea intelectuala( incertitudinea) si a activitatii( indecizia); starea se caraterizeaza prin
insecuritate, incertitudine si indecizie.

Simptome psihopatologice: neliniste, tensiune psihica, asteptarea unui pericol imminent, agitatie, inhibitie .

Simptome neurovegetative: midriaza, paloarea fetei, tahicardie, transpiratii difuze, oscilatii tensionale,
tremuraturi.

Anxietatea normala favorizeaza o buna integrare in mediu contribuie la progresul si dezvoltarea persoanei.

Anxietatea patologica duce la scaderea capacitatii de adaptare si/ sau la dezorganizarea comportamentului.

Frica biologica este legata de conservarea propriei vieti si apoi de conservarea specie. la om in afara de frica
biologica generata de tulburarea metabolismului energetic, exista o frica social- morala, determinata de
perturbarea “metabolismului informational”.

Anxietatea este o frica fara obiect.In fobie teama are un obiect precizat. O stare mai mult gandita decat traita.
14
Angoasa este o forma intansa extrema a anxietatii, o stare mai mult traita decat gandita.

Criza de anxietate. Este o urgent psihiartica. Se declanseaza brus, in orice moment al zilei. Individual e cuprins
de o panica intensa, are impresia unei catastrofe iminente, a unui pericol inevitabil, pe care nu-l poate defini sau
este asaltat violent de teama mortii iminente, de teama nebuniei sau a unei boli somatice grave.

Insotita de simptome psihomotorii: agitatie, logoree, irascibilitate, plans, tipete, sau dimpotriva, mutism,
imobilitate, prostratie.

Simptome neurovegetative: paloare sau roseata a tegumentelor, puseuri de hipersudoratie, uscaciunea mucoasei
bucale, tremuraturi, senzatie de sufocare cu tahipnee, senzatie de constrictie toracica, precordalgii, palpitatii,
senzatie de presiune abdominal, anorexie, greturi, varsaturi, diaree, cistalgii, polakiurie, variatii
TA,hipereflectivitate osteotendinoasa. Exista pericolul sincopei si colapsului sau al comportamentelor auto- sau
heteroagresive.

Se intalneste in: nevroze, psihoze, IM, tumori, AVC, leuconevraxite, encefalite, demente, schizofrenie…

Se descriu trei grupe de reactii insotite de crize de anxietate:

- reactii la marile catastrofe care apar in timpul marilor dezastre colective( razboaie, cutremure, inundatii..)

-reactii la frustrari affective;

- reactii la afectiuni somatice dureroase care pun in pericol viata subiectului.

Sindroamele de hiperventilatie se instaleaza intr-un cerc vicios- anxietatea produce tahipnee iar aceasta la
randul ei mareste si mai mult anxietatea prin modificarile pe care le antreneaza( scaderea bicarbonatului din
sangele arterial).

Reactiile disociative cuprind: starile de transa (pseudocatatonice, in care individual apare in posturi bizare, lipsit
de reactivitate, imobil sau cu miscari limitate, mut sau cu o vorbire sub forma de murmur incoerent), starile de
“fuga “patologica (forme severe ale starii de transa in care subiectul se trezeste intr-un loc necunoscut si nu-si
aminteste cum a ajuns acolo), starile de depersonalizaresi impresia de instrainare.

Ingrijirea bolnavilor:

 Examen somatic complet

 Interogarea bolnavului se face in absenta altor persoane.
 Dupa o discutie bine condusa anxietatea dispare sau se diminueaza.
 Tratament sedativ.
 Atentie la diverse medicamente care au ca efect cresterea anxietatii.

6. ALCOOLISMUL ACUT SI CRONIC

Def.OMS. Alcoolismul este definit ca starea prezentata de un subiect care consuma alcool in detrimentul
sanatatii sau activitatii sociale, pe timpul unei perioade determinate.

Se refera la trei tipuri principale:

15
 Consum excesiv episodic; cel putin 4 episoade de intoxicatie relative scurte in decurs de un an.
 Consum excesiv continuu, consum excesiv obisnuit, cu cel mult 12 intoxicatii pe an sau evident sub
influenta alcoolului cel putin o data pe saptamana.
 Dependent( toxicomania) alcoolica, cu nevoia compulsive de a bea zilnic si cu simptome de sevraj cand
ingestia de alcool e intrerupta.
OMS face distinctie intre alcoolismul fara simptomatologie psihotica( cod 303) si psihozele
alcoolice( cod 291), psihoze determinate in primul rand de consumul excesiv de alcool.
Diagnosticul de alcoolism poate fi socotit cert in prezenta unui simtom major, sau a doua sau mai multe
simptome minore( probe hepatice deficitare, consum clandestin de alcool, accidente sau incalcarea
frecventa a regulilor de circulatie, consum de alcool pentru combaterea insomniei sau a depresiei);se va
aprecia sindromul de abstinenta in antecedente, lipsa semnelor de intoxicatie la un nivel crescut al
alcoolemiei, continuarea consumului de alcool cu ignorarea interdictiei medicale sau cand individual are
motive serioase pentru a se schimba.
Clasificare:
 Alcoolism acut (efecte asupra creierului) include intoxicatiile ( betiile) obisnuite si patologice;
Alcoolismul cronic cuprinde diferite psihoze alcoolice( deteriorarea alcoolica, paranoia alcoolica,
predelirium sau delirium tremens).
 Alcoolism primar si secundar. Abuzul de alcool se poate asocia cu afectiuni psihice( psihopati, nevrotici
sau cu personalitate “paranormala”).
Tipuri:
 Alfa- dependenta pur psihologica, manifestata prin incredere in efectele alcoolului; individul il foloseste
inainte, in timpul sau dupa unele evenimente stressante. Apare un deficit nutritional sau repercursiuni
socio- familiale (absenteism, micsorarea bugetului familiei); fara sa se ajunga la pierderea controlului, la
imposibilitatea de a se abtine, la nevoia imperioasa de consum, la fenomene de abstinenta.
 Beta- cazuri fara dependent psihologica sau fizica, dar cu consum excesiv de bauturi, incadrate in
obiceiurile colectivitatii respective. Indivizii prezinta diverse complicatii secundare: polinevrite, gastrite,
ciroza.Se mai numeste somatic, mediteranean sau francez.
 Gama- cazuri de dependent fizica fata de alcool, cu frecvente fenomene de sevraj si cu pierderea
controlului asupra consumului bauturii( cand incepe sa bea nu se mai opreste pana nu se imbata,dar dupa
aceea se poate abtine complet un timp).
 Delta- cazuri de dependenta fizica la care alcoolicul nu poate fi suprimat nici 1-2 zile, din cauza
fenomenelor de sevraj accentuate.
Gama si delta se refera la toxicomania alcoolica.
 Epsilon- cazuri de dipsomanie.
La camerele de garda pacientii adusi in stare de betie acuta prezinta excitatie psihomotorie,
somn( coma).
Betia patologica este o tulburare psihotica acuta, cu alterarea de tip crepuscular a constiintei
caracterizata prin:
 Debut dupa ingerarea unor cantitati mici de alcool
 Lipsa tulburarilor de coordonare= mers embrios, disartrie
 Comportamentul este ca de automat periculos; dezorientat profund in mediu, iritabil, violent. Poate sa
comita acte antisociale grave.
 Coma, urmata la trezire de amnezie totala sau cu pastrarea unor trairi delirant- halucinatorii.
16
 Posibilitatea de a reproduce aceasta stare in conditii experimentale, in scop diagnostic, dupa ingestia
unei cantitati mici de alcool.
 Posibilitatea recidivelor, care au de obicei o forma identica la bolnavul respectiv.
Betia patologica este o forma de encefalopatie subclinica, reactia unui creier anormal la o cantitate mica
de alcool.
Delirul alcoholic subacut este un sindrom confuzional ( dezorientare, confuzie, perplexitate, iluzii, )
halucinatii vizuale( cu soareci, sobolani, serpi, caini, scene terifiante, masacre) sau auditive( amenintari,
injurii, interpelari). In delirul intens trait bolnavul cere ajutor, sare din pat speriat, blocheaza usa pentru a
se apara.
In fazele subacute temperatura e normala, tremuraturile sunt distal, diureza normala sau oligurie.
Prognostic bun, se vindeca in cateva zile.
Delirium tremens( delirul alcooolic acut) este urgenta medicala si psihiatrica majora. Viata pacientului
este in pericol (prezinta sevraj, infectii, bronsite, pneumonii, modificari ale regimului alimentar, deficit
vitaminic, insuficienta hepatica, tulburari hidroelectrolitice).
Clinic este un sindrom confuzional grav, o stare psihotica acuta cre debuteaza brusc sau dupa o stare
prodromala carcterizata prin inapetenta, insomnie, anxietate, agitatie sau o stare de euforie inexplicabila.
Simptomatologia psihiatrica consta din:
 Stare confuzionala cu dezorientare temporo- spatial;
 Orientarea autopsihica este pastrata;
 Perplexitate anxioasa, incoerenta in gandire, tulburari de memorie;
 Agitatie psihomotorie intense continua si dezordonata;
 Iluzii si halucinatii polimorfe: vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, mobile terifiante;
 Tremuratura (Tremorul) caracteristica este lenta, generalizata la toti muschii capului si continua; ea
persista si in timpul somnului. Vizibila la maini, buze, limba sau poate fi marcata punand mainile pe
corpul bolnavului.
 Hipertermie 39- 40 C ;
 Transpiratii intense;
 Deshidratare, limba uscata prajita; tendinta la colaps cv , diureza e suficienta.
 Polipnee, tahicardie, disartrie, crize convulsive, miscari anormale de succtiune, masticatie, exagerarea
reflexelor osteotendinoase.
 Alterarea probelor biologice.

In halucinoza alcoolica gandirea e pastrata ,apare delirul sau o usoara obnubilare; bolnavul aude voci ale
mai multor persoane( discuta despre bolnav la persoana a 3 a).

In psihoza alcoolica bolnavul prezinta: amnezie de fixare, confabulatie, dezorientare mnezica, plus
sindromul polinevritic localizat de obicei la muschii gambei, hipotonie muscular, tulburari sensitive.

Encefalopatia hepatica este un sindrom descries la cirotici; aparitia de tremuraturi specifice ample la
membrele superioare asemanatoare cu bataile de aripi ale unei pasari; stare confuzionala sau coma.

Episoadele de dipsomanie intervin pe un fond de indispozitie, de anxietate penibila, insuportabila. Bolnavul

bea cantitati mari de alcool, uneori spirt medicinal, petrol…in perioadele dintre crize sunt bautori moderati
sau chiar abstinenti.
17
Crizele de epilepsie afecteaza alcoolici frecvent, uneori in timpul sevrajului.

Sindromul de sevraj

Se instaleaza in primele zile dupa abstinenta.

Cuprinde o serie de tulburari psihice care apar in diverse situatii care-l oblige pe alcoholic sa inceteze sau sa
reduca brusc consumul. Sindromul survine la bolnavii cu dependenta fizica fata de alcool.

In formele minore exista nevoia imperioasa tiranica , violenta, “ arzatoare ca focul” de a consuma alcool,
insotita de anxietate marcata,” egala numai cu teama de moarte si traita ca atare”: tremor, transpiratii,
varsaturi, tahicardie, congestia fetei. De obicei apar dimineata si dispar dupa ingestia unei cantitati mici de
alcool, prima portie, fie prin adm. unui sedativ usor.

In sindroamele de abstinenta majora este prezent delirium tremens si epilepsia alcoolica.

In sindromul de sevraj tardiv apar manifestari dupa 6 luni, caracterizate prin iritabilitate, depresie psihica,
stare de oboseala intensa.

Sinuciderile si tentativele sunt frecvente la alcoolici.

Comportamente agresive :delicte, crime, furturi, violuri, omucideri..

Tratament

 Atitudine de non-respingere din partea personalului; fara acuze, repulsie, mustrari;

 Se vat rata ca orice bolnav psihic;
 Climat de intelegere, incredere, acceptare si intelegere.
 Asistenta de urgenta .
 Tratamentul intoxicatiei acute cu alcool . In intox moderate se lasa bolnavul sa doarma pana se trezeste,
il trimitem acasa insotit de familie.
 Asistenta va fi asigurata de cel putin doi membrii ai echipei de ingrijire.
 La trezire va fi evaluat din nou.
 Dezintoxicarea se va face in 1-7 zile fara medicatie.
 In coma alcoolica se vor asigura: ALS, BLS, TA, mentinerea echilibrului hidroelectroliti, diureza,
combaterea edemului cerebral, prevenirea complicatiiilor infectioase pulmonare.
 Nu se adm barbiturice,sedative.
 Daca pacientul e periculos se va izola.
 Alcooloterapia adica adm alcoolului in doze moderate si descrescande ca mijloc terapeutic. Se recurge la
metoda in scop preventive, de exemplu dupa interventiile chirurgicale la alcoolici.
 Vitamine din grupul B,B1,B6, B12, C si PP.
 Hepatoprotectoare, antibiotic, corticoterapie, tonicardiace.
 Rehidratarea bolnavului si corectarea hidroelectrolitica. Se adm per os lichide ceaiuri, apa minerala, suc
de fructe,sau perfuzii glucozate. Alcoolici sunt de multe ori suprahidratati si se evita adm unor cantitati
mari de lichide.

18
 Contentia mecanica este contraindicata. Efortul de a se elibera de legaturi determina la bolnavii cu
delirium tremens aproape untotdeauna un sfarsit letal.
 Bolnavii periculosi si care refuza tratamentul se vor imobiliza cu mijloace normale de
contentie;demonstratie de forta cu ajutorul 3-4 persoane bine instruiti fara sa provoace vatamari
corporale bolnavului.
Efectele secundare intense ale disulfiramului. Criza disulfiramica- urgenta psihiatrica.
Disulfiramul( antalcolul) este un inhibitor al sistemului enzimatic care impiedica oxidarea completa a
alcoolului.provoaca dupa o anumita perioada roseata a fetei, senzatie de caldura, congestia vaselor
oculare, greturi, varsaturi, sufocare, palpitatii, hipotensiune.Se va adm O2 si glucoza iv.

7. URGENTE PSIHIATRICE LA BOLNAVII CU DEPENDENTA FATA DE DROGURI

Def.OMS. Dependenta fata de droguri sinonima cu cea de toxicomanie sau intoxicatie cronica prin
droguri, este definite ca o “ stare psihica si fizica ce rezulta din consumul unui drog si caracterizata prin
tulburari comportamentale si alte tipuri de reactii, cuprinzand intotdeauna o nevoie compulsive de
ingerare a drogului in mod continuu sau periodic, in scop de a resimti efectele psihice si uneori de a
evita starea de rau provocata de abenta acestuia”.
Dependenta psihica inseamna nevoia patologica, invincibila, irezistibila, de a ingera drogul si de a-l
procura prin toate mijloacele; o intoxicatie produsa de consumul unui drog periodic sau cronic,
periculoasa atat individului cat si societatii.
Dependenta fizica apare mai tarziu si este caracterizata prin simptome de sevraj.
Nevoia se refera la necesitatea psihica, ca o obligatie, cat si la cerinta organica a
organismului( asemanatoare cu nevoia de oxygen, apa sau alimente, deci cu setae sau foamea).
Notiunea de dependent implica pierderea libertatii fata de drog, tirania drogului.
Obisnuinta e starea caracterizata prin consumul repetat al unui drog, dar de care individual se poate
elibera printr-un efort de vointa.
In instalarea dependentei joaca un rol important atat lalitatile farmacologice ale substantei
psihofarmacologice, cat si fragilitatea psihica a persoanei.
OMS descrie 3 tipuri de droguri:
 Droguri majore care la o anumita doza determina intotdeauna dependenta, indiferent de tipul
personalitatii. Morfina si derivatii ei, hasisul, cocaina.
 Droguri minore, care determina dependenta la persoanele cu tulburari de personalitate. Barbituricele,
cloralul, cafeina.
 Droguri intermediare . ln producerea dependentei participa factori psihici si farmacologici.
Amfetaminele.
OMS. Clasificarea drogurilor care provoaca dependenta:
 Opiul , alcaloizii opiului si derivatii lor; morfina, codeine, dilaudidul, laudanumul, heroina;
 Analgezicele de sinteza cu efecte morfinice; grupul petidinei, methadonele, fenadoxanul, morfinanul.
 Barbituricele, amitalul
 Alte hipnotice, sedative, tranchilizante
 Cocaine
 Cannabis sativa ( hasisul, marihuana);
 Alte psihostimulante, amfetaminele
19
 Halucinogenele: mescaline, psilocibina, LSD
 Alte droguri : eterul, alcoolul
Alte clasificari: droguri euforizante, fantastice, excitante, hipnotice, care produc betie.
Se adauga alte medicamente, aspirina, antipiretice, antiparkinsoniene, anorexigene, derivatii cortizonici,
extracte tiroidiene,antidepresive, laxative, diuretice…
Toti toxicomanii prezinta tulburari de personalitate, dependenta fata de droguri este un tip de
perversiune, o psihopatie.Psihopatii de tip impulsiv determmina o toxicomanie majora cu prognostic
grav.Nevroticii recurg la drog pentru a-si invinge starea de angoasa.
Dependenta fata de drog este singura tulburare de comportament in toxicomaniile primare.
Toxicomaniile secundare apar in cursul evolutiei unei boli psihice.
Factori socio-culturali: la tineri intalnim un fenomen de masa. Cautare morbida de senzatii tari, a unor
experiente inedite, schimbarea unui drog cu altul.
Urgente.
 Intoxicatii acute involuntare si voluntare. Erori de dozare sau tentative suicidare, sau cresterea
brusca a dozei.
Drogurile provoaca o destructurare a campului constiintei in toate planurile si dimensiunile sale. Toate
drogurile administrate intr-o anumita cantitate provoaca otravirea constiintei, o stare de betie, o
destructurare a constiintei.Ele provoaca: obtuzie, hebetudine, torpoare, obnubilare, stupoare, coma
( tulburari cantitative)si delir oniric, stari aneroide, stari amentive( tulburari calitative).
 Tulburare timica( afectiva) a constiintei, dezorganizarea temporara etica a campului constiintei,
modificarea “ timpului trait”, a timpului psihic subiectiv. Corespunde ca simptomatologie clinica cu
sindroamele maniacale si depresiv- anxioase.
 Tulburarea “ spatiului trait” duce la modificarea perceptiei si la aparitia iluziilor, halucinatiilor, a
depersonalizarii, a sentimentului de straniu; clinic corespunde sindroamelor halucinatorii acute,
sindroamelor de depersonalizare si celor aneroid( care se caracterizeaza prin inregistrarea “ realitatii
duble”).
 Alterarea relatiei primare si fundamentale a subiectului cu lumea, inlocuirea realului cu imaginarul,
substituirea experientei traite cu visul; corespunde sindroamelor confuzionale( nivelul confuzo- oniric).

 Sindromul organic cerebral acut determinat sau asociat cu intoxicatia prin droguri.
Se refera la diferite tipuri de stari confuzionale.
Cuprinde starile psihotice: delirant- halucinatorii acute( farmacopsihoze)si starile confuzo- onirice ,
stari nepsihotice : crizele de anxietate, stari de panica, stari depresive.

 Sindromul psiho-toxic acut.

 Fiecare drog determina o simptomatologie tipica;
 Exista simptome si sindroame identice tuturor grupelor de substante toxice( toate drogurile determina un
sindrom cerebral organic acut).
 Clinic se manifesta fie prin aparitia unor fenomenede perceptie izolate( iluzii si halucinoze), fie prin
destructurarea progresiva a campului constiintei ( excitatie de tip maniacal sau anxietate
melancoliforma), apoi stari aneiroide si apoi sindrom confuzo- oniric.

Fazele intoxicatiei acute:

20
- excitatie euforica
- confuzo- onirica
- de somnolenta, de torpoare, de somn sau de coma.

Intox. Ac. cu opiacee.

Se manifesta printr-o stare de euforie pasiva cu indiferenta fata de cei din jur, care sunt tratati cu umor
calm si comtemplativ.apoi se instaleaza somnolent, paloare, greturi, varsaturi, miaza iar la doze mari
spasme ale musculaturii netede, depresia centrilor respiratori cu bradipnee si respiratie stertoroasa.
In intox cu morfina mioza foarte acentuata cu pupilele cat un varf de ac.
Intox. Ac. cu barbiturice.
Se aseamana cu cea alcoolica, dar comportamentul este violent, agresiv, sau prezinta indiferenta,
obnubilare. Se ajunge la coma si paradoxal cu crize convulsive.
Intox. Ac. cu cocaina.
In trei faze : euforie cu logoree, crestera fluxului ideativ, deminuarea senzatiei de oboseala, apoi faza
confuzionala si faza de somnolenta.
Specific: halucinatii tactile hipodermice( simtite sub piele) cu localizare distal sub forma de puncte
isolate si halucinatii vizuale in care domina verdele, rosul si negrul stralucitor si care “ perforeaza “ sau
suprima peretii.
Intox. Ac. cu cloral.
Ddetermina halucinatii tactile numeroase sub forma de traiecte fine, superficial, puncte de cusatura,
plasa si halucinatii vizuale in care predomina verdele, albastrul, galbenul si negrul mat si halucinatii
decorative care adera la pereti cu tendinta de inmultire la lumina si de rarefiere in obscuritate.
Intox. Ac. cu hasis( marihuana).
Euforie cu flux ideativ bogat, vivacitate, dorinta de a comunica si altora starea de exaltare, caleidoscopie
tahipsihica a ideilor, imaginilor, amintirilor; hiperestezie senzoriala cu cresterea acuitatii perceptive,
iluzii( obiectele par de dimensiuni mari, viu colorate si neobisnuite), halucinatii vizuale si auditive cu
onirism rapid, superficial, extatic sau anxios, iluzia trnsformarii corporale, dezorganizarea coordonatelor
temporo- spatiale.
Intox. Ac. cu LSD ( betia lisergica).
Produce iluzii de transformare sau deformare corporala, modificarea timpului sau spatiului trait,
depersonalizare, halucinatii vizulale auditive si kinestezice, stari de euforie, angoasa sau extaz. Evolutie
in 6 faze: fuga de idei; alerta somatica; starea confuzionala cu distorsiunea activitatii perceptive; reactii
paranoice agresive si impulsive; dubla realitate; faza de stabilitate.
Intox. Ac. cu amphetamine.
Simptomatologie psihotica saemanatoare cu schizophrenia paranoida cu delir de persecutie, iluzii,
halucinatii si cu anorexie, pierdere in greutate, casexie, palpitatii, aritmie cardiac, hTA, colaps;
dezorientare, convulsii, coma.
Intox. Ac. cu solutii de lipit cu eter.
Frecv la copii.
Se manifesta prin euforie, agitatie psihomotorie, strai de panica, stari confuzionale, halucinatii
vizuale;reactii impulsive si agresivepericuloase.

21
 Principalele tulburari psihice descrise in intoxicatiile acute: psihoze, reactii de panica, comportamente
autoagresive si heteroagresive, agitatie psihomotorie, sindroame confuzionale, stari convulsive si stari
comatoase.
Trei tipuri de come toxice: calma, agitata si convulsiva.
Injectia intravenoasa a drogurilor provoaca “ Flash” si desemneaza senzatia brutala, intensa si tranzitorie
care apare in timpul intoxicatiilor cu droguri adm.I.V.
Modificarile fizice si psihice fiind traite ca “ o placere superioara orgasmului”.

Sindromul de sevraj, de abstinenta..

Intreruperea administrarii drogului este urmata de instalarea unei simptomatologii somatice si psihice;
uneori apar fenomene de santaj ( anxietate).
Tulburari neurovegetative- tremuraturi, diaree, varsaturi, tahicardie, transpiratii, poliurie, midriaza,
hTA.
Colaps, crize epileptiforme, delirium tremens, come, moarte subita.
La morfinomani se manifesta prin : anxietate, curbatura, dureri in membere, transpiratii, hipersalivatie,
rinoree, lacrimare, midriaza, tahipnee, diaree, subfebrilitate, colaps, manie.
Dupa droguri halucinogene: depresie, anxietate.
Tratament de urgenta:
 Masuri de prim ajutor BLS,ALS
 Respiratie artificiala, traheotomie, reanimare;
 Se evita palmuirea fetei paientului pentru ca acesta sa nu se sufoce cu sange sau fragmente de dinti rupti.
 Abord venos;
 Spalatura gastric;
 Diureza fortata;
 Epuratia extrarenala;
 Trat crizelor convulsive;
 Oxigenoterapia;
 Adm de medicamente de prevenire a accidentelor produse prin sevraj. Dozele se scad treptat.de obicei
se adm. pe stomacul gol din ora in ora. se stabileste toleranta si apoi doza se mentine.
 Supraveghere permanenta;
 Alimentatia;
 Echilibrul hidroelectrolitic;

8. SINDROAME DEMENTIALE

Deteriorarea mintala se refera la scaderea eficientei operationale, adica la obtinerea unor rezultate
inferioare celor anterioare sau celor care ar trebui normal sa fie obtinute la testele psihilogice de
inteligenta.
Deteriorarea poate fi legata de varsta sau patologica. Aceasta din urma poate fi functionala adica
scaderea eficientei intelectuale ca in starile depresive si anxioase sau organica de scurta durata in starile
confuzionale sau permanenta in demente.

22
  Turbulenta nocturna accentuata- o stare de agitatie psihomotorie. Bolnavul se scoala noaptea si
incepe sa umble prin casa( deambulatie), sa umble prin dulapuri, sa faca mancare..
 Fugile amnezice- nesupravegheati bolnavii parasesc domiiliul si vagabondeaza prin oras, nemaifiind
in stare sa gaseasca drumul spre casa sau sa- si spuna adresa; din cauza tulburarilor grave de
memorie si orientare.
 Atentia psihomotorie marcata- stari de agitatie psihomotorie.
 Stari de agresivitate. Pierzandu-si capacitatea de judecata de critica si simtul moral, bolnavii prezinta
impulsivitati instinctive, tendinte agresive, comit acte medico- legale( arunca cu pietre, violuri,
crime).
 Sinuciderile. Cele voluntare sunt foarte rare la dementi, dar sunt frecvente accidente( arsuri,
intoxicatii, defenestrare). Furturi, incendieri
Problemele pacientilor: agresivitate, tulburari de comportament, lipsa totala de igiena, refuzul
alimentatiei, abuz de medicamente. Afectiuni somatice: AVC,afect Cv, hemiplegie, convulsii,
incontinenta urinara, escare.
Tipuri de demente:
 Dementa senila. Cu amnezie, depresie, saracirea mijloacelor de expresie.
 Demente presenile. Cu reducerea stocului de idei, mutism, dezorientare spatial precoce si tulburari
variate ale functiilor simbolice.
 Dementa arterosclerotica. Se caracterizeaza prin modificari psihice cu aspect lacunar; nucleul
personalitatii si constiinta bolii se pastreaza; tulburarile de memorie prezinta oscilatii de la o zi la
alta. Bolnavul e labil, plange, inferent fata de anturaj.
 Dementa paralitica. Luetica.
 Demente tumorale. Sau sechelare.
 Demente post- traumatice. In continuarea starii de coma; dupa o coma profunda, prelungita.sau se
instaleaza ca o forma tardiva a dementei post- traumatice.
 Dementa epileptica. Deteriorare intelectuala cu tulburari grave de comportament.
 Dementele alcoolicilor cu:
 Scaderea intelectuala globala cu alterarea profunda a judecatii, tulburari de memorie si pierderea
simtului etic.
 Degederescenta centrala;
 Scleroza corticala. Cu hipertonie si disartrie.

Evaluarea clinica psihopatologica.

Chestionar cu 10 intrebari cu ajutorul carora se pot testa orientarea temporala si spatiala , ca si memoria( dupa
Goldfarb):

1. Unde ne aflam acum?

2. Unde este amplasat acest loc ?
3. In ce zi suntem?
4. In ce luna suntem?
5. In ce an?
6. Cati ani aveti?

23
 7. Cand e ziua dv de nastere?
8. In ce an v-ati nascut?
9. Cine este presedintele tarii?
10. Cine a fost presedinte inaintea lui?
In functie de numarul raspunsurilor gresite se stabileste gradul deteriorarii:
 Deteriorare absenta sau usoara 2-0 greseli;
 Deteriorare moderata: 3-8 greseli
 Deteriorare marcata 9-10 greseli; sau imposibilitatea de testare datorita lipsei de comunicare.
Tratament si interventii:
 Necesitatea supravegherii permanente a bolnavului;
 Supravegherea alimentatiei, subnutritia;
 Aportul de lichide, hidratarea;
 Igiena ;
 Aparitia escarelor;
 Prevenirea infectiilor;
 Somnul;
 Incontinent sfincteriana;
 Administrarea tratamentului.
 Echipe de interventie la domiiliu.

RISCURI PROFESIONALE
Se refera la acte, fapte, actiuni cu rezultate nesigure, care favorizeaza aparitia unor pericole, necazuri, incidente,
accidente.
Orice tratament comporta un anumit risc; exista riscuri previzibile si imprevizibile ( reactivitatea particulara a
pacientului). Practicarea medicinii presupune acceptarea riscului atunci cand este justificat si argumentat
stiintific.
Atentie la: lumina insuficienta, zgomot, lipsa aparaturii necesare, program supraincarcat, lipsa de ajutoare
calificate, erori de ingrijire, omisiunea complicatiilor, timp insuficient, erori de tehnica…
Se recomanda sa se obtina consimtamantul bolnavului si/ sau al familiei ( daca nu are discernamant).
Niciodata nu se lasa bolnavul nesupravegeat!
Pot aapare atacuri agresive ale pacientilor fata de rude si alte persoane.
Unele boli psihice nu sunt declarate.
Respectati dispozitiile legale la internarea bolnavilor.
Perfectionarea continua a cadrelor medicale, instruirea premanenta.
Respectarea responsabilitatilor profesionale.
Urgentele psihiatrice se desfasoara intr-o atmosfera dramatica si zgomotoasa, in care “ totul e sonor si
amplificat” , moartea fiind intotdeauna “ prezenta”, tulburarile psihice acute mobilizeaza intens “ fantasmele
mortii”, ale familiei, ale personalului medical si ajutator.
In aceste situatii dramatice rolul nurselor este de a realiza o comunicare cu bolnavul, cu medicii si de a diminua
sau inlatura anxietatea, agitatia sau alte manifestari ale suferintei psihice.

24
 Modele de planuri de ingrijire:
1. Diagnostic de nursing.
Modificarea procesului de gandire datorata varstei inaintate.
Pacientul va fi capabil sa demonstreze un contact optim cu realitatea.
Pacientul va fi capabil sa demonstreze interes in activitatea de auto- ingrijire.
2. Problema.
Defecte cognitive; defecte de memorie; suspiciune; iluzii; halucinatii; lipsa de comunicare; confuzie;
dezorientare; deficit senzorial.
3. Obiective.
Va incuraja pacientul sa prezinte interes pentru viata reala; va promova un comportament lipsit de
suspiciune; va determina tipul de stimuli necesari pentru ca pacientul sa prezinte atentie si interes; va
modifica stilul de viata pentru inlaturarea starii de confuzie.
4. Interventii .

1. Diagnostic de nursing.
Anxietate crescuta
Insomnia
Oboseala
Problem emotionale
Incapacitatea de a se concentra
Pacientul este orientat in trecut
Blocaj in gandire
Hiperatentie
2. Problema.
3. Obiective.
Pacientul sa demonstreze scaderea anxietati in ….( veti folosi scale de evaluare).
Pacientul sa-si reduca manifestarile emotionalesi de anxietate.
Pacientul sa-si imbunatateasca manifestarile cognitive;
Discutii cu pacientul pe teme de interes.
Implementarea unor mecanisme de adaptare( se specifica care..).
4. Interventii.
Pentru a reduce nivelul actual de anxietate, nursa:
 Va asigura conditii de confort
 Se va asigura ca pacientul va sta cu o persoana empatica si acceptata;
 Pacientul vorbeste incet si calm;
 Pacientul isi descrie simtomele;
 Da explicatii clare si concise referitoare la proceduri;
 Se concentreaza pe situatia actuala;
 Foloseste strategii de adaptare si alternative pentru reducerea anxietatii( exercitii, tehnici de relaxare,
managementul stressului, conversatia, forme assertive…) se vor mentiona detaliat tehnicile si modul de
implementare.
 Se va limita manipularea sau cererile irationale ale pacientului.
 Se vor consolida raspunsurile positive.
25

1. Diagnostic de nursing.
Comportament problematic.
Identitate descurajanta dpdv social.
2. Obiective.
Pacientul sa utilizeze strategii de socializare eficiente.
3. Interventii.
Identificarea factorilor de stress( foloseste scale).
Asistenta in abordarile pacientului.
Terapie de grup.
Sustinere .
Incurajare.
Identificarea punctelor forte si a domeniilor de perfectionare.
Promovarea modelelor de comportament acceptate.
Nu se va trage la raspundere pacientul pentru actiunile proprii.

1.Diagnostice de nursing.
Agitatie.
Slaba coordonare.
Mania.
Sentiment de neajutorare.
Distrugeri.
Acte agresive.
Potentiale: agtatie acuta, suspiciune, delir de persecutie, inflexibilitate, amenintari verbale, agresiune
fizica, frustrare, sentimente de neajutorare, control excesiv.
2. Obiective.
Pacientul va fi capabil sa descrie legaturile de cauzalitate.
Va fi capabil sa isi controleze comportamentul;
Se vor lua masuri de prevenire.
3. Interventii.
Evaluarea potentialului bolnavului pentru violenta si istoria sa trecuta.
Mentinerea spatiului sau personal. Va fi un spatiu de 5 ori mai mare decat unul al unui individ care
se controleaza.
Izolarea.
Verificarea continua.
Retinerea obiectelor.
Stabilirea limitelor.
Reducerea nivelului de zgomot.
Asigurarea unui mediu care ofera siguranta si reduce agitatia.
Cunoasterea sentimentelor.
Explorarea evenimentelor de precipitare.

1. Diagnostice de nursing.

26
 Comunicare ineficienta.
Incapacitatea de a verbaliza
Utilizarea necorespunzatoare a mecanismelor de aparare.
Incapacitatea de a face fata asteptarilor de rol.
Dg. Potentiale: anxietate, stress, incapacitatea de a rezolva problem, modificari in activitatea
sociala, comportament distructiv fata de sine/ altii, incidenta ridicata a accidentelor, boli
frecvente, verbalizare ineficienta si incapacitate de a cere ajutor, manipulare verbala,
incapacitatea de a-si satisface nevoile de baza.
2. Obiective.
Pacientul va fi capabil sa verbalizeze;
Isi va exprima sentimentele ;
Va identifica starea emotionala;
Va identifica punctele forte.
Va identifica mecanisme noi de adaptare sau le va reactualiza pe cele vechi.
3. Interventii.
Incurajarea verbalizarii;
Stimularea perceptiilor.
Sa ne asiguram ca stabilim obiective realiste.
Incurajam independenta in satisfacerea nevoilor.
Consult cu specialist din…
Controlam problemele pe care nu le putem controla.

1. Diagnostic de nursing.
Nesupunere/ legata de/ oboseala, depresie, refuzul diagnosticului, boala cronica.
Confuzie.
Conportament nonconformist.
2. Obiective.
Bolnavul va demonstra ca accepta tratamentul/ alimentatia/ ajutorul ..
3. Interventii.
Permiteti bolnavului sa verbalizeze sentimentele / situatia.
Adaptati regimul la nivelul lui de intelegere
Implicati bolnavul in conformitate cu planificarea.
Sublinierea aspectelor pozitive si a progresului.
Instruirea bolnavului cu privire la …
Stabilirea de obiective impreuna cu bolnavul.
4. Evaluare.
Bolnavul intelege boala.
Respecta stilul de viata .
Ofera sprijin .

27
28