Poziția SCOȚIEI în legătură cu BREXIT

„NU vom fi TÂRÂȚI afară împotriva voinței noastre”

Scoția este pe cale să puna capăt unei istorii de peste 300 de ani în cadrul Regatului Unit. Un vot negativ la
un alt Referendum ar însemna sfârșitul unei uniuni care datează din 1707.

CONTEXT:

Dupa referendumul scoțian pentru independență, în 2014, BBC News scria că discuțiile privind o eventuală
obținere a independenței ar putea fi reluate și în alte zone ale continentului, cum ar fi Țara Bascilor (Spania),
Flandra (Țările de Jos), Padania, Corsica și Veneto (Italia), Bretania (Franța), pe listă aflându-se inclusiv Ținutul
Secuiesc din România.

Șeful interimar al Crimeei, Serghei Aksionov, declara, în același context, că, dacă independența Scoției va fi
recunoscută, atunci Uniunea Europeană ar trebui să accepte și decizia Crimeei de a părăsi Ucraina. În prezent,
nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite nu recunosc trecerea Crimeei sub suveranitatea rusă.

“Vrem cu disperare să rămâneti, nu vrem ca această familie de națiuni să se destrame. Dacă Marea Britanie
se destramă, se destramă pentru totdeauna. Opțiunea care vi se oferă este, deci, clară: un salt în necunoscut
cu (tabăra) ‘DA’ sau un viitor mai bun pentru Scoția cu (tabăra) ‘NU’”, a scris Cameron, într-un articol publicat
în cotidianul englez The Daily Mail. Premierul conservator a adăugat că, votand “NU”, scoțienii rămân în
cadrul uniunii, dar cu competențe consolidate pentru Parlamentul de la Edinburgh în privința împrumuturilor,
impozitelor și cheltuielilor.

Fondul Monetar Internațional avertiza că declararea independenței Scoției va provoca incertitudini

economice și ar putea declanșa reacții negative pe piețele financiare. “Unul dintre principalele efecte
imediate riscă să fie incertitudinile legate de tranziția la o situație monetară, financiară și bugetară diferită în
Scoția”, a declarat Bill Murray, purtător de cuvânt al FMI.

Analistul economic David Nicholson prezintă, pe blogul revistei Forbes, cinci motive pentru care desprinderea
Scoției de Regatul Unit al Marii Britanii ar fi un dezastru financiar pentru noua structură statală: 1. Confuzie
monetară (moneda proprie ar fi atât de volatilă și ar da atâtea bătăi de cap investitorilor străini, încât aceștia
ar refuza să facă tranzacții cu noul stat, punând economia acestuia în pericol încă de la început) 2.
Apartenența la UE, dinamitată (ar fi extrem de dificil, chiar imposibil ca o Scoție independentă să adere la
UE. Aderarea unui stat trebuie aprobată de toate țările membre) 3. ”Grandoarea petrolului”, o deziluzie
(singurul element economic pe care PNS se bazează sunt miliardele pe care Scoția i-ar câștiga din exploatarea
petrolului din Marea Nordului, ceea ce ar transforma-o într-un paradis al “petro-dolarilor”, asemănător
Norvegiei) 4. Management financiar defectuos și ieșiri de capital (Banca Angliei va deveni “principalul
creditor” al băncilor scoțiene, în eventualitatea unor noi crize. Cu alte cuvinte, plătitorii de taxe din întregul
Regat Unit ar scoate din faliment băncile dintr-o țară independentă) 5. Pierderea credibilității pe piețele
financiare (o Scoție independentă nu poate garanta cetățenilor ei că vor putea locui și lucra oriunde în Marea
Britanie sau în UE).

Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, care s-a opus ideii de Brexit încă de la început, spunea că este timpul să
se supună din nou la vot.

Lidera naţionalistă scoţiană a reiterat că, la referendumul pentru ieșirea din UE din 2016, Scoţia a votat
pentru rămânerea în UE (62%) şi poporul nu poate fi „târât în afara voinţei sale”.
Premierul scoţian, Nicola Sturgeon, a cerut guvernului conservator să blocheze procesul de ieşire din Uniunea
Europeană până la organizarea unui nou referendum.

EVOLUȚII RECENTE
Regatul Unit s-ar putea rupe după Brexit. Scoţia şi Irlanda de Nord vor înapoi în UE
Cu câteva zile înainte de intrarea efectivă în vigoare a Brexit-ului, premierul scoțian i-a solicitat din nou lui
Boris Johnson să amâne intrarea in vigoare a acordului prin care Marea Britanie se retrage din UE, dar a
întâmpinat un nou refuz.
Brexitul a produs nemulțumiri în Scoția și în Irlanda de Nord, care s-ar putea rupe de Marea Britanie pentru a
reveni în UE, scrie CNN. Prim-ministrul scoţian Nicola Sturgeon a declarat sâmbătă că speră că Scoţia îşi va
obţine independenţa şi că va putea “să se alăture” Uniunii Europene, subliniind că Brexit-ul s-a făcut contrar
voinţei scoţienilor, care s-au opus în majoritate acestui pas la referendumul din 2016, relatează AFP.
“Suferim acum un Brexit dur împotriva voinţei noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei
pandemii şi al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independenţă
SNP, la două zile de la ieşirea Regatului Unit din piaţa unică şi uniunea vamală.
Ea şi-a exprimat din nou determinarea de a organiza un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după
cel pierdut de tabăra sa în 2014, atunci când 55% dintre scoţieni au votat împotrivă.
Însă decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care
refuză cu fermitate. “Din experienţa mea, referendumurile din această ţară nu sunt evenimente deosebit de
fericite”, a declarat Boris Johnson pentru BBC, făcând aluzie la diviziunile profunde provocate de
referendumul din 2016 pentru ieşirea Marii Britanii din UE, câştigat cu 52% de tabăra pro-Brexit (AFP).
Potrivit ultimului sondaj efectuat de institutul Savanta ComRes pentru ziarul The Scotsman, la jumătatea lunii
decembrie, 58% dintre scoţieni susţin acum o ruptură cu Regatul Unit, cea mai mare proporţie de până acum.
″În calitate de membră independentă a Uniunii Europene, Scoţia ar fi un partener şi ar putea construi poduri -
nu numai către realizarea unei economii mai puternice şi a unei societăţi mai echitabile, ci şi către facilitarea
relaţiilor între UE şi Regatul Unit”, a mai spus Sturgeon.
Dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoţienii i s-au opus în proporţie de
62%.
″În cursul celor aproape 50 de ani de apartenenţă, am beneficiat enorm de cele ‘patru libertăţi’ ale pieţei
unice, inclusiv libertatea de mişcare. Peste 230.000 de persoane din toată Europa au ales domiciliul în Scoţia”,
a mai spus Nicola Sturgeon, explicând că “ei sunt prietenii noştri şi familia noastră, iar acum vrem ca ei să
rămână”.
Odată cu Brexit-ul “cetăţenii noştri vor fi mai puţin în siguranţă şi dreptul lor de a munci, studia şi a lucra în
altă parte în Europa va fi restrâns”, şi-a exprimat ea regretul, subliniind că 2.000 de scoţieni au participat anul
trecut la programul de schimb universitar Erasmus, la care guvernul britanic a renunţat pentru a-l înlocui cu
propriul program internaţional.
“Nu vrem să plecăm şi sperăm să ne alăturăm vouă în curând în calitate de partener egal”, a conchis Nicola
Sturgeon.
Dincolo de refuzul premierului Boris Johnson de a organiza un nou referendum privind apartenența la Marea
Britanie, analiștii de politică internațională subliniază o serie de impedimente legate de eventualul statut al
Scoției ca membru UE, cele mai serioase fiind:
- Ca stat independent, Scoția ar trebui să parcurgă întregul proces de aderare la UE, conform
procedurilor în vigoare;
- Sistemul bancar scoțian este conectat organic de Banca Angliei, iar o decuplare de la aceasta este un
proces complex și de durată;
- Economia unei Scoții independente ar fi relativ instabilă, bazându-se mai ales pe exploatarea
resurselor petroliere din Marea Nordului.
Sursa: BBC News, CNN, evz.ro, stirileprotv.ro