CARACTERISTICILE SI ROLUL ABILITATII MANUALE IN ACHIZITIONAREA

PRINCIPALELOR ABILITATI SI DEPRINDERI NECESARE

PROFESIONALIZARII.
Diferentieri existente in cadrul grupului de elevi, din scoala speciala, isi lasa
amprenta nu numai asupra posibilitatilor de compensare si de recuperare a lor, ci si
asupra modului de integrare in procesul muncii, in stilul si capacitatea lor de munca.

Astfel, majoritatea debililor mintal manifesta in procesul muncii o anumita

inertie si fixitate, care le limiteaza posibilitatea actiunilor de substituire; in acelasi timp
ei pastreaza tendinta clar exprimata de a inlocui actiunile dificile cu modalitatile de
activita-te mai simple si primitive. Ar mai ramine de adaugat ca inertia in munca a
deficientului coreleaza strins cu gradul de debilitate.
De asemenea, debilul mintal manifesta o scazuta intelegere a scopurilor
activitatii, nu arata interese profesionale certe.
La elevii scolii speciale, care prezinta normalitate psihica sau intelect de limita,
reactiile negative fata de munca sint mai ales de origine exogena, consecutive unei
carente de educatie familiala sau unor influente negative din mediul antescolar. Iar
principala problema la elevii cu tulburari de comportament (de tipul psihopatiilor) este
instalarea si manifestarea instabilitatii comportamentale si, in procesul muncii, al
activitatii practico-productive.
Alte aspecte, de care trebuie sa se tina cont si tin de modalitatea nestiintifica
prin care elevii scolii speciale capata informatia profesionala si atitudinea fata de
viitoarea profesie, astfel :
- majoritatea elevilor, au pareri preformate despre meseria pe care o vor urma.
De cele mai multe ori, sugestia are un rol determinant.
elevii scolii speciale sint pusi in situatia de a-si forma aspiratii si interese profesionale in
conditiile unei pronuntate izolari sociale care le perturba atit dezvoltarea normala cit si
posibilitatile ulterioare de integrare ale activitatilor, pe care le desfasoara in atelierele scolii.

- instruirea deficientilor are inca un pronuntat caracter descriptiv, intelectualist

si la distanta de activitatea practico-productiva care la rindul ei este unilaterala si
nestimulativa pentru elevii scolii ajutatoare.
 - comanda sociala, caile de afirmare sociala cele mai adecvate lor, nu le sint
cunoscute deficientilor.
- nu se depune o activitate sistematica si unitara de formare la elevii scolii
speciale a unor deprinderi de munca, stabile, care sa conduca la trairi afectiv-pozitive in
legatura cu procesul si cu rezultatele muncii.

Pregatirea generala reprezinta atat o cerinta a progresului tehnic cat si o

componenta de baza a unei bune pregatiri profesionale. Ptr orice profesie cultura
generala constituie un fundament necesar atat prin cunostintele si deprinderile pe care
le da si pe care se vor sprijini cunostintele si deprinderile de specialitate, cat si prin
calitatile intelectuale pe care le formeaza si care largesc orizontul profesional al elevului.
Pregatirea teoretica trebuie sa preceada pregatirii profesionale.
Rolul important pe care il are pregatirea teoretica in formarea unui bun
profesionist este explicat de psihologi prin larga capacitate de transfer a culturii
generale. Cunostintele si deprinderile de cultura generala inlesnesc achizitia
cunostintelor si habitudinilor din orice profesie, ele insele se pot modela si adapta la
cerintele profesionale.
Cunostintele insusite in scoala pot da tanarului o orientare generala in legatura
cu productia sau o orientare ferma ptr anumita profesie. Cunostintele din obiectele de
specialitate, pe care si le insusesc tinerii in licee de specialitate in scoli tehnice si
postliceale, cu ajutorul carora ei cunosc temeinic problemele profesiei pe care si-au
aleso, constituie baza teoretica a educatiei speciale.
Cunostintele insusite de elevi sunt insotite de priceperi si deprinderi de a le
utiliza in practica: a manui unelte si masini, a le regla si adapta procesului muncii, a le
ingriji si repara etc.
Persoana cu handicap mintal intimpina dificultati in formarea deprinderilor de munca atit
in perioada scolarizarii, cit si in procesul muncii dupa integrarea in productie. Aceste dificultati
sunt legate de organizarea propriei activitati, ritmul, viteza, calitatea lucrurilor efectuate.
Diminuarea din punct de vedere cantitativ si calitativ al eficientei muncii produce dificultati in
procesul integrarii socio-profesionale a persoanei cu handicap mintal.

Invatamintul special are drept obiective valorificarea a potentialelor biologice si psihice,

stimularea si corectarea dezvoltarii fizice si intelectuale a persoanei cu handicap mintal,
pregatirea pentru viata de sine statatoare si pentru integrarea socio-profesionala. Prin
valorificarea maxima a persoanei cu handicap mintal, in limitele dezvoltarii sale, intelegem
formarea la persoane a tuturor treptelor cunoasterii, incepind cu cel motric si incheind cu cele
afective, volitive si de personalitate in ansamblu.