 Progresii aritmetice  Logaritmi  Funcţii - generalităţi

   an  nN : an 1  an  r , an  a1   n  1 r  log a x  b  x  a b , a  0, a  1 , x  0  Proprietăţi pentru f : A  B

 Suma primilor n termeni: Proprietăţi:  f. injectivă : - din x1  x2  f  x1   f  x2 
 a  a  n  log a 1  0 ; • log a a  1
- din f  x1   f  x2   x1  x2
Sn  a1  a2  ...  an  1 n  log a x  log a y  log a  x  y 
2 - ec. f  x   y are cel mult o soluţie
ac x log b x
  a , b, c  b   log a x  log a y  log a • log a x   f. surjectivă: - y  B, x  A a.î. f  x   y
2 y log b a
 Progresii geometrice 1 - ec. f  x   y are cel puţin o soluţie
 log a x n  n log a x • log an x  log a x
 n  nN : bn 1  bn  q , bn  b1  q
 - Im f = Codomeniul
n 1
b n
1  pentru a arăta că f nu este injectivă (surjectivă)
 Suma primilor n termeni:
 a logb c  c logb a • log a b  este suficient un contraexemplu .
1  qn log b a
 f. bijectivă = injectivă + surjectivă
S n  b1  b2  ...  bn  b1 
1 q Funcţia f :  0,    R, f  x   log a x este cres-  f. inversabilă  f. bijectivă ; inversa se
cătoare, pt. a  1 ,descrescătoare pt. 0  a  1 . găseşte rezolvând ecuaţia f  x   y
..
  a, b, c  b  ac , pentru termeni
 x  f 1  y 
..

pozitivi  Radicali
 a  b dacă b n  a , b  0
n
 f. pară dacă f   x   f  x 
 Combinatorică (pentru n par: condiţia a  0 )  f. impară dacă f   x    f  x 
 Permutări: Pn  n! 0!  1 1

n!
 n
a a n  f. periodică dacă T  0 a.î. f  x  T   f  x 
 Aranjamente : A 
k

 n  k!
n
 Formula radicalilor compuşi: c  a 2  b ,  Compunerea f : A  B , g : B  C 
ac ac g  f : A  C , g  f  x   g  f  x   , x  A
n! a b  
 Combinări : Cn 
k

k !  n  k  ! 2 2  Simetria graficului faţă de

nr. cazuri favorabile
 probabilitatea: p =
nr. cazuri posibile
n
 binomul lui Newton :  a  b    Cn a b
n
k nk k
k 0
k n k k
 termenul general al dezvoltării: Tk 1  Cn a b
nk
 proprietăţile combinărilor: ◦ Cn  Cn ◦ Cn  Cn  Cn 1
k k
 Ecuaţii iraţionale (cu radicali):  Oy – când f este pară
-se ridică la putere  O – când f este impară
- se pun condiţii (dacă n- par)  dreapta x  a , când f  a  x   f  a  x 
- se verifică soluţiile obţinute! (obligatoriu)
 Puncte de intersecţie a 2 grafice (drepte,
parabole, etc):
 f  x   y
- Se rezolvă sistemul 
 g  x   y
k 1 k 1
◦ Cn  Cn  ........  Cn  2
0 1 n n

 nr. submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este 2n  Partea întreagă , partea fracţionară:
 nr. funcţiilor f :  a1 , a2 ,...am    b1 , b2 ,...bn  este n m ; x   x    x ;  x   x   x   1 ,  x   .
 nr. funcţiilor injective este An , pentru n  m ; • nr. funcţiilor bijective este n! , pentru n  m ; ! Atenţie la nr. negative:  2, 6  3;  3, 6  0, 4
m

 nr. funcțiilor str. crescătoare este C ; • nr. funcţiilor str. descrescătoare este C .  Funcţia de gradul I f : R  R, f  x   ax  b
m m
n n

! Când se cere numărul funcţiilor respectând o condiţie (ex. f  1  3 ) se numără pe rând - pentru a  0 , f – crescătoare
valorile pe care le pot lua f  1 , f  2  .... și se înmulțesc aceste numere. - pentru a  0 , f - descrescătoare
Ecuaţia de gradul al II-lea : Funcţia de gradul al II-lea
, ,
Relaţiile lui Viète: graficul = parabolă cu vârful
Ecuaţia de gr. II cu rădăcinile este ! La ce foloseşte vârful:
Inecuaţia de gradul al doilea : - se cere ca V să fie deasupra axei Ox – condiţia: (similar pentru
se rezolvă ec. , cu soluţiile a fi sub axă: )
tabel de semn: - pt. ca parabola să fie tangentă axei Ox - V, deci
x semn a 0 semn contrar a 0 - se cere ca V să aparţină unei drepte – coordonatele lui V trebuie
semn a dacă nu sunt rădăcini, semnul este acelaşi pe şi anume semnul lui a să verifice ecuaţia dreptei date.
- se cere ec. axei de simetrie a parabolei – aceasta este
intersecţia graficului cu axele:
: se rezolvă ec. cu soluţiile , deci punctele sunt şi . (Dacă se obţine
o singură soluţie – parabola este tangentă la Ox, dacă nu se obţin
soluţii reale – parabola nu intersectează axa Ox).
: se calc. , deci punctul este
Monotonia: - pt , pt. - invers
Extreme:
Imaginea funcţiei :

 Observaţii
!! La funcţiile (ecuaţiile) cu parametri (ex. f  x   x  mx  m  2 ), se cere
2

aflarea acestora în diverse condiţii:

- aflaţi m pentru care f  x   0, x   : se pun condiţiile   0 (pt. a nu
exista rădăcini ce schimbă semnul) şi a  0 (pentru a ne asigura că
semnul este +)
- aflaţi m pentru care f  x   0, x   : se pun condiţiile   0 şi a  0
.
- aflaţi m pentru care ecuaţia f  x   0 are două rădăcini reale distincte şi
negative: se pun condiţiile   0 (pt. a exista rădăcini distincte) şi S  0 ,
P  0 (din relaţiile lui Viète). Analog alte variante.
! Se poate cere imaginea unui interval prin funcţia f de gradul II – se ţine cont
de vârf şi de intervalul dat.
Vectori Puncte şi drepte în sistem cartezian
adunare: 1. regula paralelogramului - , unde ABCD este Fie , ,
paralelogram Lungimea segmentului AB =
! Într-un triunghi : , unde [AM] este mediana din A Mijlocul segmentului [AB]:
şi , unde G – centrul de greutate al ABC. Centrul de greutate al :
2. regula triunghiului (Chasles) : ! Pentru aflarea simetricului punctului A faţă de B se pune condiţia ca B să
fie mijlocul lui AA, unde A.
scădere: pentru că Aria: A = • A, B, C - coliniare = 0
produs scalar: , unde este lungimea vectorului iar u este unghiul Panta dreptei AB : .
format de şi Ecuaţia dreptei (prin punctul şi pantă m ):
! (pentru şi ) Ecuaţia dreptei ( prin 2 puncte) : sau
! unghiul dintre şi este obtuz dacă Fie dreptele şi
vectori coliniari (paraleli) = 2 vectori şi pentru care astfel ca
Pentru a arăta că: Panta lui d : • panta lui
punctele A, B, C sunt coliniare este suficient de arătat că vectorii şi sau •
sunt coliniari sau
ABCD este paralelogram, este suficient Distanţa de la punctul la dreapta :
Punctul de intersecţie a 2 drepte : se rezolvă sistemul format de ecuaţiile celor
2 drepte. Soluţia reprezintă coordonatele punctului de intersecţie.

Vectori în sistem cartezian

Fie , şi vectorii ,
Vectorul de poziţie al lui A :
Vectorul
Modulul (lungimea) lui :
Produs scalar
Vectori coliniari (paraleli) :
Vectori perpendiculari:
Unghiul format de 2 vectori:
  Numere complexe  Trigonometrie
z  a  bi    Reducerea la primul cadran: cos    x    cos x ; sin    x   sin x ;
 conjugatul: z  a  bi cos    x    cos x ; sin    x    sin x , cos  2  x   cos x , sin  2  x    sin x .
 modulul: | z | a 2  b 2  Paritate: sin   x    sin x , cos   x   cos x , tg   x   tg  x 
 puterile lui i: i  1, i  i, i  1 , i  1 . Periodicitate: sin  2k  x   sin x , cos  2k  x   cos x , tg  k  x   tgx , k  
2 3 4 4k

 forma trigonometrică: z  r  cos   i sin   , unde     
 Schimbarea funcţiei în : sin   x   cos x , cos   x   sin x
b 2 2  2 
r | z | ,   arctg  k , k   0,1, 2
a  Formula fundamentală a trigonometriei: sin x  cos x  1
2 2

 formula lui Moivre:  Suma, diferenţa: cos  a  b   cos a cos b  sin a sin b , cos  a  b   cos a cos b  sin a sin b ,
 cos   i sin    cos n  i sin n
n
sin  a  b   sin a cos b  cos a sin b , sin  a  b   sin a cos b  cos a sin b
 ecuaţii binome: x  zn
tga  tgb tga  tgb sin x 1
 tg  a  b   , tg  a  b   . tgx  , ctgx 
- se scrie z sub formă trig. şi apoi cele n soluţii sunt : 1  tgatgb 1  tgatgb cos x tgx
   2 k   2 k  2tgx
xk  n r  cos  i sin  , k  0, n  1
 n n   Dublul: sin 2 x  2sin x cos x , tg 2 x 
1  tg 2 x
 Geometria triunghiului cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x  2cos 2 x  1  1  2sin 2 x
 Teorema cosinusului: A x 1  cos x x 1  cos x x sin x 1  cos x
a 2  b 2  c 2  2bc cos A  Jumătatea: cos 2  , sin 2  , tg  
2 2 2 2 2 1  cos x sin x
c
b2  c2  a2 b  sin şi cos în funcţie de tg :
cos A 
2bc x x
B 2tg 1  tg 2 tgx 1
 Teorema sinusurilor: a C sin x  2
, cos x  2
, sin x   , cos x  
a b c x x 1  tg x
2
1  tg 2 x
   2R 1  tg 2 1  tg 2
sin A sin B sin C 2 2
bh b  c  sin A abc  Funcţii trigonometrice inverse:
 Arii: S  ; S ; S ; S = pr   
2 2 4R arcsin :  1,1    ,  , impară; arccos :  1,1   0,   , arccos   x     arccos x
abc  2 2
S p  p  a   p  b   p  c  , unde p    
2 arctg :     ,  , impară; arcctg :    0,   , arcctg   x     arcctgx
 La triunghiul dreptunghic:  2 2
- Teorema lui Pitagora  
Proprietăţi : arcsin x  arccos x  , x   1,1 ; arctgx  arcctgx  , x   .
- mediana corespunzătoare ipotenuzei este 2 2
jumătate din aceasta  Ecuaţii trigonometrice:
- Raza cercului circumscris este egală cu o sin x  a ,| a | 1 : x   1 arcsin a  k , k  
k

jumătate din ipotenuză

- Pentru a arăta că un triunghi e dreptunghic se o cos x  a ,| a | 1 x   arccos a  2k , k  
foloseşte reciproca teoremei lui Pitagora o tgx  a : x  arctga  k , k   ; ◦ ctgx  a : x  arcctga  k , k  
c c ih ! De obicei se cer soluţii pe un interval. Se dau toate valorile corespunzătoare lui k  
- Aria: S  1 2 
2 2 pentru a obţine x în intervalul dat.