Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 28 vizualizări

    Matematica Evaluare Nationala Breviar Teoretic VIII

    Încărcat de

    Mihai Popa

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat

    S-ar putea să vă placă și

    Matematica Evaluare Nationala Breviar Teoretic VIII

    Încărcat de

    Mihai Popa
    28 vizualizări30 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    28 vizualizări30 pagini

    Matematica Evaluare Nationala Breviar Teoretic VIII

    Încărcat de

    Mihai Popa

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 30
    MATEMATICA EVALUAREA NATIONALA BREVIAR TEORETIC CLASA a VIII-a D CUPRINS ARITMETICA $1 ALGEBRA Multi : Calcul algebsc. Fureti ie Ecuafi,inecafi i ssteme de ecuai. GEOMETRIE ‘Misuraze si mtr Figur gi corpuri geometee. ‘Teunghiul Patrulaterl canvex Cerel (Corpuri geometrice ARITMETICA $I ALGEBRA MATEMATICA TLUL, TEXEMPLE, EXPLICATIE CONTINUTULUL T | Relai inte muljimi Dackavem: 4= (12345), B=@35), C= G25). ‘¢ Apmrtenenfi, e: 264; © Egalitae, zl fe Incluriune, c: Bea 2 | Sabmaulime Daci avem: 4» (12545), B= 8). ‘¢ Maljimea B est submulime a multimii A penta efecare element din B aparine muljimil A. ‘Opera ca malin Dack aver: A= (12338), B= 35). Reuniunea: AUB = (see A sau 6B): | AUB = (25545) Inersegia: ANB= (lee A at x62); AnB=(2) Dien: AB = (alee st x68); A-B=(08) Produsul cartezian: AXB = {(x,y)x€A si y€ BY 7 lint Rae ermal —| —» Mulime let linen cu ml Rake infinte Senene Exemplede muljini finite: A= (1234), B= 233. ‘Moline innit este mimes coun aundr infin clement Exempl de mlfine init W = (023.9910 ‘S| Multimile N,Z,Q,R,R\Q [oe N= {03;2;3;..,99,100,...}. ee Z={ 3-2 1012;3;...) + on{tee2, 662%, (ab)=1} 6 ei mijince mmecor eco spin ote stele Ge numer incl cle ee sub fr rfl e R-Q=Wale mi ese paar perfect} > numere ne ional 7 | Raja NZOR Wezeder © Ores numdr nail est om eg, Otic mum inte ese un num ional; | ce mami jon exe our rel Exempla 7 | Sevierea mumerelor naturale | De exemplu, un name natural Tormat din Wel ile se serie tn Baza in baza zece 2ove astfel: ae =1000+10b +6 | Propocipiadevirate yi Exemple de propoziti propozifi false © Proporitie adevarat: ,12:3+3=7" © Propozitie fast: 12:343=2 Prin negara unei proporititadevirate se objine o propoziticflst, 7 | Tapani cures Dact avons 17:53 @ vee 2 smumerelor naturale Teoremaimpanin caresti d= fer, rt 1725342 3 "FATLUL CONTINUTULUL TEXEMPLE, EXPLICATIL 10 Diviziiltaiea in N ~ Un numir natural este divizibil cu un alt numar naval dacdrestal “Implrii dintre cele dous numer est egal cu 200. fe Dack ave mid sau dj atunc: m este multipll lui dsid este Aivizoral um. fe Exemplus Diy = (12344612) 1 Exemplu: My = (03369503) TT Proprieiile dveaibiinat (cele ri wzsle) fe Dack aver mid atunei gi (Ema fe Dackavem mid gi id atunci gi (mn)id fe Dacd aver mid gi mie iar (d,e)=1, atunc gi m'(d-e) @ Cierile de divas ‘@aBe'2 dack c= 0, sau, sau ‘abe'S dack ¢= 0, sau ‘a B6'10 daca sau 6, sau 8 aBe'9 dock at.+b+e se imparte exact a9, ‘a Be'4 daca Bei ‘Numere prime Wraumere ‘compuse © aabei3 dach a+..1b+e se mparte exact la3. ‘Watnere prime sunt namere cae a doar doi ivivori pe I gipe cl insusi Exemple:2,3, 5,7, 11, €, © Numere compuse sunt numere care au el puin te divizri Exemple: 6.12.15, ee ‘Namere pare giaumere impare Nmere pare sunt numere divzible ou. Forma de serierea cestora ese 2k, ke N ‘¢ Numereimpare sunt mumerenedivizibile cu 2. Forma de siere acestoraeste 24-+1 sau 2k-1, KEN ‘amere prime ine ele ‘ Namere prime inte ele sunt numere care au ea divizor ‘comun doar numarul 1. Exemple: 4 si9: 15 si 19 Deescompuneiea unui nami natural fntr-un produs de puter de numere prime ‘rin descompunerea unui numa natural it-un produ de pure de rnumere prime se inelege seriereaacestuia su forma de produs de factor care Ia rndul lor nu se mai pot descompune. Exemplu: 48016:3=24-3, Cmmdeqiemmme, Pentru ala cmmde. sicsmmnme. se provedeaz’ ase ‘e Se descompun in produs de puteri de mumere prime numerele ‘¢ Pentru afl comm. se au factor comuni (o singurd data) cu puterea cea mai mict gi se iamulfese inte e: (48180) =2?.3.=12 ‘© Pentru ala e.m.m. sia factor comuni si necomuni (e singurt dat) cu puterea cea mai mare gi se Tamulfese ntee 48,180]= i Divizibitatea in Z Divizibiltatea in Z est asemsnitoare cu diviaibiliaea Ta N fn Z: Dy = (-4-2-bel 2544) TTL EXEMPLE, EXPLICATI conTINUTULUE 19) Fac subunit, 2 Cae eee nine [¢ Frciistunitee 2, « iiisuprauitre ¢ 20 | Amplieaea a aaa Simplificareafractilor | @ Amplificaea ==", m0, © Simplificarea 2° 27, yy ne b bm S a Frac ireductibile © Fracie eduerbila ese facta in eare numiratoral @ numitoral ‘sunt numere prime inte ele. Exemplu de obinere a unei faci ineductbile, pas cu pas ase ma 12? 4 36 “Is “9 “3 uate Fracfi zecimale finite Ge = a7 imple =o = 2-4 © Fracjizecimale periodice simple 3,(6) i peri ple (be) = ES cp. 2-B Prati zeimalepriodiemiste & ed) = Seda 1B 213-21 _ 192 _ 32 e 90 9015 ‘+0 ffacfe ordinard se poate transform: B ‘Comparares,ordonares $f reprezentaea pe axd a sumerelor reale Se observe mumiral mai rare este numa 5, Se poste s aducem ‘umerele date gi la aclagi mamdrator iar atunci compara numitor ‘© Compatizes numerelor eal din care cel pujin unul este numse inational Dintre numerete a= 307 $i Introducem factor sub radical i objinem: a = 307 = V63 gi b= 8 = VE. Se observe numéral mai mare este mumérul 6. sai mare ete numa TTL aaa (gEXEMPLE, EXPLICATH i | Valores abso a um ayes peer nee ‘e Valoarea absolut a unui numér real: |a={ 0, a=0 a a<0 4 Valoaren abso nti numaeinional Dect aver: fa= i, el putin ul esto], a <6 , atin faba. Exempli: W3~2]=2-V8. [Opes givemaTanad —»Opasal una mandrel paral haste ~a weal t Inver uni mums rea: inverul ia ete | Paar veagi paca © Pare Teal pare Racor a una mimi val WT frcflonar ani mand ral a este inte 45 Paes neg (st) 4 Pats fnfonatd (44) ~44~ 4d] = 44 8 «Pata inegi pasta faionrt ui mami el mgs eae a -266esteinte=3 ie. Pea feaga (-26) =-2 Parteafnontt(-26) =-2.6~[-2.6] = =.643 = 04 7 Rowan Taproinaree |e Motoda den sroxima n unis el mi ale ind acta wie ‘mu ud el faci areal su un nui ina este folsitha eating conv de compere. © Exemplu: ¥20 = 4,4721359. Daci ar ere proximate cu dou sia rin pst atunci am avea: 20 = 4,47. Dact var ave apoximarea cu dou cima cuadaos aun amaves: 20» 4,48 28 | Intervale in R; ‘e Interval marginit inchis la ambele margini: [4;5) ae repesenaea peaxt |e «+ Iterval mgt inci a una in margin margin: (6) ie ea «+ Imerel mig deschis a ambele margin: (8) in oa «+ Imereal mgt acs am deschis la una dn margin ier cea Cal Sinise nee een Interval nemirginit a ambele margin: (-#s) = R jee SS ‘TTLUL ‘CoNTINUTULUT EXEMPLE, EXPLICATI | Radin pasa unui | Yq ab dat a ‘num trl pat o i ate a? =a dact a>0. fn general va a Exempla: JO = 5 =15. 30) Algona de exagere a” | 994 eel icin pw MISS ere ‘Septin nal rpe dct dod, de adopt ee seg ee $SNeinreim: cee clare um al ht ene i mi el VfS225 [238 | Sr pn cyte tes ee [43°9=139 | Scobrim supa de wma? cies rt 453 HGS*S=2325 | Soublam pe great 4 uecem sub? BB, 3 pina cre st pane al erat nmin eu leat 2335 ek roi a bcgingh n 52 228 ‘SNe inner ponent de rita imi cine ‘Seria fnd 2, cso 52 pam co er Asaar, dial din $5225 | 3a so uacem aromas st de te ego 235. Sateen ermsors ppt Si pe25, ep rea, Sestrim iirc ene, [Septic puse sa eur ema an us | irene em ep 0225, ‘cos pote sp cece $3 tincn ren 2025 wh pa 225 afer sds, 31 Serieres unei numér real | Dacg avem 7 atunci acest numa se poate scie i 7= V7? = V49 pot ea aia! din || patratal saa 1 Dackavem > atunei acest numa se ponte sre gi 5 32] Regullde calcul ca | Dot radial se pot ana tau soca nual Gai sunt, ich radical aver ermeniasemenea Exempla: V5-+4y$—248 = J5-(1+4-2) = 8-3=5N8 | Tamale radial: Ja-J6 = Jab; V3-vi0 = V30 Impicice radivalilor a: Vb = VavB; Vid: v6= V3 35] ScowerenqTnvodueersa |» Seoatrea factor de sb radical: Present una din meiodle {actorlor sub radical ele ma liza acotees factor de sub acl. Se escompune numiral dat in produ depute’ de numere prime ~ Se au perechi de mumere prime epale—dini-o perece va ies un factor desu radial ~ factor neperecie vor dmne sub aca factors eit sau rimagi sub rials nmilese. xem asl» 2.325 = 6/6 ae 9373 3 Inroducerea factorilor sub radical se bezeaz8 pe opera Ya Jb = a:b. Dock ave 305 pentua induce pe 3 sub radial, sic a puterea 2 muir 3 dupa care se inmleste ous 216 =P iF 9-5 = Wa5 TITLUL ee EXEMPLE, EXPLICATIL 134 | Rafionalizarea numitorilor | , Rafjonalizarea numitorilor de forma av im mse mlb aNd "ab -b ab 9 oe _ 96 sb 6 We WeJ6 26> 12 4 ‘» Rafionalizarea numitorilor de forma aV6 + ¢ . fn primul rind conjugatl munieului aVb-+ ext numaral abe. Petra rajonlizaeanumitorli de aceasta forma aia se va ‘mle conga mitral on m(elb-e) __ m(adb-e) alb+e (abr 0) (ayb-c) wb ozllis 5.(442/ 2041043 | 4-23 4-23). 442N3) 4-23) 2o+10v3 _ 20453) _10+5V3 1-2-4 _ 35 | Ope ca murals | Adumaren gi sderea Pentru a efectua adunarea sau seSderet numerelor rationale este necesae 1 parcurge urmitoi asi * Se wansforma facile zecimale tn fii ordinae; * Scaduc frail Is acelagi mumitor, + Se efectucazA adunarea/setderea Bxemplu 3 7 1-25-3424 2 Proprieitile aduniri. * Adunarea este comuativi: * Adunaren este asociativi + Elemental neutra al adunasi exe 0: a +0 a + Pentru orie a exists opusul ula asl neat: a+ (a) [Tamadfirea +a inmulftea unui mumas intreg cu fracfie, e famulestemumdrul integ cu numératorl face}, numitorul ramndnd neschimbat; + Se transform facile zecimale tn fai ornare; * Lainmulfirea a dou faci ordinarese inmaltese rnumaritori ine e i mumitori ine ei Exempla 1 at. ) Pag Propricaileinmalfiri: * Tnmultirea este comutatva ab * inmulires est aociativ: ab + Elemental ners al inmultini ste 2 aT * Inmulties este dstibuiv ft de adunare sau scAdere: a-(btcjmabtac THTLUL SO COMEUTLUT EXEMPLE, EXPLICATIL 35 | Opera cu numer ele] Fpdiren Ta mpairea a dows numer rainse ef prim muna eu al doe invest Exempt 25.5 _25 24_ 25.24 _0"_20 aie 5 ies 8 abel bum smear: abel mpi semnelor: FFP D Ie care Ta puter | Pure exo nmalie repeat” + Bat decks 0; + oto, daesa v0; 136] Ordinea efectuarit * Tntr-un exereifiu de calcul aritmetic ce confine mai multe operafii eu ‘operajilorifolosirea |” numere rajonle se efectoeac malin dell ule. apol parantezsor Inula in ordinea in cae sent srs i apei aduasile scferl la fn ordnea in care sunt sce. + frexeriede cleat aritmeti cae conn rane eefectuee sal ini cleulele dn parantezle mic (rotnde), aed ele din, ‘Paranteze mari (drepte) $i apoi cele din acolade. + Dat inf nei prantze ce confine un num rajonl sao sumifereft de numererajionale se aft smbolul unl se poate elimina sem i paranea,senind merle din paantzs ou femnalschimbat. Exemplu: fers-(2 +3-4-10):1743}2°-3.10- [4-+5-(4412-10)]:17+3}-8~34 4+5-6]:1743}-8-30= f+ 30):17+3}-8-3 (64:1743)-8-30= f2+3}-8-30= 4-30 0-30-10. 37 | Fatal coun = Dash fla+brertw)= fas beer tf Ww aun Fear fbr foerouct fowm flarb4 ert) Beep 12-345:12-12-10=12-G+5-10)=12--2)=-24 ‘eMedia aritmetica m, = 4% 40s Ft FTLUL EXEMPLE, EXPLICATIE CONTINUTULUL 39 | Media artmetica| = Media arimetics ponderatt ponderata Bit: Py byron OP Prt Dr¥ Dstt Po nde p, este ponderea numtralu ay 0 | Media geometrick adoul |. Media geometries m, = a-6 rumere rele poztive "| Raportul a dout aunere | Proprciatea ndamenial A proporyior | Desivarea propor “| fares una armen recunoseut into roporie dat cexireml __mez’ In genera dacd avem SEE = M2 stung meal exrem? extrem = EEL MED gy = remem? ‘extrem mei 5 | Mind iret ‘act numerele ab, 6, w sunt dies prororonale c= Proporjionale numerele 8,7, @ atunei se poate forma un gr derapoarte ia EES le: + unde J este coefcentul de same aie Asay aie ‘proportionate 1«Proprctate generals a unui sr de rapoarte epale: Ww atbrebint Og ae Bart t@ ‘+ Exemplu deo problem: Si se impart numirul 76 in tei pi direct proportinale cu numerle 3, 5,1. Rezolvare abe _athte 76 4 78 4 = a=3-4=12:0=. 375 i 3eseHl 19 ieaciiaae oaths las 6 | Mei aves ‘Dac numerele a 6, w sunt Inver: proporionale ex proporgionale rumerele a 8,7, © atunei se poate forms un gir de produse aa=b Bre ‘Acest sir de produse egale se post transforma int-un sir de ‘apoerte egal, precum: aude i este coeficientul de proportonalitte THTLUL CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATIL 7 Regula de tet simpli ‘= Regula deel simplex diretlproporionaliate “eaite cont det ate sor costa i.Stes ealete 17Siei —3Scaiete Tei TEReene «Regula de tei simpla cu inversé proportionate Scion nn fcoluerare fn 14 sie ‘Imuncitori. sor faceacseastiacrare.. in x ile roe 9 A SH oe Dinan dn and = Bs 2 1800 Breas n= 22 = 8 30| Aue wataaetresl | —— p55 18 amoapeptdnde | + Di A Brel 45% din nth x 31 Aflarea portal aa mas EE 100- ‘procentual © Din fyb P Beem 3% dn n=, x= 1202295 0 Moiese Zt! 3 | Coes poo Ted ar Foal realizate unui eveniment + Probobitiaea =H sesei_forah + Bxempl.fne-un cosul sunt 8 mere glbene i 12 mee rg Care este probabilittea und la inimplaze un mi, cesta 84 si culoaea oie? i212 3am CALCUL ALGEBRIC FTLUL CONTINUTULUI EXEMPLE, EXPLICATIL T | Caleulul cu nomere ‘eprezenate prin ite © Termeni de fea clude e, nani oacentl terme, repress nun, a parted itera ermen este feral dn mere repent pin ere, eventual x veri fxporefs i mumim tren! asemenea dca piri lr literate Su identi, iar adunaea or enum reducerestermenlor asemenea Exenple 1) Perechi de termeni asemenea: 2xy'siSxy*; ~Sx*y'si+4x'y’. 2) Adunarea: 3xy+2e)* +529~4xy" = 8xy—2ay?* 3) Tamla: 3-(-29") (-43"y)= 240 7 4) frmpiira: 285')*:(°y?)= dy? 5) Ridcae no puters: (-2e'y2} = 82593? 6) Riticarea Io puter x exponent numir neat (23) -Gs) | Formulae de caleal prescurtat Formule uilaie: 1) Produsl inte un num go sumldiferen: afb ¢)= ab ¢ ae 2) Patra uni binom: (a+b) =a 2a + 8° 3) *Pazatal unui teinom (2+8-+e) =a = 6° +62 +2(ad + ae be) 4) Produsul sumei cu diferena: (a +BXa~b)= a? ~8* 5) Produsul dou paranteze: (a+ BXm-+n)=alm+n)+ bn +n) Bxemple 1) 2x(e+ 4) (r+ 3)Gr-3)= 98-2: 5) (e+2)e-S)=2'-32-10 3 | Descompuncrea i fton Forme wtilzate: 1) Scosteren factorukl comur: a8 t= abise) 2) Restringere ptratulu uni inom: a #226 +b" = (a5) 53) Diferenja de pavate: a? 6° = (a+ bXa—b) 44) Descompnerea unui trinom de forma: 2° + me +n; dact aban si atb=m abeZ tune: 2 + me +n =(e+ ae+) Bxemple: [1p Se! - 25" =5x(x-3); 2) 9x" ~24x+16=(x-4)! 3) 4x?" =Qx+y)2x-y): 4) Pox (e43)e-4). R TLL ‘CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATIL TRapoarte de numere reprezenate prin tere uemple: 2x rey 7a 2x $2; 222, 25 ex condta ca mmioral #0. “Ainpliicarsa Anplifomee 24, nk ©) se 3xQeea) tobe cn x-2 (e- 2x42) = 4 ‘Sinnpliicaree Simplificarea "= 2, ‘Spent a simplifica un raport de fap se eau .om.m.d., al ermenilor saportuli dat. Empl: St se simplitice raporut: = factor termenii portal i dups acca se simplified Kisdeed — (ee2h "x42 Soni Geesa) Te=2) adres 3 descompun in “Adunarea san seerea ‘aare sade oma ein-msthiovp ee k a Unie Eoteemmme alluinste 2 Bxt-6r42 _ de" 6e42 GET 4-3) GHDE=2) Tamales Trapires |, xo? __(xniKen2) _ xo? Ded” (e42).2e-1) dev ‘Riiearea la putere 17 Ridicarea la putere cu exponent numar negativ Ricicaea a puere ( st (4) = FUNCTIL TTLUL, CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATIL T | Notiunes de functie 7 | Funei definite pe multi finite, ‘exprimate prin diagrame, tabele, formule, grafic © Senotearh: f:4->B. ‘A= dameniul de definite, B= codomeniul funtie Beomplu: f:{-203283)—>R, fla) =x43 ~ Daca fecira element din maljimea Af corespande un element din mulfimea B spunem ci este dfinitlo funeyie pe A cu valor In B. 3] Fan depat | Even PAR, fx) ax + | Shae constuisca gratia fnetieh " bande destoun | f(2s)-92, f(8 ' there de pomee role 1242-10 BG-10); Grafica! func este un segment de deap ce neste j punctle 8 inchs ind deschis fn B. i *Dacd mulinea 4 este un interval de numere i margin lao extrema i nemazgint a celal nem tune gratiul func este o semireapta tn Cs orgia in extrema mga interval 7 unc de pal] xem FRR, fe) ~ ax + | Sase consainch graiculfuefeh (RR, , . =5=3 465); | sacs / Tigi ga Ceinamcnigd V4 Graficul funcitesteo dreapt ce rece prin punctele AGB. 4 ECUATH, INECUATH, SISTEME DE ECUATIL FTL CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATI T) Bouagi derma '» Propozitia cu o variabild de forma ax + b= 0 se numegte ecuafie cu o pecans und i an mere eae ‘© intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru in alt prensa shina ‘« intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de inmulfi/imparyi egalitatea cu un numar ‘iste, Proedel ee lant pentelininre uniter Inf ere ooanosc Exemoi BeesnaViey o3x-xy2 ab-va)-b-42) 3-2 Z| Bova eshivalente = Doak san wn oles daa aoa Tae {Bins pe propsea eau poten ecu ceive pomind doer ath Bxempl Pca Be 4= 0, 4) aunt a ambi mem al eum! mut 287495045: wulfim ecuafia (tofitermeni) cu 3: 2x+1=5)3 ©) aman cao tema eos 24-4 3 | ineeuais de forma ax +b <045,2)s aeRbeR, + Propaifis cao varias de forma ax +> Ose numegle Tneouie cso pecunoscut, unde a ib sunt numer eae «Into ineculeavem yep” dea tes temenidint-un mem altmembra cu ser schibat. Ino ineeutic aver rept” de tamuliinpayinegalitatca cu un sur diferit e oro, Procedeul est utiliza pnt eliminarea ‘umitorlr la nal flava necunoseus. Dado inecuajie se va inmulimpat cu wr mdr negati tun ‘Sens negate schinba Exemplur Sx~21 <8e—6 =95e-Br < 6421 33x <155(3) 31> -$ sre (site) 7 | Sisteme de suai de forma axthy te =0 laxthy te, =0" 44,0. obu nes € ‘Meta reducer + Se alege onecunoscutl eu scopul de afi ,redus je identified coeficienit + Se fis cmm me. al coeficienfilor si se mules ecusile asl Inet 8 se ‘bjindcoeficenfi ecunoscute! numere opuse; + Se adund ecuaile si se obfineo eeutie cu sing necunosout, dupa care se re70lVi; La fl se procedenza gi cu cealaltt necunoseuta, pease festa ee pe-2y=-3 ~ [3e-2, 7 + retya$3 es =-4¢2) TLL, EXEMPLE, EXPLICATI CONTINUTULUL Sisteme de ecusti | Mefoda subi deforma + Se afl dint ecu o necunoscut In fancied cela necanoseuts forcdres 10 | + Se introduce valoareaacesteinecunoseue fn cealath ceuatie sserezoha | bye, <0" | euatss | awe byy #60" | Se afd cealaté necunoseud A bPaency €R 2et some {os Introducer pe 3r-10+4e Probleme ce se rezolva en ajutorl cecuatilor, inecuailr gia sistemelor de cecuati Ei T. Sibiiea datelorcunoscute gi acelornecunoscute din problem 2, Alegerea necunoscute (necunoseutelor) si exprimaree calor date ectmoseute fn funefe de aceasta (acestea). 3, Aletiuirea unei ecuai (sistem de ecu) cu necunoseuts (necunoscutele) aleast (alse), folosind datele probleme: 4, Rezolvatea ecuatici sistemului de cus, 5. Verficarea solu 6. Formulate concluziei probleme. _Exemplul Hecuayie): Un ciltor parcarge un drum in3 zile ast: i prima zi preurge 4 in drum, ous 2ipreurge 3 din rest iar atria wii 40 de ‘km, Aa lungimea total a drumul ‘Rezolvare: Stbilim necunoscuta principal lungimea totala e érumuli,pe fate 0 nota eux; In prima zx pareus: = ; auras de pares 22; dou a pacus 322s 3 3 ISS 6 = 600-5 4 0 9 x= £m ee hag a drum Exempt 2 (inecuatie): Sie gascasc tri numer naturale consecutive & lor sumd este mai mica decdt 16. Rezolvare:Stbilim necunoseut principals ~ num cel mai mie pe car 5 notim eux; Colette doud numere vor fix +1 gix +2 = inecuaja: x+x+1+2-+2 < 6pe car orezolvim: Bu t3<16 3x 13 = x13 sil: (1:23), 233), O49), 45. TTL, CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATIL Prohleme eee rezolva eu ajutorul ecusfilor, inecuailor gia sistemelor de cecuati ‘aemplal& (eet do dou cua Dow ereinane #inawh oi coe “mpreund 80 de le. Dac ereioane gi 4 cr costs impreund 42 de ei, aflagi Dreful unui ereion si unei ed Rezolvare: Stablim necunoseutele probleme: prejul unui ereion =x si preful ‘une c= 49) =76 Se formeaza sstemul de ecu G ae care rezolvam: seedy a2 me 04 198 => x~2 lei (onetl unui cron) [acrarae | 5e+4y = 42}(-9) > Jntroducem valoaea ul xin prima couse: 2-24 9y = 16 = 9y = 16-4.=9 9y = 72 => y = Bel (pretul une! ci ~3e 7h ” GEOMETRIE MASURARE $I MASURI *THTLUL CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATIT Tf Lseime ‘rate de maura angi este mead — me Moki trl ~ = Ldam = 10m + thm= dam = 100m + Mim = 104m =100dan = 1000m + m= Ojidam =(,00hm = 0,001km Sublihi metuli $m =10dm = 100em = 1000mm +d =m =10em = 100% + Lem =0,0im= Orn = 10mm + tmmm =0,001m = 001d = Oem 7 | Rie tate de msi a are exe mera pirat mi Muti mera peat + dam = 1000? = 00000" + in? = 100%? =10000dam! = 10000000" or Submuipi met +m? = 100m? = 100006 ea aiee + len + imi? = 0,00000n" =0,0001¢n? = 0,01em?* ‘Ae uni de masa a vie: tha 100000" + tar=100m'; tha = 100ar >| Votan ‘nates de maura volumpulu este mtr cub Multi metrli cub —m + Ldam’ = 1000n?| : = 1000000" . 10" dan” =10%m? Lm? =10° da = 10h? = 10"! Submalipli metulu ub + tm? =1000en" = 1000000em" = 1000000000" . 10006? = 1000000mm + tm? Unittes de suet volumul— + U=tdn" + tn? =1000dn" = 10001 + M=100e! = 1000md + _dat=10%; th =100. + | agit ‘tte de sur a mist wal unght este meal adil sexagesimal +160 =3600 eras FIGURI $I CORPURI GEOMETRICE, TITLE TEXEMPLE, EXPLICATIT CONTINUTULUL T | Ponctul, dreapa, plana, | » Panctalest figura geometicd ce s aseamlnd cu o una Tail ds un || semiplanul, semidreapta, | creion: segmental de dreapes, | + Panctul au are imensiune; | unghit * Punetele se noteazi cu litere mari de tipar: A, B, Cy At, Aa xo pla este Figura geometricd ce se aseamind cu un fe foarte sbjire perfect fatins; + Dreapa reo singurtdimensiune - hungimea; = Drepele se noteazastfel: AB, BC, .., diy dy [+ Planul ete figura geometric ce se aseamind cu plnzl Tear bie | perfect ntnsa; * Planul ae dou dimensiuni—lungimes gi ljimes; + Planlesenoteaza astel: (ABC) sau a 2 * Semiplanul 0 dreapi inclusé inten plan Spare plana data dou ‘semipline, enn * Semidreapta © Segmental de dreap— este dreapta margin la ambelecapele | 4 2 evar TAB] ot (AB) * Unghiul~ ese figura geomeiried formats de dou semidrepte cu Peet °. ae Poe 2 | Pozipi relative a douk aw im. = ‘Explicatit repens ; 2 et, » 4nd,=(0h, ©) dep pall, dd | 4, gi coplanare; gmt | 0 Ertotes Se [Bor 0D TLL, EXEMPLE, EXPLICATID CONTINUTULUT 3 | Relaja de paalelism in © deals si ble, spate | atuncigi alle Daci drepele aD sant perpendicular pe acelag plan, atunci acest drepte sunt paralele ine cle. aia bla ap | Relajiade perpendiclaniate 5 | Axioma parleelor 7 6 | Unghiuile cu laturile | Beplicait: respective pacalele * Cazul 1 — unghiurile sunt congruente; azul T= unghiurite sunt aoe suplementare 7 | Unghial a dou drepioie Explicail + Dacd avem deeptele agi b (aecoplanare) siete necesar si gasim unghiuldintre le, procedim asthe! spaiu;dropte perpendiculare , ‘+ cautim o dreatparalel cu una dintre | cle gi care are un punct comun cu cealalta cae (deex. bilo; Unghil pe care formeant dreaptaccu Areaptaaeste i unghiul inte deptele ai 6 (Cunghiul de misica | Dreapa perpendicular pe Explicai va plan Deck depcle agi agi dias didjauncig dla As 7 | Teor 0 dea perpen pe un plan este perpendicular pe orice seaptéinclust inplamul dat 9” | Distana dela wn pane a un Explicati ean *distana de la wn punct la un plan este | ‘deal cel mai seur™ de la sce punet La planul dat, * istana de la wn punet a un plan este lungimea segmentulu de dreapta perpendicular pe planul dat; . + PQ distanja cela punctl P a plancl dace PQLE. [Pram ate ner: { PQLa, aca POL bow 10] Teovema calor wei bea es perpendicular Bed Josou , BLS) ABca ey THTLUL TEXEMPLE, EXPLICATID CONTINUTULUL TT | Proieci de puncte, de | Hiplicai segmente de dreapta si | © Proiecia unui punct pe un plan este un punct, Dac8 AA La, este meee i” BZLG proiectia ui A pe planul a. ' Proietia unui segment de dreaptt pe un plan este un segment de reaptd. Dacd AA’ La, BB’ La, A°B" este proiecfia lui AB pe plaul a. © Proiccia unei drepte pe un plan este o dreapts. Duck 4410, BB"La, A°B" este poiestia lui 4B pe plana . TE] Unghiur dine ‘Beenpl apap rept gam plas Deespta AB nu este parael cu panul a. BC Ingles proietii |_| Uinghial dine drespta AB gi planal dat ete whl nul segment ‘BAC de misura Daca BC = 6om si C= Rem, L ay BC_6_3 anni gp = AE 2 03 1] ght dear ung Explea plan corespunzator anpmm bef: aca and=(P) ‘edrali inghid plana edu 14 | Plane perpendicuare anpaa Explicat: Duct: | bop > hLa bia ‘Sau: Dou plane sunt perpendiculare dacs smsura nghil plan al lel sor dou plane est de 90° 15 | Simena Ta de un ar Dunc este mal at A Ta de pct pact in plas sme 0 daca 4.0, B sunt coisa yi 40-05; fats de odeeaptain 9 *— | « Puctal Bete simeticul i Af de dreapta pln zi a dact 4, 0, B sunt coliniare, ABLa . 40=08. 16 | Calcul estan! de a | Exempc7 Fie ABCA BC psn iinghiulars routs un punet lao dreaptt | aplcarie rcpt cu mache baz de 6 cm i nmea de Sem. ‘Sa se ale distanja de la punetul A” Ia dreapta BC Rezolvare: ADLBC; AA \(ABC)=24 DALBC. ao= 83 68 a5 272 AD = AD + Ad? = 11464 Bien. 141 Cale distanje de Ta un pune la un plan fe Beppe Fie PABC o panic innghisard regula rept cu AB = 12 em ‘indlyimea VO= 26 cm. Se cere sa se afle distanfa de la punctul Q la planul (VBC). Rezovare YO 1 (ABC); OA BC; =>VALBC = d[0,(VBC)]= d(O;VA") = OP unde OP 1 VA us ne 3 ve asia = J =6. v0.08 | 26-2. prams = WOOP 123 a Fem. op THLUL CONTINUTULUL EXEMPLE, EXPLICATIE TR] Unghiul dire dous plane “Exempla aplicai: ie VABCD o pirat patulaterarepulat dreaptd cu AB ~ 18cm gi {nilgimea VO= 12 em, Se cere se afle sinusul unghivlui dint planle (ABC) $i (WBC). Rezolvare VO1(ABC); OP LBC; FPL. BC; = aseste unghiul dintre planele (ABC)si(VBC), 18 aa Z ? op - 2-18-95 vp sBiriad pemerowe td eV 3 TRIUNGHIUL THTLUL TEXEMPLE, EXPLICATIT CONTINUTULUT 1] Perimetral yi aria (pa p-BKP-2)s catetd- cate ‘eA unui trunghi dreprunghie A = PS + Avia uni trong chiara) = 223 [2 | Suma masarior | unghiurlo intr-un teiunghi «Suma misuror anpharlor tran angle eal on 1 ‘© Intr-un triunghi dreptunghi, unghiurile ascutite sunt complementare, 3] Unghi exterior wnat ‘elunghi @RNEACB) = ma CABC) + wl CBAC) © m

    S-ar putea să vă placă și