RO Re urea Ecol eo eeal iret RB tt) SNR eee eee isc ise tet ct eee MARIO ESCOBARIntr-o dimineata oarecare din 1943 stat eH anirnt ae pregateste cei SRO UIRe OM UIC Moun EE mT SIT Tt SOS TSu rei uca con tau ol stolen tal se adeveresc atunci cand autoritatile comandate de SS, ii iau in custodie UWE SMes sim lees Neri are etry Bry elotairentemiton Cr ites) Samsun tive tet pe lista politiei, ea refuza sa isi Paraseasca SD pecetluindu-si astfel soarta, © lunga calatorie, Helene si fa DESMA trey eat te eet eT ASL aeons tt] Be test| tet cei din lagar descopera ca rs nu doar nemtoaica dar I peta) mod Loafer Pt ular Techs MLO UB Era tani ter cote os de doctorul NO Caro oe MALU ace aver f Ps (olor oat Ce peaked at | sanctuar scat copiii de la oordona athe NT yaa] Ete tay SS Ur eat ant a eae ew beer] ui loc:t an Tactiune de Secunda deasy- pra capetclor multimii care trecea, dar m-a oprit 9 ipvteu jn coaste. M-am intors si am vazut un, soldat $s sama indeparteze cu bastonul, so ane ful meu a Putut vedea ce seintimpla, S-a furisat de-a lungul deschizaty ri vagonului, unde imi tineam bratul liber intins Spre el. Ne-am privit in | ochi cand a doua lovitura aproape ca m-a arun : . Am reusit s4 prind mana lui Johan vagon. mi-am controlat impulsul de a vomita cand mi- al vagonului a ajuns la mine. Era ran acolo. Am. cat inapoi in n, iar el m-a ‘un loc pentru copii, ca si stea pe finul care i mucegai. Eu si Johann am stat in picioare. ‘de oameni inghesuiti in vagon, puyini imainte si a inceput si inainteze incet, : hilibrat, dar multimea de corpuri din ‘nu ne-a lasat sa cadem, Calatoria inParte a fost bratele tiner ei lui mame 7 au implorat-o 8a puna108 MARIO ESCOBAR fractiune de secunda. Copiii au fugit la baracd impreuna cy ceilalti, dar eu am ramas langa prietena mea. Gardienii nu m-au atins; aveam aura protectoare a dr. Mengele. ~ Lasati-o in pace! Nepotul ei tocmai a murit gi ea nici micar nw-l poate tine in brate! am strigat eu, cu lacrimile curgind. - Taci din gura, curvol a strigat Maria Mandel la mine. Kapos au incercat si o ridice pe Anna gi sd 0 indeparteze, dar ea i-a impins gi a sdrit ca sa-si imbratiseze nepotul, Imediat, luminile gardului au palpait din cauza socului eles: tric, Anna a tresarit si s-a strambat, apoi a cazut la pamant, tinandu-se de corpul baiatului. ~ Anna! am fipat eu, incercnd sa ajung la ea, dar kapos m-au tinut pe loc. i cut acolo intr-o jmbratisare eter- na, unite pentru totdeauna in victoria jubirii asupra reali : tii infernale din Auschwitz. In sfarsit, erau liberi. Nimeni si nimic nu ii mai putea tine acolo. Kapos m-au tarat prin no- roiul drumului principal si, pentru scurt timp, mi-am dorit le — sa inchid ochii si sa Cele dowd cadavre au 2a s& impartagesc soarta prietenei mel coseettas fiu liberd pentru totdeauna de chinurile si dezamagirile vie- tiis si tai firele invizibile care ma legau de aceasta ume. Poate ci ar fi fost mai bine si ma arunc pe gard gi sd imi las sufle- tul si zboare liber de tirania trupului, ridicandu-se deasupra cerului polonez spre un loc mai bun in care oamenil nu se mai raneau unii pe alti. Fard Anna, eram singura din nou. Vocea ei dulce, ochii ei mici care inotau intr-o mare de riduri, zmbetul ei de 24nd buna care fi infrumuseta batranetea: nimic din toate astea nu mai exista. Din tarana suntem facuti si in tarana ne intoar- cem. Moartea parea ca un dar din rai, dar stiam ca incd nu .Cantec de leagiin dela Auschwitz 109 meu. Bram 0 corabie veche in mijlocul furtunii si al l a ancorau de viata. Trebuia si continui sa lupt coil me gi ma agit de speranta, si infrunt fiecare zi si si a oe ru sfargitul cosmarului. 103NOUA TUNIE 1943 AUSCHWITZ Nu am mai vazut niciodata Craciunul venind in iunie. Pe la zece dimineata, dr. Mengele a aparut in masina lui milj- tara decapotabila urmata de patru camioane. Pentru prima data, prezenta lor nu insemna o selectie sau un transfer. In schimb, erau pline de rechizite, leagane, jucarii, scaune, pa- turi gi alte lucruri pentru cresa si scoala. Toti s-au agitat. Copiii pe jumatate dezbracati au fugit dupa camioane, mulfi dintre copii germani cantand un cantec bine cunoscut din scoala de parca ar fi alergat sa-si cunoasca profesorii. Entu- ziasmul s-a raspandit in familii care, pana atunci, avusesera parte doar de greutati, foame si moarte in lagar. Dr. Mengele a parcat in fata baracii 27, cu un zambet larg. S-a ridicat in picioare si a stat cateva secunde ca sa imi stu- dieze echipa care astepta la baza scarilor gi ca s4 se uite la cei aproximativ o sutd de oameni ciudafi, mai ales la copii, care as- teptau rabdatori ca proviziile sa fie descarcate. A iesit cu non- salanfa din masina si a inceput sd caute ceva in buzunareleCantec de leagdn dela Auschwitz 111 Ini. Apoi a inmanat cate o bomboani fiecarui copil, in timp cezambea si le ciufulea parul. Cand a ajuns aproape in fata mea, a suflat intr-un mic fluier si vreo douazeci de prizonieri au inceput si descarce tot felul de articole din camioane si sa le duca in prima cla- dire. Am recunoscut unele lucruri si le-am spus sa le duca in urmatoarea cladire. ~ Frau Hannemann, sper ca sunteti fericité. Am reusit sa achizitionez tot ce ati cerut si mai mult. Va fi cea mai buna gradinita din regiune, a spus ofiterul SS cu o expresie copi- lareasca pe care nu am mai observat-o la el pana atunci. ~ Multumesc foarte mult, Herr Doktor. E adevarat ca acest Copii aveau nevoie de speranta si dumneavoastri le-ati daruit-o, am spus eu fara si-mi lungesc raspunsul. Nu €ra niciodata o idee buna s& vorbesti mult cu un ofiter SS in prezenta altor germani. Irma Grese si Maria Manddl, gardiencele rele, il flancau pe dr. Mengele. Privirile lor incruntate erau un contrast iz- bitor cu expresia amabila a lui Mengele. Scenele din noaptea trecuta, cand au inceput si-i bata pe toti prizonierii care au alergat sa-l ajute pe bietul copil electrocutat in gard, erau inca imprimate in mintea mea. Probabil ele au fost picdtura care au umplut paharul si au facut-o pe Anna sa hotarasca Sa Isi puna capat vietii, Femeile alea nu aveau suflete? Nu am putut intelege cum de nici nu puteau zambi cind vedeau bucuria copiilor. Grese m-a privit in ochi. In privirea ei era o ura fara mar- Bini, de parca era scdrbita de tot ce facea doctorul pentru noi. Apoi a inceput sa alunge oamenii si, in scurt timp, a plecat cu Mandel. Nazistii nu voiau ca grupuri mari de oameni si se adune impreuni. Totusi, le-au permis copiilor s4 ramana prin apropiere.112. MARIO ESCOBAR Un grup de prizonieri a inceput si asambleze leaganul ¢j locul cu nisip pentru copiii mai mici. Alt grup a inceput 54 intinda firele pentru electricitate. Nu am fi avut apa curenta, dar Mengele a procurat doua cisterne mari care ne-ar figju- tat si avem apa de baut in fiecare zi. Era un lux neprefuit intr-un lagar cu apa infectata si neigienica. in timp ce prizonierii au continuat sA lucreze, eu gi echi- pa mea am inceput si pictim peretii in culori vii si sa intin- dem covoarele decorate cu animale. Voiam sa facem marea deschidere a cresei si a scolii chiar in urmatoarea zi, Am luat cateva vopsele de diferite culori si o pensula si m-am apucat sd lucrez la un indicator din fata baracii. Doctorul inca et in fata cladirii, supraveghind munca barbatilor care, shri Pe sub uniformele lor dungate, incercau s& nu arate niciun semn de slabiciune sau oboseala. Am pictat fiecare litera cu alta culoare in timp c€ Mengele continua si priveasca tacut. Nu obignuia sa petreaca afatde mult timp in afara spitalului sau a laboratorului pe care la improvizat in sauna. Pot doar presupune ca voia sa se bucu- re de acest moment. Din spatele meu, m-a intrebat: ~ Credeti ca totul va fi gata pana maine? : Nu m-am deranjat sa ma intorc pentru un raspuns ime- diat. Num-am gribit si termin g-ul. Apoi, inca tinand cuta cu vopsea intr-o mani si pensula in cealalta, am raspuns: ~ Asta ¢ speranta mea. Vreau ca locul acesta s4 fie folosit cat mai repede de copii. Am continuat cu litera a. - Excelent! a exclamat el. Maine vine o comisie de la Berlin si vreau sa le arat ce facem aici. Chiar daci am presupus ca scoala copiilor facea parte din maginaria de propaganda nazista, mi s-a parut prea devreme 8A o prezinte lumii. Intr-una dintre ultimele dati cand am