Sumerienii, sau 

mesopotamienii, sunt un popor dintre cele mai vechi ale omenirii. Ei erau așezați
geografic între fluviile Tigru și Eufrat (în prezent Irak). Primii mesopotamieni care au trăit au fost
sumerienii. Ei au inventat scrierea cuneiformă, construiau zigurate, au construit primele orașe
civilizate, printre care: Ur, Uruk, Kiș, Babilon, Ninive și Assur, au făcut primele încercări de irigații
sistematizate în agricultură, au inițiat primele schimburi comerciale cu alte popoare, au făcut
descoperiri în astrologie și astronomie. Fiecare oraș-stat își avea propriul rege, dar nu a luat
niciodată în stăpânire întregul Sumer. Familiile regale erau foarte bogate și purtau haine de cea mai
bună calitate.

Venind dintr-o țară pe care nu o cunoaștem cu exactitate, dar care putea să fie Valea Indului, după
opiniile multor sumerologi, «capetele negre», cum își spuneau sumerienii, s-au stabilit în mileniul al
IV -lea sau la începutul mileniului al III -lea în partea sudică a văilor celor 2 fluvii Tigru și Eufrat. Prin
aluviunile pe care le revărsau periodic pe malurile lor sau le duceau până în Deltă, fluviile au creat
solul Mesopotamiei, adică o suprafață de 1.000 de kilometri lungime, zonă agricolă vecină
cu Armenia la nord, la vest cu Siria și pustiul ei, la est cu lanțul munților Zagros, pe când la sud cele
2 fluvii curgeau în apele Golfului Persic (care în vechime pătrunde cu mult mai profund, cu
aproximativ 250 de kilometri, în continentul asiatic). Dar înainte să se revarse în mare, Tigrul și
Eufratul formau în antichitate o altă deltă vastă, mlăștinoasă, cu mii de canale și insulițe, cu roiuri de
păsări acvatice, cu stufăriș și păpuriși de nepătruns, unde și-a găsit poate refugiul un popor venit de
pe mare, urmărit de dușmani, în căutarea unor locuri în care în care să-și procure hrană și să
trăiască la adăpost ocrotit de apă și de canale acoperite cu papură și trestie.
De fapt, Țara celor 2 fluvii sau Mesopotamia, marea câmpie aluviolană care se întinde din locul unde
s-a ridicat acum Bagdadul, până la Golful Persic, a fost împărțită din punct de vedere etnic în 2
jumătăți net distincte. Granițele a două dintre aceste țări, Sumerul & Akkadul, au variat mult în
decursul secolelor, urmând victoriile sau înfrângerile ținuturilor ăstora 2 unul asupra altuia, dar, în
genere, în mileniul al III -lea s-a putut să se facă o deosebire clară între nordul Mesopotamiei,
înlocuit de semiții akkadieni, și sudul ei, ocupat de sumerieni.

Regii sumerieni dupa „Listele regale”[modificare | modificare sursă]

A. Regii care au domnit înainte de Potop: 1)Alulim, rege în Eridu, 28.800 de ani; 2)Alalgar, rege în
Eridu, 36.000 de ani; 3)Enmenluana, rege în Badtabir, 43.000 de ani; 4)Enmengalanna, rege în
Badtabir, 28.000 de ani; 5)Dumuzi păstorul, rege în Badtabir, 36.000 de ani; 6)Ensipazianna, rege în
Larak, 28.800 de ani; 7)Enmeduranna, rege în Sippar, 21.000 de ani; 8)Ubartutu, rege în
Shuruppak, 18.600 de ani; (În total 8 regi, 5 orașe, 241.200 ani. "Apoi a venit Potopul, iar după
Potop au venit la domnie regii popoarelor din munți").

B. Regii care au domnit după Potop: Prima dinastie din Kish: 1)Gaur, 1200 de ani; 2)Gulla-Nidaba-
annapad, 960 de ani; 3)Palakinatim, 900 de ani; 4)Nangișlișma, -; 5)Bahina, -; 6)Buanum, -;
7)Kalibum, 360 de ani; 8)Galumum, 840 de ani; 9)Zukakip, 900 de ani; 10)Atab, 600 de ani;
11)Mașda, 840 de ani; 12)Arpurim, 720 de ani; 13)Etana păstorul, 1.500 de ani; 14)Balich, 400 de
ani; 15)Enmenunna, 660 de ani; 16)Melamkiș, 900 de ani; 17)Barșalnunna, 200 de ani;
18)Meszamuk, 140 de ani; 19)Tizkar, 306 ani; 20)Ilku, 900 de ani; 21)Itasadum, 1200 de ani;
22)Enmenbaragesi, 900 de ani; 23)Agga, 625 de ani. (În total 23 de regi, 24.510 ani)
Prima dinastie din Uruk: 1)Meskiagașer "fiul Soarelui", 325 de ani; 2)Enmerkar, 420 de ani;
3)Lugalbanda păstorul, 1200 de ani; 4)Dumuzi păstorul, 100 de ani; 5)Ghilgameș, 126 de ani;
6)Urnungal, 30 de ani; 7)Udulkalamma, 15 ani; 8)Labașer, 9 ani; 9)Enunnadaranna, 8 ani;
10)Meșede, 36 de ani; 11)Melamanna, 6 ani; 12)Lugalkidul, 36 de ani; (În total 12 regi, 2.310 ani)
Prima dinastie din Ur: 1)Mesannipadda (Aannipadda), 80 de ani; 2)Meskiagnunna, 36 de ani;
3)Elulu, 25 de ani; 4)Balulu, 36 de ani; (În total 4 regi, 177 de ani)
Dinastia din Avan:(împreună) 3 regi, 356 de ani.
A doua dinastie din Kish: 1)[?], 201 ani; 2)Dadasig, 1.513 ani; 3)Mamagal, 360 de ani; 4)Kalbum,
132 de ani; 5)Tuge, 360 de ani; 6)Menumma, 180 de ani; 7)Lugalmu, 420 de ani; 8)Ibiera, 29 de ani;
(În total 8 regi, 3.195 de ani)
Dinastia din Hamad: 1)Hadaniș, 360 de ani;
A doua dinastie din Uruk: în total 3 regi, 187 de ani.
A doua dinastie din Ur: 1)Lugalkiniședudu, 2)Lugalkisali, 3)[?]-gi 4)Kakug, (În total 4 regi, 116 ani)
Dinastia din Adab: 1)Lugalanemunndu, 90 de ani;
Dinastia din Mari: 1)Ilșu, 30 de ani; 2)[?]-zi, [?] ani; 3)[?]-lugal, 30 de ani; 4)[?], 20 de ani; 5)[?]-
bimușmaș, 30 de ani; 6)[?], 9 ani; (În total 6 regi, 136 de ani)
A treia dinastie din Kish: 1)Kubaba cîrciumăreasa, 100 de ani.

Cronologie[modificare | modificare sursă]
aprox. 4500 i.Hr. - sumerienii se stabilesc in sudul Mesopotamiei; dezvoltarea scrieii cuneiforme.
aprox. 2800-2400 i.Hr. - "Perioada dinastica timpurie" și orașe-stat centralizate. aprox. 2700-2600
i.Hr. - domnia legendarului rege Ghilgameș la Uruk. aprox. 2494-2342 i.Hr. - regele Eannatum
intemeiaza prima dinastie din Lagaș, cucerind orașele-stat sumeriene. aprox. 2350 i.Hr. - lupta
pentru suprematie intre rege și preotime in Lagaș aprox. 2334-2279 i.Hr. - regele Sargon I
(Șarukkin) iși consolideaza Imperiul akkadian. aprox. 2240 i.Hr. - tratat intre akkadieni și elamiti in
Persia, prin care sunt impartite zonele de interes. aprox. 2150-2050 i.Hr. - suprematia gutilor iranieni
in Mesopotamia. aprox. 2112-2004 i.Hr. - regii celei de-a 3-a dinastii din Ur domină orșele-stat
sumeriene. aprox. 2000 i.Hr. - elamiții iranieni distrug orașul Ur. aprox. 1100 i.Hr. - dominația
elamiților în sudul Mesopotamiei. aprox. 1125-1104 i.Hr. - Nabucodonosor I din a 2-a dinastie din
Isin îi cucerește pe elamiți și domnește în Babilon.
Numele de „sumerian” este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de S și succesorii
acestora: akkadienii semitici. Sumerienii purtau numele de sag-giga, literal însemnând (poporul cu
fața neagră) Cuvântul akkadian „Shumer” indica zona numită de ei Sumerul de S. Cuvântul ebraic
era șinar, egiptenii numeau acest teritoriu sngr iar hitiții sanhar(a). Aceste denumiri pot fi posibile
variante ale cuvântului Sumer sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune că sumerienii erau
„străini cu fața neagră” Cunoscută ca „leagănul civilizației” Mesopotamia a servit ca loc de apariție
pentru unele dintre cele mai timpurii așezări umane. O consecință importantă a dezvoltării acestora
a fost faptul că civilizația sumeriană ivită în zona pe la 3500 î.Hr. a construit un sistem de canale și
primele orașe-cetăți ale omenirii. Numită astăzi de către specialiști și regat Sumerul – mai curând
civilizația sumeriană, organizată într-o serie de orașe-state prospere s-a format în jurul regiunii unde
Tigrul și Eufratul curg relativ paralel către Golful Persic. Această zona este locul nașterii primei
civilizații cunoscute a omenirii. Mai târziu, civilizația sumeriană a fost absorbită de către cea
babiloniană, de limbă semită.’
Locul de baștină al sumerienilor nu se cunoaște cu exactitate.... Prima etapă a acestei civilizații a
fost opera sumeriană. Creatori a celei mai mari civilizații regionale și a celei dintâi etape istorice:
sumerienii au apărut în sudul Mesopotamiei pe la începutul mileniului al IV-lea î.e.n. venind posibil
din zona stepelor siberiene.) În orice caz nu erau autohtoni. Erau o populație indo-europeană
vorbind o limbă aglutinantă asemănătoare limbii turce vechi. Practicau agricultura și creșteau suine,
oine și bovine (oaia, vaca, porcul). Cunoșteau țesutul și olăritul, făceau vase de lut colorate și
ornamentate cu figuri umane de animale și păsări. În curând vor ajunge să cunoască metoda topirii
metalelor. Puneau în mormânt alături de cel decedat unelte, obiecte de valoare ceea ce denotă
credința lor într-o viața după moarte. Sumerienii puteau fi astfel întâlniți în zona Mesopotamiei (țara
dintre cele două râuri: Tigru și Eufrat), pe teritoriul Irak-ului de azi.

Ziguratele[modificare | modificare sursă]
Sumerienii construiau un templu în centrul fiecarui oraș-stat. În jurul anului 2000 î.Hr., templele
aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate, cum era acesta din Ur. Regele, care era
și mare preot, oficia ceremonii religioase și efectua sacrificii în templul situat în vârful turnului.
Zigguratul era împărțit în șapte etaje, deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte
zile.
Sumerienii au fost unul dintre popoarele are au trăit în Mesopotamia.

Caracteristici fundamentale[modificare | modificare sursă]

Sumerienii erau un popor non-semitic fiind astfel un popor migrator. Arheologii ne explică faptul că
această cultură sumeriană este continuitatea celei dintâi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700
î.e.n.). Poporul sumerian s-a așezat pe teritoriul acesta și au început să locuiască în zonele fertile
irigate de râurile Tigru și Eufrat. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre N
spre S după care au început să construiască orașe-state. Sumerienii erau de asemenea pescari
care locuiau dea-lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre.
Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din N creând astfel o limbă sumeriană
și o civilizație.’

Invenții[modificare | modificare sursă]
Sumerienilor li se atribuie descoperirea rotii olarului (mai tarziu roata carului) si tehnologia prelucrarii
metalelor. In necropola regală de la Ur au fost descoperite multe obiecte din aur si lapislazuli ( o
piatră pretioasă de culoare albastră intens),dintr-un aliaj de aur si argint (electrum) sau din os si
lapislazuli. Ar fi suficient, poate, să mentionăm, intr-o ordine aleatorie, că în Sumerul antic erau
inventate: scrierea, roata, matematica, astronomia, calendarele, sistemele de irigatii, armura, carul
de lupta, săbiile, harnasamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olarului, harponul, dalta,
inelele, seile sau acul. Prima pila electrica,a apartinut tot sumerienilor.Ea era compusa dintr-un vas
ceramic in care era imersat un tub de cupru fixat cu ajutorul unui dop din lemn.Prin central dopului
era trecut un cui de fier. Atit cuiul de fier cit si cilindrul de cupru erau imersate in sucul de lamaie sau
de portocala,aflat in interiorul vasului ceramic,si formal poli pilei.Intregul ansamblu era asigurat cu
bitum.Aceasta antica baterie electrica este cunoscuta sub numele de butelia din Bagdad. Tot din
Sumer ne-au parvenit si primele date despre o religie politeista. Astfel, până în momentul în care
descoperirile arheologice vor arata că au existat si alte civilizatii mai vechi de șase milenii, trebuie să
acordăm credit cercetătorilor si să îi considerăm pe sumerieni drept intemeietorii primei civilizatii pe
Terra.

Modul de viață[modificare | modificare sursă]

Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. Casele erau mici și în interior existau doar
rogojini. Hrana era simplă, iar berea era obținută din orz. Cultivau cereale, legume și fructe, creșteau
animalele (capre, oi, vite). Printr-o munca tenace, sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un
sistem ingenios de canale de irigații. În cultivare foloseau plugul tras de boi, seceri de argilă, piatră,
aramă sau bronz.
Stindardul Urului, cca. 2600 î.e.n.

Sumerienii făceau comerț în piețe uriașe. În jurul anului 3300 î.Hr., sumerienii foloseau niște discuri
de lut pentru a cumpăra diferite bunuri. Aceste îndeletniciri au făcut ca populația să crească. Astfel
au apărut numeroase orașe-stat (Ur, Uruk, Lagaș, Nippur, Umma). Sumerienii bogați nu erau nevoiți
să muncească toată ziua, ci se relaxau ascultând muzică sau jucându-se.
Caracteristicile care descriu modul de viață a unei civilizații sunt: viața de zi cu zi, ocupația, politica,
conflicte, asemănări și deosebiri între clasele sociale sau politice, omul simplu și viața religioasă.

Cultura[modificare | modificare sursă]
Sumerul și Egiptul Civilizația Egiptului antic lasă impresia unei lumi închise. Egiptul este înconjurat
din toate părțile de frontiere naturale: deșert, mare și în sud de munți dar influența sumeriană în
perioada acestor începuturi este recunoscută azi de egiptologi: construcțiile din cărămidă, forma
corpului navelor, folosirea sigiliilor cilindrice, temele artistice preluate de către egipteni de la
sumerieni. Arheologii împreună cu egiptologii și istoricii recunosc faptul că această influență a fost
de scurtă durată și că a avut doar un rol stimulent, de catalizator. Influențele suferite nu au devenit
imitații. Temele artistice sumeriene - cum observa istoricul A. Toynbee „au dispărut curând”. Piatra a
înlocuit cărămida, scrierea a evoluat pe un drum propriu. În căile comerciale pe care le-au deschis și
au continuat să le parcurgă , ei și urmașii lor , sumerienii s-au arătat mult mai îndrăzneți în special
ca navigatori decât egiptenii sau alte popoare. Putem astfel continua ideea lui Toynbee și spunem
că pe plan economic sumerienii s-au dovedit superiori, în schimb egiptenii i-au întrecut pe plan
politic realizând aproape chiar de la începutul istoriei lor unificarea economică și administrativă,
politică și culturală a țării lor.’

Eridu și Nippur[modificare | modificare sursă]

Influența culturii sumeriene pornește din cele două mari centre cultural-religioase: Eridu în Sud și
Nippur în Nord. Multe din lucruri și caracteristici ale popoarelor akkadiene și sumeriene le aflăm din
scrierile cuneiforme pe care le găsim întipărite pe tăblițele de ceramică, piatră, stânci, ziduri. „Multe
din aceste resurse vin de la biblioteca sumeriană din Nippur și altele de la biblioteca construită de
Regele Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 î.Hr.”. Nippur se pare că era centrul religios și cultural al
civilizației sumeriene dar nici Eridu nu era mult inferior. Știm că fiecare oraș-stat avea propriul lui zeu
care era principalul idol al orașului. Astfel Eridu l-a avut pe EA, zeul apei, iar ENLIL a fost zeul
furtunii în Nippur. Zeul „EA” era principalul responsabil de binecuvântări, zeul apelor curate terestre
și de sub pământ. EA era prietenul oamenilor învățându-i pe oameni știința, arta și scrisul. Oamenii
din Eridu aveau astfel de la zeul EA un set de reguli care trebuia respectat de întregul oraș. Eridu
era un oraș-port care, făcând comerț cu alte popoare, a avut astfel posibilitatea de a le cunoaște mai
bine. Acest oraș prezintă un aspect foarte interesant: cosmologia susținută de cetățenii săi afirma că
pământul a ieșit de sub apele cele mari formând uscatul de azi.` Orașul Nippur nu și-a impus
niciodată hegemonia politică, ci a dominat celelalte orașe pe plan spiritual. O perspectivă interesantă
asupra acestei cetăți ne este oferită de inscripțiile regilor Lugal-Zage-Si și Lugal-kigub-nidudu, din
care reiese că încă din timpuri foarte vechi, înainte de venirea sumerienilor aici, acest oraș era
religios, în el fiind venerați diferiți zei, cum ar fi zeul soarelui și al apei.
Religia[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Mitologie sumeriană.

Cu 3000 de ani înaintea creștinismului și a civilizației creștine triburile sumeriene au existat ca popor
în partea de sud a văii Eufratului. După sumerieni au urmat babilonienii care au trăit în jurul râului
Eufrat. Apa era vitală și totodată necesară unei bune guvernări și organizații. Economic vorbind,
sumerienii au creat orașe mici (state), fiecare având propria sa formă de guvernământ, conduse de
câte un prinț sau rege care stătea în fruntea societății. Alături de rege stătea și marele-preot. Religia
acestor triburi era politeistă cu o mare influență animistă. Arheologii au explicat că toată societatea
era construită pe o cultură și religie animistă. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau
organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Profesorul Jastrow spunea că zeii erau personificarea
soarelui și a lunii, putere manifestată în vegetație, apă și furtună. Larsa și Sippar au avut ca zeu pe
Șamaș (zeul-soare), Ur si Harran s-au închinat lui Sin (zeul-lunii), Uruk și Ishtar (zeiței-mamă), pe
când Eridu a avut-o pe EA, zeița apei și Enhil a fost zeul furtunii în Nippur. Profesorul Robert Rogers
a alcătuit astfel o listă cu 60 de nume de zeități. El spunea că mulți din acești zei erau aceiași, dar
aveau nume diferite. Eliminând astfel unele nume obținem un număr mic de zei (zeul soarelui, al
lunii, a apei și al furtunii). Timp de 1000 de ani sumerienii au deținut zona dintre râuri (Meso-
potamia) dar în jurul anului 2340 o armată puternică, cea a lui Sargon din Akkad a intrat pe teritoriul
acesta cucerindu-l și unind aceste orașe-state. În jurul anului 2060 a avut loc o perioadă de stagnare
a societății și a politicii interioare. Într-un final putem spune că sumerienii aveau peste 60 de zeități.
Anu era zeul cerului și era considerat zeul-zeilor. Enlil – zeul aerului- el era ajutorul regilor și un
mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea – zeul apelor, Shamash – zeul soarelui. Ninhursag –
zeița-mama, Inanna – zeița fertilității și a dragostei. Rugăciunile erau deseori însoțite de sacrificii
animale. Oamenii aduceau ca jertfă uneori vegetale, legume, parfumuri, îmbrăcăminte… Zeița
fertilității era foarte respectată deoarece ea era cea care aducea fertilitatea în țară. Oamenii
mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține
echilibrul în societate între bătrâni, tineri și copii. Astfel, fiecare bărbat femeie, tânăr și copil trebuia
să-și venereze zeul cum putea el mai bine. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. Temple
închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. Fiecare oraș avea un templu cu un mare
preot în frunte și o zeitate supremă. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul
principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. Unele dintre aceste orașe au adoptat mai târziu
așa numitul „cult al regelui”
[ascunde]

v • d • m

Mitologie sumeriană

Abu • Anu • Apsu • Anșar • Enki • Enlil • Isinu • Nammu • Antu • Ninki • Zu • Ninhursag • Ereshkigal • Husbishag • Iștar • Kingu • Nanna (Sin) • Ne
Ninlil • Tiamat • Utu • Nusku • Utukku • Shamash • Dumuzi • Ghilgameș • Geshtinasnna • Gugalanna • Huwawa • Enkidu • Inanna

Orașe-State[modificare | modificare sursă]
Sumerienii au început să construiască orașe precum Ur, Eridu, Uruk, Larsa și Nippur . Orașul și
teritoriul din jur formau un oraș-stat. În partea de N erau akkadienii care apar puțin mai târziu. Semiții
ne sunt relatați că erau așezați în deșertul Arabiei și Canaaniții la fel și Amoriții în jurul Mării
Mediteraneene. Orașele importante (12 la număr) au fost înconjurate de ziduri înalte și groase în
care domnea câte un rege împreună cu marele preot. Orașul avea propriul lui sistem de irigare și
cuprindea și teritoriile din afara orașului, zonele agricole, piscicole. Rolul orașului era unul agricol,
industrial, și era de asemenea o putere politică având o armată proprie. În perioada pro-sumeriană
în Uruk a apărut prima formă de arhitectură monumentală. Ei au construit temple și alte construcții
anexe. Ziguratul era o clădire mare cu un turn gigantic în trepte. În cea de-a III-a perioadă Djemet-
Nasr sumerienii se organizează în orașele-cetăți. Orașe independente cu o structură economică
complexă. Acum are loc inventarea carului cu 2 roți ceea ce înseamnă o nouă etapă în domeniul
mijloacelor de transport. Palatul din această vreme avea 100 de m lungime și 50 m lățime având
numeroase încăperi. Apare cultul unei zeițe mame, probabil zeița fertilității. Dintre cele mai
importante orașe sumeriene amintim două orașe puternice: Ur și Uruk (azi Mougheir respectiv
Warka) orașe-state care controlau toată țara. Eridu și Nippur erau orașe religioase. Umma și Lagaș
au fost orașe state care s-au impus din punct de vedere militar.

Regi[modificare | modificare sursă]
Urukagina din Lagas (2378-2371 î.Hr.) pare să fi fost unul dintre cei mai interesanți regi din istoria
Sumerului. El a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli și legi
administrativ-politice. In următorii 25 de ani va străluci Lugal-Zagessi din Umma,care va supune
toate cetățile-state sumeriene, mutându-și capitala la Uruk. Statul sau va fi preluat de Sargon din
Akkad. Amintim și un rege al orașului Ur (in perioada 'renașterii' sumeriene): Ur-Nammu, care a dat
legi privitoare la organizare și administrare, ridicând astfel standardul vieții orașului Ur. Deseori
bătăliile care se dădeau între aceste orașe erau de ordin politic, economic și religios. Aceste certuri
dintre orașe duceau la un sincretism politic și totodată religios. Prin anii 1958-1916 î.Hr. Hammurabi
a unit aceste ținuturi și a înființat Imperiul Babilonian printr-o sinteză sumero-akkadiană. De acum
înainte sunt cunoscuți ca un singur popor ,cu o singură limbă formând o singură civilizație.
Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli, ceea ce îl caracterizează ca un
împărat înțelept și un bun conducător militaro-politic. Urukagina din Lagas a domnit intre anii 2378-
2371 î.Hr.

Influențe sumeriene[modificare | modificare sursă]

Către secolul XXIII î.Hr. puterea Sumerului dădea semne vizibile de declin și nu se mai putea apăra
de invaziile străine, astfel că regele semit Sargon I (cca. 2335-2279 î.Hr.), supranumit cel Mare,
cucerește întreaga țara, iar din noua capitală, Agade, face cel mai puternic și mai bogat oraș al lumii.
Populația, amestecată din nou cu invadatorii va lua numele de akkadieni, limba akkadiana, semita, o
va înlocui pe cea sumeriană, iar țara se va numi Sumer-Akkad. „Capitala imperiului pe care l-a
ridicat Sargon (2371-2316) a fost probabil orașul Bagdad care era numit de AGADE. Gen10:10)”
După akkadieni Hammurabi regele semit a desăvârșit lucrarea de unificare a orașelor-state și a pus
capitala la Babilon. „Timp de 1000 de ani Babilonul a dominat situația în lumea dintre cele două râuri
și chiar mai mult și mai departe.„ Influența sumeriană asupra altor popoare: Non-Semitic Semiții
Cum am amintit mai sus influența sumeriană asupra Egiptului poate fi întâlnită in construcțiile din
cărămidă, forma corpului navelor, folosirea sigiliilor cilindrice, temele artistice preluate de egipteni de
la sumerieni. Sumerienii au inventat roata inițial sub forma de căruță cu două roți. Scrierea
cuneiformă este prima scriere datată în istorie (depasita ca vechime doar de placutele de la Tartaria
jud. Alba). Sumerienii au fost primii astronomi care au creat o primă hartă a stelelor și a
constelațiilor. Multe din aceste lucrări sumeriene vor fi întâlnite apoi în astronomia Greciei antice.
Primele 5 planete care se văd cu ochiul liber poartă nume sumeriene. Au dezvoltat aritmetica
folosind numere diferite făcând calcule în baza 10 și 6. Au inventat formațiile militare și au creat așa
numitele infanterii, cavalerii și divizia de arcași. Într-un final putem spune că sumerienii sunt
”leagănul civilizației” Mesopotamiene prin influența lor în toate domeniile vieții.