Cercetare practica violenta domestica

1. JUSTIFICAREA TEMEI

Tema: Violenta domestica – fenomen social.

Am ales sa vorbesc despre violenta domestica pentru ca este o problema sociala ce afecteaza
viata cotidiana a societatii noastre, care ne ameninta direct sau indirect siguranta de fiecare zi, în mod
dureros. Violenta intrafamiliala a cunoscut o amploare semnificativa dupa 1990, urmare a saraciei, a
nivelului de trai scazut si a perioadei de tranzitie. Aceste elemente reprezinta factorii externi ai violentei
conjugale.

Violenta domestica a fost considerata multa vreme un fenomen normal si ascuns în societatea
traditionala, pentru ca barbatii aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei.
Constientizarea acestei probleme sociale este în patru decenii, principalul motiv fiind perceput ,,tabu” de
comunitate nefiind admisa nici o interventie din afara în cadrul familiei. Acest fenomen este deseori
alimentat de miturile superioritatii masculine si legitimate astfel din punct de vedere cultural. Tiparul
barbatului care-si dovedeste masculinitatea prin acte violente asupra celor din mediul lui apropiat este
prezent în mare masura în societatea româneasca.

1. UNIVERSUL CERCETĂRII

Populatia tinta a cercetarii în domeniul violentei domestice este reprezentata de femeile ce au

fost victime ale violentei în familie.

3. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Prin aceasta cercetare mi-am propus sa studiez:

A: Cauzele care stau la baza violentei dintre soti si care au determinat cresterea semnificativa
a cazurilor si consecintelor violentei în familie.

B: În ce masura cauzele enuntate pe parcursul lucrarii au un rol important în aparitia

fenomenului de violenta domestica.

4. DOCUMENTAREA

Pentru documentare am discutat cu femei victime ale violentei conjugale dintr-un adapost
destinat victimelor violentei domestice din Bucuresti.

5. DEFINIREA CONCEPTELOR

Violenta: ,,utilizarea fortei si a constrângerii de catre un individ, grup sau clasa sociala în
scopul impunerii vointei lor asupra altora” (Zamfir, Vlasceanu, ,,Dictionar de sociologie”, Ed. Babel,
Bucuresti, 1998).

Violenta domestica: ,,ansamblu conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea
partenerului… orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata împotriva unui membru al caminului
familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial” (Radulescu, S.M., ,,Sociologia
Violentei (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001).

Educatie: ,,ansamblu de masuri aplicate în mod sistematic în vederea formarii si dezvoltarii

însusirilor intelectuale, morale si fizice ale oamenilor” (schiopu,Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie”,
Ed. Babel, Bucuresti, 1997).

Nivel de trai: ,,gradul de satisfacerea necesitatilor umane specifice unei colectivitati, grup
social, localitati sau persoane” (Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar (coord.), ,,Dictionar de sociologie”, Ed.
Babel, Bucuresti, 1998).

Feminismul: ,,este miscarea care pledeaza pentru egalitate sociala, politica si economica a
femeilor cu barbatii. Acesta sustine oportunitatile egale, promovarea, emanciparea si dezvoltarea
femeilor. Feminismul reclama dezechilibrul de putere care exista între femei si barbati si se opune
subordonarii femeii de catre barbat atât în familie cât si în societate” (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi,
,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p.
133.)

Sexismul: ,,reprezinta credinta sistematica ca femeile sunt inferioare barbatilor si este exprimat
prin limbaj, politici si practice cotidiene. Ca efect, apare o desconsinderare a experientelor feminine si
inteiorizarea credintelor ca ceea ce fac femeile este lipsit de importanta. Aceasta apare în domenii ca
religia, filosofia, mituri, legi, politica si în reactii cotidiene în ceea ce priveste genul. De asemenea este o
idiologie care împiedica eliminarea discriminarilor pe baza de sex si submineaza masurile legale care
asigura egalitatea de sanse” (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar
de termeni”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134).

Egalitate de gen: ,,reprezinta protectia, promovarea si respectarea drepturilor umane ale

barbatilor si femeilor. Ea implica asigurarea si oferirea sanselor egale pentru femei si barbati, care se
implica în mod activ si voluntar în diverse activitati, în funtie de caracteristicile incividuale, fara a fi
constânsi de conotatiile culturale si sociale date de apartenenta la o categorie de sex sau alta” (Ina,
Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni”, Ed. Eikon, Cluj-
Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.

Rolurile de gen: ,,sunt expresia identitati 232i87c i de gen. Ele sunt învatate în procesul de
socializare si cuprind comportamente feminine si masculine pe care membrii unei societati sunt încurajati
sa le adopte: comportamentul de sot sau sotie, tata sau mama etc. Rolurile au câteva functii importante:
ghideaza comportamentul personal si social; servesc ca standarte permitând membrilor sa fie siguri în
legatura cu lucruri care altfel nu ar fi ambigue; permit identificarea, satisfacând o nevoie de cunoastere de
sine si a celorlalti” (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de
termeni”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.)

Violul marital: ,,Se refera la orice act sexual obtinut prin forta, în cadrul relatiei de cuplu dintre
sot si sotie. a) folosirea constrângerii si a fortei fizice, b) initierea unui contact sexual împotriva dorintei
sotiei/sotului. c) obtinerea consimtamântului prin amenintare directa sau indirecta”. (Luana Miruna Pop
(coord), ,,Dictionar de politici sociale”, Ed. Expert, Bucuretti 2002, p.812)

Stereotipurile de gen: ,,sunt sisteme organizate de credinte si opinii tipizate în functie de sex.
Acestea se refera la caracteristicele femeilor/barbatilor, dar si la trasaturile calitatile
feminitatii/masculinitatii. Prin stereotipurile de gen se transmit asteptarile societatii fata de femei si barbati,
iar cei care depasesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sut sanctionati de catre societate” (Ina,
Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni”, Ed. Eikon, Cluj-
Napoca, 2005,anexa 4, p. 134.).

Consumul de alcool: ,,prin consum se întelege folosirea unui bun, alcool pentru satisfacerea
nevoilor personale” (schiopul, Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie”, Ed.Babel, Bucuresti, 1997).

6. OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR

DIMENSIUNI sI INDICATORI

DIMENSIUNE

INDICATORI
Violenta verbala

insulte, amenintari, jigniri.

Violenta fizica

lovituri, raniri grave, provocari de

fracturi

Violenta sexuala

negarea sexualitatii.

raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau

Violenta psihoemotionala

santaj, denigrare, umilire în fata prietenilor,

rudelor, reducerea la tacere, gelozie.

Educatie

ultima forma de învatamânt absolvita,

gradul de acces la informare.

Nivel de trai

locuinta, venituri, calitatea bunurilor consumabile

calitatea bunurilor de larg consum

Consum de alcool

cantitatea de alcool consumata, comportament

de consum: unde? cu cine? cum? , reactii

negative în urma consumului.

7. IPOTEZELE CERCETĂRII
 Cu cât consumul de alcool în familie este mai ridicat, cu atât creste riscul violentelor în familie.

Daca favorizarea barbatului în miturile legate de rolurile de gen este mai raspândita într-o
comunitate, atunci violenta va avea si ea o amploare mai mare.

Cu cât nivelul de trai al familiei este mai scazut, cu atât riscul violentei domestice creste.

Cu cât locul de munca al unuia dintre soti este mai instabil sau inexistent cu atât riscul
aparitiei violentei este mai mare.

Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta, atunci riscul ca si viitorul adult
sa devina violent este mai mare.

8. METODE sI TEHNICI DE CERCETARE - Studiul de caz

Este o metoda calitativa de cercetare care îsi ia ca subiect unul sau mai multe cazuri selectate
dintr-o unitate sociala, de la indivizi pâna la comunitati sau organizatii si le studiaza printr-o serie de
tehnici. ,, Studiul de caz este o tehnica speciala a culegerii, a punerii în forma si a prelucrarii informatiei la
un sistem social cuprinzând propriile sale dinamici” (Alex. Mucchielli, ,,Dictionar al metodelor calitative în
stiintele umane si sociale”, Ed. Polirom, Iasi, 2002, p. 407).

STUDII DE CAZ

CAZUL 1

DATE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANEI:

NUME: N.C.

VARSTA :42 ani

SEX: feminin

STUDII: studii medii

OCUPATIE: pensionata pe caz de boala

STARE CIVILA: casatorita

COPIII: o fata ( 16 ani)

Date relevante din familia de origine:

N.C. a refuzat sa vorbeascaa despre copilaria sa.

Date relevante din timpul casatoriei :

N.C. s-a casatorit la 21 ani cu N.N. care era mai tânar cu doi ani. Dupa 7 ani de casatorie, N.N.
începe sa aiba crize de furie, în timpul carora sotia si fiica au învatat sa stea deoparte. Pâna în martie
2005, N.N. nu si-a lovit niciodata sotia, dar odata cu pierderea locului de munca a devenit foarte nervos ,
nemultumit de propria situatie. N.C. nu a mai putut suporta starile de furie ale sotului sau manifestate prin
aruncarea obiectelor, bruscarea, lovirea membrilor familiei, astfel încât a apelat la un asistent social din
cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala. Acest asistent social a orientat-o catre un adapost pentru
victimele violentei domestice. Aici N.C. însotita de fiica sa de 16 ani, a stat o perioada de 3 luni de zile ,
iar ajutata de asistentul social a gasit o locuinta provizorie, divortul fiind singura solutie.

CONCLUZII:

Cauzele violentei domestice în acest caz au fost starea materiala precara, pierderea locului de
munca al sotului, lipsa de comunicare.

CAZUL 2

DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI:

NUME: M. E.

VÂRSTA: 27 de ani

SEXUL: Feminin

STUDII: 12 clase

OCUPAŢIE: vânzator

STAREA CIVILĂ: casatorita

COPII: 3 copii (o fata de 5 ani, doi baieti gemeni de 4 ani).

Date relevante din familia de origine:

M.E. provine dintr-o familie monoparentala, a fost victima indirecta a violentei în familie, fiind
martor al scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei unde tatal a decedat într-un accident de masina
în care era în stare de ebrietate. Ne informeaza ca la ea (M.E.) în familie alcoolul era rege. Tatal a
decedat când ea avea 14 ani. Evenimentele traumatizante din copilarie au marcat-o psihic, lucru
manifestat prin comportamentul ei vis-à-vis de baieti în adolescenta. Mama (M.E) a vazut ca fata nu se
casatoreste si neavând nici un prieten a casatorit-o fortat cu un amic de al ei. Fapt care era mai mare
decât ea cu 15 ani. M.E. de la începutul casatoriei era cuprinsa de teama, apoi s-a schimbat atitudinea,
deoarece dupa respect a aparut si flacara de iubire. Dupa aparitia primului copil relatiile dintre cei doi au
început sa se deterioreze. M.C, sotul lui M.E. a devenit agresiv în limbaj si gesturi. A început sa fie tot mai
des nemultumit de felul în care gatea si spala M.E. De la cuvinte jignitoare, la palma, pumni a fost un pas.
Relatiile dintre cei doi deveneau din ce în ce mai tensionate; în schimb M.E. spera ca lucrurile vor inta în
normal. M.E, era deseori umilita fata de rudele si prietenii lui, vorbindu-i foarte urât. De la palma, pumni a
trecut la batai crunte ajungând sa o bata cu ceartaful ud. Momentele de agresiune apareau când M.C,
sotul lui M.E. obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv în limbaj si gesturi. Dupa
aparitia primului copil nu-si suporta copilul. M.E a încercat sa-si explice ce s-a întâmplat cu sotul sau de a
devenit din ce în ce mai violent fata de ea si copil. De fiecare data când încercam sa discut sau sa-i cer
explicatie, M.C o viola. Asa au aparut cei doi baietei gemeni. Desi o batea si o viola, ea înca îl mai iubea.
A încercat sa ramâna în relatie, dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa fuga
la mama ei. Sotul sau a venit dupa ea luând-o cu forta acasa unde a batut-o crunt. În noaptea respectiva
ajutata de o prietenea de la munca, reuseste sa fuga din Ploiesti luând trenul catre Bucuresti. Aici alaturi
de prietena ei a mers la Directia Generala de Asisitenta Sociala Sector 1 unde a purut sa vorbeasca cu
un asistent social din cadrul serviciului de prevenire si abandon. Asistentul social a orientat-o catre un
Adapost pentru Victimele Violentei Domestice. În adapost a gasit un mediu securizant si lipsit de violenta.
Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. A reusit, ajutata de asistentul social pe
fetita si cei doi baietei sa-i înscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. M.E este
hotarâta sa divorteze. Ea a reusit sa se angajeze vânzatoare la un super market. În present, cazul este în
curs de rezolvare, M.E fiind în continuare în adapostul respective.
CONCLUZII:

M.E provine dintr-o familie care a cunoscut violenta domestica. Desi nu si-a dorit sa se
casatoreasca de teama de unui sot agresiv si alcoolic, mama ei a fortat-o sa se casatoreasca cu un amic
de-al ei temându-se sa nu ramâna fata batrâna. În acest caz, cauzele violentei domestice în aceasta
familie sunt mai multe, în primul rând vârsta partenerului este foarte mare, alcoolul, gelozia. Aceasta
explica schimbarea de comportament a lui M.C fata de sotie. De aceea M.C nu mai era multumit de felul
în care sotia sa gatea si spala.

Ajunsa în adapost pentru victimele violentei domestice a primit consilierea psihologica de care
avea foarte mare nevoie. Tot aici i s-a asigurat si consiliere juridica pentru a deschide actiune de divort.

CAZUL 3

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: D.E

VÂRSTĂ: 33 de ani

SEX: Feminin

STUDII: Studii superioare

OCUPAŢIA : Profesor

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: Un copil de 3 ani

Date relevante din copilarie:

D.E provine dintr-o familie în care violenta domestica nu si-a gasit locul niciodata. D.E este
singura la parinti. Relatia dintre parintii sai este bazata pe dragoste si respect. Când vorbeste despre
familia ei de origine are numai cuvinte de lauda si spune ca la o astfel de familie visa sa aiba si ea, dar nu
a avut parte.

Date relevante din timpul casatoriei:

D.E l-a cunoscut pe sotul ei în timpul facultatii. La finele facultatii s-au casatorit si s-au mutat la
el. D.E a locuit o perioada în casa socrilor ei apoi a reusit sa cumpere un apartament ajutata de parintii ei.
Problemele au început sa se manifeste la scurt timp dupa se s-au casatorit. Din motive neînsemnate
apareau discutii aprinse. M.E obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv în limbaj si
gesturi. Atunci când consuma alcool spargea toata vesela si îi vorbea foarte urât sotiei si copilului sau. Pe
baietel nu-l suporta deloc desi era al lui. D.E spunea ca deseori îl batea si îi vorbea urât astfel încât
baiatul a început sa aiba cosmaruri în timpul noptii, sa faca pe el atunci când era certat. D.E se decide sa
plece sa plece de acasa pentru ca nu a mai suportat comportamentul agresiv al sotului. Se adreseaza
Directiei Generale de Asistenta Sociala Sector 1, de aici este orientata catre un adapost pentru victimele
violentei domestice. Dupa spusele lui D.E ,,în familia sotului meu, violenta era la ea acasa... tatal lui
obisnuind în tinerete sa o bata pe mama lui”. D.E spune ca nu a fost batuta dar copilul era frecvent batut
de acesta, lucru care l-a traumatizat psihic. În adapost a beneficiat de consiliere psihologica pentru copil
si juridica, hotarând sa intenteze divort. Sotul acesteia a început sa o urmareasca. El a venit la scoala
unde preda D.E. Fara ca aceasta sa stie, si a asteptat-o sa iasa de la ore. O colega l-a vazut si ia spus ca
sotul ei sta în parculetul de lânga scoala. Din acel moment a început sa fie terorizata de gândul ca ar
putea veni dupa ea la adapost si sa-i ia copilul. Într-o zi asistentul social a avut surpriza de a vorbi chiar
sotului D.E. Acesta venise sa întrebe daca sotia lui locuieste în adapost. Asistentul social a negat ca
aceasta ar locui în adapost. Desi îl batea tot timpul, sotul acesteia a spus asistentului social ca nu poate
trai fara copil. Dupa aceasta vizita asistentul social de la adapost a luat legatura cu cei de la D.G.A.S.,
astfel încât s-a dispus ca D.E sa fie mutata în alt adapost pentru o mai buna protectie. În prezent se afla
în alt adapost fiind în proces de divort si partaj.

CONCLUZII:

În acest caz principalele cauze ale violentei domestice este alcoolul si preluarea modelului
agresiv patern. Teoria învatarii sociale spune ca tinerii învata din familie sa aprecieze si sa utilizeze
violenta ca legitima în rezolvarea unor situatii. Asa si sotul lui D.E ce a vazut în familia sa de origine, a
preluat în comportamentul sau, manifestându-se violent mai ales pe fondul consumului de alcool.
Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin sa completeze violenta fizica care lasa urme vizibile la nivel
psihic mai ales pentru copil.

CAZUL 4

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: N.A

VÂRSTA: 37 de ani

SEX: Feminin

STUDII: Medii

OCUPAŢIA: Casnica

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: 3 copiii (14 ani, 10 ani, 3ani)

Date relevante din copilarie:

N.A a avut o copilarie nefericita. A pierdut parintii înca de la o vârsta frageda. Avea doar 11 ani
când parintii ei au avut un accident si au decedat. A trecut foarte greu peste acest soc. Din acel moment a
fost crescuta de o matusa care o batea si o neglija, lucru care a determinat-o sa se casatoreasca destul
de repede. Astfel s-a casatorit la 18 ani cu V.C.

Date relevante din timpul casatoriei:

S-a casatorit din dragoste cu V.C. Fiind foarte gelos a început sa o bata fara ca aceasta sa
aiba vreo vina. Au întâmpinat greutati materiale evidente deoarece N.A era casnica, iar sotul sau lucra ca
sezonier în agricultura. Neavând surse financiare sigure multe din discutiile care aveau loc dintre cei doi
soti aveau ca subiect banii. Ea îi reprosa ca daca nu ar mai bea ar putea sa se descurce mai bine. La
auzul acestor vorbe sotul reactiona violent. El motiva consumul de alcool, ca are nevoie sa bea pentru a
mai uita de saracia în care se afla. Când a aflat ca sotia a ramas a treia oara însarcinata a început sa
consume alcool din ce în ce mai des si în cantitati foarte mari. Se descurca mai greu cu bani, el nu mai
gasea de lucru asa ca N.A a început sa munceasca ca menajera pentru a avea ce sa le dea sa manânce
copiilor. În urma unui conflict pentru ca nu mai aveau bani pentru a cumpara mâncare N.A a fost batuta
crunt astfel ca a ajuns în spital nascând prematur un baietel. De aici dupa externare ajutata de asistentul
social al maternitatii ajuns într-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere
psihologica de care avea nevoie fiind în stare de depresie. A fost ajutata sa îsi gaseasca de lucru la o
croitorie. Dupa 3 luni de stat în adapost convinsa de sot s-a întors acasa, desi asistentul social al
adapostului a rugat-o sa se gândeasca foarte bine asupra deciziei, spunându-i ca sotul nu s-a schimbat
desi a acceptat sa participe la sedinte de consiliere psihologica. N.A s-a întors acasa cu speranta în suflet
ca totul v-a fi mai bine.

CONCLUZII:

În acest caz factorii declansatori ai violentei domestice sunt: nivelul de trai scazut, locul de
munca instabil al sotului, alcoolul si gelozia. Însa, principalul factor al violentei în acest caz au fost
veniturile insuficiente care generau un nivel de trai scazut. În jurul acestei cauze s-au dezvoltat o multime
de conflicte. Cu cât numarul de copii creste cu atât starea de saracie este din ce în ce mai evidenta, fapt
relevant si din acest caz.

CAZUL 5

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: V.P

VÂRSTA: 33 de ani

SEX: Feminin

STUDII: 12 clase

OCUPAŢIA: Agent de vânzari

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: un copil de noua ani.

Date relevante din copilarie:

V.P provine dintr-o familie în care dragostea si respectul domina, unde totul este legat de
traditie si religie. Ei fiind o familie de unguri. V.P are o sora de 19 ani cu care se întelege foarte bine.
Familia ei a mers pe premisele ca odata casatorit trebuie sa ramâi alaturi de partener pâna la moarte.
Aceste principii au fost transmise celor doua fiice înca din copilarie. V.P întotdeauna s-a înteles mai bine
cu bunelul din partea tatalui decât cu parintii ei. Mama sa a fost întotdeauna mai distanta din punct de
vedere afectiv fata de V.P, asa se explica apropierea fata de bunic. Tatal pentru V.P era doar tata, nu se
implica în nimic, cauza fiind ca nu a avut baieti. Apropierea de bunic s-a datorat faptului ca locuiau în
aceeasi curte cu el. Iar distanta mare dintre cele doua surori a facut ca V.P sa simta lipsa surorii în timpul
copilariei sale.

Date relevante din timpul casatoriei:

V.P se casatoreste la vârsta de 20 de ani, dupa o perioada de prietenie cu sotul sau. Astfel
dupa trei luni, dupa ce l-a cunoscut pe N. s-au casatorit. V.P spune ca a fost dragoste la prima vedere si
de aceea s-au casatorit atât de repede. Fericirea însa nu a durat mult. Au început sa se certe din motive
neînsemnate dar care au contribuit la deteriorarea relatiei. Ea încerca sa comunice ca sa vada de unde a
început totul, însa N. ramânea de multe ori indiferent sau spunând ca nu are timp sa asculte ,,balade”.
Atunci si-a dat seama ca s-a grabit casatorindu-se asa repede fara sa-l cunoasca bine. Încetul cu încetul
lucrurile s-au agravat. De la cuvinte urâte la palma a fost un pas, apoi pumni si chiar tentativa de a o
ucide. A avut intentia de multe ori sa divorteze dar nu a facut-o pentru ca parintii ei iau spus ca acest lucru
o v-a face de râs fata de cunoscuti. Pentru ca nu a avut sprijin din partea parintilor sai a continuat sa stea
în relatie. V.P ne povesteste cu lacrimi în ochi. Spunea ca sotul ei se manifesta violent mai ales dupa ce
consuma alcool. Simtea ca nu are cu cine vorbi, ca se loveste de indiferenta sotului. Începuse sa creada
ca sotul ei are o amanta datorita telefoanelor inexplicabile pe care le primea sotul. Dupa câtiva ani de
casatorie V.P a ramas însarcinata. A crezut ca daca va avea un copil relatia cu sotul se v-a îmbunatati,
dar din pacate aceasta s-a întâmplat doar câteva luni, unde ciclul violentei domestice a început sa se
repete. În ciuda incidentelor familia ei de origine nu a sustinut-o spunându-i ca trebuie sa faca ceea ce îi
cere el. În momentul de fata continua sa stea în relatie sperând ca totul va fi bine. Relatia dintre cei doi în
momentul de fata ,,pare a fi intrat în normalitate”, desi înca traieste cu teama în suflet ca poate într-o zi va
fi ucisa de el într-un moment de furie.

CONCLUZII:

V.P nu a tinut cont de zicala româneasca:,, casatorie pripita, despartire sigura”. Ea nu l-a
cunoscut destul de bine pe el ca sa se casatoreasca. Alte cauze sunt: alcoolul, o relatie extraconjugala a
sotului, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, verbala si psihologica. Una dintre cele mai
principale cauze fiind lipsa suportului familiei de origine au determinat-o sa ramâna în continuare în
relatie.

CAZUL 6

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: M.A

VÂRSTA: 24 de ani

SEX: Feminin

STUDII: 12 clase

OCUPAŢIA: Casnica

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: 3 copiii (10 ani, 3 ani, 1 an)

Date relevante din copilarie:

M.A a refuzat sa vorbeasca despre copilaria sa.

Date relevante din timpul casatoriei:

M.A s-a casatorit din dragoste. Dupa parerea ei era barbatul ideal chiar avea bunele maniere
în sânge, însa cu exceptia geloziei. M.A spune ca era foarte îndragostita de atentia acordata ei si de
aceea nu a acordat mare importanta faptului ca M.C era gelos pe orice. M.A s-a casatorit cu M.C. Primul
an de casnicie a fost linistit, apoi a aparut primul baiat, ceea ce a adus la certuri în familie. M.C lucra
agent de vânzari. Dupa casatorie el era cel care aducea bani în casa si tot el îi administra. El afirma tot
timpul ca femeile sunt ca o pacoste daca au bani. Iar când i-am sugerat ideea ca sa lucrez si eu, mi-a dat
o palma si mi-a spus sa ma mai gândesc la asa ceva, deoarece el este barbat si el trebuie sa aduca bani
în casa. A început sa fie gelos pe baiat, deoarece îi acorda mai multa atentie. Dupa spusele lui M.A ,,sotul
meu era gelos si chiar pe vecinul nostru care ma saluta”. Din motive neînsemnate apareau discutii
aprinse. M.C obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv în limbaj si gesturi. De
fiecare data când încercam sa discut sau sa-i cer explicatii sotul ma batea si ma viola. Asa au aparut
ceilalti doi copii. A încercat sa ramâna în relatie pentru ca înca mai tinea la el si mai spera ca lucrurile vor
intra în normal. Dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa apeleze la Directia
Generala de Asistenta Sociala sector 1, unde a putut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul
serviciului de primire si abandon. Asistentul social a orientat-o în adapostul pentru victimele violentei
domestice. În adapost a gasit un mediu linistit si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica,
juridica si asistenta medicala. Ajutata de asistentul social a reusit sa-l dea pe baiatul cel mare la scoala si
ceilalti doi baieti sa-i înscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. Ea a reusit sa
se angajeze vânzatoare la un chiosc de ziare, si în final se hotarâse sa dea la divort.
CONCLUZII:

În acest caz principalul factor declansator a fost gelozia. O alta cauza este alcoolul administrat
des, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, sexuala si psihologica. În jurul acestor cauze s-au
dezvoltat o multime de conflicte care au generat violenta.

CAZUL 7

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: C. L

VÂRSTĂ: 30 de ani

SEX: Feminin

STUDII: Medii

OCUPAŢIA: Menajera

STAREA CIVILĂ: Casatorita

COPII: un copil de 2 ani

Date relevante din copilarie:

C. L provine dintr-o familie în care violenta domestica domina în familie. Fiind martora si
victima a scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei. Tatal a decedat din cauza alcoolului iar mama a
decedat din cauza batailor dese administrate de sot. Ea fiind un singur copil la parinti. Ramânând la 17
ani fara parinti, s-a casatorit cu vecinul ei care era cu 10 ani mai mare.

Date relevante din timpul casatoriei:

C.L s-a casatorit cu V.B, care era vecin de palier. C.L a fost traumatizata de moartea mamei
sale si nu-si imagina viata fara mama. Însa a început sa-si revina datorita atentiei si iubirii acordata ei de
catre sot. Problemele au început la scurt timp dupa ce s-au casatorit. A început sa fie foarte gelos si sa o
bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. V.B lucra paznic la o gradinita. C.L era menajera la aceiasi
gradinita. Locul de munca al sotiei l-a gasit el, deoarece din pricina geloziei a adus-o sa lucreze lânga el
ca sa o poata supraveghea. V.B i-a interzis sotiei sa nasca copii, motivând ca daca v-a naste îl v-a ucide.
V.B obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv si o acuza ca este ,,usuratica”. A
dus-o la medic pentru a i se administra anticonceptionale, pentru a nu ramâne însarcinata. A avut intentia
de multe ori sa divorteze, dar nu a facut-o pentru ca nu avea unde se duce, deoarece casa parintilor
sotiei o vându-se sotul. Pentru ca nu a avut sprijin din partea nimanui a continuat sa stea în relatie. C.L
ne povesteste cu lacrimi în ochi despre dorinta ei de a avea copii. Într-o zi C.L nu a mai luat pastilele si a
ramas însarcinata. Când a aflat sotul a început sa o bata crunt, astfel încât C.L a ajuns în spital nascând
prematur o fetita. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii a ajuns într-un adapost
pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind în stare
de depresie. Tot aici a fost ajutata sa-si gaseasca de lucru ca femeie de serviciu la o scoala. Dupa câteva
luni de zile ajutata de asistentul social a gasit o locuinta si s-a hotarât sa divorteze.

CONCLUZII:
 Factorii declansatori în acest caz sunt administrarea frecventa de alcool, lipsa de comunicare
care a generat violenta fizica si psihologica. Principala cauza fiind gelozia. Aceasta explica teama sotului
de infidelitatea sotiei, care-l urmarea peste tot. Lui V.B îi era teama ca daca apare un copil, nu v-a mai
primi atentia cuvenita.

CONCLUZIILE CERCETĂRII

În majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat si sunt aceleasi factori de risc
asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia predomina în majoritatea cazurilor. Femeile deseori
mentioneaza ca barbatii devin agresivi când se afla în stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc
capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza
explicând impulsivitatea barbatului prin influenta alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici
care îl împing deopotriva spre alcoolism si violenta.

Femeia fiind supusa unei perioade îndelungate violentei, ea devine neputincioasa, pierde
încrederea în fortele proprii si nu este destul de puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale.

Ipotezele formulate s-au verificat în totalitate, desemnând o prioritate maxima de adevar.

Factorii declansator în majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a femeii.

VI. CONCLUZII

Violenta împotriva femeilor, este larg raspândita în toata lumea. Aceasta ia atât forme subtile,
cât si evidente, fiind adânc înradacinate în practicele sociale si culturale si astfel în ordinea ,,naturala” a
lucrurilor. Violenta împotriva femeilor, în toate formele sale, este o consecinta a raporturilor de putere
inegale care exista între barbati si femei. Aceasta nu pentru ca efectele inegalitatii de gen nu sunt
evidente, ci pentru ca mentalitatile sunt bine înradacinate în societate. Despre violenta domestica am
putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta între barbati si femei apreciind ca
aceasta constituie un mecanism social prin care femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata
de barbat. Iar cauzele violentei conjugale fiind în primul rând nevoile sociale si economice, urmate de
droguri, alcool, lipsa unei locuinte adecvate, lipsa unei legislatii sistematizata în domenii, neaplicarea
prevederilor si normelor internationale, gelozia, incompatibilitatea, comportamentul sexual s. a. Pentru a
reduce violenta si a proteja femeile trebuie schimbate conditiile sociale si politice care contribuie la
mentinerea acestei probleme si structurile sociale care au institutionalizat violenta. Pentru a fi eficienti în
procesul de interventie este nevoie de:

· mai multe centre de asistenta pentru femeile abuzate;

· finantarea de servicii de catre statul român pentru femeile abuzate;

· înfiintarea centrelor de consiliere pentru barbatii violenti;

· pregatirea/instruirea reprezentantilor institutiilor care intervin în asistarea victimelor violentei

domestice: politisti, judecatori, avocati, medici legali, medici generalisti, psihologi, asistenti sociali, s.a.

Prin problematizarea diferitelor valori si norme care perpetueaza violenta, prin activitati de
constientizare a lor, putem diminua si chiar elimina mult din violenta structurala si chiar directa. Problema
nu consta în lipsa unei teorii bune – mai ales în conditiile în care România a aliniat mare parte din
legislatie la cea europeana si este semnatara unor conventii internationale privind drepturile femeilor, ci în
lipsa vointei si a viziunii politice de a crea mecanismele necesare pentru a aplica aceasta teorie în
practica.

Pentru ca egalitatea de sanse dintre femei si barbati sa existe într-adevar este nevoie de:
· revalorizarea calitatilor feminine;

· educarea barbatilor si femeilor în spiritul egalitatii de gen;

· recunoasterea aspiratiei catre egalitate ca fiind legitima;

· participarea la viata sociala si la toate actiunile care decurg din drepturile formale de egalitate dintre
femei si barbati;

· sprijinirea femeilor de a intra pe piata muncii pentru a reduce dependenta economica;

· îmbunatatirea statutului social al femeilor prin revizuirea raporturilor sociale care exista între femei
si barbati.

Nu este suficient sa actionam la nivelul interventiei si preventiei violentei directe fara sa lucram
si la nivelul culturii si structurii sociale care reproduc constant aceasta problema. si chiar în pofida
modificarilor intervenite legislatiilor contemporane, pentru a garanta drepturi egale barbatului si femeii,
sotiei si sotului, atitudinile sexiste si conceptia dublului standard prin care este judecata sexualitatea celor
doua sexe au supravietuit , în mare masura, pentru a mentine, în continuare, pozitia de subordonare a
femeii fata de barbat.

Fiecare caz de violenta conjugala se desfasoara în conditii specifice si are cauze particulare,
însa, exista o serie de factori comuni, care definesc existenta si tendintele fenomenului la nivelul întregii
societati. Apropierea fizica a persoanelor legate între ele prin atâtea nevoi si experiente duce inevitabil la
probabilitatea de conflicte mai dese si intense. Însa un factor majoritar care contribuie la violenta
domestica este imaginea ,,barbatului adevarat” în sensul ca, în multe subculturi – în unele societati în
întregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca reusesc sa-si impuna autoritatea. Iar
recurgerea la violenta este un mod prin care femeile sunt supuse si controlate. Actele de violenta asupra
femeilor nu se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot ceea ce le împiedica sa -
si puna potentialul în valoare. Violenta domestica în familie nu este doar o problema domestica de care
femeile trebuie sa - si asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie
fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii.

Dupa unii sociologi comportamentul non-violent poate fi învatat la fel ca si cel violent. Culmea
e ca toti se declara împotriva fenomenului, dar prea putini cei care contribuie cu ceva. Spre exemplu
politia claseaza cazul la articolul ,,cearta între porumbei” si conchide ca o astfel de gâlceava intima nu e
de competenta bratului vigilent al legii. Statul e de acord ca este o problema serioasa, dar nu o prioritate
nationala. În ziua de azi violenta domestica este pusa sub semnul firescului. Când un barbat loveste o
femeie este o infractiune (pedepsita prin lege), un abuz incalificabil. Iar o palma data unei femei
înseamna începutul sfârsitului, unde relatia trebuie sa se termine, deoarece este un ciclu al violentei în
care daca nu l-ai rupt nu vei iesi niciodata.

De-a lungul timpului, în mentalitatea oamenilor s-a format ideea conform careia barbatul
este ,,capul familiei”, cel care aduce banii în casa si cel care trebuie respectat de femeie, fara ca el sa-i
acorde acelasi respect. În acelasi timp, exista femeia casnica, care trebuie sa stea acasa la ,,cratita” sa
aiba grija de copii si sa se îngrijeasca de gospodarie. Însa, aceasta conceptie înca mai exista în modul
de a gândi al unora dintre noi. Dar trebuie sa schimbam aceasta idee si sa aratam ca femeile au
personalitatea lor si pot fi foarte competente. Chiar daca violenta împotriva femeilor este respinsa
principial, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice în subconstientul colectiv. De altfel,
sunt foarte putini cei care promoveaza idei egalitare asupra raporturilor dintre sexe. Exista multiple
modalitati prin care societatea transmite un mesaj clar vis-a-vis de viata si demnitatea femeii care
valoreaza putin. Astfel, violenta asupra femeilor, este o problema reala sustinuta de un sistem valoric si
atitudinal care considera violenta un comportament ,,normal”.

Violenta domestica afecteaza dramatic generatiile viitoare. Copiii sunt deseori abuzati alaturi
de mamele lor, ceea ce îi predispune de a repeta acest tipar nu doar în propriile familii ci si în societate în
ansamblu, creând un cerc vicios. Existenta unui paralelism clar între violenta din interiorul si cea din
exteriorul familiei. Tolerarea în grad înalt a violentei împotriva femeilor si fetelor la nivelul familiei
influenteaza societatea în general, existând studii care identifica violenta domestica ca o componenta
cheie a multor probleme sociale, exemplu fiind copiii strazii, exploatarea copiilor, prostitutie, trafic.
Violenta este o problema de sanatate publica, având consecinte fizice, psihologice si sociale asupra
femeilor si fetelor uneori pe durata întregii vieti. De asemenea, violenta în familie afecteaza dezvoltarea si
productivitatea tuturor societatilor, femeile fiind considerate esentiale pentru dezvoltarea durabila. Inhibate
de violenta sau amenintate cu violenta, femeia nu contribuie la viata sociala si politica a unei societati pe
masura potentialului de care dispun.

Violenta împotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a acestei dominatii, nu este o

problema imposibil de depasit, ci o constructie socio-culturala care tine de putere si care poate fi
schimbata. Schimbarea aceasta nu este însa una facila. Faptul ca violenta împotriva femeilor este atât de
adânc înradacinata în majoritatea culturilor lumii, face ca efortul de a identifica structurile sociale si
culturale care o fac invizibila, o tolereaza si perpetueaza sa necesite multa creativitate si actiune pe
termen lung si pe paliere diferite. Desi problema violentei directe împotriva femeilor este insuficient
abordata, accentul pus preponderent pe prevenirea si combaterea acestei forme de violenta fara a pune
în discutie cultura si structura sociala care o legitimeaza se poate dovedi contra-productiv pe termen lung
din cauza unei abordari de suprafata. Însa încearca sa se rezolve o problema prin tratarea doar a
efectelor si nu a cauzelor reale care ramân neinvestigate si necunoscute. Pentru oprirea violentei nu este
suficienta pedepsirea abuzurilor individuale, ci este nevoie de schimbarea structurilor sociale care au
institutionalizat aceasta violenta transformând-o într-o norma fireasca. Pe de o parte este important ca
indivizii sa - si asume responsabilitatea pentru propriile acte violente, iar pe de alta parte societatea
trebuie sa puna în discutie si sa creeze mecanisme de transformare a violentei la toate nivelele. Astfel, se
impune crearea unui cadru la nivelul întregii societati care sa faciliteze dezvoltarea de resurse si actiuni
concrete pentru a transforma violenta împotriva femeilor si contribui la punerea bazelor unor structuri
sociale non-violente si a unei culturi sensibile la problematica de gen. Prin urmare acest proces nu poate
fi schimbat doar prin educatie pentru largirea perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind
nevoie de schimbari practice în viata de zi cu zi.

Cu toate ca schimbarile practice pot interveni cu dificultate în cazul în care constientizarea

acestei probleme este una slaba si chiar inexistenta, serviciile pentru victimele violentei reprezinta o
prioritate si nu trebuie neglijate în favoarea companiilor educative. O femeia abuzata expusa unei
companii educative pe aceasta tema nu gaseste nici un refugiu. În aceste conditii este foarte importanta
cresterea implicarii statului român în rezolvarea acestei probleme care afecteaza o proportie atât de mare
a cetatenilor sai, continuitatea serviciilor oferite de diverse organizatii neguvernamentale fiind constant
amenintata de disparitia fondurilor straine obtinute cu dificultate prin diferite programe de finantare. Ceea
ce se impune în aceste conditii este activarea vointei politice de a actiona în directia eliminarii
inegalitatilor de gen si a violentei împotriva femeilor. Desi organizatiilor care lucreaza pentru drepturile
femeilor au semnalat sub diverse forme si în nenumarate rânduri inegalitatile care exista în fapt între
femeile si barbatii din România, institutiile publice au abordat problematica egalitatii de gen în cadrul
procesului de negociere.

Viata amara a cuplului este generata si de gelozia unuia dintre soti, indiferent daca are o baza
reala sau nu. Cercetarile antropologice arata ca ea e prezenta în aproape toate culturile lumii. Gelozia ia
forme acute mai ales atunci când barbatul arata o preferinta marcanta fata de o alta femeie. Probabil ca
numarul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate si comportament violent asociat geloziei,
domina barbatii. Ca sa nu se ajunga la violenta, în cuplu e nevoie ca partenerii sa înteleaga ca foarte
multe din fictiunile dintre ei sunt cauzate de diferentele de perspectiva a unor probleme si nu din rautate
sau egoism. Ei trebuie sa accepte ca anumite trasaturi de personalitate ale celuilalt nu sunt ,,rele” ci apar
ca atare numai fiindca nu se potrivesc cu ale lui. La fel nici perspectivele diferite nu sunt neaparat bune
sau rele. Totusi, în multe ocazii, se impune o analiza a divergentelor perspectivale si o negociere a lor.
Conflictele apar si mai des între cei doi parteneri atunci când regulile si continutul lui ,,trebuie” nu sunt
explicite. Cel ce practica reguli rigide si ,,tirania lui trebuie” asimileaza încalcarea regulii de catre partener
cu ofensa la adresa lui: ,,Nu m-a asteptat cu masa pusa, nu-i pasa de mine”. În acord cu principiul gândirii
automate a distorsiunilor cognitive, partenerii cu probleme de întelegere ar trebui sa-si examineze mereu
rationamentele si aprecierile unuia fata de celalalt. Am putea spune ca familia este în criza, iar depasirea
ei reclama o restructurare de mentalitati si conduite la nivel societal iar solutia nu este de reîntoarcere la
valorile ,,clasice” familiale ale trecutului (centrate pe dominatia masculina) ci de adaptare la modul efectiv
a unei noi structuri si ideologii familiale. Problemele familiei din tara noastra s-au intensificat si diversificat
si necesita o asistenta organizata.

Pe zi ce trece opinia publica si oficialitatile sunt tot mai sensibile si active în ceea ce priveste
violenta domestica. Un rol important în aceasta problema la avut miscarea feminista care milita nu numai
o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci si a statutului ei în familie.
Afirmarea femeilor pe plan politic si profesional în viata publica de ansamblu presupune o reconsiderare
drastica a sarcinilor de rol din familie. Daca înainte femeile acceptau departajarea de roluri si
complementaritatea de tip traditional, acum multe vad în complementaritatea de acest gen o mare
inechitate si o situatie conflictuala. De aceea, o tot mai mare parte a reprezentantelor sexului frumos nu
se mai angajeaza în mariaj, unele preferând sa aiba chiar copii în afara lui. Dar pentru cele mai multe,
solutia optima ar fi o noua redistribuire a rolurilor, o complementaritate bazata pe o mare egalitate în
toate, sau aproape toate, serviciile grupului domestic. Astfel spus, în vreme ce complementaritatea
traditionala rezulta din asocierea a doua tipuri de activitati specifice (a barbatului si a femeii), cea
moderna pretinde ca amândoi soti sa fie implicati eficient în toate aspectele concrete ale vietii familiale.
Astfel, preocuparile fata de miscarea feminista si restructurarea profunda a rolurilor în familie sunt însa si
de alt gen, scotând în evidenta si alte pierderi previzibile pentru barbati. În relatia conjugala traditionala,
cuplu mama-fiu era central. Sotia traditionala îi oferea barbatului aceleasi servicii pe care i le asigurase
mama. Mai mult, le completa, le întarea. Odata ce casatoria moderna refuza acest rol, barbatul se simte
ca un orfan , deprimat si derutat. De asemenea, asteptarile de rol creeaza diferente reale în
comportamentele barbatilor si ale femeilor, în special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe
caracteristici de personalitate sunt induse prin diverse mecanisme psihosociale, adica este vorba de
efectele etichetarii care au consecinte serioase directe si indirecte, asupra vietii în familie. Iar odata cu
trecerea vremii, ca si orice rau uman, desi femeile se obisnuiesc cu greu, ele dezvolta diferite strategii.
Chiar daca mijloacele strategice nu reusesc, femeile se consoleaza cu gândul ca asa le-a fost soarta. De
asemenea, cunoasterea modului de a combate miturile legate de violenta, care necesita un efort de
colaborare din partea cercetatorilor, a specialistilor, a mass-mediei, a organizatiilor din sfera civila si a
tuturor celor implicati în prevenirea violentei si protejarea familiei.

Aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de rudenie, poate experimenta
în cursul ciclului sau de viata, un conflict familial concretizat adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau
abuz. Daca conflictele constituie o constanta a vietii oricarui grup social, inclusiv a familiei, violenta
reprezinta un factor variabil dependent de contextul social si de modelele culturale. Deci violenta sau
abuzul contra sotiei este o forma de compensare a unui deficit care împiedica convietuirea armonioasa în
cadrul cuplului si-i da partenerului sentimentul existentii unui complex de inferioritate.

Realitatea noastra sociala este caracterizata printr-o explozie a problemelor sociale, culturale,
morale, dar si printr-o cronica frustrare generata de incapacitatea în mare masura mostenita din trecut de
a face fata acestora. Spre exemplu femeile sunt victime ale violentei domestice care trebuie ajutate sa
faca propriile lor alegeri, sa ia propriile decizii si sa învete sa-si conduca propria viata. Ele trebuie lasate
si încurajate sa-si asume responsabilitatile propriilor decizii si sa-si exercite libertatea. Problemele de
cuplu se datoreaza, în general lipsei deprinderilor si a mecanismelor de adaptare a acestora. Formarea
unei noi competente duce adesea la rezolvarea problemelor si la dezvoltarea personalitatii individului.
Reiese ca, daca o societate se confrunta cu problematica apararii victimelor violentei, modul în care o
solutioneaza este o masura a maturitatii acelei societati. Ţelul acestei lucrari este promovarea intereselor
victimelor violentei intrafamiliale. Prin aceasta încerc analizarea conditiilor sociale, familiale si individuale
care pot conduce la agresivitate împotriva persoanelor vulnerabile, si nu în ultimul rând constientizarea
tuturor oamenilor privind existenta unor mecanisme sociale si legislative de combatere a violentei.
Violenta în general este privita ca un fenomen interpersonal. În sens larg, violenta domestica înseamna
îndreptarea agresivitatii catre un membru de familie, de obicei sotia. Fenomenul este prezent în realitatea
noastra, mai aproape sau mai departe de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind
rezolvarea conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Deci societatea v-a trebui sa
accepte deciziile femeilor, sa le respecte libertatea de a alege si sa promoveze acele conceptii care
favorizeaza dezvoltarea neîngradita a personalitatii femeilor în sfera economica, politica, sociala, culturala
sau civila. Iar prevenirea violentei domestice este schimbarea conceptiilor sociale privind comportamentul
agresiv, fundamentarea lor pe evidente stiintifice. Reducerea semnificativa a violentei nu depinde de
punerea în aplicare si de succesul la un moment dat al uneia sau alteia, ci de amploarea unor actiuni
concertate, sustinute de specialisti si fundamentate legal, de informare a comunitatii privind modalitatile
de protectie si de mistificarea conceptiilor privind violenta.

Orice familie îsi organizeaza viata în propria casa, cu masuri folositoare întregii familii, dar care
presupun sacrificii prin autoconstrângere si control al instinctelor. Oamenii nu sunt dispusi din cauza firii
lor la o toleranta mutuala, pe care o implica ordinea sociala. Constiinta care este greu de cucerit,
deoarece trebuie formata ca fiecare sa ajunga sa-si controleze instinctele. Iar societatea trebuie sa aiba
interesul si datoria ca sa mentina pe cetateni într-un anumit grad de ordine si cooperare sociala,
opunându-se violentei domestice.

BIBLIOGRAFIE

1. Abraham, P., Infractiunile de înalta violenta în România, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.

2. Bernett, O., Miller, C.L., Perrin, R.D., Family violence across the lifespan. An introduction, Thousand
Oaks, London, New Delhi: Sage Pub, 1997.

3. Bourlet, A., Police Intervention in Marital Violence, Milton Keynes: Open University Press, 1990.

4. Bodrug-Lungu, V., Violenta domestica – aspecte sociale si legislative, Gender – Centru USM, Fundatia
Soros. Chisinau, 2005.

5. Bronfenbrenner,U., The ecology of human development. Cambridge, MA:Harvard University Press,

1979.

6. Collier, R., Masculinity, Law and the Family, London:Routledge, 1995.

7. Connors, J.F., Violence Against Women in the Family, New York: United Nations Report, 1989.

8. Curic, I., Vaetisi, V., Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Ghid de lucru pentru constientizarea si
eliminarea violentei împotriva femeilor, Ed.Eikon, Cluj-Napoca, 2005.

9. Desurmont, M., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en

souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001.

10. Dobash, R.E. & Dobash, R., Violence against wives. New York Free Press.,

11. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist, Ed. Polirom, 2002.

12. Gallup., M. Survey on Violence against Women in Buharest Organisation, 2003.

13. Gelles, R.J., Family Violence.Sec Ed. Sage Publications, 1987.

14. Gordon, Marshall., Dictionar de sociologie Oxford – Univers encyclopedic, revizia traducerii si glosar
de Sergiu Baltatescu, București, 2003.
15. Giddens, Anthony., Sociology. Cambridge : Polity Press, 2001.

16. Hamberger, L., An empirical classification of motivation for domestic violence, Violence Against
Women, 3 (4), 1997.

17. Hartman A., Laird J., Family- centered social work practice, New York- London The Free Press, 1983.

18. Hearn, J., The violences of men,. London: Sage Pub, 1998.

19. Heise L., Pitanguy J., Germain A., Violence Against Women,Washington D.C., The Hidden Health
Burden, World Bank Discussion Papers, 1994.

20. Ilut., P, Sociologia si Antropologia Familiei, Ed. Polirom, Iasi, 2005.

21.Ilut., P, Sociologia Familiei, Cluj-Napoca 1994.

22. Karri Killen., Copilul maltratat, Timisoara, ed. Eurobit, 1998.

23. Kersty Yllo., Marital Rape, în Barnes, P. & Finkelman, P. (eds.), Domestic Violence. From a Private
Matter to a Federal Offense (2), New York: Garland, 1996.

24. Krogsrud, K. M., Michel O` Melia, Brenda DuBois, Practica Asistentei Sociale, Ed. Polirom, Iasi, 2006.

25. Lassus, P., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en
souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001.

26. Loghin, O. & Toader, T., Drept Penal Român. Partea specialã, Bucuresti, 1994: Casa de Editura si
Presa “sansa S.R.L.”

27. Lorber, Judith - Paradoxes of Gender, London, 1994, p. 71.

28. Maynard, M., Winn, J., - Women Violence and Male Power, 1997.

29. Mannon, J., Domestic and intimate violence: an application of routine activities theory in Agressionand
violent behavior , Pergamon, 1997, vol.2, nr 1.

30. Marin, Any, J., Russo, Nancy Felipe, Feminist Perspectives on Male, Violence Against Women:
crisiqning O`Neil and Harway`s Model, London: Sage Republications Thousand Oaks, 1999, p.20.

31. Mertus, J., Studiul despre drepturile umane ale femeilor, Ed. Chisinau, 2005, p. 111.

32. Millet, K., Sexual Politics, London: Rupert Hart-Davis, 1969.

33. Miroiu, M., Politici ale echitatii de gen, Ghid pentru Învatamântul Universitar din Europa Centrala si de
Est, Ed. Politeia – SNSPA, Bucuresti 2003.

34. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Violenta din perspectiva celor lipsiti de putere. Un raport privind
victimizarea în contextul violentei domestice în România, UNICEF: 2000

35. Muntean A., Violenta domestica si maltratarea copilului, Timisoara, Ed. Eurostampa, 2001.

36. Murdock, G., Social Structure, Macmillan, New York, 1949.

37. Neamtu, G., Tratat de Asistenta de sociala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.
38. Olteanu, C.L., Gheonea, E.S., Gheonea, V., Femeile în România comunista, Ed. Politeia-SNSPA,
Bucuresti, 2003.

39. Okin, Susan Moller, Justice, Gender, and the Family, New York; Basic Books, 1989, p. 126-127.

40. Pasti, V., Ultima inegalitate - Relatiile de gen în România, Ed. Polirom, Iasi, 2003.

41. Pop, M.L., Dictionar de Politici Sociale, Ed. Exveit, Bucuresti, 2002.

42. Popescu, L., Politica sexelor, Bucuresti , 2004.

43.Radulescu S., Sociologia violenttei (intra)familiale. Victime si agresori în familie, Bucuretti, ed. Lumina
Lex, 2001.

44. Radulescu S., Devianta, criminalitate si patologie socialt, Bucuresti, ed. Lumina Lex, 1999.

45. Radulescu S., Sociologia si istoria comportamentului sexual „deviant”, Bucuresti, ed. Nemira, 1997.

46. Reckless, W.C., citat de J.M. Henslin, Social Problems, Prentice Hall,1990, p.9-12.

47. Roth –Szamoskozi, M., Copii si Femei Victime ale violentei domestice Editura Presa Universitara
Clujeana Culj Napoca 2005

48. Roy, M., si Del Martin, citat de Lassus P., in De la violence conjugale a la violence parentale; Femmes
en detreose, enfants en saufrance, Ed. Eres, Roman Ville Saygn-Agne, 2001, p.31.

49. Simmel, G., Sociologie – Studii privind formele socializarii, Ed. Sigma, Traducere din germana de Ion
Nastasia si Maria Nastasia, Chisinau, 2000.

50. Stark E., Flitcraft A., Women at Risk, New Delhi, London, SUA, Sage Publication, 1996.

51. Strong, B., De Vault C., Sayad B, The Marriage and the Family Experience: Intimate Relationships in
a Changhing Society, Wad sworth publishing campany, Belmont,1998, p.454-455.

52. Stupu, Bianca., Nu te lasa batuta! Violenta în familie: cosmarul ca mod de viata, Ed. Coreus Grup,
Constanta, 2004.

53. schiopu, Ursula (coord), Dictionar de psihologie, ed. Babel, Bucuresti,1997.

54. Tallman, I., Passion, action and politics, San Francisco: Freeman, 1977

55. Tollman, R.M., Psychological abuse on women, în R.T. Ammerman & M. Hersen (eds.) Assesment of
family violence. A clinical and legal sourcebook, New York: John Wiley & Sons, 1992.

56. Thomas,D., MSSW, CDVC, Director, Center for Women and Families, Domestic Violence Program,
1990.

57. Zamfir, E. & Zamfir, C., Aspecte de gen în politicile sociale, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.

58. Zamfir,Vlasceanu, “Dictionar de sociologie ed. Babel, Bucuresti, 1998.

59. Zamfir, C., Strategii ale dezvoltarii sociale, Ed.Politica, Bucuresti, 1977.

STUDII sI LEGI

1. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeilor, decembrie 1993.
2. Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women, 1979, publicata si
comentata de UNICEF & UNIFEM (1999).

3. Buletinul Informativ al Programului ARTEMIS, Nr. 4/februarie, 2001.

4. Correctional Service Canada, 1988.

5. Declaratia asupra Violentei Împotriva Femeilor, 1993.

6. Liga Apararii Drepturilor Omului, Drepturile femeii la sfârsit de mileniu II, L.A.D.O,. 1997.

7. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familiei.

8. Platforma de Actiune de la Beijing, alin. 112 – în Drepturile femeilor la sfârsitul mileniului II, L.A.D.O.,
1995, p. 77.

9. Declaratia asupra eliminarii violentei împotriva femeilor, Chisinau : CNSIPF, 1999.

10. World Report on Violence and Helth, Geneva 2002.

REVISTE

1. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Violenta domestica. Tendinte actuale în politicile
sociale, 1998

2. Manciaux M, Copiii de azi sunt parintii de mâine, Nr. 8, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.