Imnul Fiului Risipitor”' Proimion I Pe fiul cel risipitor am covarsit cu faptele mele cele firadelege Si precum acela si eu cad la picioarele Tale si caut iertare, Doamne, Pentru aceea nu ma trece cu vederea, Stapane si-al veacurilor Domn. Proimion IL Cinei Tale celei de Taina, Cela Ce esti fira de moarte, Invredniceste-ma pe mine care m-am stricat cu firidelegea Si vesmantul cel dintai al harului Tau Pe care, eu nenorocitul, cu intinaciunile pa- timilor l-am intinat, Prin negrdita mila Ta, Tu iaraisi mi-1 daruieste, Stapane si-al veacurilor Doman. 1. Sa privim acum ospatul cel mai presus de fire gatit Celui ce-ntai risipitor a fost, si mai pe urma s-a inteleptit: Caci Tatal acestuia - sau mai degraba al tuturor ‘oamenilor~ . . —— THODU Lut (La duminica celei de-a dou sipsimén mama. condcul ‘miezonopticii la Duminiea Fiuluirisipitor, glasul al patrutea, ismos: proimion I, 11 idiomelos36 Sfintul Roman Melodul Pe cel ce se pocaieste, la Sine il primeste ca un iubitor de oameni Si, bucurandu-se de-ntoarcerea lui, Graieste catre slujitorii sai »Sarguiti sa ne faceti nous Preasfantul ospat. Zoriti, jertfitivitelul cel gras de totdeauna Ce L-a niscut in feciorie tanara junc’, Fiindca fiul meu ce mai inainte s-a pierdut ‘Acum s-a aflat: si ne bucuram, asadar, Mort a fost si iatd c-a-nviat, Pe el acum il iau la sinul meu, Eu, Domnul si imparatul Atotveacul. 2. Sa ne sarguim acum ca si wim parte la ospat si noi, De vom fi-nvredniciti s4 intram in bueuria Tatalui cerese, ‘$4 ne-nfruptim impreund cu imparatul veacurilor: El gateste painea care-n dar aduce fericirea lar de baut -singele cel preascump, Cel datitor al vietii celei fra stricaciune si fra de sfarsit. De fata-s ingeri. Sa privim cum mai intéi in capul mesei se asazai Insusi Domoul Apoi, in bund rinduiala, patriarhii, corul apostolilor Sial profetilor impreund cu mucenicii,IMNELE POCAINTEI 37 Si-ndata lings locul cuvenit asaza Cel Ce de veacuri e impirat si Domn, pe risipitorul, fiul Sau, la 3. Co mast este acest ospat, s-aflim mai curdind din Evanghelii Pentru ca deplina sa ne fie bucuria, Va voi aduce-aminte acum pilda cea despre risipitorul Care intai a fost despodobit de toat-a harului podoaba Si, dupa ce si-a risipit avutul tot, catre tatal stu alearga, Strigdndu-i in suspinuri:,.Tatd-am pacatui Vazindu-l astfel cela ce toate vede, Grabnic intra intmpinare i-a iesit, Cu dragoste-1 imbratiseaza, la pieptu-i strange grumazul celui pocait Caci Dumnezeul celor ce se pocaiesc El este: e fiul ce cizuse, |-a miluit ea un mult-milostiv Stapanul si-al veacurilor Domn, 4. Mantuitorul tuturor vazandu-i terfelita-i hain, Cu mantie I-a-nfasurat pe fiul miluit : Fari-nconjur, strigand robilor si slujitorilor sai »Grabnic fiului meu si-i dati vesméntul cel dintai, Pe care tuturor il tese colimvitra®, ° Taner, ca adverb inseamna aproape, indata dupa. in context, l semnifica desavarsitaiertare diruitafiului risipitor cruia ise aoorda loc de cinste alaturi de profet si patriarhi numitindu-se si el intre fit {wi Dumnezen In taditia sfntlorpacinti poctinta este consideratt cel de-al doilea botez. Acest botez al lacrimilor curt toate picatele sine face tarts: Partasi ai Duhului Sfint, aducdndu-ne in acelasi timp in apropieres lol38 Sfiintul Roman Metodul Si pe care-I gateste harul Duhului meu Si fara de ragaz cu el si-l primeniti Dar nu uitati cum pe-acesta ce doara era imbracat L-a despuiat vrajmasul si tuturor batjocura-t facu, {ntru stricaciune-aruncind pe cel ce randuit era Pamantului fntreg, stapan Pentru care eu am zidit si-mpodobit lumea toata ‘Ca un Stapan si-al veacurilor Doma. 5. Vazandu-l astfel, nu-l pot dispretui pe cel ce-i despuiat. Dumnezeiscul Meu chip, nu sufir sa il vad astfel Pe Mine Ma-njoseste ocara fiului Meu: La slava cea mai dinainte, la harul cel de fit din nou cu el voi fi partas. Zoriti, zoriti, 0, slujitorii mei si liturghisitori, ‘Camidularele-aceluia ce mult Imi sunt Mie dorite, $a le impodobiti: C&ci socotese Mie de mare lips4, vazandu-l de la Mine rupt Si fri de podoaba Pe cela ce in pocainté catte Mine-alearga: Si care de iertarea Mea s-a-nvrednicit.” O, primeniti-l cu nepribinit vesmént — al harului, Precum a poruncit Domnul si [mparatul Atotveacul.”* Dumnezeu, imbracéndu-ne jeri Este interesanta aceasta schimbare de registru. Cuvantul care preia porunea Domnului nu se stie cui ii este atribuit, fie ingerilor, fie futuror celor de fati, Daca tinem de seama de tinduiala ierarhici ceresti, atunci, de bunt seamA, aceste ultime cuvinte apartin ingerilor care repeta si transmit mai departe porunca Stapinului Cerurlor. Felul in care acest discurs ingeresc dubleaza sau secondeazs cuvintele cele vesmintul harului sau, cu mangiiere:IMNELE POCAINTEL 6. Pentru ca fiul Meu sa fie cununa de pret a toata zidirea, impodobiti-i mana, pe deget ii dati inelul Meu- Arvuna Nedespartitei Treimi Sfinte Pentru ca sub acoperamantul Ei si catre Ea si umble {n asa chip c-atunci céind va purta pecetea Bi ‘Si se cunoascéi de departe ca fiu al Meu el este- Al Imparatului a toate: Fie dar cunoscut aceasta si celor potrivnici Si semn de mare-nfricosare pentru demoni: Si pentru diavolul cel peste fire mindru Ca nicicand de el sa mu se mai apropie: Cici nu rabd-acela vizndu-Mi pecetea ce-o dau Eu, ‘Stapanul si-al veacurilor Domn. 7. lar picioarele lui nu le voi lisa neintirite, Caci_nu le voiesc cu totul despuiate de ingrijirea Mea Pe scurt, cu incaltari acoperiti pe cel descult Ca nu cumva din now atotvicleanul sarpe — Cel ce pe rele-i pus, Sa afle dezgolit calediul fiului Meu Si nu cumva cel atotrau din fire, prin mrejile sale, La reaua lui voire sd-I traga pe cel bland. Virtute si tarie voi da fiului Meu Ca pe-un neputincios si de nimic sa-l lepede pe dracul Ca fare tries si deplina-ncredintare stapinesti amintese de corul antic, talentul dramatic al sfintului Ro- ‘man nesuferind nici o dezvoltare discursiva monocord40 Sfintul Roman Melodul Peste-aspida si vasilise sa calce “Literal, tbv mpoBuutia mpbs tobe, ehxovas mopereuevov cel care de bunivoie merge ctr cei ce-ltrag dupa ei, Avind in vedere ef toata scena reconsttuie metaforic aducerea jertfei, ne-am permis pentru plstrarea cocrentei imagini, accasta micd inferventie in text avid certtudinea c& ea nu contrazice intru nimic intentia autorului si Si-n rai st umble slobod, un rai pe care eu i kam sidit Dommnul si imparatul Atotveacul, 8. Cat pentru cel scApatat, aduceti jertfacum — precum am zis, Vitelul cel feciorelnic ~ cel din Fecioara prune Cel Care la picat nu si-a-njugat grumazul Sau Si catre cei ce la jertfelnic il inhama’* De buna vrerea Lui El Singur Se indeamna. Caci impotriva jertiei, El nu-Si scutura ceafa, Ci bucuros si biénd grumazu-Si pleacd Sub bratul celor ce dau zor cu sarg la junghiere. Venti, jertfiti pe Datatorul de Viata, Pe Cei Care, desi injunghiat, de moarte-i necuprins Cel Ce imparte viata celor ce-n iad sunt prinsi Pentru ca, din trupul Lui méncdnd, sf ne bucurim, Caci mort find, precum mai dinainte-am zis a inviat acum cel pe care Eu I-am miluit Domnul si imparatul Atotveacul. 9. Preoti, slujitorii Mei cei credinciosi, jertfiti acest vitel Si dati din El si se infrupte toti Care sunt vrednici de ospatul Meu. Vitelul fara de prihand, Cel intru toate preacurat semnificatia poeticd a textuluiIMNELE POCAINTEL 41 Care se hraneste din tarina cca nesemanat pe Care-a plismuit-o, Dati-L lor, nepretuitul parg-singele si apa Ce din coasta Lui de-a pururi izvorase pentru cei credinciosi Toti pururea acestea le mancati: Caci nedespartit se-imparte Far’ a se-mpirti si nici a Se-mputina, Ci pururea intreg Se-ngrasa Caci drept hrand pe Sine Se pune dinainte Insusi Cel Atotsfant, de oameni lubitorul Domnul si imparatul Atotveacul. 10. fn timp ce toaté adunarea mesenilor in veselie se indestula”, Pe cind cu totii cu bucurie-un ima dumne- zeiese inalta, Tatil Cel dintai a binecuvantat si celor de fata prinse a grai + Gustati si-vedeti cd eu sunt Hristosul”” Cand dup-aceasta, psalmistul lovindu-si alauta ingana-n cel mai dulce glas, Cu sirg aduceti preacurata, binecuvantati jertfi, Prinos |-altarul cel preastant, ‘Sus ridicati vitelul pentru euharistie2* 7 Pe linga desfisurarea dramaticd a scenei ospatului, textul sfantului Rota Melodul angajeaca ti 0 desfiurare misagosis, pstind smomentele desfisuzeitTurgee conform erminilor amstagonice to genol cele Stimuli Maxim, Mtaggi, in cae Teal cess ola Tras, in chips prot, ieaga slab a sfintel Lite, Sots a zecea mittee preznreslfats cerese a itu, culminnd cu slavesloviangereaea din sofa uratoare * Jo de cuvint, desl de batal in epoct :p7}ot0GHristos, Bun si “Hristos. Citatul exact este “Gustati si vedeti ci bun este Domnul” Ps, 33:9).a2 Sfintul Roman Metodul Tar dupa toate-acestea Sf. Pavel striga: -Pastele” nostru acum se sivarseste-lisus Htistos” Domnul si Imparatul Atotveacul 11. ingerii care sunt impreund-slujitori la ospat, Privindu-i pe acestia bucurindu-se si-n bund- voire slavoslovind Cu ei impreuna se-ntrec si se-alaturd-n céntiri, Dar ce cdntare-i aceasta s-auzim, de va place: .Sfint esti Parinte, Cel Care ai binevoit a Tunghia spre jertf pentru oameni acum vitelul cel neinceput Sfiint este si Fiul Tau care-a binevoit Ase jertfi ca un vitel fara de prihana, La fel, atotsfant si sfintitor Cel Ce sfinteste Pe cei botezati in puterea colimvitrei Tarai sfant, Duhul pe Care-I da celor credinciosi Domnul si imparatul Atotveacul.”” 12. Fiul cel mare insa de toate acestea era strain, Fiindca se-ntamplase ca el la cmp sa fie dus Dar pe cand se-ntorcea, aude cAntirile pe-un argat la sine cheamé si prinde-a-iscodi: Ce se petrece-aici, spune-mi degraba: 2 ste vorba de versurile finale din Psalmul 50, desi modificate de sfintul Roman: ,,Atunei vei primi jertfa dreptti, prinosul si arderile de tot, atunei vor pune pe altarul ta vitei. (Ps, $0) * In context, cuvantul Pastile are ca referina jertfa eubaristics Recunoastem cu usurinta Intreita céntare a Trisagionuli, sau in- tuvita cintare ingereasca: “Sfant, sfint, sfint esti Doane, Dumnezeul nostra”, sau deschiderea slavosloviei ,Sfint, sfint, sfant este Domnul Savaoth’ Plin este cerul si pamantul de matirea Lui. Acesta este un alt az tipic, in care Sfantul Roman Melodul preia parti sau doar imagini din cGntiile liturgice, angajindu-le in scenarii dramatice, cum este cal si aiciIMNELE POCAINTEI 43 Caci larma de muzici imi risuna in urechi Ca la o mare sarbatoare: Spune-mi mie ce sarbatoare este-aceasta? Cine tainele care se cuvin mie Si toata bogitia dumnezeicsti jertf, in lipsa mea, Le-mpirtiseste altcuiva? Au doard nu cumva din nou imparte daruri Cel Care pe mine m-a nascut Domnul si impératul Atotveacul? 13, Atunci argatul intrebat fi rispunse-acestuian rips Ca , Fratele tau cel tinar este aici Pentru aceasta se bucura, primindu-I, tatal tau, Si fiindca 1-a aflat sinatos, Acnjunghiat vitelul cel pus la ingrasat Si la ospat pe toti prietenii si cunosculii Sai a chemat.” Auzind toate acestea, acela Deoparte s-a tras si nu Voia la ospat sa intre, Ca maniat de cele petrecute, zicdnd: Nu voi intra, mu voi avea ochi si vad ce a ficut Imparatul si Domnul Atotveacul 14, Hristos spre pilda noua-a marii Sale mile, Ne-nvatii prin aceasta si prin nemasurata Lui compatimire Care-n cei drepti stimeste pizma pentru pacatosul miluit. Dar haideti, s-a acela Acest Parinte Care pe-amandoi i-a niscut, Acest Parinte care-i Dumnezeu! Fapturi, stipdnul siziditoral cum Ia Sine il cheama peOBSER VAT STEUCTURA- /ANULU Ce TLE MENT = COMUN Puret! Ob teeue A TOME STROPELE CARE €sTE LEMMA GENE RALA 7EHELE GENERALE _AL IMNucw ? ACE ‘ SINT Path Tenafrenece ? UNDE ESTE Free} =O pA) rk A-Fr CAL ey 2 I (TROFE St Note 0 (bee PESPRE eh ct! ° ° eons sTROFE eae pOEST IMN cum pureM Vi LO RITA WN Vi TR piserten » Kee = OO epirA. ULTIME > om jal # den toreinide cle Quamag pu (ult perth apane tim. (ditanter outimentur, pl By mdua 2 ual LeU.