SEER 03 Tehnica de Modulatie OFDM

Tehnica de modulaţie OFDM
Prof.dr.ing. Ion Marghescu

1. Introducere
2. Principiile de bază ale OFDM
2.1 Convoluţia circulară şi DFT
2.2 Intervalul de gardă şi Prefixul Ciclic
2.3 O schemă bloc a unui sistem de comunicaţie OFDM
2.4 Folosirea unei ferestre temporale
2.5 Egalizarea în domeniul frecvenţă
2.6 Determinarea parametrilor semnalelor OFDM (exerciţii)
3 Sincronizarea în sistemele OFDM
3.1 Sincronizarea în timp
3.2. Sincronizarea în frecvenţă
3.3 Metode de sincronizare.
4. Raportul putere de vârf-putere medie (PAPR)
4.1 Folosirea tehnicilor de distorsionare a semnalului.
4.2. Folosirea tehnicilor de codare
4.3 Folosirea tehnicilor de scramblare (aleatorizare).
5. OFDMA
5.1 Aplicaţie: structura simbolurilor OFDMA şi subcanalizarea în
WiMAX mobil
12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 2
1. Introducere
 Multiplexarea prin Diviziune în Frecvenţă cu
purtătoare Ortogonale (OFDM - Orthogonal
frequency division multiplexing) este o tehnică de
modulaţie multipurtătoare (MCT Multi-Carrier
Technique).
 Tehnicile de modulaţie multi-purtătoare s-au
dovedit foarte eficiente în combaterea efectelor
negative care apar în canalele puternic dispersive.
 Să considerăm cazul unui sistem de comunicaţie
având o rată mare de transmitere a datelor - R0 -
(lărgime de bandă - B0 , durata simbolului - T0 ).

 Proiectantul trebuie să evite atât ISI care apar din
cauza împrăştierii întârzierilor diverselor căi de
propagare cât şi necesitatea unor procesoare
complexe pentru egalizarea canalului implicată de
fading-ul selectiv.
 Tehnicile de Modulaţie Multi-Purtătoare (MCT-Multi
Carrier Transmissions) pot oferi soluţii pentru ambele
probleme;
 MCT înlocuieşte transmiterea unei singure purtătoare
care este modulată cu date de rată mare cu
transmiterea, în paralel, a unui număr, relativ mare
(L) de purtătoare modulate cu date de rată mică;

 Pentru a conserva rata globală, rata cu care transmite
fiecare subpurtătoare este R0/L (lărgime de bandă -
B0/L, şi durata simbolului - T=LT0 ).
 Alegând o valoare adecvată pentru L, se poate

ajunge ca durata simbolului (T=LT0) să fie mai mare
decât împrăştierea întârzierilor specifică pentru
canalul de comunicaţie şi, ca urmare, ISI produs de
propagarea multi-cale va fi redus în mod
semnificativ.
 În acelaşi timp lărgimea de bandă a fiecărui subcanal

poate fi suficient de mică (B0/L << Bc) astfel încât
fading-ul care afectează fiecare subcanal să poată fi
considerat plat.
h(t)
|H(f)|
B=B0/L

Bc
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
f
T0
0 1 f1 fi fi+1 fL
T B0
a. Time domain b. Frequency domain

 Pentru a recupera informaţia transportată de cele L
subcanale, la recepţie subpurtătoarele sunt
prelucrate individual.
 Evident, pentru a evita interferenţele reciproce

subpurtătoarele trebuie să fie ortogonale.
 Calea cea mai simplă de a implementa

ortogonalitatea constă în distribuirea
subpurtătoarelor, în banda B0 astfel încât benzile
individuale să nu se suprapună.

X X LPF
Data in
cos(2f1) cos(2f1) Data out
R0 bps S/P x(t) r(t) P/S
X + X LPF R0 bps
Conv. Conv.
cos(2f2) cos(2f2)
X X LPF
cos(2fL) cos(2fL)
a. b.

 Principalele dezavantaje ale acestei soluţii constau în:
 Folosirea ineficientă a spectrului de frecvenţă,
 Complexitatea echipamentelor care creşte liniar cu L,
 Complexitatea FTJ folosite în receptoare.
 Tehnica OFDM depăşeşte aceste dezavantaje prin:

 folosirea unor subcanale cu benzi care se suprapun şi
 prin prelucrarea semnalelor la emisie şi recepţie cu
ajutorul DFT;

 Mai mult DFT este implementată folosind algoritmi
FFT deci se obţin şi echipamente eficiente;
 Ca o primă concluzie (sau promisiune) OFDM este o

tehnologie eficientă din următoarele puncte de vedere:
 Implementarea eficientă;
 Folosirea eficientă a benzii de frecvenţă;
 Reducerea interferenţelor intersimbol (ISI) în
canalele puternic dispersive;
 Administrarea eficientă a spectrului;

 În consecinţă tehnica OFDM a fost selectată pentru
realizarea foarte multor sisteme de comunicaţii
moderne de rată mare de transmitere a datelor:WiFi,
WiMAX, DVB, DAB, xDSL etc.
 Acest capitol are ca scop să prezinte câteva concepte

cheie legate de tehnica OFDM cum ar fi:
 Prelucrarea FFT a semnalului;
 Generarea unui interval plasat între simboluri
numit interval de gardă ;
 Egalizarea în frecvenţă;
 Sincronizarea;
 Raportul putere de vârf/putere medie;
 etc.
1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Aşadar, caracteristicile de bază pentru OFDM constau în aceea că se

folosesc:
o L subpurtătoare cu benzi suprapuse;
oTehnica de calcul DFT pentru a genera şi demodula subpurtătoarele;
 Se poate demonstra că, în acest caz, subpurtătoarele

sunt ortogonale dacă între două purtătoare succesive
distanţa în domeniul frecvenţă este egală cu 1/T.

 Fie D=[d 0, d 1, d 2, d 3, ….. d L-1] vectorul de date de
lungime L obţinut ca ieşire a unui convertor de date
serie-paralel.
 Fiecare simbol de date modulează o subpurtătoare.
 Două subpurtătoare succesive sunt separate, în

domeniul frecvenţă, de un decalaj 1/T.

 În consecinţă o expresie utilizabilă pentru a descrie
simbolul OFDM constituit din cele L subpurtătoare,
simbol care începe la ts este:
 L 1
 2 i  0.5
s (t )  Re  
d i  N s / 2 exp( 2j ( f c  )(t  t s )) ts  t  ts  T
T
 2
i
L
t  t s and t  t s  T
 0
 fc desemnează frecvenţa centrală a benzii RF;

 Se poate scrie o expresie similară în banda de bază:
 L 1
 2 i
s (t )  Re  
d i  N s / 2 exp( 2 j (t  t s )) ts  t  ts  T
T
 2
i
L
t  t s and t  t s  T
 0

 Pornind de la expresia pentru banda de bază, se pot
reprezenta grafic primele patru subpurtătoare ale
unui simbol OFDM considerând că vectorul de date
este D=[1,-1,1,1, ….]:

 Dacă, aşa cum se specifica mai înainte, distanţa
dintre două subpurtătoare succesive este egală cu
1/T, în intervalul T, toate subpurtpătoarele vor avea
un număr întreg de perioade.
 Se poate arăta că aceasta este cheia ortogonalităţii.

 Într-adevăr, să analizăm ieşirea unui demodulator
coherent :
L
t s T 1
2
k i
 exp(  j 2 (t  t s ))  d i  L / 2 exp( 2 j (t  t s ))dt 
ts
T i
L T
2
L
1 t s T
2
ik
 d L
iL / 2  exp( 2 j
T
(t  t s )) dt  Td i  L / 2
i ts
2

 În continuare să urmărim comportarea
componentelor OFDM în domeniul frecvenţă:
 Fiecare subpurtătoare este modulată cu o funcţie

rectangulară cu durata de T secunde;
 Spectrul fiecărei subpurtătoare va fi de tip

sinc(x) unde , x=2 f /T ;
 Se ştie că: sinc(0)=1, şi că apar treceri prin

zero la: x=1, 2, 3…. .

1
0.8 1/T
0.6
0.4
0.2
-0.2
-0.4
f1 f2 f3 f4 f5 f6 f7
Frequency
 Aici, în reprezentarea în domeniul frecvenţă, se

poate găsi un alt mod de a evidenţia că în
condiţiile impuse subpurtătoarele sunt
ortogonale;
 Pentru a investiga generarea eficientă a
simbolurilor OFDM se consideră vectorul d ale
cărui componente sunt cele L simboluri de date
obţinute după conversia serie/paralel.
 Fiecare simbol de date modulează în

fază/amplitudine o subpurtătoare.
 Dacă se are în vedere modulaţie de tip BPSK se

obţine cazul particular al simbolurilor de date
binare.

t

 Se poate interpreta că vectorul de date, d,
reprezintă DFT a unui semnal constând din L
subpurtătoare.
 Notând prin F matricea DFT de dimensiune L x L

se poate scrie:
x = F-1 d
unde x este un vector având drept componente
eşantioanele semnalului OFDM.

 Transformata Fourier Discretă poate fi definită
prin cele două expresii cunoscute:
2nm
1 L 1  j
DFT {x[n]}  X [m]  
L n 0
x[n]e L
 L 1 2nm
1
 X [m]e
j
IDFT { X [m]}  x[n]  L
L m 0

 La recepţie se poate recupera vectorul de date
aplicând DFT simbolului OFDM recepţionat.
 DFT poate fi implementată folosind algoritmi

FFT;
 În acest mod echipamentele devin foarte simple şi

eficiente în comparaţie cu soluţia menţionată în
cazul general al Modulaţiei Multipurtătoare.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

Când un şir de eşantioane x[n] este transmis

printr-un canal liniar cu răspuns finit la impuls
(FIR) h[n], semnalul de ieşire se determină prin
convoluţia liniară dintre semnalul de intrare şi
răspunsul la impuls al canalului:
y[n]=x[n]h[n].

 Calculul lui y[n] poate fi implementat în termenii
convoluţiei circulare:
y[n]  x[n]  h[n]  h[n]  x[n]
unde
 L 1
x[n]  h[n]  h[n]  x[n]   h[k ]x[n  k ]L
k 0
Funcţia x[n]L = x[n mod L] este o versiune

periodică a lui x[n] cu perioada L.
Cu alte cuvinte, în acest caz fiecare eşantion al
semnalului de ieşire se obţine ca o sumă, de
produse, cu L termeni.

 În cazul convoluţiei circulare, DFT a semnalului
de la ieşirea canalului y[n] poate fi scrisă:
DFT {y[n]}  DFT {h[n]  x[n]}
Respectiv, în domeniul frecvenţă
Y[m]  H[m] X[m] (4)
Se constată că relaţia (4) descrie un canal fără ISI

în domeniul frecvenţă, când fiecare simbol de
intrare este scalat cu valoarea complexa H[m].

La recepţie cunoscând răspunsul canalului în
frecvenţă se poate recupera simbolul de intrare
calculând:
^ Y [ m]
X [ m]  (7)
H [ m]
Semnalul estimat este imperfect datorită:

zgomotului aditiv, interferenţelor intercanale,
estimare imperfectă a canalului etc.

 În mod natural, când un semnal este transmis
printr-un canal liniar răspunsul se calculează
folosind convoluţia liniară.
 Se poate pune întrebarea, cum se explică
posibilitatea folosirii convoluţiei circulare în cazul
de faţă?
 Explicaţia rezidă în adăugarea aşa numitului
prefix ciclic (CP), la vectorul care urmează a fi
transmis.
 Această operaţie contribuie şi la reducerea
perturbaţiilor inter-simbol, cea mai gravă formă de
interferenţă în canalele de bandă largă

1. Introducere
2.6 Determinarea parametrilor unui semnal OFDM
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Cele mai multe dintre sistemele de comunicaţie fără

fir care transmit date de rată mare lucrează în medii
afectate de propagare multi-cale şi fading selectiv.
 Simbolul OFDM va fi împrăştiat în timp deci vor

rezulta interferenţe intersimbol (ISI).
 ISI poate fi menţinută la nivelul a două simboluri

succesive folosind o valoare suficient de mare a
numărului de subpurtătoare, L.
 Pentru a reduce sau chiar a elimina ISI care
rezultă între simboluri succesive se introduce un
interval de gardă de durată Tg sau format
dintr-un număr v de eşantioane. între simbolurile
OFDM.
 Dacă valoarea maximă a împrăştierii întârzierii

este mai mică sau egală v+1 perioade de
eşantionare pe această cale cele două simboluri
succesive devin necorelate.

 Există două variante de a realiza acest interval
de gardă:
1. Folosind semnal zero,
2. Folosind prefixul ciclic;

t
Tg

 Cele două soluţii pot fi comparate din mai multe
puncte de vedere:
1. Comportarea în prezenţa propagării
multi-cale;
2. Influenţa asupra prelucrării semnalelor;
3. Eficienţa în folosirea puterii şi benzii;

t
Tg

 Aşa cum s-a menţionat pentru ca un canal să nu
prezinte ISI în condiţiile folosirii IFFT/FFT, trebuie
să se poată evalua răspunsul folosind convoluţia
circulară;
 Se poate arăta că realizând intervalul de gardă prin

prefix ciclic se îndeplinesc condiţiile pentru
atingerea acestui obiectiv;

 Se reprezintă un simbol OFDM în domeniul timp
ca un vector de lungime L:
x  [ x0 x1 ... xL1 ]
Adăugând prefixul de lungime v, semnalul

transmis devine:
xCP  [ xLv xLv1... xL1 | x0 x1... xL1 ]

Prefix ciclic Eşantioane simbol OFDM
Copiază ultimele v eşantioane
Deci după adăugarea prefixului ciclic, se obţine un

nou semnal care apare ca fiind x[n]L, şi atunci
y[n]= x[n]* h[n] .

 Se ţine cont că h este un vector de lungime v+1
care corespunde răspunsului canalului la impuls
în timpul simbolului OFDM.
 Atunci semnalul de ieşire yCP are (L+v)+(v+1)-
1=L+2v eşantioane.

 Primele v eşantioane ale lui yCP conţin
interferenţe de la simbolul OFDM precedent deci
sunt ignorate.
 Ultimele v eşantioane se dispersează spre
simbolul următor deci şi ele trebuie şi sunt
ignorate.
 Rămân L eşantioane pentru semnalul y, care sunt
eşantioanele necesare pentru a recupera cele L
eşantioane ale semnalului de intrare, x.

 Se poate evidenţia că aceste L eşantioane ale
semnalului y sunt aceleaşi cu cele care rezultă
din relaţia y = h ⊗ x.
 Cea mai simplă cale este cea inductivă;
 Se consideră y0, primul element din y.
 Aşa cum rezultă din figura următoare, datorită

prefixului ciclic, y0 depinde de x0 şi de pachetul
xL-v…xL-1 rezultat prin crearea prefixului ciclic;

y0  hv xLv  hv1 xLv1  ...  h1 xL1  h0 x0

 Se obţin succesiv:
y0  h0 x0  h1 x1  ...  hv xLv
y1  h0 x1  h1 x2  ...  hv xLv1
.
.
.
yL1  h0 xL1  h1 xL2  ...  hv xLv1

Astfel, prin crearea posibilităţii de a folosi
convoluţia circulară, un prefix ciclic care
are o durată mai mare sau egală cu durata
răspunsului canalului la impuls, permite
ca semnalul de ieşire să poată fi dedus
printr-o simplă multiplicare a răspunsului
în frecvenţă al canalului H=DFT{h} cu
perechea Fourier a semnalului de intrare,
X=DFT{x}.

 Prefixul ciclic, - este elegant şi simplu şi aduce
multe beneficii – dar nu este în totalitate
eficient.
 El implică consum suplimentar de bandă şi

putere.
 Odată cu transmiterea a v eşantioane redundante

banda necesară pentru transmitere creste de la B
la ((L+v)/L)B.

 Totodată, puterea de emisie trebuie evaluată
ţinând cont şi de cele v eşantioane adiţionale;
 Prin urmare, introducerea prefixului implică o

creştere a puterii utilizate de 10log10(L+v/L)dB.
 Deci folosirea prefixului ciclic determină o

pierdere din p.d.v. al puterii (PL) şi al ratei de
date (RL): L
RL  PL 
Lv

Puterea folosită în plus are o importanţă sporită
într-un sistem wireless limitat la interferenţe
conducând la sporirea interferenţelor care
afectează echipamente din vecinătate.
 Evident din acest punct de vedere este mai

convenabilă folosirea prefixului cu semnal nul.
Această soluţie este propusă pentru sistemul

Multiband OFDM realizat de WiMedia Alliance,
care foloseşte tehnologia UtraWideBand (UWB).

 Aşa cum se observă, emiţătorul OFDM transmite
un prefix cu semnal zero deci nu există consum
suplimentar de putere.

 Dar la recepţie, “coada” trebuie creată local,
simulând efectul de prefix ciclic, pentru ca restul
sistemului OFDM să poată funcţiona normal.
 De ce nu se extinde folosirea intervalului de gardă

cu semnal nul, cu toate că el reduce puterea de
transmisie cu 10lg((L+v)/L) dB?

 Se pot menţiona două motive:
1. Prefixul zero scade puterea consumată la
emisie cu 10lg((L+v)/L) dB, dar acum trebuie
recepţionată coada, în comparaţie cu prefixul
ciclic, la care aceasta putea fi ignorată.
2. Zgomotul aditiv de la recepţia simbolurilor
corespunzătoare cozii este adăugat la semnal,
mărind puterea de zgomot.

 Acest compromis trebuie evaluat pentru a decide
care din cele două moduri de realizare a
intervalului de gardă este preferabil.
 Totodată se mai poate remarca faptul că reducerea

eficienţei datorată prefixului ciclic poate fi făcută
arbitrar de mică crescând numărul de subpurtătoare
(L>>v).

 Uzual standardele specifică mai multe
valori pentru intervalul de gardă pentru ca
sistemele să se poată adapta la diverse
medii de propagare;.
 De exemplu: în standardul IEEE 802.16

intervalul de gardă este definit printr-un
parametru G denumit fracţiune de gardă;
Intervalul de gardă este Tg=GT.
G ϵ {1/4, 1/8, 1/16, 1/32}

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

2.3 O schemă bloc a unui sistem de comunicaţie
OFDM
 În această etapă, este util să se revadă aspectele

prezentate pe baza schemei bloc a unui sistem de
comunicaţie.
 Se va folosi acest prilej pentru a menţiona alte câteva

elemente, unele destul de importante, care intervin în
prelucrarea semnalului.

L points
Binary QAM S/P
IFFT
Adding P/S
DAC
data modulat convert
processor CP
convert
or er er
Baseband Communication
Channel
L points
Discard S/P
FFT QAM Recovered
convert FEQ data
ADC CP processor demod.
er

de date binar sau semnalul de la ieşirea
 Fluxul
unui modulator este convertit S/P.
 Rezultă un vector de lungime L notat prin X,

care este aplicat la intrarea procesorului care
realizează IFFT în L-puncte.
 La ieşirea procesorului IFFT se obţine:
x = F-1 X

 L 1 2nm
1
 X [m]e
j
IDFT { X [m]}  x[n]  L
L m 0

 Componentele vectorului x - sunt cele L
eşantioane ale simbolului OFDM de bază -
de fapt o sumă a eşantioanelor celor L
subpurtătoare.
 În
cazul unui flux binar subpurtătoarele sunt
modulate BPSK;
 Încazul unui flux cu m nivele (m-ary) ele

pot fi modulate QPSK, 16QAM, 64QAM,
etc.
 Dacă se vor folosi toate cele L
subpurtătoare pentru a transmite date, nu va
exista supraeşantionare şi componentele
nedorite pot fi eliminate cu dificultate, la
recepţie, atunci când se reface semnalul de
date după procesorul FFT.
 Ca atare o fracţiune dintre cele L

subpurtătoare vor fi for forţate la zero
(subpurtătoare nule) creându-se astfel un
interval de gardă în domeniul frecvenţă.

 În cazul exemplului dat se pot adăuga 8
zerouri care să forţeze 8 subpurtătoare la
zero.
 Se va realiza IFFT în l6 puncte – semnalul

OFDM signal va avea l6 eşantioane astfel
încât frecvenţa de eşantionare va fi de două
ori mai mare decât cea necesară pentru
semnalul de date iniţial;
 Trebuie decis, unde este bine să fie plasate

componentele nule;
 În matricea F prima jumătate a coloanelor
corespunde frecvenţelor pozitive iar cea de a
doua frecvenţelor negative;
 Decicea mai bună soluţie ar fi să se însereze

zerourile în mijlocul vectorului de date:
[1 1 1 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 -1 1]
 Înacest mod componentele nule vor fi plasate

în jurul frecvenţei egale cu ½ din frecvenţa de
eşantionare iar componentele utile în jurul
frecvenţei egale cu zero;
 De exemplu: în cazul standardului IEEE
802.16d, L=LFFT =256; pentru a transmite
date se folosesc numai Lu=200
subpurtătoare, alte 55 sunt componente
nule iar una este componenta de CC (nici
ea nu este folosită pentru transmitere de
date.

L points
Binary QAM S/P
IFFT
Adding P/S
DAC
processor CP
convert
or er er
Channel
L points
Discard S/P
FFT QAM Recovered
convert FEQ data
er

 Se generează intervalul de gardă cu prefix
ciclic;
 Se copiază ultimele Lg eșantioane dintre

eșantioanele calculate și se adaugă în fața
primului eșantion.
 Deci simbolul OFDM transmis va include

L + Lg eșantioane.

• Semnalul OFDM se obţine prin conversie P/S;
• Frecvența cu care se transmit eșantioanele

semnalului OFDM se determină funcţie de durata
simbolului (T) şi de numărul de puncte în care este
realizată transformarea Fourier (L), fe=L/T ;
• În unele sisteme valoarea frecvenţei de eşantionare

se calculează funcție de banda de frecvenţă
alocată canalului RF, B0;

 De exemplu în cazul standardului IEEE
802.16d se specifică un parametru n (care în
unele cazuri este 8/7) și frecvența de
eșantionare este calculată folosind relația:
nB0
f e  floor( )8000
8000

 Simbolul OFDM serie este convertit D/A și apoi
poate fi transmis printr-un canal constituit în
banda de bază;
 Semnalul recepționat constă din suma dintre

răspunsul canalului de comunicație la semnalul
transmis și zgomotul aditiv.
 Acest semnal este eșantionat cu aceeași fecvență

de eșantionare care a fost folosită la emisie la
conversia P/S și apoi se realizează conversia A/D.

L points
Binary QAM S/P
IFFT
Adding P/S
DAC
processor CP
convert
or er er
Channel
L points
Discard S/P
FFT QAM Recovered
convert FEQ data
er

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Tranzițiile abrupte au un efect nedorit în sensul creșterii puterii

radiate în afara benzii alocate;
 În acest caz densitatea spectrală de putere scade lent în

conformitate cu funcția sinc.

• Densitatea spectrală poate să scadă mai rapid dacă
simbolurile individuale sunt prelucrate cu ajutorul
unei ferestre temporale sau prin filtrare.

 Cea mai folosită este fereastra cosinus-ridicat.
 Such a solution is recommended by the standard

IEEE 802.16d.
 TS = durata unui simbol (simbol + intervalul de gardă)
 acum durata reală este mai mare deci se acceptă o

suprapunere a simbolurilor,
 suprapunerea depinde de parametrul ;

Prefix T Postfix
Extensia ciclică şi aplicarea unei ferestre cosinus ridicat.
• procedura de generare a simbolului cu prefix şi cu

postfix;
• Simbolul astfel obţinut se înmulţeşte cu funcţia
fereastră.
• Semnalul rezultat se adaugă după simbolul precedent cu
o întârziere Ts  suprapunerea menţionată.

Variaţia densităţii spectrale de putere pentru un semnal
OFDM ferestruit cu o fereastră de tip cosinus ridicat.

 Comparaţie cu varianta care foloseşte un filtru;
 Comportarea din punctul de vedere al densităţii

spectrale este tot mai bună cu cât valoarea lui este
mai mare.
 Alegerea unei valori mari este restricţionată

deoarece cu cât  creşte scade eficienţa prefixului
ciclic;

L points
Binary QAM S/P
IFFT
Adding P/S
DAC
processor CP
convert
or er er
Channel
L points
Discard S/P
FFT QAM Recovered
convert FEQ data
er

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Pentru a se putea estima simbolurile recepţionate,

trebuie cunoscut câştigul canalului complex
pentru fiecare subpurtătoare;
 Pentru aceasta trebuie cunoscute amplitudinile şi
fazele subpurtătoarelor.
 Pentru tehnicile de modulaţie simple, cum este
QPSK, la care amplitudinea nu poartă informaţie,
este necesară numai informaţia cu privire la fază.

 După realizarea FFT, se estimează simbolurile de
date folosind un egalizor în frecvenţă (FEQ) cu o
singură celulă de întârziere:
^ Yl
Xl 
Hl
 unde Hl este răspunsul complex al canalului la

frecvenţa fc + (l - 1)Δf ;
 Pe această cale se realizează atât corecţia de fază

cât şi egalizarea de amplitudine înainte de procesul
de decizie.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Punctul de plecare constă în precizarea următorilor parametri:
◦ banda ocupată,
◦ rata de transmitere a informaţiei,
◦ împrăştierea întârzierii.
 Se va constata că unele cerinţe sunt contradictorii.

a. Determinarea intervalului de gardă
o Depinde direct de împrăştierea întârzierii.
oUna dintre soluţiile folosite: intervalul de gradă

egal cu de la de două la de patru ori mai mare faţă
de radical din valoarea medie pătrată a
împrăştierii întârzierii.

o Durata acestui interval depinde şi de tipul de
modulaţie şi de codare.
o Creşte ordinul modulaţiei – creşte sensibilitatea la

interferenţe;
o Creşterea sensibilităţii la interferenţe poate fi

combătută prin tehnici de codare mai puternice.

b. durata unui simbol
 Se poate determina cunoscând intervalul de gardă.
 Existenţa intervalului de gardă de tip PC reduce RSZ;
 Pentru a minimiza acest efect este preferabil ca durata unui simbol

să fie mult mai mare decât intervalul de gardă.

 O valoare foarte mare duce la creşterea numărului de
subpurtătoare
 Banda globală fiind impusă, rezultă reducerea intervalului între

subpurtătoarele vecine
 Aceasta implică:
 complexitate mai mare a sistemelor de
prelucrare,
 sensibilitate mai mare la zgomotul de fază şi la
fuga de frecvenţă;
 raport mai mare între puterea de vârf şi puterea
medie.

 S-a constatat că se poate accepta o reducere cu 1
dB a RSZ ceea ce se poate realiza la un raport de
circa 5 între durata simbolului şi intervalul de
gardă;

c. Intervalul între două subpurtătoare vecine
Acest parametru se poate determina dacă se
cunoaşte durata unui simbol şi intervalul de gardă:
acest interval este inversul duratei simbolui FFT.

d. Numărul de subpurtătoare (o soluţie)
Se poate determina fiind impusă rata de
transmitere a datelor de intrare: numărul de
subpurtătoare necesar este dat de raportul între
această valoare şi rata de transmitere a datelor
pe fiecare subpurtătoare.
e. Rata de transmitere acceptată de o subpurtătoare

Se poate controla prin durata de simbol (rata de
transmitere a simbolurilor), tipul de modulaţie şi
tipul de codare.

Exemplul 1:
 Pentru realizarea unui sistem de
comunicaţie OFDM se impun:
Rata globală de transmitere a informaţiei:
R0=20 Mbps
Dispersia estimată pentru întârziere: 200
ns;
Banda alocată sistemului: B  15 MHz;

 Conform celor menţionate mai sus rezultă imediat
următorii parametri:
◦ Tg = 800 ns
◦ TS = 4.8s
◦ f = 1/(4.8-.8)=250 kHz;
 Pentru a determina numărul de subpurtătoare se

determină la început rata de transmitere a datelor
per simbol:
20 Mbps * 4.8 s =96 b/simbol,

 La rândul lui numărul de subpurtătoare
depinde de tehnica de modulaţie şi de tehnica
de codare.
 Variante:
1. QPSK + codare cu o rată 3/4,

 În acest caz rezultă : 2*3/4=1.5 biţi per simbol per
subpurtătoare;
 deci numărul de subpurtătoare este 96/1.5=64
subpurtătoare
 Bandă ocupată este
64*250kHz=16MHz>B=15 MHz;

2. 16-QAM + codare cu o rată ½
 În acest caz se transmit 4*1/2=2 biţi per

simbol per subpurtătoare;
 rezultă un număr de 96/2=48 subpurtătoare şi

o bandă necesară egală cu
48*.25MHz=12MHz <B=15MHz;

 Se alege soluţia a doua – se va realiza IFFT în 64
de puncte (48 date +12 zerouri) deci există şi
supraeşantionare;
 Este necesar să existe un număr întreg de

eşantioane atât pe durata de realizare a IFFT
(durata unui simbol de date propriu-zis) cât şi pe
durata unui simbol care include şi intervalul de
gardă.
 Această cerinţă poate modifica rezultatul obţinut

până aici;

 Trebuie conservată ortogonalitatea între
subpurtătoare deci, în orice caz, se conservă cele
64 de eşantioane pentru IFFT;
 Pentru valorile iniţiale frecvenţa de eşantionare

este: L/TFFT=64/4 s = 16 MHz.
 Se poate verifica faptul că această valoare nu

corespunde unui număr întreg de eşantioane pe
durata de 4.8 s.

 Rezolvarea acestei neconcordanţe duce la o mică
modificare a parametrilor.
 De exemplu în loc de 64/5 eşantioane pe intervalul

de gardă se aleg 14 adică 78 de eşantioane per
simbol;
 Cu acesta rezultă o frecvenţă de eşantionare de

78/4.8s = 16.25 MHz.
 Se obţine: TFFT =64/16.25 MHz=3.9385 s deci
vor creşte puţin: intervalul de gardă şi distanţa
între două subpurtătoare.

Exemplul 2:
 Pentru a realiza o transmisiune fără fir se foloseşte
un sistem OFDM cu 2048 de subpurtătoare active.
Intervalul dintre două subpurtătoare este de 250 Hz
iar intervalul de gardă are o lungime de 2 ms.
Fiecare subpurtătoare este modulată BPSK.

 Se cere:
a) Să se determine banda ocupată şi rata de
transmisie pentru întregul sistem.
b) Dacă pentru a genera semnalul OFDM se foloseşte

o prelucrare IDTF de lungime 4096 să se determine
frecvenţa de eşantionare a semnalului de ieşire şi
numărul de eşantioane din intervalul de gardă.

c) Dacă emiţătorul transmite semnalul OFDM folosind o
energie, EOFDM= 1,4 Ws iar canalul de transmisiune este
afectat de zgomot alb gaussian cu densitatea spectrală de
putere N0/2 = 6 · 10−5 W/Hz.
Se cere:
1. Să se determine raportul Eb/N0 (în dB).
2. Să se evalueze rata de roare de bit caracteristică
sistemului de transmisiune.
3. Să se calculeze puterea medie a emiţătorului OFDM.
Se cunoaşte relaţia pentru probabilitatea de eroare de bit

pentru semnale modulate BPSK:
1 Eb
Pb  erfc( )
2 N0

a. Lungimea simbolului OFDM - FFT este:
Ts = 1/Δf = 4 ms
Banda ocupată: B = N · Δf = 512 kHz
Rata de transmisie a datelor:

R = log2(M)·N/(Ts+Tg )= N/T = 2048/6ms = 341 kBit/s
b. Lungimea FFT: L = 4096; Deci se generează L

eşantioane în intervalul de lungime Ts. Adică este necesară
o frecvenţă de eşentionare:
fe = L/Ts = 1024 kHz
Deci în intervalul de gardă sunt :
Lg = L ·Tg/Ts = 2048

c)
N0 = 2 ·N0/2= 1,2 · 10−4Ws
Eb = EOFDM /log2(M) · N = 1.4Ws / 2048 = 6,836 · 10−4Ws
Eb/N0 = 6,836 · 10−4Ws/1.2 · 10−4Ws = 5,7 ≈ 7,55 dB
PL2g =Ts/(Tg+Ts) =2/3
1 Eb 1
Pb  erfc( PLg )  erfc(1,9488)  3 103
2
2 N0 2
Puterea de emisie:
P = EOFDM/ (Ts + Tg) = 1.4Ws/6ms = 233.3W

RF emisie Modulator CNA Conv. P-S Fereastră
IQ
Date
intrare Ext. ciclică
Întreţe- Mod. QAM Conv. S-P Inserare
Codare
sere Pilot
IFFT (EM)
FFT(REC)
Date
ieşire Conv. S-P
Decodare Dezîntre- Demod. Corectie Conv. P-S
ţesere QAM canal
Sy. tact
Elim.
DEMOD CAN Sincronizar Extensie
RF receptie e
IQ ciclică
Sy. frecv.
O schemă bloc pentru un emiţător/receptor

(transceiver) OFDM.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Pentru a putea demodula un semnal OFDM,
receptorul trebuie să realizeze două operaţii de
sincronizare.
 În primul rând trebuie determinat intervalul de timp
în care se realizează prelucrarea FFT a simbolului
recepţionat .
 Aceasta este sincronizarea în timp.
 În al doilea rând trebuie aliniată frecvenţa purtătoarei
proprii cu frecvenţa purtătoarei transmise.
 Aceasta este sincronizarea în frecvenţă.
 Comparând sistemele OFDM cu cele
monopurtătoare, cerinţele privind sincronizarea în
timp sunt mai puţin dure.
 În schimb cerinţele privind sincronizarea în

frecvenţă sunt semnificativ mai dure, deoarece
trebuie sa existe o ortogonalitate perfectă a
subpurtătoarelor pentru a asigura absenţa ICI.
 Cele două aspecte pot fi evidenţiate reprezentând

grafic un caz particular;

 Reamintim că semnalul OFDM constă din
supapunerea a L subpurtătoare, fiecare dintre acestea
modulate cu un subflux de date;
 Pentru a scoate în evidenţă cele menţionate a fost

reprezentat grafic un caz particular, considerând un
simbol cu durata de o microsecundă şi cu L=8.
 Pentru reprezentarea în domeniul timp au fost

reţinute numai două dintre subpurtătoare;

T=1 s
 O comparaţie între efectele celor două sincronizări

poate fi realizată prin inspecţia graficelor astfel
obţinute.
 În domeniul timp, dacă fereastra de analiză alunecă
spre stânga sau spre dreapta, se remarcă
introducerea unei modificări unice de fază pentru
fiecare subpurtătoare.

 Pentru reprezentarea în domeniul frecvenţă a
impulsurilor radio cu frecvenţa fc, dreptunghiulare -
p(x), reamintim că densitatea spectrală este
guvernată de funcţia sinc care are trecerile prin zero
la fiecare 1/T deci la 1MHz.
F{cos(2f c )  p(t / T )}  F{cos(2f c )} F{ p(2t / T )}
 sin c(T ( f  f c ))
unde p(x) = 1, x Є(-0.5, 0.5), şi zero în rest.

 Deci, dacă frecvenţa purtătoarelor este sincronizată
perfect, receptorul eşantionează în vârful spectrului
fiecărei subpurtătoare, unde amplitudinea dorită este
maximă, şi interferenta între purtătoare - ICI - este
zero.
 Dacă frecvenţa folosită pentru extragerea informaţiei

prezintă o abatere mică δ, o parte din energia fiecărei
subpurtătoare se pierde şi, mult mai important, se
introduc interferenţe între subpurtătoare.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

3.1 Sincronizarea în timp.
 Am remarcat că efectele erorilor de sincronizare în

timp, sunt diminuate datorită prezenţei prefixului
ciclic.
 Aşa cum s-a menţionat anterior receptorul foloseşte
numai L eşantioane în domeniul timp, situate după
prefixul ciclic.
 Aceasta corespunde unei sincronizări perfecte în
timp;

 Deci chiar dacă lungimea Lg a prefixului ciclic este
egală cu lungimea răspunsului la impuls ν a
canalului, simbolurile OFDM succesive pot fi
decodate fără ISI.
 Se constată că, şi atunci când sincronizarea nu este

perfectă, se poate accepta o eroare de  secunde fără
a se degrada performanţele;

 Durata  trebuie să îndeplinească condiţia:
Tm – Tg =m ≤  ≤ 0,
unde Tg este durata intervalului de gardă (durata
prefixului ciclic), iar Tm este timpul maxim de
împrăştiere a întârzierilor canalului.
 Se remarcă faptul că:  < 0 corespunde cu realizarea

eşantionării mai devreme decât în cazul ideal, pe
când  >0 corespunde cu realizarea eşantionării mai
târziu.
 Cel puţin teoretic, pentru intervalul menţionat,
abaterea poate fi inclusă de estimatorul de canal în
câştigul complex evaluat pentru fiecare subcanal, şi
deplasarea în frecvenţă corespunzătoare poate fi
corectată de egalizor fără vreo pierdere în
performanţe.
 Mărimea m este denumită rezerva de sincronizare

în timp;

Rezerva de sincronizare în timp

 În schimb, dacă valoarea  nu este în fereastra de
timp precizată, apare interferenţa intersimbol
indiferent dacă există sau nu decalaj de frecvenţă.
 Acest aspect poate fi explicat uşor;
 Pentru cazul τ > 0, recepţia este afectată deoarece se
pierde o parte din energia utilă, fiind recepţionate
numai versiuni întârziate ale eşantioanelor de
început, x0, x1,… , şi, totodată, fiind încorporată
energie nedorită de la simbolul următor.

 Pentru  ≤ Tm – Tg apare efectul interferenţelor cu
simbolul precedent care vor intra în fereastra
recepţionată.
 Pentru cele două cazuri, pierderile de raport semnal

zgomot pot fi aproximate prin relaţiile:
2
  
2
   m 
RSZ ( )  2  RSZ ( )  2 
 LTe   LT e 

Din această expresie reies următoarele:
• RSZ scade pătratic cu creşterea erorii de
sincronizare în timp;
• Simbolurile OFDM lungi sunt rezistente la
aceste erori;
• În general, cât timp  << LTe, erorile de
sincronizare în timp nu sunt critice dacă se
corectează schimbările de fază.

 În concluzie pentru a minimiza pierderile din pdv al
RSZ pentru sincronizarea imperfectă de timp, erorile
trebuie menţinute la un nivel mic comparativ cu
intervalul de gardă;

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

3.2 Sincronizarea în frecvenţă.
 Tehnica OFDM asigură o eficienţă mare în
utilizarea benzii faţă de alte sisteme de bandă largă.
 Pachetul de subpurtătoare ocupă o bandă îngustă
comparativ cu tehnicile de modulaţie
convenţionale, deoarece acestea din urmă necesită
benzi de gardă de 50% sau chiar mai mult;
 În schimb semnalele OFDM, aşa cum a rezultat din
graficul analizat, sunt foarte sensibile la abateri de
frecvenţă, tocmai datorită faptului că
subpurtătoarele se suprapun.

 Reluăm reprezentarea anterioară reamintind
proprietăţile răspunsului în timp la un impuls
dreptunghiular din domeniul frecvenţă:
sin(x)
sin c( x) 
x
 sinc(0) =1
 sinc(x) = 0
 x=±1, ±2, ±3, ±4, ….

 Deoarece toate trecerile
prin zero sunt aliniate,
atât timp cât abaterea de
frecvenţă este δ=0, nu
există ICI.
În practică, abaterea de
frecvenţă este, rareori,
zero.
Principalele cauze:
• Diferenţele inerente dintre frecvenţele oscilatoarelor de la
receptor respectiv de la emiţător;
• Instabilitatea valorilor frecvenţelor;
• Deviaţia Doppler de frecvenţă care apare la echip. mobile.

 Un exemplu: fie un oscilator cu frecvenţa de 2GHz
şi cu o stabilitate de 0.1 ppm, rezultă o abatere
posibilă de 200 Hz. La aceasta se poate adăuga
deviaţia Doppler care la o viteză de 120km/h poate
ajunge tot la cca 200Hz.
 Deci, dacă există abatere de frecvenţă datele nu se

mai extrag la momentul optim rezultând în primul
rând ICI care creşte cu creşterea lui δ şi care duce la
reducerea RSZ;

 Pierderile RSZ introduse de abaterea de frecvenţă
pot fi calculate folosind relaţia:
Es / N 0
RSZ  
Es /( N 0  C0 ( LTe ) )
2
 1  C0 ( LTe ) RSZ 2

Pierderile din p.d.v al raportului semnal zgomot funcţie de
abaterea de frecvenţă

 Din relaţia dată şi din reprezentarea grafică rezultă
următoarele:
• raportul semnal zgomot scade pătratic cu creşterea
abaterii de frecventă;
• raportul semnal zgomot scade pătratic cu creşterea
numărului de subpurtătoare;
• Pierderile din p.d.v. al RSZ sunt proporţionale cu
valoarea RSZ;
• Trebuie realizat un compromis între creşterea
numărului de subpurtătoare prin reducerea distanţei
dintre subpurtătoare şi efectul unor eventuale abateri
de frecvenţă;

 Dacă trebuie să se menţină aceste pierderi la valori
neglijabile, de exemplu 0.1dB, abaterea relativă de
frecvenţă trebuie să fie în jur de 1 sau 2 procente din
distanţa dintre subpurtătoare
 Pentru a menţine valori mari ale RSZ se pot impune

limite chiar mai mici;
 Se mai poate reduce ICI în comparaţie cu cel

analizat în acest paragraf folosind alte ferestre decât
cea dreptunghiulară;

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

 Metodele de sincronizare pot fi împărţite în:
- Metode oarbe bazate pe prefixul ciclic;

- Metode bazate pe simboluri de antrenare.
 În cazul metodelor oarbe receptorul nu are

informaţii speciale şi trebuie sa facă tot ce poate
pentru extragerea informaţiei necesare din structura
semnalului recepţionat.
 Se poate folosi redundanţa introdusă de prefixul
ciclic.
 Reamintim că pentru a crea prefixul ciclic se copiază ultimele
Lg eşantioane ale vectorului de ieşire al FFT (Tg secunde)
copiindu-le în faţa primului eşantion;
 Deci fiecare simbol OFDM are două părţi identice

Tg T Cyclic
prefix FFT time interval
Tg
Identical parts
Prin calcularea corelaţiei semnalului recepţionat cu el însuşi

întârziat, cu T secunde, şi conjugat se poate obţine informaţia
necesară despre limitele simbolului OFDM.

Circuit Estimare Abatere
Calcul fază
întârziere frecv.
conjugată maxim
T
Găsire
Operator
Produs  dt
TG
maxim
corelaţie
Sincro
timp

Semnal OFDM cu 48 de subpurtătoare şi
timp de gardă de 20%. Corelaţia pentru 8
simboluri

Semnal OFDM cu 192 de subpurtătoare şi
timp de gardă de 20%. Corelaţia pentru 8
simboluri

 În sinteză rezultă următoarele caracteristici pentru
metodele de sincronizare bazate pe prefixul ciclic:
 Semnalul de la ieşirea corelatorului are vârfuri la
sfârşitul fiecărui interval de gardă, adică la începutul
ferestrei de analiza FFT pentru fiecare simbol.
 Între vârfurile principale există o serie de vârfuri
nedorite.
 Datorita comportamentului statistic al semnalului
OFDM, ieşirea corelatorului nu este strict periodică, ci
prezintă fluctuaţii în special când numărul de
subpurtătoare este mic.
 Se constată că vârful central este curat şi lobii laterali
sunt mici, când numărul de subpurtătoare este mare, de
preferat peste 100.
Trebuie remarcat că nu este necesar să se facă
analiza menționată pentru fiecare simbol OFDM.
 Este relevantă numai poziţia relativă care poate fi
actualizată din când în când.
În aceste condiții se poate face o mediere peste
câteva simboluri OFDM.
Prin mediere se reduc efectele zgomotului.

 Pentru a se obține vârfuri distincte de corelaţie şi
un RSZ rezonabil metoda este necesară medierea
peste un număr mare de simboluri (uzual mai
multe de 10);
 Intr-un mediu radio mobil, semnalul de la ieşirea
corelatorului este distorsionat și datorită funcției
de transfer a canalului.
 Aceasta îngreunează găsirea poziţiei optime a
ferestrei de analiză Fourier.
 Se obţine o ameliorare a situației dacă se folosesc
în prelucrare rezultatele estimării canalului

 Ca atare metoda de sincronizare bazată pe prefixul
ciclic este potrivită, în particular, pentru
conexiunile cu comutare de circuit caz în care nu
se transmit simboluri speciale de antrenare.

 În cazul transmisiunilor cu comutare de pachete,
timpul de sincronizare trebuie să fie cât mai mic cu
putinţă, preferabil câteva simboluri OFDM;
 În acest caz se va aplica metoda de sincronizare

care foloseşte simboluri speciale de antrenare (pilot
or training symbols);
 Receptorul cunoaşte conţinutul de date al acestor

simboluri şi întregul semnal recepţionat va fi folosit
în scopul sincronizării.
Intrare T Te T Te
T Te
C0 C1 CN-2 CN-1
Sumator
Caută
maximumul
Sincronizare
de simbol
Aici Te - perioada de eşantionare iar ci reprezintă

coeficienţii filtrului adaptat, care sunt egali cu
valorile conjugate ale eşantioanelor simbolului de
antrenare;
 Simbolul de antrenare conţine, să zicem, n
simboluri OFDM identice fără interval de gardă.
 Alternativ se poate considera că există un singur
simbol cu un interval de gardă egal cu n-1 intervale
FFT.
 Se poate arăta că o astfel de structură conduce la o
comportare optimă din pdv al corelaţiei ciclice în
ceea ce priveşte nivelul lobilor nedoriţi.

• Corelaţia pentru simbolul de antrenare asociat
unui semnal OFDM cu 48 de subpurtătoare.
• Semnalul de sincronizare constă din 5 simboluri
identice fără intervale de gardă.

 Este recomandabil să nu se folosească porţiunile din
semnalul de la ieşirea filtrului adaptat de la
începutul şi de la sfârşitul simbolului de antrenare;
 Aceste porţiuni sunt influenţate de semnalul nul care
există la început în filtrul adaptat sau de către
semnalul care provine de la simbolul care urmează
după simbolul de antrenare;
 Deci pentru obţinerea sincronizării este folosită
poziţia maximelor din mijlocul semnalului obţinut
prin corelaţie.

 Cu o structură adecvată a simbolului de antrenare
procesul de sincronizare poate oferi şi informaţia
necesară pentru sincronizarea în frecvenţă.
 Alături de această operaţie, unele dintre

tehnologiile care folosesc semnale OFDM, cum ar
fi DVB-T, wireless LAN (IEEE 802.11a), WiMAX
etc., folosesc şi un număr de subpurtătoare
ponderate cu un factor convenabil ales şi care
transportă informaţii cunoscute pentru a realiza
sincronizarea fină.

 De exemplu sistemul Wireless LAN necesita o
sincronizare foarte rapidă în frecvenţă la începutul
fiecărei salve (puls) (burst).
 Pentru acest scop, se transmite un simbol OFDM

special la începutul salvei (pulsului).
 În acest simbol OFDM, 12 subpurtătoare sunt

modulate pentru a servi ca referinţă de frecvenţă.

 În sistemul WiMAX sincronizarea pe calea
descendentă diferă de cea pe calea descendentă.
 Pe calea descendentă preambulul conţine 2

simboluri OFDM cunoscute.
 Pentru această cale se foloseşte o ajustare periodică

a sincronizării.

 WiMAX este un sistem cu mai mulţi utilizatori
aflaţi în competiţie;
 Fiecare utilizator implementează sincronizarea la

staţia mobila.
 În consecinţă staţia de bază comunică periodic

staţiei mobile abaterea de frecvenţă.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

4. Raportul putere de vârf - putere medie
Deoarece un semnal OFDM se obţine ca o sumă a

mai multor semnale de bandă îngustă se va constata
că se pot obţine valori de vârf foarte mari prin
comparaţie cu valoarea medie;
Deci un raport mare între puterea de vârf şi puterea
medie
De menţionat că puterea de vârf este definită ca
puterea unui semnal sinusoidal având amplitudinea
egală cu valoarea de vârf a simbolului OFDM.

 De exemplu în cazul particular al unui semnal
OFDM – BPSK se obţine un raport putere de
vârf/putere medie (PAPR - Peak to Average Power
Ratio) egal cu L;

 O valoare mare a PAPR reduce eficienţa
amplificatorului RF de putere, şi implică rezoluţii
ridicate ale convertoarelor ADC/DAC;
 Trecând printr-un circuit neliniar (AP sau

ADC/DAC), vârfurile mari de semnal, generează
energie în afara benzii şi distorsiuni în interiorul
benzii (o rotire şi o împrăştiere a constelaţiei).

 Să ne oprim la amplificatoarele de putere;
 Neliniaritatea acestora poate fi caracterizată prin

răspunsurile: modulaţie în amplitudine/modulaţie în
amplitudine (AM/AM) şi modulaţie în
amplitudine/modulaţie în faza (AM/PM).
 În cazurile pe care le avem în vedere aici efectul

conversiei AM/PM poate fi neglijat.

 Dacă amplificatorul funcţionează în afara regiunii
liniare sunt generate distorsiuni atât în interiorul cât şi
în exteriorul benzii.

 În cazul unui semnal OFDM, amplificatorul de putere
ar trebui sa funcţioneze în regiunea liniară pentru
toata gama dinamică.
 Limitele regiunii liniare se pot preciza dacă sunt

specificate restricţiile care se impun din punctul de
vedere al nivelului acceptat pentru acest efect.

 Se defineşte o rezervă de amplificare (backoff) de
intrare (IBO) şi respectiv de ieşire (OBO).

 Rezerva de amplificare de intrare este definită ca
raportul dintre puterea de intrare de saturaţie şi
puterea de intrare medie acceptată pentru semnalul
OFDM.
Pin sat
IBO  10 log10
P in
 În mod normal valoarea rezervei ar trebui să fie mai

mare sau egală cu valoarea raportului PAP a
semnalului.
 Ca atare AP nu sunt utilizate eficient ducând la o
soluţie neeconomică şi, în cazul unor dispozitive
mobile, la reducerea autonomiei.
 În concluzie este de dorit ca semnalul OFDM folosit
să aibă un raport PAP cât mai apropiat de unitate;
 Pentru a reduce puterea de vârf a simbolurilor
OFDM au fost propuse mai multe tehnici.
 Acestea pot fi grupate în trei categorii:
 tehnici de distorsionare a semnalului;
 tehnici de codare;
 tehnici de scramblare.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

4.1 Tehnici de distorsionare a
semnalului.
 Dintre variantele de implementare pentru această
tehnică se pot menţiona:
• limitarea,
• ferestruirea vârfurilor,
• anularea vârfurilor.
 Cea mai simplă soluţie este limitarea.
 Utilizarea ei nu este răspândită datorită unor efecte
negative asociate;

 Ca urmare a limitării se introduc distorsiuni de
amplitudine care la rândul lor generează:
• o autointerferenţă care contribuie la mărirea BER;
• o creştere a nivelului de radiaţie în afara benzii.
 Pentru a explica cel de al doilea efect se poate
imagina limitarea ca o multiplicare a semnalului
OFDM cu o funcţie fereastră dreptunghiulară care
este 1 daca semnalul este sub o valoare limită şi mai
mică de 1 altfel.

 Spectrul semnalului prelucrat este convoluţia dintre
spectrul semnalului OFDM şi spectrul funcţiei
fereastră etc.
 Prelucrarea semnalului cu o funcţie fereastră poate
fi considerată şi ca o tehnică în sine: ferestruirea
vârfurilor.
 Folosirea unei ferestre rectangulare aduce ceva în
plus faţă de limitare cu care, altfel este echivalentă.

 În principal este un nou mod de implementare, dar
în acest caz există mai multe grade de libertate, deci
se poate realiza o optimizare privind numărul de
eşantioane OFDM afectate.
 Pentru a minimiza radiaţiile în afara benzii fereastra
în timp trebuie să fi cât mai largă cu putinţă;
 Pe de altă parte fereastra nu trebuie să fie prea largă
deoarece modificând un număr mai mare de
eşantioane va creşte BER.
 Din punctul de vedere al radiaţiilor în afara benzii
este mai potrivit să se folosească o fereastră
nerectangulară: cosinus, Kaiser, Hamming etc.
Limitare
Semnal
nedistorsionat

Un dezavantaj major al acestor tehnici de
distorsionare constă în faptul că simbolurile cu raport
PAP mare suferă o degradare mai mare, deci ele
devin mai vulnerabile la erori.
O soluţie pentru a reduce acest efect constă în
realizarea corecţiei de erori peste mai multe
simboluri.
 Această procedură reduce probabilitatea de eroare
suficient pentru sistemele cu comutare de circuit dar
nu suficient pentru cele cu comutare de pachete.
În ultimul caz toate retransmisiile vor avea aceeaşi
probabilitate de eroare deci, în cazul dat, mare.
 Problema se poate rezolva dacă operaţiunea de
scramblare foloseşte o rădăcina diferita pentru
fiecare retransmisie.
 În acest mod PAPR poate avea altă valoare pentru
fiecare retransmisie.

 Tehnica de anulare a vârfurilor încearcă să reducă
în mod radical radiaţia din afara benzii specifică
celor doua tehnici precedente.
 Anularea vârfurilor are la bază scăderea unei funcţii
de referinţă deplasată în timp şi scalată corespunzător
din semnalul OFDM;

 Prin selectarea unei funcţii de referinţă
corespunzătoare, aproximativ cu aceeaşi bandă ca şi
semnalul OFDM, se poate garanta că procesul nu
produce interferenţe în afara benzii.
 Un astfel de semnal de referinţa este cel
corespunzător funcţiei sinc.
 Pentru limitarea în timp, funcţia sinc este prelucrată
cu o fereastră de tip cosinus.

 Anularea vârfurilor este realizată digital după
generarea simbolului OFDM;
 Poate fi realizată după sau înainte de conversia

serie/paralel;
 În al doilea caz are loc o prelucrare simbol cu

simbol;

Prefix ciclic
şi ferestruire
Anulare
vârfuri

RF D/A P/S Prefix ciclic
+ferestruire
TX
Codare S/P IFFT Întâr- + Sum.

Date
-
ziere
Detecţie Generare FFT FTJ IFFT

impulsuri
vârfuri
Schema bloc a unui emiţător OFDM cu anularea

vârfurilor înainte de conv. P/S.

 În graficele următoare se poate urmări efectul
procedurii;

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil

4.2 Folosirea tehnicilor de
codare
 S-a demonstrat că doar o mică parte dintre
simbolurile OFDM posibile au PAPR mare.
 Aceasta sugerează ideea că se poate reduce PAPR
prin alegerea metodei de codare, selectând
simbolurile OFDM cu PAPR mai mic decât un nivel
dat.
 Pentru implementarea unei tehnici de codare pentru
reducerea PAPR trebuie găsite soluţii pentru codare şi
decodare.

 S-a observat că multe dintre codurile cu PAPR mic
sunt, aşa numite, secvenţe Golay complementare.
 Secvenţele Golay complementare sunt perechi de

secvenţe pentru care suma funcţiilor de autocorelaţie
este zero pentru orice întârziere neegală cu zero.
 Pornind de la această idee s-a demonstrat că

proprietăţile de corelaţie ale secvenţelor
complementare permit realizarea unor simboluri
OFDM cu PAPR ≤ 3dB.

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil
4.3 Folosirea tehnicilor de scramblare
(aleatorizare).
 Principiu: pentru fiecare simbol OFDM, secvenţa de
intrare este aleatorizată folosind mai multe secvenţe
de aleatorizare.
 Se va selecta pentru transmisie semnalul având cel
mai mic PAPR.
 Daca secvenţele de aleatorizare nu sunt corelate
simbolurile OFDM rezultate şi rapoartele PAP
asociate sunt necorelate.

 În consecinţă dacă PAPR pentru un simbol OFDM
are probabilitatea p de a depăşi un anumit nivel fără
aleatorizare, prin folosirea unui număr de k secvenţe
de aleatorizare necorelate această probabilitate
devine pk ;
 Se constată că această tehnică nu reduce PAPR dar

reduce probabilitatea ca secvenţe cu PAPR mare să
apară;

1. Introducere
5. OFDMA
WiMAX mobil
3. OFDMA.
 O concluzie generală la aspectele prezentate cu

privire la OFDM:
Avem de a face cu o tehnică de modulaţie foarte

eficientă în rezolvarea problemelor specifice
canalelor radio: utilizarea eficientă a benzii de
frecvenţă, propagarea multicale, şi fading-ul selectiv
în frecvenţă.

 Intr-un sistem OFDM, resursele sunt valorificate în
domeniul timp prin simbolurile OFDM iar în
domeniul frecvenţă prin subpurtătoare.
 Resursele de timp şi frecvenţă pot fi organizate în

subcanale pentru a fi alocate unui număr oarecare de
utilizatori individuali.
 Aceasta este ideea de bază pentru OFDMA

(Orthogonal Frequency Division Multiple Access).

 OFDMA este o schemă de acces
multiplu/multiplexare care permite multiplexarea
fluxului de date către utilizatori multipli prin
subcanale create pe calea descendentă şi accesul
multiplu al utilizatorilor pe subcanale pe calea
ascendentă.

 În ideea de a exploata diversitatea în frecvenţă
pentru cazul canalelor cu propagare multicale,
tehnologia OFDM codează şi întreţese informaţia
care se va transmite pe diverse subpurtătoare;
 Acestea sunt unele dintre motivele pentru care

tehnica OFDM a fost selectată ca tehnică de
modulaţie pentru standardul WiMAX (IEEE
802.16).

1. Introducere
4.1 Foloirea tehnicilor de distorsionare a semnalului.
5. OFDMA
WiMAX mobil
5.1 Aplicaţie: structura simbolurilor OFDMA
şi subcanalizarea în WiMAX mobil
 În structura unui simbol OFDMA se disting trei

tipuri de subpurtătoare:
 Subpurtătoare de date ;
 Subpurtatoare pilot (sincronizare şi estimare);
 Subpurtătoare nule (banda de gardă şi
componenta continuă);

Structura subpurtătoarelor OFDMA

 Subpurtătoarele de date şi pilot sunt denumite
subpurtătoare active.
 În concordanţă cu standardul IEEE 802.16

subpurtătoarele active pot fi modulate QPSK,
16QAM sau 64QAM (pentru calea ascendentă ultima
soluţie este opţională).

 Subcanalele sunt obţinute prin gruparea
subpurtătoarelor în subseturi.
 WiMAX OFDMA PHY suporta subcanalizarea atât

pe calea ascendentă ca şi pe calea descendentă (UL şi
DL).
 Unitatea minimă timp-frecvenţă pentru subcanalizare

este un segment (slot), care este format din 48 de
subpurtătoare de date.

SEER 03 Tehnica de Modulatie OFDM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEER 03 Tehnica de Modulatie OFDM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnica de modulaţie OFDM

Prof.dr.ing. Ion Marghescu

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 3

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 4

 Alegând o valoare adecvată pentru L, se poate

 În acelaşi timp lărgimea de bandă a fiecărui subcanal

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 6

 Evident, pentru a evita interferenţele reciproce

 Calea cea mai simplă de a implementa

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 7

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 8

 Tehnica OFDM depăşeşte aceste dezavantaje prin:

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 9

 Ca o primă concluzie (sau promisiune) OFDM este o

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 10

 Acest capitol are ca scop să prezinte câteva concepte

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 12

 Aşadar, caracteristicile de bază pentru OFDM constau în aceea că se

 Se poate demonstra că, în acest caz, subpurtătoarele

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 13

 Fiecare simbol de date modulează o subpurtătoare.

 Două subpurtătoare succesive sunt separate, în

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 14

 fc desemnează frecvenţa centrală a benzii RF;

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 15

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 16

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 17

 Se poate arăta că aceasta este cheia ortogonalităţii.

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 18

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 19

 Fiecare subpurtătoare este modulată cu o funcţie

 Spectrul fiecărei subpurtătoare va fi de tip

 Se ştie că: sinc(0)=1, şi că apar treceri prin

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 20

 Aici, în reprezentarea în domeniul frecvenţă, se

 Fiecare simbol de date modulează în

 Dacă se are în vedere modulaţie de tip BPSK se

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 22

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 23

 Notând prin F matricea DFT de dimensiune L x L

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 24

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 25

 DFT poate fi implementată folosind algoritmi

 În acest mod echipamentele devin foarte simple şi

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 26

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 27

Când un şir de eşantioane x[n] este transmis

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 28

Funcţia x[n]L = x[n mod L] este o versiune

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 29

DFT {y[n]}  DFT {h[n]  x[n]}

Respectiv, în domeniul frecvenţă

Y[m]  H[m] X[m] (4)

Se constată că relaţia (4) descrie un canal fără ISI

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 30

Semnalul estimat este imperfect datorită:

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 31

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 32

12.11.2013 10:44:13 Tehnologii Radio Digitale de Acces şi Distribuţie 33

 Cele mai multe dintre sistemele de comunicaţie fără

 Simbolul OFDM va fi împrăştiat în timp deci vor

 ISI poate fi menţinută la nivelul a două simboluri

 Dacă valoarea maximă a împrăştierii întârzierii