Moara cu noroc - nuvelă realist-psihologică, socială, obiectivă

TEME

a. degradarea caracterului uman determinată de dorința de îmbogățire și îmbunătățirea statului social,

ispita banului (Vizibilă prin evoluția personajului Ghiță, scenă reprezentativă: momentul în care primește
porcii neînsemnați de la Lică,știind că aceștia sunt furați; momentul în care decide să amâne prinderea
lui Lică de către Pintea, deoarece jumătate din banii pe care Lică îi deținea îi reveneau lui Ghiță)

b. lupta psihologică între cinste și înșelăciune (marcată în special prin acceptarea lui Ghiță a prieteniei cu
Lică, scenă reprezentativă - cercetarea penală a lui Lică, moment în care Ghiță decide să îl apere pe
acesta, consecința fiind trimiterea în judecată a unor oameni parțial nevinovați)

c. viața socială și familală în contextul hanurilor românești de la sfârșitul secolului XIX ( povestea familiei
lui Ghiță și a Anei, care începe într-o formă armonioasă și care este degradadă pe fondul minciunilor și
omisiunilor pe care Ghiță alege să le practice în relație cu soția sa)

Titlul - numele locului în care se petrece acțiunea, spațiu aflat la răscruce de drumuri, loc binecuvântat și
blestemat deopotrivă, care are înaintea sa mai multe cruci ce simbolizează atât bunăstarea cât și
moartea, fostă moară ieșită din uz și transformată în han

CURENT ȘI PERIOADĂ

REALISM

- structură cicliclă, imaginea morii la începutul și la sfârșitul acțiunii

- acțiunea se petrece cronologic

- textul își propune relatarea cât mai exactă a faptelor și a modului în care personajele percep
întâmplările care se petrec în jurul lor

PSIHOLOGIC

- urmărirea caracterului și frământărilor umane în timpul și după petrecerea faptelor, modul în care
persoajele judece să acționeze și modul în care ajung în cele din urmă să o facă

- firul narativ urmărește evoluția psihologică a personajului principal Ghiță, care mânat de frica de a fi
înșelat și pus în pericol, se pune el însuși în pericol și ajunge să facă fapte cu care nu este de acord,
suferind consecințele nefaste ale deciziilor sale

CLASICISM

- operă realizată la sfârșitul secolului XIX, urmărind principiile pașoptiste, autorul făcând parte din
categoria cel 4 mari clasici ( CREANGĂ, CARAGIALE, EMINESCU, SLAVICI) și adoptând un stil de scriere
bazat pe extragerea trăsăturilor culturii române și adaptarea acestora într-un text original, autorul
străduindu-se să reflecte cât mai bine credințele și mentalitățile societății românești din acele vremuri (o
societate bazată pe puternice credințe religioase, având la bază sărbătorirea tradițiilor și temerile
conform cărora nerespectarea datinilor și credințelor bisericești influențează bunul mers al vieții)

SCENE CHEIE:

-momentul procesului

-crima asupra soției Ana, moartea lui Ghiță și a lui Lică Sămădău

REZUMATUL OPEREI

„Moara cu Noroc” de Ioan Slavici este o nuvelă realist-psihologică clasică realizată la sfârșitul secolului
XIX, urmărind principiile pașoptiste, autorul făcând parte din categoria cel 4 mari clasici ai literaturii
române( CREANGĂ, CARAGIALE, EMINESCU, SLAVICI) și adoptând un stil de scriere bazat pe extragerea
trăsăturilor culturii române și adaptarea acestora într-un text original. În nuvelă, autorul se străduiește să
reflecte cât mai bine credințele și mentalitățile societății românești din acele vremuri (o societate bazată
pe puternice credințe religioase, având la bază sărbătorirea tradițiilor și temerile conform cărora
nerespectarea datinilor și credințelor bisericești influențează bunul mers al vieții).

Titlul nuvelei reprezintă numele locului în care se petrece acțiunea, fostă moară ieșită din uz și
transformată în han, spațiu aflat la răscruce de drumuri, loc binecuvântat și blestemat deopotrivă, care
are înaintea sa mai multe cruci ce simbolizează atât bunăstarea cât și prevestirea morții.

Ghiță, fost cizmar, decide să cumpere împreună cu familia sa, soția Ana, soacra și doi copii, un han
amplasat la o răscruce de drumuri, cu scopul de a-și îmbunătăți condiția materială și de a duce o viață
mai animată și mai înstărită.

Viața lui Ghiță și a familiei merge bine până când temerile acestuia se întrupează în personajul Lică, față
de care Ghiță suspectează că acesta ar avea intenția să-l prădeze și manipuleze. Inițial, relația lui Ghiță cu
familia sa este una strânsă și armonioasă, însă temerile acestuia îi înfluențează sinceritatea față de
membrii familiei și îl fac pe acesta să se îndepărteze de oamenii dragi. Ghiță încearcă să întrețină o
relație distantă și bazată pe respect cu Lică, porcar și lider în ierarhia turmelor de porcari care străbat
drumurile pe care este amplasat hanul „Moara cu Noroc”, însă încercările lui Ghiță deviază către o relație
din ce în ce mai periculoasă și defectuoasă cu Lică, care îi prinde slăbiciunile și profită din plin de acestea.
Ghiță vede o posibilă salvare în jandarmul Pintea care frecventează hanul, însă nu îndrăznește să i se
adreseze acestuia la momentul potrivit.

Prins într-un proces în care Lică este implicat, Ghiță ajunge să-i țină partea lui Lică pentru a-și apăra viața
și familia, însă nefiind sincer cu apropiații săi, situația se înrăutățește. Ghiță ajunge să mintă autoritățile
și implicit pe Pintea care încearcă să elucideze mai multe crime la care se consideră că Lică este părtaș.
După finalizarea procesului, Ghiță încearcă să găsească o cale prin care să-l predea totuși pe Lică pe
mâna autorităților, dar fiind ispitit de banii și de încrederea pe care i-o acordă acum Lică, acesta amână
momentul trădării și acținea conduce către o situație extremă. În noaptea de paști, Ghiță își împinge
soția în brațele lui Lică folosind-o ca momeală pe acesta pentru timpul în care el ar trebui să îl aducă pe
Pintea și pe alți jandarmi care să-l surprindă pe Lică cu mai mulți bani furați în posesie. Lică însă intuiește
trădarea lui Ghiță și înscenează pentru acesta o soartă nefastă, însă în încercarea de a fugi de la han uită
la „Moara cu Noroc” cingătoarea cu bani și încercând să-i recupereze se întâlnește cu urmăritorii săi.

Ghiță, înrăit de toate cele rele pe care le-a săvârșit de când a venit la han și având credința că Ana la
trădat culcându-se cu Lică, dar și nesuportând ideea că el a încurajat-o în această faptă, recunoaște toată
cârdășia pe care a avut-o cu Lică și decide să o ucidă pe soția sa. Momentul este surprins de Lică pregătit
să incendieze Hanul, care-l gășește pe Ghiță năpustit asupra Anei și îl împușcă.

Cu ultimele puteri, Ana îl mușcă și-l zgârie pe față pe Lică, lucru care v-a determina în scurt timp și
sinuciderea lui Lică care se dă cu capul de un copac și se omoară, fiind conștient că în caz contrar va
trebui să ispășească inchisoarea pe viață pentru crima săvărșită și pentru multe alte păcate.

Nuvela se încheie cu soacra lui Ghiță, alături de copii familiei care privesc cenușa morii măcinată de
flăcări, aceștia plecând în cele din urmă și lăsând în urmă acest capitol nefericit al vieții lor.

Finalul operei marchează pedepsirea celor vinovați și salvarea celor care n-au avut nicio vină în
dezvoltarea acțiunii nefaste a nuvelei.

Temele abordate de nuvelă au în prim-plan degradarea caracterului uman determinată de dorința de

îmbogățire și îmbunătățirea statului social, ispita banului, lupta psihologică între cinste și înșelăciune și
viața socială și familală în contextul hanurilor românești de la sfârșitul secolului XIX.

Nuvela este una realistă, respectând ordinea cronologică a înlănțuirii faptelor, structura ciclică și
relatarea cât mai exactă a faptelor și a modului în care personajele percep întâmplările care se petrec în
jurul lor.

Totodată, nuvela este una psihologică, urmărirea caracterului și frământărilor umane întimpul și după
petrecerea faptelor, modul în care persoajele judece să acționeze și modul în care ajung în cele din urmă
să o facă, iar firul narativ urmărește evoluția psihologică a personajului principal Ghiță, care mânat de
frica de a fi înșelat și pus în pericol, se pune el însuși în pericol și ajunge să facă fapte cu care nu este de
acord, suferind consecințele nefaste ale deciziilor sale.

În încheiere putem spune că această operă clasicistă, originală și plină de dinamism, având în prim plan o
poveste controversată și plină de pilde și proverbe care te pun pe gânduri, este cu siguranță o importantă
lucrare a literaturii române pe care este important să o cunoaștem ca referință a culturii noastre artistice.