la proiectul de modificare și completare a Legii nr.3
din 25.02.2016 cu privire la Procuratură
Procuratura Generală a examinat proiectul pentru modificarea unor acte
normative (nr.180 din 10.08.2021), în special în partea reglementărilor, care vizează modificarea Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură și, în consecință, formulăm obiecțiile și comentariile indicate infra: Redacția art.66 alin.(4) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, propusă în proiect, exclude ab initio posibilitatea formulării propunerilor de modificare și/sau de completare a agendei Adunării Generale a Procurorilor, atât înainte de ședință, cât și pe parcursul acesteia, astfel cum acest fapt este reglementat, actualmente, de Legea nr.3/2016. Această omisiune poate determina existența situațiilor practice când unele subiecte de interes profesional și instituțional apar ulterior momentului în care a fost elaborat și distribuit, corpului de procurori, proiectul agendei Adunării Generale, însă, în virtutea caracterului restrictiv al proiectului normei adoptarea căreia se propune, aceste chestiuni nu vor putea fi incluse în agendă și supuse dezbaterilor. Completarea de la alin.(7) a art.66 din Lege, care reglementează posibilitatea desfășurării Adunării Generale în sală și prin teleconferință este salutabilă, în condițiile în care statul și societatea se confruntă cu starea excepțională în sănătate publică, determinată de pericolul contactării și răspândirii virusului COVID-19. Cu toate acestea, formula din proiect ,,...Adunarea Generală are loc prin prezența în sală și prin teleconferință...” comportă un caracter imperativ și poate determina interpretarea potrivit căreia forul profesional urmează să fie desfășurat, concomitent, cu prezența în sală și prin teleconferință. Este rezonabilă reformularea construcției normative cu alternarea posibilității desfășurării procedurilor atât ,,în sală și/sau prin teleconferință”. Mai mult, autorii proiectului propun introducerea posibilității organizării și desfășurării Adunării Generale prin ,,teleconferință”, reglementând sumar și rudimentar, în proiectul actului normativ, aceste proceduri. Considerăm a fi judicioasă consacrarea legală a regulilor de procedură, care vizează asigurarea manifestării libere și secrete a procedurilor de votare în regim ,,online”, prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice. Aceste reglementări, trebuie reflectate în conținutul proiectului actului normativ și a notei de fundamentare, repere regulatorii în temeiul cărora Consiliul Superior al Procurorilor ar urma să elaboreze proiectul de amendare a Regulamentului Adunării Generale a Procurorilor, astfel cum acest fapt derivă din prevederile art.70 alin.(1) lit.c) a Legii nr.3/2016. Novațiile normative, care vizează completarea art.69 din Legea nr.3/2016 cu alineatele (31) – (34), aparent, favorizează organizarea și desfășurarea, în condiții de competitivitate, alegerea membrilor procurori în componența CSP. Totodată, regula de la alin.(34) potrivit căreia, ,,La solicitare, candidatul beneficiază de reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei”, poate determina situația imposibilității punerii în aplicare a acestei condiții imperative, care devine operantă de îndată ce candidatul a solicitat reducerea sarcinii de muncă. Ipotetic ar putea exista situații când un număr considerabil de procurori optează și depun dosarele pentru a participa la alegeri în componența CSP solicitând, concomitent, reducerea sarcinii de muncă pe durata campaniei de promovare. În virtutea specificului activității profesionale a procurorului, care, în cursul investigațiilor penale este constrâns de respectarea termenelor procedurale, reducerea sarcinii de muncă pe durata campaniei de promovare, a unui număr considerabil de candidați, poate avea repercusiuni asupra calității și celerității procedurilor pendinte. Mai mult, norma din proiect este cu caracter imperativ determinând, automat, la solicitarea candidatului, reducerea sarcinii de muncă. Pe cale de consecință, în temeiul prevederilor legale, vor fi reduse instrumentele managerial-procesuale ale procurorului ierarhic superior de a gestiona eficient activitatea subdiviziunii de care este responsabil. De asemenea, atestăm inadvertențe juridice în conținutul art. IV alin.(5) din proiectul actului normativ propus dezbaterilor publice. Potrivit textului elaborat, ,,Până la anunțarea datei Adunării Generale a Procurorilor la care vor fi aleși următorii procurori membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor va modifica regulamentul Adunării Generale a Procurorilor pentru a fi în concordanță cu prezenta lege”. În context, reamintim faptul că, competența CSP derivă și se rezumă exclusiv la prevederile art.70 alin.(1) a Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură. Din conținutul normei precitate, în special la lit.c), rezultă că, Consiliul Superior al Procurorilor ,,elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor şi proiectele de amendare a acestuia”, iar Adunarea Generală a Procurorilor se întruneşte pentru adoptarea sau modificarea regulamentului său de activitate, fapt reglementat neechivoc de art.67 alin.(1) lit.e) a Legii nr.3/2016. Respectiv, condiția impusă de autorii proiectului la art.IV alin.(5) devine inoperantă din start, CSP-ul, odată cu eventuala adoptare și intrare în vigoare a legii, neavând competența legală de a modifica regulamentul Adunării Generale a Procurorilor, fiind în drept să elaboreze doar proiectele de amendare a acestuia, care, la o dată ulterioară, urmează să fie supus dezbaterilor și adoptării în cadrul Adunării Generale a Procurorilor. În consecință, constatăm imposibilitatea organizării și desfășurării Adunării Generale a Procurorilor în noile condiții propuse de proiect. Pornind de la obiecțiile și comentariile evocate supra, avizăm negativ proiectul de lege propus dezbaterilor publice, acesta urmând a fi revizuit și reconceptualizat cu luarea în considerație a recomandărilor formulate.