Totul despre guta (artrita gutoasa): Simptome, Factori de risc & Tratament | Doc.

ro
1. Despre guta sau artrita gutoasa
• Ce este guta
• Cauze si factori de risc ai gutei
• Tipuri de guta sau stadiile gutei
• Simptome ale gutei
• Metode de diagnosticare pentru guta
• Evolutia gutei
• Conditiile asociate gutei si complicatiile gutei
2. Cum se trateaza guta
• Tratament medicamentos folosit pentru a trata atacul de guta
• Tratamentul medicamentos folosit pentru a preveni complicatiile gutei
• Stilul de viata pentru pacientii cu guta
• Tratamentul chirurgical pentru guta
• Remedii naturiste si suplimente pentru ameliorarea simptomelor gutei
• Terapii alternative pentru guta
• Modificarea dietei la pacientul cu guta
3. Prevenirea gutei

Despre guta sau artrita gutoasa

Guta este o afectiune ce cauzeaza dureri articulare severe. Este important sa mergi la medic, pentru ca el iti poate
recomanda tratamentul care ajuta in timpul unui atac de guta sau care stopeaza atacurile ulterioare.
Ce este guta?
Guta este o afectiune caracterizata prin nivel seric crescut al acidului uric, iar clinic se caracterizeaza prin episoade
recurente de artrita acuta (cu prezenta cristalelor de urat de sodiu monohidrat in lichidul sinovial). Evolutia cronica
a bolii adauga aparitia nodulilor (tofilor gutosi) si a bolii renale. Guta este cea mai frecventa cauza de artrita
inflamatoare la barbatii de peste 50 ani.
Cauze si factori de risc ai gutei
Guta este o afectiune caracterizata de dureri articulare extrem de mari, cauzata de o cantitate prea mare de acid
uric in sange si in tesuturi. Cand nivelul de acid uric este prea mare, aceasta substanta poate forma mici cristale
care patrund in articulatii, provocand durere articulara.
Cauzele gutei
Guta apare din trei motive principale:
1. Din cauza ca pacientul mananca alimente bogate in purine, pe care organismul le descompune in acid uric.
Exemple de alimente bogate in purine: ansoa, nucile, organele de la animale (ficatul, rinichii si altele).
2. Din cauza ca exista o productie excesiva de acid uric, in corp. Acest lucru se poate intampla in cazul anumitor
afectiuni genetice sau in cazul chimioterapiei, la pacientii cu cancer.
3. Din cauza ca acidul uric este slab excretat de rinichi. Bolile renale pot impiedica procesul de excretie a acidului
uric, insa si alte conditii pot afecta excretia acestuia: infometarea, consumul excesiv de alcool, folosirea
medicamentelor diuretice (cum ar fi furosemidul).
Guta, care uneori mai este numita si artrita gutoasa, apare la aproape 20% dintre pacientii cu hiperuricemie
(cresterea cantitatii de acid uric). De asemenea, si o scadere rapida a nivelului de acid uric poate declansa guta,
boala care apare ca niste atacuri izolate sau puseuri.
Hiperuricemia, un factor de risc important
Guta este o afectiune caracterizata prin prezenta depozitelor de cristale de urat de sodiu monohidrat la nivelul
articulatiilor si in jurul acestora. Inflamatia articulara determinata de aceste depozite este responsabila de aparitia
episoadelor de guta acuta.
Boala este mai frecvent intalnita la barbati decat la femei, iar la barbatii de peste 50 de ani reprezinta cea mai
frecventa cauza de artrita inflamatoare. Nivelul seric crescut al acidului uric (hiperuricemia) reprezinta un factor de
risc pentru guta.
Spre deosebire de hiperuricemie, care este o conditie medicala relativ frecvent intalnita in populatia generala
(asociata sindromului metabolic ce presupune hipertensiune arteriala, rezistenta la insulina, dislipidemie, obezitate
abdominala), guta este mai rar intalnita. De multe ori, hiperuricemia poate fi gresit interpretata. Nu orice pacient
care are nivel seric crescut al acidului uric va dezvolta guta. Dar cu cat nivelul seric al acidului uric este mai mare, cu
atat riscul unui episod de guta este mai mare.
Despre purine
Guta este o boala a metabolismului purinelor. Produsul final de catabolism al purinelor endogene (proprii
organismului) sau al celor din alimentatie este acidul uric. Organismul uman este lipsit de o enzima care sa
transforme acidul uric intr-o substanta mai solubila si mai usor de eliminat din organism.
Productia crescuta de urat este responsabila doar de 10% din cazurile de hiperuricemie. Aceasta productie
crescuta este consecinta unor anomalii enzimatice implicate in metabolismul purinelor, dar si consumului de
alimente bogate in purine si consumului crescut de alcool.
Alimentele bogate in purine (si care contribuie la nivelul seric crescut al acidului uric) sunt: carnea de animal tanar
(vitel, pui), carnea de vanat, organele (richini, creier), unele legume (fasolea uscata, mazarea). Dar marea
majoritate a cazurilor de hiperuricemie (90%) sunt cauzate de scaderea excretiei de acid uric la nivelul rinichiului.
Factori de risc in guta
Pacientul are un risc mai mare de a dezvolta guta daca are niveluri marti de acid uric in organism. Factorii care
cresc cantitatea de acid uric din sange pot fi:
Alimentatia
Consumul de carne si de fructe de mare in cantitati mari, cat si consumul de bauturi indulcite cu fructoza cresc
nivelul de acid uric, care la randul sau creste riscul de aparitie a gutei. Consumul de alcool, in special de bere,
creste riscul de a dezvolta guta.
Obezitatea
Daca este vorba de o persoana supraponderala, corpul ei produce mai mult acid uric, iar rinichilor le este mult mai
greu sa elimine acidul uric (prin excretie).
Conditii medicale
Anumite afectiuni si conditii cresc riscul de a dezvolta artrita gutoasa. Printre acestea se numara hipertensiunea
arteriala netratata si bolile cronice, cum ar fi: diabetul, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare, bolile renale.
Unele medicamente
Folosirea diureticelor tiazidice, utilizate in mod frecvent pentru a trata hipertensiunea, si dozelor mici de aspirina
poate creste nivelul de acid uric.
Istoricul familial de guta
Daca alti membri din familia pacientului au suferit de guta, atunci si acesta are un risc mai mare de a dezvolta
artrita gutoasa.
Varsta si sexul
Guta apare mai des in randul barbatilor, in principal deoarece femeile tind sa aiba niveluri mai scazute de acid uric
in organism. Dupa menopauza, insa, cantitatea de acid uric la femei se apropie de cea a barbatilor. Totodata,
barbatii au o predispozitie spre a dezvolta guta mai devreme, de regula intre 30 si 50 de ani, pe cand la femei
simptomele apar in general dupa menopauza.
O interventie chirurgicala recenta sau un traumatism
O operatie recenta sau un traumatism fizic a fost asociat/a cu un risc crescut de a dezvolta un atac de guta.
Factori care pot declansa un atac de guta
Episodul acut de artita gutoasa poate fi declansat de:
- un exces alimentar combinat cu un consum excesiv de alcool
- un traumatism local articular
- o interventie chirurgicala
- o infectie
- administrarea unor medicamente noi.
Articulatia cea mai frecvent afectata de un episod acut de artrita gutoasa este cea metatarsofalangiana a halucelui
(degetul mare de la picior).
Articulatia aceasta este mai frecvent afectata de guta din urmatoarele motive:
- este o articulatie cu o temperatura scazuta (ceea ce predispune la precipitarea cristalelor de urat de sodiu
monohidrat);
- este o articulatie supusa unui stres mecanic mare in timpul mersului si al mentinerii pozitiei verticale;
Alte articulatii inflamate afectate de guta sunt glezna, genunchiul, pumnul, degetele mainii, coatele.

Tipuri de guta sau stadiile gutei

Exista diferite stadii ale bolii, iar guta poate progresa in timp. Cu aceste stadii se poate confrunta pacientul si sunt
considerate a fi diferite tipuri de guta.
Hiperuricemia asimptomatica
Hiperuricemia asimptomatica reprezinta o conditie medicala in care un pacient are acidul uric crescut in mod
persistent, fara alte semne clinice (fara artrita, fara tofi gutosi). Aparitia primului episod de artrita acuta gutoasa
este corelata cu perioada indelungata a acestor valori modificate, cat si cu nivelul seric atins de acidul uric.
Guta acuta
Artrita acuta gutoasa reprezinta un episod acut inflamator la nivel articular si se inchide astfel perioada de
hiperuricemie asimptomatica. Episodul acut de guta poate fi declansat de un traumatism articular, de consumul
crescut de alimente bogate in purine asociat cu o cantitate mare de alcool, de anumite medicamente (precum
diureticele, tuberculostaticele), de o infectie sau de o interventie chirurgicala. Se manifesta prin durere intensa si
tumefactie articulara si articulatie calda la palpare.
Guta intercritica
Perioada intercritica este o perioada in care pacientul nu are simptome intre episoadele acute de guta. Mai mult
de jumatate dintre pacienti vor avea un nou atac acut de guta in interval de 1 an de la primul episod.
Guta cronica tofacee
Guta cronica tofacee este urmarea acumularii progresive de acid uric ce determina aparitia tofilor gutosi (depuneri
tisulare de urat de sodiu monohidrat). Acestia sunt formatiuni nedureroase, cu consistenta elastica, cu dimensiuni
de la cativa milimetri pana la cativa centimetri. Sunt localizati mai frecvent la nivelul urechii, la degetele mainilor si
picioarelor, la nivelul cotului si antebratului.
Pseudoguta
O afectiune care este confundata cu usurinta cu guta este pseudoguta. Simptomele pseudogutei sunt foarte
asemanatoare cu cele ale artritei gutoase. Diferenta majora dintre guta si pseudoguta este ca articulatiile sunt
iritate de cristale de calciu-pirofosfat (in cazul pseudogutei) si nu de cristalele de acid uric. Pseudoguta necesita un
tratament diferit fata de guta.
Simptomele gutei
La marea majoritate a pacientilor, primul episod de artrita acuta gutoasa apare brusc, in plina stare de sanatate, cu
durere intensa. Ulterior apar si alte simptome de guta, articulatia se inroseste, devine calda si se tumefiaza. Dupa
cateva zile de evolutie, durerea, tumefactia, roseata si caldura locala scad si pielea de pe suprafata articulatiei
afectate se descuameaza.
Semnele si simptomele gutei aproape intotdeauna apar subit, de cele mai multe ori noaptea. Ele pot fi:
Durere articulara intensa
Guta afecteaza, de regula, articulatia mare a degetului mare de la picior, insa boala se poate manifesta in orice alta
articulatie. Alte articulatii afectate frecvent de guta pot fi: gleznele, genunchii, coatele, incheieturile si degetele.
Durerea, cel mai probabil, este extrem de severa in primele 4 - 12 ore de la debut.
Disconfort prelungit
Dupa ce durerea cea mai intensa s-a calmat, este posibil ca disconfortul de la nivelul articulatiei sa dureze cateva
zile sau chiar cateva saptamani. Este posibil ca atacurile de guta ulterioare sa dureze mai mult timp si sa afecteze
mai multe articulatii.
Inflamatie si roseata
Articulatia sau articulatiile afectate se umfla (apare tumefactia), sunt sensibile, calde la atingere si zonele acesta
sunt inrosite.
Miscarile articulare sunt limitate
Pe masura ce guta evolueaza, este posibil ca pacientul sa observe ca nu isi mai poate misca articulatiile in mod
normal.
Cand sa mergi la medicul reumatolog
Daca te confrunti cu durere intensa, subita, intr-o articulatie, suna-ti medicul. Guta care este lasata netratata poate
duce la agravarea durerii si la deteriorarea articulatiei. Mergi la spital sau cere imediat ingrijiri medicale daca ai
febra si daca o articulatie este calda la palpare si este inflamata, lucru care poate fi un semn ca exista o infectie.
Metode de diagnosticare pentru guta
Medicul poate folosi mai multe tipuri de investigatii sau metode pentru a diagnostica guta, iar acestea sunt:
Analiza lichidului sinovial
Lichidul sinovial extras dintr-o articulatie afectata de guta arata un lichid sero-citrin, cu numar crescut de leucocite
(din care majoritatea sunt neutrofile). Examenul lichidului sinovial la microscopul cu lumina polarizata arata
prezenta de cristale aciculare cu birefringenta negativa, caracteristice pentru aceasta afectiune.
Analize de sange
Analizele de sange facute la un pacient cu episod acut de guta arata VSH crescut, fibrinogen, proteina C reactiva
crescute, leucocitoza si trombocitoza. Acidul uric seric poate fi crescut sau poate sa se incadreze in limitele
normalului. Din urina colectata pe 24 ore se determina uricozuria, care este crescuta chiar si in conditiile unei
valori normale a acidului uric seric.
Analiza urinei
Testele de urina pot fi efectuate pentru ca medicul sa verifice functionarea rinichilor.
Radiografia
Radiografia arata doar tumefactia partilor moi periarticulare in cazul primului atac acut de guta. Ulterior, odata cu
trecerea anilor si evolutia spre stadii tardive de boala, afectarea osteoarticulara este severa.
Ecografia
Ultrasonografia sau ecografia musculoscheletala poate detecta cristalele de acid uric intr-o articulatie sau in tofii
gutosi. Aceasta tehnica este extrem de folosita in prezent.
Tomografia computerizata care utilizeaza energie duala
CT-ul care utilizeaza energie duala este o alta metoda intrebuintata. Acest tip de investigatie imagistica poate
detecta prezenta cristalelor de acid uric intr-o articulatie, chiar si atunci cand aceasta nu este inflamata in mod
acut.
Evolutia gutei
Dupa un prim episod de guta acuta, articulatia se recupereaza in totalitate. Mai mult de jumatate dintre pacienti
prezinta in anul urmator inca un episod acut de guta, dar de obicei al doilea nu mai are intensitatea primului. Exista
si un procent scazut de pacienti care nu mai fac niciodata in cursul vietii un alt episod de guta acuta. In schimb,
daca numarul episoadelor de guta acuta este mare, articulatia nu se mai recupereaza in totalitate si pacientul
ramane cu o afectare articulara restanta, manifestata prin dureri de articulatii, intre episoadele acute.
Conditiile asociate gutei si complicatiile gutei
Pacientii cu artrita gutoasa au si alte boli considerate ca fiind conditii asociate gutei.
• Hipertensiunea arteriala este intalnita la mai mult de 25% din pacientii cu guta.
• Obezitatea este frecventa in randul pacientior cu guta (atat femei cat si barbati).
• Aproape toti pacientii cu guta au valori crescute ale trigliceridelor serice si unii dintre ei au si toleranta alterata la
glucoza sau diabet zaharat de tip 2.
Speranta de viata a pacientilor cu guta este determinata de afectarea renala (produsa ca si consecinta a bolii, pe de
o parte prin depunerea cristalelor de sodiu la nivelul rinichiului, dar si prin formarea calculilor renali), dar si de
conditiile asociate (hipertensiune, obezitate, hipertrigliceridemie ce reprezinta in plus si factori de risc ai
aterosclerozei).
Persoanele care sufera de guta pot dezvolta, in timp, afectiuni mai grave, cum ar fi aceste complicatii:
Guta recurenta
Este posibil ca unii pacienti nu se mai confrunte niciodata cu semnele si simptomele gutei. Alti pacienti pot avea
episoade de guta de cateva ori pe an. Medicamentele pot ajuta la prevenirea atacului de guta, in cazul pacientilor
cu artrita gutoasa recurenta. Daca boala este lasata netratata, guta poate cauza eroziuni articulare si distrugerea
articulatiei.
Guta intr-o forma avansata
Guta netratata poate cauza depozite de cristale de urat de sodiu monohidrat, pentru ca acestea sa se formeze sub
piele in forma unor noduli, numiti tofi gutosi. Tofii gutosi se pot dezvolta pe mai multe zone, cum ar fi pe degete,
maini, picioare, coate, tendonul lui Ahile (in spatele gleznelor). Tofii gutosi, de regula, nu sunt durerosi, insa pot sa
se umfle si pot deveni sensibili in timpul unui atac de guta.
Pietre la rinichi (calculi renali)
Cristalele de urat de sodiu monohidrat pot, in timp, sa se colecteze in tractul urinar la pacientii cu guta, cauzand
formarea pietrelor la rinichi - numite si calculi renali. Medicamentele pot sa ajute la reducerea riscului de aparitie a
calculilor renali.
Cum se trateaza guta
Cele mai multe cazuri de guta sunt tratate cu ajutorul medicamentelor. Tratamentul medicamentos poate fi folosit
pentru a trata simptomele atacului de guta, pentru a preveni puseurile viitoare si pentru a reduce riscul de
complicatii ale gutei, cum ar fi pietrele la rinichi si dezvoltarea tofilor gutosi.
Tratament medicamentos folosit pentru a trata atacul de guta
Medicamentele folosite pentru a trata atacul acut de guta si pentru a preveni atacurile viitoare de guta sunt:
* Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - Pacientul are atat optiuni care se elibereaza fara
prescriptie medicala (ibuprofenul, naproxenul), cat si medicamente mai puternice din clasa AINS, care se elibereaza
pe baza de prescriptie medicala (indometacin sau celecoxib).
* Colchicina - Medicul poate recomanda colchicina, un tip de analgezic care reduce in mod eficient durerea cauzata
de guta. Acest medicament poate avea efecte adverse. Dupa ce trece atacul de guta, medicul poate prescrie
pacientului o doza zilnica mai mica de colchicina, pentru a preveni puseurile viitoare.
* Corticosteroizi - Medicamentele din clasa corticosteroizilor sau steroizilor, cum ar fi prednisonul, pot controla
inflamatia si durerea in cazul gutei. Se gasesc sub forma de pilule sau se pot injecta direct in articulatie. Este bine ca
pacientul sa nu ia aspirina pentru a trata durerea si inflamatia, deoarece aspirina poate creste nivelul de acid uric
din sange.
Tratamentul medicamentos folosit pentru a preveni complicatiile gutei
Daca pacientul are mai multe atacuri de guta in fiecare an sau daca atacurile de guta sunt mai rare, insa sunt
extrem de dureroase, medicul poate prescrie medicamentele necesare pentru a reduce riscul unor complicatii
asociate cu guta. Iata optiunile de tratament:
* Medicamente care blocheaza productia de acid uric - Medicamentele numite inhibitori ai xantinoxidazei
(alopurinol si febuxostat) limiteaza cantitatea de acid uric pe care organismul o produce. Acest gen de medicatie
poate sa reduca nivelul de acid uric din sange si reduce si riscul de guta al pacientului.
* Medicamente care imbunatatesc eliminarea acidului uric - Aceste medicamente, numite uricozurice, includ
probenecid si lesinurad. Uricozuricele imbunatatesc functionarea rinichilor, ajutandu-i sa elimine acidul uric din
corp. In acest fel, cu acest gen de medicamente, poate sa scada nivelul de acid uric si se poate reduce riscul de
guta.
Stilul de viata pentru pacientii cu guta
Medicamentele sunt adeseori cel mai eficient mod de a trata guta acuta si de a preveni atacurile recurente de
guta. Chiar si asa, este important ca pacientul cu artrita gutoasa sa faca anumite schimbari in stilul de viata:
• Limitarea consumului de bauturi alcoolice si de bauturi indulcite cu fructoza (un tip de zahar din fructe). In locul
acestora, pacientul trebuie sa bea multe bauturi nonalcoolice, in special apa.
• Limitarea consumului de alimente bogate in purine, cum ar fi carnea rosie, organele de animale si fructele de
mare (crustaceele).
• Activitatea fizica regulata este indicata, la fel si scaderea in greutate. Pacientul care isi mentine greutatea la un
nivel normal isi reduce in acest mod riscul de guta.
• Pacientul trebuie sa se mentina hidratat, deci sa consume apa multa.
• Alcoolul se consuma cu moderatie (nu mai mult de o bautura alcoolica) daca, totusi, pacientul doreste sa
consume.
• Nu se folosesc medicamente diuretice.
Tratamentul chirurgical pentru guta
Daca guta este tratata cu ajutorul medicamentelor si prin modificarile facute in stilul de viata, cei mai multi
pacienti pot sa impiedice guta sa progreseze. In plus, medicamentele si schimbarea stilului de viata pot reduce
durerea si pot preveni atacurile de guta. Daca, insa, guta a fost lasata netratata sau pacientul nu s-a ingrijit cum
trebuie mai bine de 10 ani, este posibil sa fie nevoie de interventie chirurgicala.
Deoarece tofii gutosi pot cauza daune iremediabile la nivelul articulatiilor, una dintre cele trei optiuni chirurgicale
este adeseori recomandata de medic: indepartarea tofilor gutosi, fuziunea articulara sau inlocuirea articulatiei.
• Nodulii sau tofii gutosi pot deveni extrem de durerosi si pot fi inflamati. Ei se pot infecta sau pot suferi unele
modificari. Medicul poate recomanda, daca este cazul, ca acestia sa fie eliminati chirurgical.
• Daca guta este intr-un stadiu avansat si a deteriorat permanent articulatia, medicul poate recomanda sa
articulatiile mai mici sa fie "sudate" unele de celelalte.
• Pentru a calma durerea si pentru a mentine miscarea articulatiei, medicul poate recomanda in unele cazuri
inlocuirea unei articulatii afectate de tofii gutosi cu o proteza articulara. Cel mai adesea, articulatia care este
inlocuita din cauza gutei este genunchiul.
Remedii naturiste si suplimente pentru ameliorarea simptomelor gutei
Anumite alimente sau suplimente au fost studiate de oamenii de stiinta, care au vrut sa afle ce potential au acestea
in reducerea nivelului de acid uric.
Cafeaua - Unele studii au descoperit o asociere intre consumul de cafea (normala si decofeinizata) si nivelurile
scazute de acid uric, desi cercetarile nu au demonstrat cum si de ce are cafeaua un astfel de efect. Cel mai bine ar fi
sa il intrebi pe medicul reumatolog daca ai voie sau nu sa consumi cafea.
Vitamina C - Suplimentele care contin vitamina C ar putea reduce nivelul de acid uric din sange. Discuta cu medicul
reumatolog despre cat de mare ar trebui sa fie doza de vitamina C in cazul tau, daca doresti sa folosesti acest
supliment. Poti creste aportul de vitamina C si daca mananci mai multe legume si fructe.
Ciresele - Unii experti au raportat ca ciresele scad nivelul de acod uric si ca reduc numarul atacurilor de guta. Este
nevoie de mai multe cercetari pe aceasta tema, pentru a se confirma efectul cirselor.
Omega 3 - Nivelurile scazute de acizi grasi Omega 3 sunt asociate cu atacuri frecvente ale gutei, arata un studiu din
2016. EPA si DHA sunt doua tipuri de acizi grasi Omega 3 polinesaturati, cu efecte antiinflamatoare. Ei pot inhiba
activarea anumitor receptori din organism si anumitor factori prin care se induce inflamatia.
Studiul a aratat ca soarecii care au avut o dieta bogata in Omega 3 au avut mai putina inflamatie dupa injectarea
subcutanata a cristalelor de urat de sodiu monohidrat, in comparatie cu soarecii care au avut diete standard.
Astfel, oamenii de stiinta au concluzionat ca acizii grasi Omega 3 au potentialul de a preveni atacurile acute de
guta. Din pacate, nu a fost studiata asocierea dintre nivelul de Omega 3 si frecventa atacurilor de guta la oameni.
Terapii alternative pentru guta
Unii pacienti cu guta pot apela la medicina alternativa sau la terapii complementare, pentru ca unele dintre
acestea ii ajuta sa faca fata mai bine simptomelor, pana cand dispare durerea cauzata de guta sau pana cand
medicamentele isi fac efectul. De exemplu, tehnicile de relaxare, cum ar fi meditatia si exercitiile de respiratie
profunda ii pot ajuta pe pacienti sa nu se mai gandeasca la durerea articulara.
Modificarea dietei la pacientul cu guta
Evaluarea si recomandarile de tratament ale unui pacient cu guta se fac tinand cont de conditiile asociate acestei
boli. Ca si regim alimentar pentru guta (sau dieta pentru guta):
• Pacientul nu trebuie sa consume alimente bogate in purine (carnea de animal tanar, carnea de vanat, organele) si
sa evite consumul de alcool.
• Pe langa acestea, avand in vedere conditiile asociate gutei, pacientul trebuie sa aiba un regim hipocaloric (tinand
cont de asocierea cu obezitatea),
• Pacientul trebuie sa aiba un regim hiposodat (sa nu adauge sare in mancare si sa evite alimentele sarate pentru
ca multi pacienti cu guta sunt si hipertensivi),
• Pacientul trebuie sa evite consumul de grasimi animale, prajelile (avand in vedere asocierea gutei cu
hipertrigliceridemia)
• Nu in ultimul rand, pacientii care au toleranta alterata la glucoza sau cei care au diabet zaharat de tip 2 trebuie sa
evite alimentele cu continut mare de zaharuri (dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase), alimentele
procesate.
Prevenirea gutei
Pentru a preveni aparitia gutei, este important sa iei anumite masuri care te pot feri de aceasta boala:
Hidratarea optima (consumul de lichide)
Consuma apa multa (nu alcool si nu sucuri cu fructoza) si incearca sa te hidratezi constant. Mentine un aport de
lichide de aproximativ 2-4 litri pe zi.
Evitarea consumului de alcool
Limiteaza cantitatea de alcool pe care o bei, astfel incat sa nu iti creasca riscul de a face guta.
Proteine din alte surse
Este important sa consumi proteine din surse vegetale, sa adopti o dieta saraca in grasimi, fara lactate, care sa fie
bogata in legume.
Limitarea consumului de carne
Este important sa limitezi cantitatea de alimente bogate in purine, cum ar fi fructele de mare, carnea de miel, de
vita, de porc, organele de la animale.
Mentinerea greutatii la un nivel normal
Daca suferi de obezitate sau supraponderalitate, este important sa slabesti. Cere sfatul unui medic nutritionist
pentru a scapa de kilogramele in plus.
Modificarile facute in alimentatie
O dieta echilibrata te poate ajuta sa previi sau sa reduci simptomele gutei. Este indicat sa eviti dietele sarace in
carbohidrati. Este important sa eviti multe alimente care sunt bogate in purine, pentru a te asigura ca nivelul de
acid uric din sange nu este prea mare: ansoa, sparanghel, rinichi de vita, creier, mazare uscata si fasole boabe
uscata, hering, ficat, macrou, ciuperci, sardine etc.
Citeste siRecomandari privind dieta pacientilor cu guta: alimente permise si alimente interzise  
Medicatie
Este extrem de important sa respecti tratamentul medicamentos recomandat de medic. Daca ai anumite afectiuni
medicale sau iei medicamente care iti cresc riscul de guta, intreaba-ti medicul ce poti face pentru a reduce riscul
unui eventual atac de guta.

Recomandari privind dieta pacientilor cu guta: alimente permise si alimente interzise

Pentru pacientii cu guta, stilul de viata este extrem de important. Acesta are drept scop evitarea alimentelor ce
declanseaza atacul de guta si cresc valorile acidului uric, reducerea greutatii corporale, cresterea diurezei si
alcalinizarea urinei.
Guta este o boala a metabolismului purinelor. Produsul final de catabolism al purinelor endogene (proprii
organismului) sau al celor din alimentatie este acidul uric. Organismul uman este lipsit de o enzima care sa
transforme acidul uric intr-o substanta mai solubila si mai usor de eliminat din organism. Productia crescuta de
urat este responsabila doar de 10% din cazurile de hiperuricemie. Marea majoritate a cazurilor de hiperuricemie
(90%) sunt cauzate de scaderea excretiei de acid uric la nivelul rinichiului.
Trebuie retinut inca de la inceput ca alimentatia saraca in purine reuseste sa scada nivelul de acid uric seric cu
aproximativ 1mg/dl. Astfel, dieta pentru guta, de multe ori nu este suficienta, fiind nevoie si de un tratament
medicamentos pentru controlul nivelului seric al acidului uric si al bolii. Atacul acut de guta se declanseaza atunci
cand in sangele unei persoane acidul uric atinge un nivel ridicat, iar cristalele rezultate se acumuleaza in articulatie.

Guta si conditiile asociate

Alimente care ar trebui evitate de pacientii cu guta
Organismul unei persoane produce acid uric in urma procesului normal de descompunere a purinelor. Desi
purinele se gasesc in mod natural in corpul uman, exista totusi anumite alimente (organe, hamsii, hering,
sparanghel, ciuperci), care contin o cantitate mare de purine, iar pacientii cu guta nu trebuie sa le consume.
Pacientii cu guta ar trebui sa evite consumul de carne de animal tanar (vitel, pui), carnea de vanat, organele (ficat,
rinichi, creier) si preparatele din acestea. De asemenea, icrele, sardinele, midiile, crevetii datorita continutului
crescut de purine nu ar trebui consumate de un pacient cu guta. Alte alimente cu un continut moderat de purine
sunt reprezentate de: carnea de oaie, gasca, somon, pastrav. Purinele ce provin din surse vegetale, precum
mazarea, varza, fasolea, ciupercile, spanacul au risc mai mic de a declansa un atac acut decat cele din surse
animale.

Scaderea ponderala
Guta se asociaza cu alte afectiuni, printre care si obezitatea. In acest context se recomanda un consult la medicul
nutritionist care sa stabileasca un regim alimentar care sa permita si scaderea ponderala. Atentie, infometarea sau
dietele severe care duc la pierderea rapida a kilogramelor pot creste acidul uric seric si pot agrava manifestarile
gutei.

Consumul de apa
Hidratarea corecta este foarte importanta. Consumul de apa de 2,5 litri pe zi este necesar pentru a elimina acidul
uric din organism prin rinichi.
Dieta pentru hipotiroidism: alimente permise, alimente interzise

Evitarea consumului de alcool

Alcoolul interfera cu eliminarea acidului uric din organism. Daca o persoana are simptome evidente ale bolii, ar
trebui sa evite consumul de alcool. S-a constatat ca in urma consumului constant de bere s-au declansat mult mai
des crizele acute de guta. De asemenea, mesele copioase combinate cu consumul de alcool sunt responsabile de
declansarea unui nou episod de artrita acuta la pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune.
Alimente recomandate pacientilor cu guta
Pacientilor cu guta li se recomanda in alimentatie cerealele integrale, lactatele cu continut scazut de grasimi
(branza slaba, iaurt), fructele si legumele. Pacientilor le este permis consumul de carne slaba: vaca, peste, pasare
de 3 ori pe saptamana. In zilele fara carne se vor consuma proteine din alte surse: branzeturi slabe, iaurt, oua.