Bazele contabilităţii

Prof. Ramona

Seminar 1
12.03.10

Cerinţe:
- prezenţa la seminar obligatorie;
- test scris (în a 12-a săptămână);
- 10 prezenţe = 1 punct (sunt admise 3 absenţe);
- teme săptămânale.

Introducere în bazele contabilităţii

În România, contabilitatea este reglementată de Ministerul Finanţelor care emite acte

normative ce stabilesc modul de organizare al contabilităţii.
Produsul final al contabilităţii este informaţia contabilă pusă la dispoziţia utilizatorilor
(investitori, manageri, statul, salariaţi, parteneri de afaceri, instituţii de credit, public) cu ajutorul
unor documente contabile de sinteză care se numesc Situaţii financiare.
Situaţiile financiare sunt reprezentate de:
- bilanţ;
- contul de profit şi pierdere;
- situaţia modificării capitalurilor proprii; În România sunt obligatorii
- situaţia fluxurilor de trezorerie (cash-flow); de întocmit numai de către
- note explicative. companiile mari.
Ministerul Finanţelor organizează contabilitatea din România pe două circuite
informaţionale dinstincte:
a. contabilitate financiară (generală) care produce informaţii contabile dedicate
utilizatorilor externi;
b. contabilitate de gestiune (managerială) care produce informaţii contabile dedicate
exclusiv managerilor şi are ca obiectiv fundamental calculaţia costurilor de producţie pentru
produsele obţinute, lucrările executate sau serviciile prestate terţilor (clienţilor).
Contabilitatea are statut de ştiinţă ceea ce presupune existenţa unor principii, concepte,
metode, reguli şi procedee proprii specifice.
Contabilitatea se fundamentează pe două principii de bază:
a. principiul dublei înregistrări;
b. principiul dublei reprezentări.
 Principiul dublei reprezentări

Conform acestui principiu realitatea entităţii economice este reprezentat din punct de vedere
contabil într-o manierp dualistă:
- pe de o parte sunt identificate şi urmărite sursele de finanţare ale activităţii companiei
din perspectiva originii acestora (surse proprii şi surse împrumutate care generează datorii),
respectiv pasivul entităţii economice;
- pe de altă parte este urmărit modul de utilizare al surselor de finanţare care iau forma
bunurilor economice (maşini, clădiri, terenuri, utilaje, mărfuri, disponibilităţi băneşti etc.)
respectiv activul entităţii economice.
Principiul fublei reprezentări îşi găseşte aplicabilitate în momentul întocmirii documentului
care se numeşte bilanţ.

Conceptele fundamentale ale contabilităţii sunt:

ACTIVE descriu poziţia financiară a entităţii
DATORII economice
CAPITALURI PROPRII
VENITURI descriu perfomanţele entităţii economice
CHELTUIELI
 Seminar 2
19.03.10

Bilanţul şi structurile bilanţiere

Principiul dublei reprezentări îşi găseşte aplicabilitate în momentul întocmirii bilanţului.

ENTITATE ECONOMICĂ

Principiul dublei reprezentări

BILANŢ

utilizări originea surselor de finanţare

ACTIV Sume PASIV Sume
• BUNURI ECONOMICE • CAPITALURI PROPRII
• DREPTUL ENTITĂŢII • DATORII
DE A ÎNCASA BANI
(CREANŢĂ)
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

În practica contabilă internaţională specialiştii acceptă mai multe modele pentru

documentul Bilanţ.
În România, tradiţia întocmirii documentului bilanţ a fost îndreptată spre bilanţul în foamr
tabel cu două coloane:
- partea stângă reprezintă ACTIVUL BILANŢIER;
- partea dreaptă reprezintă PASIVUL BILANŢIER.
Începând cu anul 2001, în România s-a renunţat treptat la bilanţul în format tabel în
favoarea bilanţului în format listă care are următoarea structură:
BILANŢ
- format listă
Elemente Sume
ACTIV
DATORII
CAPITALURI PROPRII

Exerciţiu
Recunoaşteţi natura contabilă a următoarelor elemente care aparţin fabricii de confecţii X
S.A.:
Elementul A/P Felul I/C
(dacă A)
Maşini de cusut A Bun economic I
Aţă de cusut A Bun economic C
Profitul anului precedent P Capitaluri
proprii
Pantaloni A Bun economic C
 Impozit pe profit P Datorii
Capital social P Capitaluri
proprii
Sume de plătit furnizorului P Datorii
Numerar în casieria societăţii A Bun economic C
Credit bancar pe o perioadă de 5 ani P Datorii
Sume de încasat de la clientul Z A Creanţă C
Salarii datorate angajaţilor P Datorii
Maşini de surfilat A Bun economic I
Impozit pe salarii P Datorii
Rochii A Bun economic C
Disponibilităţi băneşti în contul curent al A Bun economic C
societăţii deschis la BCR
Pierderea anului curent P Capitaluri
proprii
Vâscoză A Bun economic C
Calculatoare A Bun economic I
Acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai A Bun economic I
mult de un an
Programe informatice A Bun economic I
Halate A Bun economic C
Obligaţiuni cumpărate pentru şase luni A Bun economic C
Sacouri A Bun economic C
Contribuţia personalului la fondul de şomaj P Datorii
Clădire A Bun economic I
Impozit pe clădiri P Datorii
Împrumut acordat unei întreprinderi A Creanţă I
asociate pe o perioadă de doi ani

Obs.: După criteriul perioadei de timp cât rămân la dispoziţia entităţii economice, activele
se clasifică în două categorii:
1. ACTIVE IMOBILIZATE sunt acele active pe care entitatea economică le utilizează o
perioadă mai mare de un an.
2. ACTIVE CIRCULANTE (CURENTE) sunt acele active care apar în evidenţa entităţii
economice şi se utilizează în mai puţin de un an.

Cărţi recomandate:
Chiraţa Caraiani, Mihaela Dumitran, „Bazele contabilităţii”, Ed. Universitară, Bucureşti,
2008
Chiraţa Caraiani, Mihaela Dumitran, „Bazele contabilităţii. Caiet de aplicaţii şi studii de
caz”
Mihai Ristea, Oprea Călin, „ Bazele contabilităţii”, 2005/2006
 Tema 1
20.03.10
Recunoaşteţi natura contabilă a următoarelor elemente care apar la societatea ProdLacta S.A.:
Elemente A/P Felul I/C (dacă A)
Capital social P Capitaluri proprii
Profitul anului precedent P Capitaluri proprii
Lapte A Bun economic C
Utilaje A Bun economic I
Iaurturi A Bun economic C
Salarii datorate angajaţilor P Datorii
Mijloace de transport A Bun economic I
Pierderea anului curent P Capitaluri proprii
Credit bancar pe o perioadă de 5 ani P Datorii
Zahăr A Bun economic C
Halate A Bun economic C
Smântână A Bun economic C
Impozit pe salarii P Datorii
Căpşuni A Bun economic C
Contribuţia personalului la asigurările sociale P Datorii
Lapte bătut A Bun economic C
Clădire A Bun economic I
Impozit pe clădiri P Datorii
Debitori diverşi A Creanţă C
Sana A Bun economic C
Contribuţia societăţii la fondul de şomaj P Datorii
Disponibilităţi băneşti în contul curent al A Bun economic C
societăţii deschis la BCR
Sume încasate în avans de la clientul X în P Datorii
contul viitoarelor livrări de produse lactate
TVA de recuperat de la stat A Creanţă C
Furnizori P Datorii
Clienţi A Creanţă C
Calculatoare A Bun economic I
Caşcaval A Bun economic C
Dividende datorate acţionarilor P Datorii
Programe informatice A Bun economic I
Acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute o A Bun economic I
perioadă mai mare de un an
Brânză de vaci A Bun economic C
Dobânzi aferente creditului bancar P Datorii
Numerar în casieria societăţii A Bun economic C
Obligaţiuni cumpărate pentru 6 luni A Bun economic C
Creditori diverşi P Datorii
Împrumut acordat unei companii asociate pe o A Creanţă I
perioadă de trei ani
 Seminar 3
26.03.10

Societatea ALFA S.A. s-a constituit la 01.09.2008 prin asocierea a 10 persoane fizice
denumite acţionari.
La constituire acţionarii s-au angajat să aducă aporturi egale în vederea formării unui
capital în valoare de 200.000.
În cursul lunii septembrie au fost depuse aporturile acţionarilor, reprezentate de:
- un teren în valoare de 70.000;
- calculatoare în valoare de 15.000;
- bani depuşi în contul curent al societăţii deschis la BCR 115.000.
Reprezentaţi contabil averea societăţii ALFA S.A. la 30.09.2008 şi apreciaţi
performanţele acestei companii în luna septembrie.

ALFA S.A.

Reprezentare contabilă

Principiul dublei reprezentări

BILANŢ

Utilizări Originea surselor

de finanţare
ACTIV Sume PASIV Sume
I. Active imobilizate 85.000 I. Capitaluri proprii 200.000
Teren 70.000 Capital social 200.000
Calculatoare 15.000 II. Datorii 0
II.Active circulante 115.000
Banca 115.000
TOTAL ACTIV 200.000 TOTAL PASIV 200.000

În ceea ce priveşte performanţele ALFA S.A. în luna septembrie 2008 sunt 0 pentru că
societatea nu a iniţiat nicio operaţiune economică-financiară şi de aceea nu au rezultat venituri şi
cheltuieli.
Obs.: Activele imobilizate sunt reprezentate de 3 categorii:
1. Imobilizări necorporale:
- cheltuieli de constituire;
- cheltuieli de dezvoltare;
- concesiuni, brevete, licenţe, mărci comercile;
- fond comercial;
- programe informatice.
2. Imobilizări corporale:
- terenuri;
- clădiri;
- mijloace de transport;
 - utilaje;
- calculatoare;
- mobilier etc.
3. Imobilizări financiare:
- acţiuni şi obligaţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai mult de un an;
- depozite bancare la termen de 12 luni.

Ex.: O societate comercială prezintă următoarele informaţii:

- clădiri 80.000;
- fond comercial 10.000;
- materii prime 15.000;
- cheltuieli de dezvoltare 5.000;
- terenuri 100.000;
- brevet achiziţionat 35.000;
- materiale de natura obiectelor de inventar 4.000;
- calculatoare 70.000;
- programe informatice 40.000;
- construcţii neterminate 60.000;
- disponibilităţi băneşti în contul curent de la bancă 28.000;
- împrumut acordat unei întreprinderi asociate pe o perioadă de 2 ani 50.000;
- produse finite 12.000;
- contract de concesiune 18.000;
- utilaje 38.000;
- acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai mult de un an 20.000;
- TVA de recuperat de la stat 7.500;
- furnizori 7.000;
- mijloc de transport 30.000;
- licenţă 14.000;
- acţiuni cumpărate pentru a fi revândute în 6 luni 5.000;
- clienţi 9.000;
- capital social 150.000;
- cheltuieli de constituire 5.000;
- creditori diverşi 45.000.
Recunoaşteţi natura contabilă a elementelor de mai sus şi reprezentaţi imaginea bilanţieră
a activelor imobilizate.

BILANŢ

Indicatori Sume
I. ACTIVE IMOBILIZATE
1. Imobilizări necorporale 127.000
- fond comercial 10.000
- cheltuieli de dezvoltare 5.000
- brevet achiziţionat 35.000
- program informatic 40.000
- contract de concesiune 18.000
 - licenţă 14.000
- cheltuieli de constituire 5.000
2. Imobilizări corporale 378.000
- clădiri 80.000
- terenuri 100.000
- calculatoare 70.000
- construcţii neterminate 60.000
- utilaje 38.000
- mijloc de transport 30.000
3. Imobilizări financiare 70.000
- împrumut acordat unei întreprinderi asociate pe o perioadă de 50.000
2 ani
- acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai mult de un an 20.000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 575.000

Obs.!
Activele circulante sunt reprezentate de 4 structuri:
1. Stocuri:
- materii prime;
- materiale consumabile (piese de schimb, ambalaje, combustibili);
- mărfuri;
- materiale de natura obiectelor de inventar;
- produse finite;
- semifabricate;
- producţie în curs de execuţie;
2. Creanţe:
- clienţi;
- debitori diverşi;
- stat;
- salariaţi;
- acţionari;
- furnizori pentru plata unor sume în avans în contul viitorelor livrări de bunuri,
executări de lucrări sau prestări de servicii (furnizori debitori) etc.;
3. Investiţii pe termen scurt:
- acţiuni şi obligaţiuni cumpărate pentru o perioadă mai mică de un an;
- depozite bancare la termen mai mic de un an;
4. Casa şi conturi la bănci:
- numerar în caseria societăţii;
- alte valori în caserie (bilete de tratament şi odihnă, bilete de călătorie, timbre poştale
şi fiscale);
- cecuri de încasat;
- disponibilităţi băneşti în conturile curente la bănci, în lei sau în valută.

Exerciţiu:
O societate comercială prezintă următoarele informaţii:
- materii prime 15.000;
 - furnizori 40.000;
- clienţi 30.000;
- utilaje 75.000;
- materiale consumabile 10.000;
- TVA de recuperat 18.000;
- acţiuni cumpărate pe termen lung 40.000;
- cont curent la bancă 25.000;
- creditori diverşi 13.000;
- produse finite 42.000;
- furnizori debitori 17.000;
- brevet 20.000;
- producţie în curs de execuţie 15.000;
- obligaţiuni cumpărate pentru 6 luni 13.000;
- materiale de natura obiectelor de inventar 9.000;
- programe informatice 13.000;
- acţiuni cumpărate pentru 3 luni 32.000;
- numerar în caseria societăţii 17.000;
- pierderea anului precedent 10.000;
- debitori diverşi 10.000.
Recunoaşteţi natura contabilă a elementelor de mai sus şi reprezentaţi imaginea bilanţieră
a activelor circulante.

BILANŢ

Indicatori Sume
I. ACTIVE IMOBILIZATE
II. ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri 91.000
- materii prime 15.000
- materiale consumabile 10.000
- produse finite 15.000
- producţia în curs de execuţie 9.000
- materiale de natura obiectelor de inventar 42.000
2. Creanţe 75.000
- clienţi 30.000
- TVA de recuperat 18.000
- furnizori debitori 17.000
- debitori diverşi 10.000
3. Investiţii pe termen scurt 45.000
- obligaţiuni cumpărate pentru 6 luni 13.000
- acţiuni cumpărate pentru 3 luni 32.000
4. Casa şi conturi la bănci 42.000
- cont curent la bancă 25.000
- numerar în caseria societăţii 17.000
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 253.000
 Tema 2
29.03.10

Societatea ALFA S.A. prezintă următoarele informaţii:

- acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai mult de un an 56.000;
- terenuri 490.000;
- produse finite 36.000;
- clienţi 10.000;
- acţiuni cumpărate în vedere obţinerii unui câştig pe termen scurt 50.000;
- cheltuieli de constituire 5.000;
- materiale de natura obiectelor de inventar 20.000;
- mijloace de transport 250.000;
- cheltuieli de dezvoltare 7.000;
- mărfuri 48.000;
- disponibilităţi băneşti în contul de la bancă 60.000;
- materii prime 55.000;
- utilaje 205.000;
- brevet 12.000;
- împrumut acordat pe termen lung nei întreprinderi asociate 40.000;
- fond comercial rezultat din achiziţia unei întreprinderi 25.000;
- numerar în caserie 17.000;
- depozit bancar deschis la termen de 3 luni 250.000;
- clădiri 220.000;
- depozite bancare deschise la termen de 12 luni 150.000;
- debitori diverşi 8.000;
- bilete de tratament şi odihnă 1.000;
- furnizori debitori 3.000.
Construiţi imaginea bilanţieră a activelor imobilizate şi circulante.

BILANŢ

Indicatori
I. ACTIVE IMOBILIZATE
1. Imobilizări necorporale 49.000
Cheltuieli de constituire 5.000
Cheltuieli de dezvoltare 7.000
Brevet 12.000
Fond comercial 25.000
2. Imobilizări corporale 1.165.000
Terenuri 490.000
Mijloace de transport 250.000
Utilaje 205.000
Clădiri 220.000
3. Imobilizări financiare 246.000
Acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai mult de 1 an 56.000
Împrumut acordat pe termen lung unei întreprinderi asociate 40.000
Depozite bancare deschise la termen de 12 luni 150.000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.460.000
II. ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri 159.000
Produse finite 36.000
Materiale de natura obiectelor de inventar 20.000
Mărfuri 48.000
Materii prime 55.000
2. Creanţe 21.000
Clienţi 10.000
Debitori diverşi 8.000
Furnizori debitori 3.000
3. Investiţii pe termen scurt 300.000
Acţiuni cumpărate în vederea obţinerii unui câştig pe termen scurt 50.000
Depozit bancar deschis la termen de 3 luni 250.000
4. Casa şi conturile la bănci 78.000
Disponibilităţi băneşti în contul de la bancă 60.000
Numerar în casierie 17.000
Bilete de tratament şi odihnă 1.000
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 558.000
TOTAL ACTIVE 2.018.000
 Seminar 4
01.04.10
Stabiliţi valoarea capitalurilor proprii pe baza următoarelor informaţii:
- furnizori 19.000;
- capital social 40.000;
- credit bancar pe o perioadă de 5 ani 80.000;
- prime de capital 12.000;
- salarii datorate angajaţilor 55.000;
- rezerve legale 10.000;
- rezultat reportat (pierdere) 20.000;
- materii prime 1.500;
- provizioane 6.000;
- rezerve din reevaluare 15.000;
- disponibilităţi în contul curent la bancă 38.000;
- rezultatul exerciţiului (profit) 40.000;
- utilaje 56.000;
- dividende datorate acţionarilor 19.000.
CAPITALURILE PROPRII Sume
- capital social 40.000
- prime de capital 12.000
- rezerve legale 10.000
- rezerve din reevaluare 15.000
- rezultatul exerciţiului 40.000
- rezultatul reportat (pierdere) - 20.000
97.000
Notă!
Capitalurile proprii ale entităţilor economice sunt:
- capital social;
- prime de capital (prime de emisiune, prime de fuziune, prime de aport, prime din
conversie a obligaţiunilor în acţiuni);
- rezerve din reevaluare;
- rezerve (rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve);
- rezultat reportat (se referă la profitul anului precedent a cărei repartizare nu a fost decisă
de către AGA sau pierderea anului precedent a cărei acoperire nu a fost încă decisă);
- rezultatul exerciţiului (se referă la profitul sau pierderea obţinut(ă) în cursul anului
curent).
Obs.!
Pierderea companiilor diminuează masa capitalurilor proprii în timp ce profitul majorează
capitalurile proprii.
Obs.!
Provizioanele sunt structuri distincte ale pasivului bilanţier, diferite de capitalurile proprii
şi datorii. Provizioanele reprezintă datorii potenţiale ale firmei incerte din punct de vedere al
valorii şi al scadenţei (ex. Provizion pe litigiu – un client te dă în judecată, te angajezi să plăteşti
o datorie potenţială sau certificatul de garanţie).
Ex. Provizioane pentru litigii, provizioane pentru garanţii acordate clienţilor, provizioane
pentru restructurare, provizioane pentru pensii etc.
 Tema 3
10.04.10

Societatea X S.A. prezintă următoarele informaţii:

- clădiri 160.000;
- salarii datorate 170.000;
- terenuri 250.000;
- profitul anului curent 100.000;
- numerar în caserie 15.000;
- utilaje 120.000;
- impozite şi taxe (datorate statului) 50.000;
- capital social 370.000;
- conturi curente la bănci 130.000;
- mijloace de transport 150.000;
- creanţe faţă de salariaţi 15.000;
- produse finite 50.000;
- programe informatice 30.000;
- calculatoare 70.000;
- rezultat reportat (pierdere) 60.000;
- mărfuri 30.000;
- clienţi 125.000;
- materii prime 45.000;
- furnizori 130.000;
- alte rezerve 20.000;
- credit bancar pe 5 ani 220.000;
- debitori diverşi 5.000;
- semifabricate 4.000;
- rezerve din reevaluare 15.000;
- creditori diverşi 1.000;
- depozit bancar la termen de 6 luni 10.000;
- clienţi creditori 6.000;
- obligaţiuni cumpărate pentru 6 luni 3.000.
Cerinţe:
a. construiţi imaginea activului bilanţier;
b. determinaţi valoarea capitalurilor proprii ale societăţii şi valoarea datoriilor.
Indicatori
I. ACTIVE IMOBILIZATE
1. Imobilizări necorporale 30.000
- programe informatice 30.000
2. Imobilizări corporale 750.000
- clădiri 160.000
- terenuri 250.000
- utilaje 120.000
- mijloace de transport 150.000
- calculatoare 70.000
3. Imobilizări financiare 0
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 780.000
II. ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri 129.000
- produse finite 50.000
- mărfuri 30.000
- materii prime 45.000
- semifabricate 4.000
2. Creanţe 145.000
- creanţe faţă de salariaţi 15.000
- clienţi 125.000
- debitori diverşi 5.000
3. Investiţii pe termen scurt 10.000
- depozit bancar la termen de 6 luni 10.000
4. Casa şi conturile la bănci 145.000
- numerar în caserie 15.000
- conturi curente la bănci 130.000
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 429.000
TOTAL ACTIVE 1.209.000

Indicatori Sume
I. Capitaluri proprii
Capital social 370.000
Alte rezerve 20.000
Rezerve din reevaluare 15.000
Profitul anului curent 100.000
Rezultat reportat (pierdere) - 60.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 445.000
II. Datorii
Salarii datorate 170.000
Impozite şi taxe (datorate statului) 50.000
Furnizori 130.000
Credit bancar pe 5 ani 220.000
Creditori diverşi 1.000
Clienţi creditori 6.000
Obligaţiuni cumpărate pentru 6 luni 3.000
TOTAL DATORII 580.000
TOTAL PASIVE 1.025.000
 Seminar 5
16.04.10

Întocmirea bilanţului

Aplicaţii:
Societatea ALFA S.A. produce şi comercializează diverse conserve de fructe, iar la
31.12.2008 se cunosc următoarele informaţii:
- autoturism Dacia 2.450;
- furnizori debitori 7.000;
- abonamente achitate în 2008 pentru primele 6 luni din 2009: 15.000;
- borcane pentru ambalat dulceaţa 23.000;
- capital social 250.000;
- capace 16.000;
- cheltuieli de constituire 3.200;
- clădiri 150.000;
- clienţi 12.000;
- contribuţia societăţii la asigurările sociale 7.000;
- cont curent la bancă 175.000;
- creditori diverşi 9.000;
- dividende de plată 1.800;
- halate 25.000;
- furnizori 28.000;
- impozite şi taxe datorate 17.000;
- împrumuturi acordate altei societăţi pe o perioadă de 2 ani 40.000;
- credit bancar pe o perioadă de 5 ani 125.000 din care rambursabil anul următor 15.000;
- licenţe pentru reţetele de fabricaţii 4.000;
- numerar în caserie 7.500;
- rezultat reportat (pierdere) 3.700;
- piersici 30.000;
- prime de capital 3.000;
- provizioane pentru litigii 5.500;
- rezerve legale 10.000;
- salarii datorate 9.800;
- terenuri 135.000;
- zahăr 8.500;
- utilaje 265.000;
- vişine 10.000;
- rezultatul exerciţiului 488.300.
Se cere: întocmiţi bilanţul societăţii ALFA S.A. la 31.12.2008 atât în format tabel cât şi în
format listă.
Notă: Pasivul bilanţier este reprezentat de 4 categorii:
1. Capitaluri proprii:
- capital social;
- prime de capital;
- rezerve din reevaluare;
- rezerve;
 - rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere);
- rezultat reportat (profit sau pierdere din anii precedenţi).
2. Provizioane:
- provizioane pentru litigii;
- provizioane pentru garanţii acordate clienţilor;
- provizioane pentru pensii.
3. Datorii:
- furnizori;
- creditori diverşi;
- salariaţi;
- stat;
- acţionari;
- clienţi creditori (avansuri încasate de la clienţi în contul viitoarelor livrări de bunuri,
executări de lucrări sau prestări de servicii).
4. Venituri în avans: reprezintă venituri încasate în perioada curentă în contul unor
perioade viitoare.
Exemplu: în luna decembrie 2009 se încasează chiria aferentă lunilor ianuarie - martie
2010.

Societatea ALFA S.A.

BILANŢ
- format TABEL-
Întocmit la 31.10.2008
ACTIV Sume la PASIV Sume la
31.12.2008 31.12.2008
I ACTIVE IMOBILIZATE I CAPITALURI PROPRII 747.600
1. Imobilizări necorporale 7.200 Capital social 250.000
- cheltuieli de constituire 3.200 Prime de capital 3.000
- licenţe 4.000 Rezultat reportat (pierdere) -3.700
2. Imobilizări corporale 547.500 Rezerve legale 10.000
- mijloace de transport 24.500 Rezultatul exerciţiului (profit) 488.300
(autoturism Dacia)
- clădiri 150.000 II PROVIZIOANE 5.500
- terenuri 135.000 Provizioane pentru litigii 5.500
- utilaje 265.000
III Datorii 197.600
3. Imobilizări financiare 40.000 Contribuţia societăţii la 7.000
asigurările sociale
Creditori diverşi 9.000
Dividende 1.800
28.000
Furnizori
7.000
Impozite şi taxe datorate 17.000
Credit bancar 125.000
Salarii datorate 9.800
IV VENITURI IN AVANS 0
 - împrumuturi acordate 40.000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 621.700
II ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri 112.500

- ambalaje ( borcane + capace) 39.000

- materiale de natura obiectelor de 25.000
inventar (halate)
- materii prime (piersici + vişine + 48.500
zahăr)
2. Creanţe 19.000
- furnizori debitori 7.000
- clienţi 12.000
3. Investitii pe termen scurt 0
4. Casa şi conturi la bănci 182.500
- cont curent la bancă 175.000
- numerar în caserie 7.500
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 314.000
III CHELTUIELI IN AVANS
Abonamente achitate in 2008 15.000
pentru primele 3 luni din 2009
TOTAL CHELTUIELI IN AVANS 15.000
TOTAL ACTIV 950.700 TOTAL PASIV 950.700

Notă: În România, începând cu anii 2000 s-a renunţat treptat la bilanţul în format tabel
construit pe ecuaţia fundamentată: total active = total pasive în favoarea bilanţului în format listă
construit pe ecuaţia: total active - total datorii = capitaluri proprii.

Societatea ALFA S.A.

BILANŢ
- format LISTĂ-
Întocmit la 31.12.2008
Indicatori Sume la 31.12.2008
I ACTIVE IMOBILIZATE
1. Imobilizări necorporale 7.200
2. Imobilizări corporale 574.500
3. Imobilizări financiare 40.000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 621.700
II ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri 112.500
2. Creanţe 19.000
3. Investiţii pe termen scurt 0
4. Casa şi conturi la bănci 182.500
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 314.000
III CHELTUIELI ÎN AVANS 15.000
IV DATORII CU O SCADENŢĂ MAI MICA DE 1 AN (DATORII
CURENTE) 197.600 – 125.000 + 15.000 = 87.600 87.600
V. ACTIVE CIRCULANTE NETE (active circulante + cheltuieli în +241.400
avans - datorii curente - venituri în avans)
VI. TOTAL ACTIVE - DATORII CURENTE 863.100
VII. DATORII PE TERMEN LUNG 110.000
Credit bancar 110.000
VIII. PROVIZIOANE 5.500
IX. VENITURI ÎN AVANS 0
X. CAPITALURI PROPRII 747.600

Tema 4
16.04.2010
 Intocmiţi bilanţul societăţii Y S.A. atât în format tabel cât şi în format listă la 31.12.2008,
cunoscând următoarele informaţii:
- terenuri 11.000;
- rezerve 1.500;
- provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 600;
- mărfuri 1.000;
- abonamente achitate în anul 2008 pentru primele 2 luni din 2009: 500;
- capital social 25.000;
- materii prime 1.800;
- furnizori 2.200;
- numerar în caserie 2.900;
- credite bancare pe termen lung 2.800;
- chirii încasate în anul 2008 pentru primele 3 luni din 2009: 900;
- clădiri 14.000;
- clienţi 1.800.

Societatea Y S.A.
BILANŢ
- format TABEL -
Întocmit la 31.12.2008
Sume la Sume la
ACTIV 31.12.2008 PASIV 31.12.2008
I. CAPITALURI
I. ACTIVE IMOBILIZATE PROPRII 26.500
1. Imobilizări necorporale 0 - rezerve 1.500
2. Imobilizări corporale 25.000 - capital social 25.000
- terenuri 11.000 II. PROVIZIOANE 600
- provizioane pentru
garanţii acordate
- clădiri 14.000 clienţilor 600
3. Imobilizări financiare 0 III. DATORII 5.000
TOTAL ACTIVE
IMOBILIZATE 25.000 - furnizori 2.200
II. ACTIVE CIRCULANTE - credit bancar 2.800
IV. VENITURI ÎN
1. Stocuri 2.800 AVANS 900
- chirii încasate în
anul 2008 pentru
primele trei luni din
- mărfuri 1.000 2009
- materii prime 1.800
2. Creanţe 1.800
- clienţi 1.800
3. Investiţii pe termen scurt 0
4. Casa şi conturi la bănci 2.900
 - numerar în caserie 2.900
TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE 7.500
III. CHELTUIELI ÎN
AVANS
Abonamente achitate în 2008
pentru primele două luni din
2009 500
TOTAL CHELTUIELI ÎN
AVANS 500
TOTAL ACTIV 33.000 TOTAL PASIV 33.000

Societatea Y S.A.
BILANŢ
- format LISTĂ -
Întocmit la 31.12.2008
Sume la
Indicatori 31.12.2008
I. ACTIVE IMOBILIZATE
1. Imobilizări necorporale 0
2. Imobilizări corporale 25.000
3. imobilizări financiare 0
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 25.000
II. ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri 2.800
2. Creanţe 1.800
3. Investiţii pe termen scurt 0
4. Casa şi conturi la bănci 2.900
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 7.500
III. CHELTUIELI ÎN AVANS 500
IV. DATORII CURENTE 5.000
V. ACTIVE CIRCULANTE NETE 7.100
VI. TOTAL ACTIVE - DATORII
CURENTE 28.000
VII. DATORII PE TERMEN
LUNG
Credit banca 2.800
VIII. PROVIZIOANE 600
IX. VENITURI ÎN AVANS 900
X. CAPITALURI PROPRII 26.500

Seminar 6
23.04.10
 Tipuri de modificări bilanţiere.
Principiul dublei înregistrări.

Principiul dublei înregistrări

Conform acestui principiu contabil orice operaţiune economico-financiară care are loc la
nivelul unei entităţi economice pune în legătură şi modifică valoric cel puţin două elemente din
categoria activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, veniturilor sau cheltuielilor.
Aplicaţia 1
Identificaţi tipurile de elemente care se modifică în urma tranzacţiilor de mai jos şi
stabiliţi ecuaţia bilanţieră corespunzătoare fiecărei operaţiuni:
1. Se achiziţioneaza o clădire în valoare de 100.000.
2. Se achită contravaloarea clădirii prin contul de la bancă.
3. Se decide încorporarea în capitalul social a unei rezerve disponibile în valoare de
10.000.
4. Se încasează de la un client prin contul de la bancă suma de 3.000.
1. În urma primei tranzacţii are loc creşterea valorii clădirilor cu suma de 100.000 (A+) şi
simultan se înregistrează creşterea datoriei faţă de furnizori cu suma de 100.000 (P+) .
Tipul de ecuaţie bilanţieră este:
A+X=P+X
A + clădiri = P + datorii furnizori
100.000 100.000
2. În urma tranzacţiei se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizori (P-) şi în acelaşi
timp are loc diminuarea disponibilului din contul curent al societăţii cu suma de 100.000.
Tipul de ecuaţie bilanţieră este:
A–X=P-X
A - cont la bancă = P - datorii furnizori
100.000 100.000
3. În urma tranzacţiei se înregistrează modificări numai în structura pasivului bilanţier
astfel: are loc reducerea rezervelor cu suma de 10.000 (P-) însoţită de creşterea capitalului social
cu suma de 10.000 (P+).
Tipul de ecuaţie bilanţieră este:
A=P+X-X
A = P + capital social - rezerve
10.000 10.000
4. În urma acestei tranzacţii se înregistrează modificări numai în structura activului astfel:
pe de-o parte are loc creşterea disponibilului din contul bancar al societăţii cu suma de 3.000
(A+) şi pe de altă parte are loc reducerea creanţei faţă de client cu suma de 3.000 (A-).
Tipul de ecuaţie bilanţieră este:
A+X–X=P
A + contul bancar - creanţă= P
3.000 3.000
 Tema 5
23.04.2010

Societatea ALFA S.A. prezint ă următorul bilanţ iniţ ial la 01.01.2008:

ACTIV Sume PASIV Sume
Utilaje 30.000 Capital social 45.000
Materii prime 8.000 Prime de capital 2.000
Clienţi 5.000 Credite pe termen lung 10.000
Acţiuni 7.500 Furnizori 5.500
Conturi la bă nci 12.500 Impozit pe profit 500
TOTAL ACTIV 63.000 TOTAL PASIV 63.000
În cursul lunii ianuarie 2008 societatea a realizat următoarele tranzacţ ii:
1. Pe 2 ianuarie achiziţionează un utilaj î n valoare de 12 .000.
2. Pe 8 ianuar ie se achită o rată din creditul bancar î n valoare de 500 .
3. Pe 9 ianuarie se încasează de la un client prin caseria societăţ ii suma de 3 .500.
4. Pe 13 ianuarie se cumpără materii prime î n valoare de 1 .000 care se achită î n luna
februarie.
5. Pe 20 ianua rie se achită o parte din datoriile faţă de furnizori î n valoare de 5 .500 şi
datoria faţă de stat privind impozitul p e profit prin contul de la bancă.
6. Pe 22 ianuarie se încorporează î n cap italul social prime de capital î n valoare de
1.300.
Cerinţe:
a) Identificaţi elementele care se modifică în urma fiecărei tranzacţii şi stabiliţi tipul de
ecuaţie bilanţieră corespunzătoare fiecărei operaţiuni.
b) Întocmiţi bilanţul după fiecare operaţiune astfel încât să se cunoască incidentele
fiecărei tranzacţ ii asupra e lementelor bilanţ iere.
1. În urma tranzacţiei are loc creş terea valorii utilajelor (A+) cu suma de 12 .000 şi
simultan majorarea datoriei faţă de furnizori cu suma de 12 .000 (P+).
A+X=P+ X
A + utilaje = P + datori i furnizori
12.000 12.000
Bilanţul societăţ ii ALFA la 2 ianuarie 2008 se prezintă astfel:
BILANŢ
02.01.2008
ACTIV Sume PASIV Sume
Utilaje (30.000 +12.000) 42.000 Capital social 45.000
Materii prime 8.000 Prime de capital 2.000
Clienţi 5.000 Credite pe termen lung 10.000
Acţiuni 7.500 Furnizori (5.500 +.12.000) 17.500
Contul la bancă 12.500 Impozit pe profit 500
TOTAL ACTIV 75.000 TOTAL PASIV 75.000
2. În urma tranzacţiei se înregistrează reducerea disponibilului din contul curent de la
bancă cu suma de 5 00 (A-) şi scade datoria faţă de bancă cu suma de 500 (P -).
A–X=P – X
A – contul la bancă = P – datoria faţă de bancă
500 500
 BILANŢ
08.01.2008
ACTIV Sume PASIV Sume
Utileje 42.000 Capital social 45.000
Materii prime 8.000 Prime de capital 2.000
Clienţi 5.000 Credit pe termen lung (10000 – 9.500
500)
Acţiuni 7.500 Furnizori 17.500
Cont la bancă (12.500 - 500) 12.000 Impozit pe profit 500
TOTAL ACTIV 74.500 TOTAL PASIV 74.500
3. În urma acestei tranzacţii se înregistrează modificări numai în structura activului astfel:
pe de-o parte are loc creşterea numerarului în caserie cu suma de 3.500 (A+) şi pe de altă parte
are loc reducerea creanţei faţă de client cu suma de 3.500 (A-).
A+X–X=P
A + numerar în caserie – creanţă = P
3.500 3.500
Bilanţul societăţii ALFA la 9 ianuarie se prezintă astfel:
BILANŢ
09.01.2008
ACTIV Sume PASIV Sume
Utilaje 42.000 Capital social 45.000
Materii prime 8.000 Prime de capital 2.000
Clienţi (5.000 – 3.500) 1.500 Credit pe termen lung 9.500
Acţiuni 7.500 Furnizori 17.500
Cont la bancă 12.000 Impozit pe profit 500
Numerar un caserie 3.500
TOTAL ACTIV 74.500 TOTAL PASIV 74.500

4. In urma tranzactiei se inregistreaza cresterea valorii materilor prime cu suma de 1000

(A+) si simultan se inregistreaza cresterea datoriei fata de furnizori cu suma de 1000 (P+).
A+ X = P + X
A + materii prime = P + datorii furnizori
1000 1000
Bilanţul societăţii ALFA la 13 ianuarie se prezintă astfel:
BILANT
13.01.2008
ACTIV Sume PASIV Sume
Utilaje 42000 Capital social 45000
Materii prime (8000-1000) 9000 Prime de capital 2000
Clienti 1500 Credit pe termen lung 9500
Actiuni 7500 Furnizori(17500-1000) 18500
Cont la banca 12000 Impozit pe profit 500
Numerar in caserie 3500
TOTAL ACTIV 75500 TOTAL PASIV 75500
 5. În urma tranzacţiei se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizori cu suma de
5.500 şi reducerea datoriei faţă de stat (P-) şi în acelaşi timp are loc diminuarea disponibilului din
contul curent al societăţii.
A–X=P–X
A - cont la bancă = P – datorii furnizori – impozit pe profit
5.500 5.500 500
Bilanţul societăţii ALFA la 20 ianuarie se prezintă astfel:
BILANT
20.01.2008
ACTIV Sume PASIV Sume
Utilaje 42.000 Capital social 45.000
Materii prime 9.000 Prime de capital 2.000
Clienţi 1.500 Credit pe termen lung 9.500
Acţiuni 7.500 Furnizori (18.500-5.500) 13.000
Cont la bancă (12.000-6.000) 6.000 Impozit pe profit (500 – 500) 0
Numerar în caserie 3.500
TOTAL ACTIV 69.500 TOTAL PASIV 69.500
6. În urma tranzacţiei se înregistrează modificări numai în structura pasivului bilanţier
astfel: are loc reducerea primelor de capital cu suma de 1.300 (P-) însoţită de creşterea capitalului
social cu suma de 1.300 (P+).
A=P+X–X
A = P + capital social – prime de capital
1.300 1.300
Bilanţul societăţii ALFA la 22 ianuarie se prezintă astfel:
BILANŢ
22.01.2008
ACTIV Sume PASIV Sume
Utilaje 42.000 Capital social (4.500 - 1.300) 46.300
Materii prime 9.000 Prime de capital (2.000 – 1.300) 700
Clienţi 1.500 Credit pe termen lung 9.500
Acţiuni 7.500 Furnizori 13.000
Cont la bancă 6.000
Numerar în caserie 3.500
TOTAL ACTIV 69.500 TOTAL PASIV 69.500
 Seminar 7
30.04.2010
Întocmirea documentului cont de profit şi pierdere

Contabilitatea oferă informaţii despre poziţia financiară a companiilor cu ajutorul

documentului bilanţ, dar şi informaţii privind performanţele entităţii economice cu ajutorul
documentului contabil de sinteză care se numeşte cont de profit şi pierdere.
Contul de profit şi pierdere centralizează TOATE VENITURILE şi CHELTUIELILE
generate de desfăşurarea activităţii şi pe baza acestuia se construieşte imaginea rezultatului
exerciţiului.
Veniturile şi cheltuielile sunt clasificate dupa natura activităţii desfăşurate în 3 categorii:
1. VENITURI ŞI CHELTUIELI DIN EXPLOATARE
Ex: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu salariile angajaţilor, cheltuieli cu amortizarea
activelor, cheltuieli cu energia şi apa, venituri din vânzarea produselor finite, venit din producţia
obtinuţa etc.
2. VENITURI ŞI CHELTUIELI FINANCIARE
Ex: venituri şi cheltuieli din dobânzi, venituri şi cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
3. VENITURI ŞI CHELTUIELI EXTRAORDINARE provin din acele operaţiuni care
scapă controlului conducerii entităţii economice.
Ex: cheltuieli privind pagube generate de calamităţi naturale, venituri din exproprierea
unui teren pentru cauză de utilitate publică.
Aplicaţii:
1. O societate comercială cumpără 10 kg de făină la preţul de cumpărare de 1,3 lei/kg şi
ulterior vinde 8 kg de făină la preţul de vânzare de 1,85 lei/kg.
Identificati veniturile şi cheltuielile societăţii şi determinaţi rezultatul.
Venituri = 8kg * 1,85 lei/kg = 14,8 lei
Cheltuieli = 8kg * 1,3 lei/kg = 10,4 lei
Rezultat = venituri – cheltuieli = 14,8 – 10,4= 4,4 lei (profit)
2. Întocmiţi contul de profit şi pierdere al societăţii ALFA S.A. la 31.12.2010, cunoscând
următoarele informaţii:
- venituri din vânzarea produselor finite 16.000: venituri din exploatare;
- cheltuieli cu amortizarea clădirilor 5.400: cheltuieli din exploatare;
- cheltuieli cu amenzile 500: cheltuieli din exploatare;
- venituri din vânzarea mărfurilor 25.000: venituri din exploatare;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 1.200: -;
- cheltuieli cu materiale consumabile 5.000: cheltuieli din exploatare;
- venituri din sconturi obţinute 1.000: venit financiar;
- cheltuieli cu materii prime 17.500: cheltuieli din exploatare;
- cheltuieli cu salariile 12.000: cheltuieli din exploatare;
- venituri din chirii 15.000: venituri din exploatare;
- cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 8.000: cheltuieli din exploatare;
- cheltuieli înregistrate în avans 10.000: -;
- venituri din producţia de imobilizări corporale 12.000: venituri din exploatare;
- cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 23.000: cheltuieli din exploatare;
- venituri din prestări servicii 32.000: venituri din exploatare;
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar 25.000: cheltuieli financiare;
- venituri în avans 3.000: -;
 - cheltuieli privind dobânzile 8.000: cheltuieli financiare;
- venituri din vânzarea acţiunilor 2.700: venituri financiare;
- cheltuieli privind mărfurile 13.500: cheltuieli din exploatare;
- venituri din exproprierea unui teren pentru cauză de utilitate publică 13.000: venituri
extraordinare;
- venituri din vânzarea activelor imobilizate 5.600: venituri din exploatare;
- venituri din diferenţe de curs valutar 2.300: venituri financiare.
Elemente Sume la 31.12.2008
I. VENITURI DIN EXPLOATARE 105.600
Venituri din vânzări produse finite 16.000
Venituri din vânzări mărfuri 25.000
Venituri din chirii 15.000
Venituri din producţia de imobilizări corporale 12.000
Venituri din vânzarea activelor imobilizate 5.600
Venituri din prestări servicii 32.000
II. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE 84.900
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor 5.400
Cheltuieli cu amenzile 500
Cheltuieli cu materialele consumabile 5.000
Cheltuieli cu materiile prime 17.500
Cheltuieli cu salariile 12.000
Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 8.000
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 23.000
Cheltuieli cu mărfurile 13.500
A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I-II) profit 20.700
III. VENITURI FINANCIARE 6.000
Venituri din sconturi obţinute 1.000
Venituri din diferenţe de curs valutar 2.300
Venituri din vânzări de acţiuni 2.700
IV. CHELTUIELI FINANCIARE 33.000
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 25.000
Cheltuieli cu dobânzile 8.000
B. REZULTATUL FINANCIAR (III-IV) pierdere 27.000
C. REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI (A+B) pierdere 6.300
V. VENITURI EXTRAORDINARE 13.000
Venituri din exproprieri 13.000
VI. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0
D. REZULTATUL EXTRAORDINAR (V-VI) profit 13.000
E. REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI (A+B+D) profit 6.700
F. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT 1.200
G. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI (E-F) profit net 5.500

Bilanţ (P) capitaluri proprii

 Notă
Documentele BILANŢ şi CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE au un indicator comun:
REZULTATUL EXERCIŢIULUI.
 Tema 6
06.05.10

O societate comercială prezintă următoarele informaţii:

- clienţi 200.000, AC, creanţe, B;
- acţiuni cumpărate pentru a fi deţinute mai mult de un an 100.000, AI, investiţii pe
termen lung, B;
- venituri din vânzarea produselor finite 80.000, V din exploatare, CPP;
- cheltuieli privind mărfurile 30.000, Ch. Exploatare, CPP;
- chirii plătite în avans 80.000, A, Ch. Avans, B;
- furnizori 60.000, P, Dat., B;
- venituri din vânzarea mărfurilor 50.000, V. Expl, CPP;
- datorii provenite din contracte de leasing financiar 300.000, P, Dat., B;
- cheltuieli cu dobânzile 4.000, Ch. Fin., CPP;
- produse finite 120.000, AC, stocuri, B;
- cheltuieli cu salariile 50.000, Ch. Expl., CPP;
- capital social 100.000, P, CP, B;
- cheltuieli cu materiile prime 6.000, Ch. Expl., CPP.
Cerinţe:
a. Clasificaţi elementele de mai sus şi stabiliţi apartenenţa fiecărui element în
documentul Bilanţ sau în documentul Cont de profit şi pierdere.
b. Determinaţi valoarea indicatorilor:
TOTAL ACTIVE = clienţi 200.000 +
acţiuni 100.000 +
chirii avans 80.000 +
produse finite 120.000 =
= 500.000
TOTAL DATORII = furnizori 60.000 +
datorii leasing 300.000 +
= 360.000
REZULTATUL EXERCIŢIULUI = VENITURI – CHELTUIELI
= 130.000 – 90.000 = 40.000
VENITURI = V. vânzarea produselor finite 80.000 +
V. vânzarea mărfurilor 50.000 =
= 130.000
CHELTUIELI = Ch. mărfurile 30.000 +
Ch. dobânzi 4.000 +
Ch. salarii 50.000 +
Ch. materii prime 6.000 =
= 90.000
Verificăm ecuaţia specifică bilanţului în format listă:
TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII
500.000 – 360.000 = 140.000
 Seminar 8
07.05.10

Contul şi elementele contului

Exerciţiu
S.C. X deţine la 01.12.2009 materii prime în valoare de 1.000 lei. Pe 10.12 societatea
cumpără materii prime de la un furnizor în valoare de 2.000 lei. Pe 15.12 societatea consumă
materii prime în valoare de 2.800 lei.
Construiţi imaginea contului materii prime şi determinaţi valoarea soldului final al acestui
cont la 31.12.2009.
D 301 Materii prime C
1.12 Si 1.000 15.12 2.800
10.12 2.000
RD 2.000 RC 2.800
TSD = Si + RD = TSC 2.800
3.000
SFD = TSD – TSC
200

Si – sold iniţial
RD – rulaj debitor
RC – rulaj creditor
TSD – total sume debitoare
TSC = RC – total sume creditoare
SFD = sold final debitor

Pentru a rezolva acest exerciţiu trebuie să aplicăm regulile de funcţionare ale conturilor de
activ:
- încep să funcţioneze prin a se debita;
- se debitează cu creşterile sau majorările elementelor de activ;
- se creditează cu reducerile sau micşorările elementelor de activ;
- prezintă sold final debitor sau se soldează (sold final = 0).
Conturile de pasiv funcţionează invers conturilor de activ.
Reguli de funcţionare ale conturilor de pasiv:
- încep să funcţioneze prin a se credita;
- se creditează cu creşterile / majorările elementelor de pasiv;
- se debitează cu reducerile / micşorările elementelor de pasiv;
- prezintă sold final creditor, calculat ca diferenţă între total sume creditoare şi total
sume debitoare sau se soldează.
Ecuaţia contului:
Si + I (intrări) = E (ieşiri) + SF
 Tema 7
08.05.10

S.C. Y S.A. deţine la 01.01.2010 în caseria societăţii suma de 2.000 lei. În cursul lunii
ianuarie societatea Y S.A. deţine la 01.01.2010 în caseria societăţii suma de 2.000 lei. În cursul
lunii ianuarie societatea Y realizezază următoarele operaţiuni prin caseria societăţii:
1. Pe 05.01 cumpără materiale consumabile de la un furnizor în valoare de 500 lei pe care
le achită din caseria societăţii;
2. Pe 10.01 ridică din contul curent de la bancă suma de 40.000 lei şi o depune în caseria
societăţii;
3. Pe 10.01 se achită prin caserie salariile aferente lunii decembrie în valoare de 39.000
lei;
4. Pe 12.01 societatea încasează prin caserie contravaloarea mărfurilor prin caserie
vândute prin magazinul propriu în valoare de 30.000 lei;
5. Pe 12.01 societatea ridică din caseria suma de 28.000 lei şi o depune în contul curent de
la bancă;
6. Pe 15.01 se ridică din caserie suma de 1.000 lei care se acordă salariatului Ionescu care
este trimis la un simpozion;
7. Pe 07.01 se întoarce angajatul Ionescu şi se justifică prin documente (chitanţe fiscale,
bilete de călătorie) cheltuirea sumei de 950, iar diferenţa de 50 lei este depusă în caseria
societăţii.
Construiţi imaginea contului casa în lei (5311) şi determinaţi valoarea soldului final al
acestui cont la sfârşitul lunii ianuarie.

D 5311 Casa în lei C

01.01 Si 2.000 05.01 500
10.01 40.000 10.01 39.000
12.01 30.000 12.01 28.000
17.01 50 15.01 1.000
RD 70.050 RC 68.500
TSD 72.050 TSC 68.500
SFD 3550
 Seminar 9
14.05.10

Contul şi analiza contabilă

Analiza contabilă este procedeul specific contabilităţii care presupune pentru fiecare
tranzacţie parcurgerea următoarelor etape:
a. natura operaţiei (explicaţia): presupune descrierea pe scurt a conţinutului tranzacţiei;
b. identificarea elementelor de active, datorii, capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli care
cad sub incidenţa tranzacţiei şi sensul modificării lor;
c. ecuaţia bilanţieră specifică tranzacţiei;
d. stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor de
activ şi pasiv;
e. formula contabilă.
Exemplu:
Societatea X cumpără de la societatea Y materii prime în valoare de 3.000 conform
facturii nr. 03458 din 14.05.2010, factură scadentă pe 20 mai 2010.
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiei de mai sus.
a. natura operaţiei: se cumpără materii prime;
b. identificarea elementelor care se modifică în urma tranzacţiei:
- creşte stocul de materii prime A+;
- creşte datoria faţă de furnizori P+;
c. ecuaţia bilanţieră: A + X = P + X;
d. conturile corespondente:
- 301 Materii prime A + D;
- 401 Furnizori P + C;
e. formula contabilă:
sume D=C sume
3.000 301 Materii prime = 401 Furnizori 3.000
D 301 Materii prime C
14.V. 3.000

D 401 Furnizori C
14.V. 3.000

Aplicaţie
Societatea ALFA S.A. prezintă următoarea situaţie iniţială la 01.05.2009:
- 301 Materii prime 20.000;
- 4111 Clienţi 50.000;
 - 5121 Conturi la bănci în lei 20.000;
- 101 Capital social 60.000;
- 401 Furnizori 10.000;
- 106 Rezerve 20.000.
În luna mai societatea a derulat următoarele tranzacţii:
1. Pe 05.V. achită prin bancă o datorie faţă de un furnizor în valoare de 10.000.
2. Pe 15.V. încasează de la un client prin bancă suma de 30.000.
3. Pe 17.V. consumă materii prime în valoare de 15.000.
4. Pe 20.V. încorporează în capitalul social o rezervă disponibilă în valoare de 1.000.
5. Pe 21.V. obţine produse finite la costul de producţie de 30.000.
6. Pe 25.V. primeşte factura de energie electrică în valoare de 1.000, scadentă pe 2 iunie.
7. Pe 27.V. încasează dobânda aferentă contului curent de la bancă în valoare de 300.
8. Pe 29.V. vinde produse finite, preţ de vânzare 15.000, în condiţiile în care costul de
producţie aferent produselor finite vândute a fost de 7.500.
Cerinţe:
a. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi realizaţi înregistrarea sistematică
(presupune deschiderea conturilor).
b. La sfârşitul lunii mai închideţi conturile de venituri şi cheltuieli şi determinaţi rezultatul
lunii mai.
c. La sfârşitul lunii închideţi toate conturile şi calculaţi soldul final pentru fiecare.
1. 05.V.
a. se stinge o datorie faţă de un furnizor;
b. - scade datoria faţă de furnizor P-;
- scade numerarul din contul bancar A-;
c. A – X = P – X;
d. 401 Furnizori P – D;
5121 Contul la bancă în lei A – C;
e. 10.000 401 Furnizori = 5121 Contul la bancă în lei 10.000
2. 15.V.
a. se încasează o creanţă de la un client;
b. - scade creanţa faţă de client A-;
- creşte numerarul din contul bancar A+;
c. A – X + X = P;
d. 4111 Clienţi A – C;
5121 Contul la bancă în lei A + D;
e. 30.000 5121 Contul la bancă în lei = 4111 Clienţi 30.000
3. 17.V.
a. se consumă materii prime;
b. - scade stocul de materii prime A-;
- cresc cheltuielile cu materiile prime A+;
c. A – X + X = P;
d. 301 Materii prime A – C;
601 Chletuieli cu materiile prime A + D;
e. 15.000 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 15.000
4. 20.V.
a. se încorporează o rezervă în capitalul social;
b. - scade rezerva P-;
 - creşte capitalul social P+;
c. A = P – X + X;
d. 106 Rezerve P – D;
101 Capital social P+C;
e. 1.000 106 Rezerve = 101 Capital social 1.000
5. 21.V.
a. se obţin produse finite;
b. - creşte stocul de produse finite A+;
- se înregistrează venitul producţia de produse finite P+;
c. A + X = P + X;
d. 345 Produse finite A + D;
711 Venituri din producţia de produse finite P + C;
e. 30.000 345 Produse finite = 711 Venituri din producţia de produse finite 30.000
6. 25.V.
a. se primeşte factura de energie electrică;
b. - creşte datoria faţă de furnizori P+;
- cresc cheltuielile cu energia electrică A+;
c. A + X = P + X;
d. 401 Furnizori P + C;
605 Cheltuieli cu energia electrică A + D;
e. 1.000 605 Cheltuieli cu energia electrică = 401 Furnizori 1.000
7. 27.V.
a. se încasează dobânda;
b. - cresc veniturile din dobânzi P+;
- creşte numerarul din contul bancar A+;
c. A + X = P + X;
d. 5121 Contul la bancă în lei A + D;
766 Venituri din dobânzi P + C;
e. 300 5121 Contul la bancă în lei = 766 Venituri din dobânzi 300
 Seminar 10
21.05.10

continuare aplicaţie seminar 9

Notă!
Vânzarea activelor generează în contabilitate două operaţiuni:
a. vânzarea propriu-zisă a actuvului - care presupune recunoaşterea în contabilitate a unui
venit corespunzător preţului de vânzare;
b. descărcarea gestiunii de activul vândut – care presupune recunoaşterea în contabilitate a
unei cheltuieli corespunzătoare valorii de intrare a activului vândut (cost de achiziţie, cost de
producţie, valoare de aport, valoare justă), excepţie făcând stocurile fabricate (produse finite,
semifabricate, producţie în curs de execuţie etc.) caz în care are loc reducerea veniturilor (se
foloseşte contul 711 Venituri aferente costului stocurilor).
8. 29.V.
8.1.
a. vânzarea propriu-zisă a produselor finite;
b. – cresc veniturile din vânzarea produselor finite P+;
- creşte creanţa faţă de client A+;
c. A + X = P + X;
d. 701 Venituri din vânzarea produselor finite P+C;
4111 Clienţi A+D;
e. 15.000 4111 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 15.000
8.2.
a. se scad din gestiune produsele finite la costul de producţie;
b. – scade stocul de produse finite A-;
- scad veniturile aferente costului stocurilor P-;
c. A – X = P – X;
d. 345 Produse finite A-C;
711 Venituri aferente costului stocurilor P-D;
e. 7.500 711 Venituri aferente costului stocurilor = 345 Produse finite 7.500
9. La sfârşitul lunii se închid toate conturile de venituri (clasa 7) şi toate conturile de
cheltuieli (clasa 6) cu ajutorul contului de rezultate 121 Profit şi pierdere.
9.1. Se închid toate conturile de venituri (clasa 7) prin creditul contului 121.
% = 121 37.800
Clasa 7 Profit şi pierdere
300 766
15.000 701
22.500 711
9.2. Se închid toate conturile de cheltuieli (clasa 6) prin debitul contului 121.
16.000 121 = %
Clasa 6
601 15.000
605 1.000
 Tema 8
20.05.10

I. Închideţi toate conturile pentru aplicaţia S9.

Cartea Mare

D 301 Materii prime C

01.V. Si 20.000 17.V. 15.000
RD RC 15.000
TSD 20.000 TSC 15.000
SFD 5.000

D 4111 Clienţi C
01.V. Si 50.000 15.V. 30.000
29.V. 15.000
RD 15.000 RC 30.000
TSD 65.000 TSC 30.000
SFD 35.000

D 5121 Contul la bancă în lei C

01.V. Si 20.000 05.V. 10.000
15.V. 30.000
27.V. 300
RD 30.300 RC 10.000
TSD 50.300 TSC 10.000
SFD 40.300

D 101 Capital social C

01.V. Si 60.000
20.V. 1.000
RD RC 1.000
TSD TSC 61.000
SFC 61.000

D 401 Furnizori C
05.V. 10.000 01.V. Si 10.000
20.V. 1.000
RD 10.000 RC 1.000
TSD 10.000 TSC 11.000
SFC 1.000

D 106 Rezerve C
20.V. 1.000 01.V. Si 20.000
RD 1.000 RC
TSD 1.000 TSC 20.000
 SFC 29.000

D 601 Cheltuieli cu materiile prime C

17.V. 15.000 15.000
RD 15.000 RC 15.000
TSD 15.000 TSC 15.000

D 345 Produse finite C

21.V. 30.000 29.V. 7.500
RD 30.000 RC 7.500
TSD 30.000 TSC 7.500
TSD 22.500

D 711 Venituri din de stocul produse finite C

29.V. 7.500 21.V. 30.000
22.500
RD 30.000 RC 30.000
TSD 30.000 TSC 30.000

D 605 Cheltuieli cu energia C

25.V. 1.000 1.000
RD 1.000 RC 1.000
TSD 1.000 TSC 1.000

D 766 Venituri din dobânzi C

300 27.V. 300
RD 300 RC 300
TSD 300 TSC 300

D 701 Venituri din vânzarea produselor C

finite
15.000 29.V. 15.000
RD 15.000 RC 15.000
TSD 15.000 TSC 15.000

D 121 Profit sau pierdere C

16.000 37.800
RD 16.000 RC 37.800
TSD 16.000 TSC 37.800
SFC 21.800

II. Efectuaţi analiza contabilă pentru operaţiile:

1. O societate comercială vinde mărfuri la preţ de vânzare 2.000 în condiţiile în care
costul de achiziţie aferent mărfurilor vândute a fost de 1.200.
1.1.
 a. vânzarea propriu-zisă a mărfurilor;
b. – cresc veniturile din vânzarea mărfurilor P+;
- creşte creanţa faţă de client A+;
c. A + X = P + X;
d. 707 Venituri din vânzarea mărfurilor P+C;
4111 Clienţi A+D;
e. 2.000 4111 = 707 2.000.
1.2.
a. se scad din gestiune mărfurile vândute;
b. – scade stocul de mărfuri A-;
- cresc cheltuielile cu mărfurile A+;
c. A + X – X = P;
d. 371 Mărfuri A-C;
607 Cheltuieli cu mărfurile A+D;
e. 1.200 371 = 607 1.200.
2. Se încasează de la un client suma de 1.000 astfel: 10% prin caseria societăţii şi 90%
prin contul de la bancă.
a. se încasează o creanţă;
b. – scade creanţa faţă de client A-;
- creşte numerarul din caserie A+;
- creşte numerarul din contul bancar A+;
c. A + X – X = P;
d. 4111 Clienţi A-C;
5121 Contul la bancă în lei A+D;
5311 Casa A+D;
e. % = 4111 1.000
900 5121
100 5311
3. O societate cumpără de la un furnizor materiale consumabile în valoare de 600 şi
materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 800.
a. se cumpără materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar;
b. – creşte datoria faţp de furnizori P+;
- creşte stocul de materiale consumabile A+;
- creşte stocul de materiale de natura obiectelor de inventar A+;
c. A + X = P + X;
d. 401 Furnizori P+C;
303 Materiale de natura obiectelor de inventar A+D;
302 Materiale consumabile A+D;
e. % = 401 1.400
600 302
800 303
 Seminar 11
28.05.10

Balanţa de verificare

Balanţa de verificare este documentul contabil care se întocmeşte lunar prin centralizarea
tuturor conturilor deschise în registrul CARTEA MARE.
Există mai multe variante pentru acest document, însă în practică cel mai frecvent se
întocmeşte varianta cea mai complexa, respectiv balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi:
- prima serie reuneşte soldurile iniţiale ale contului care pot fi debitoare sau creditoare;
- a doua serie cuprinde rulajele contului care pot fi debitoare sau creditoare;
- a treia serie conţine totalul sumelor care pot fi debitoare sau creditoare;
- a patra serie reuneşte soldurile finale ale contului care pot fi debitoare sau creditoare.
Balanţ de verificare este un instrument care îi oferă contabilului posibilitatea să aprecieze
dacă există erori, greşeli de calcul sau omisiuni.
Nu există erori atunci când se obţine egalitatea la nivelul totalului fiecărei serii de egalităţi
în parte.
Balanta de verificare intocmita la 31.XII. sta la baza redactarii situatiilor financiare
anuale.
Balanta de verificare cu 4 serii a Societatii ALFA SA se prezinta astfel:

Soc. ALFA SA Balanta de verificare – întocmită la 31.05.2009 –

Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finale

Simbol Denumire cont D D C D C D C
CONT C
101 Capital social - 6000 0 1000 0 61000 - 61000
0
106 Rezerve - 2000 1000 0 1000 20000 - 19000
0
121 Profit sau pierdere - - 16000 37800 16000 37800 - 21800
0
301 Materii prime 20000 - 0 15000 20000 15000 5000 -
345 Produse finite - - 30000 7500 30000 7500 22500 -
401 Furnizori - 1000 10000 1000 10000 11000 - 1000
0
601 Cheltuieli cu materii - - 15000 15000 15000 15000 - -
prime
605 Cheltuieli cu energia - - 1000 1000 1000 1000 - -
electrica
701 Venituri din vanzarea - - 15000 15000 15000 15000 - -
prod.finite
711 Venituri din stocul de - - 30000 30000 30000 30000 - -
prod.finite
766 Venituri din dobanzi - - 300 300 300 300 - -
4111 Clienti 50000 - 1500 30000 65000 30000 35000 -
5121 Cont la banca in lei 20000 - 30300 10000 50300 10000 40300 -
TOTAL 90.00 9000 16360 16360 25360 59380 10280 102800
0 0 0 0 0 0 0
 Aplicaţii
Efectuaţi analiza contabilă a următoarelor tranzacţii:
1. Societatea X SA emite 2000 actiuni noi in conditiile in care pretul de emisiune este
de 12 lei/actiune iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune. Actionarii deoun ca port la capitalul
social:utilaje 10.000,marfuri 3 000,programe informatice 4 000 iar diferenta reprezinta banii
depusi in contul curent de la banca.

2. Se achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 50.000

3. Se inregistreaza amortizarea lunara a unui utilaj in valoare de 200

4. Se inregistreaza salarii totale datorate angajatiilor in valoare de 30.000

5. Se achita salarii nete prin cardurile personale ale angajatiilor in valoare de 25.000.

1. a. Se emit acţiuni noi

1.1. a)se inregistreaza promisiunea de aport a actionarilor si se emit cele 2 000 de actiuni.

b) -creste valoarea capitalului subscris nevarsat (P+)

-creste creanta fata de actionar(A+)

-creste valoarea primelor de capital(prima de emisiune) pentru diferenta dintre pretul

de emisiune(mai mare) si valoarea nominala(P+)

c) 1011 Capital subscris nevarsat(CSN) (P+) => C

456 Decontari cu act.privind capitalul (A+) => D bifunctional

1041 Prime de emisiune (P+) =>C

d) PE(2000*12) 24000 456 = %

1011 20.000 (20000*10)

1041 4000 PE-VN
1.2.
a) Se inregistreaza varsamintele efective ale actionarilor in natura(BE) si in numerar

b) -scade creanta fata de actionar(A-)

-creste valoarea utilajelor(A+)

-creste valoarea programelor informatice(A+)

-creste valoarea disponibilului de la banca(A+)

 c) 456 Dec.cu act.…A- =>C

2131 Echipamente tehnice A+ =>D

371 Marfuri A+ => D
208 Alte imob. Necunoscute A+ =>D
5121 Conta la banca in lei A+ => D
d) 1.2. 24.000 % = 456 24.000

10.000 2131

3.000 371

4.000 208

7.000 5121

1.3. Concomitent cu primirea raportului se inregistreaza eliberarea celor 2000 actiuni

care s-au emis la operatia 1.1.(se transforma capitalul subscris nevarsat in capital subscris varsat)

b) –scade valoarea capitalului subscris nevarsat(P-)

-creste valoarea capitalului subscris varsat (P+)
c. 1011 CSN P- => D
1012 P + =>C
d. 20.000 1011 = 1012 20.000
 Tema 9
03.06.10

S.C. ALFA S.A. BALANŢA DE VERIFICARE

întocmită la data de 31.05.2009
Simbol Denumire cont Sold iniţial Rulaje Total Sume Sold Final
cont D C D C D C D C
101 Capital social - 60.000 - 1.000 - 61.000 - 61.000
106 Rezerve - 20.000 1.000 - 1.000 20.000 - 19.000
121 Profit/pierdere - - 16.000 37.800 16.000 37.800 - 21.800
301 Materii prime 20.00 - - 15.000 20.000 15.000 5.000 -
0
345 Produse finite - - 30.000 7.500 30.000 7.500 22.500 -
401 Furnizori - 10.000 10.000 1.000 10.000 11.000 - 1.000
4111 Clienţi 50.00 - 15.000 30.000 65.000 30.000 35.000 -
0
5121 Cont la bancă 20.00 - 30.300 10.000 50.300 10.000 40.300 -
0
601 Cheltuieli cu - - 15.000 15.000 15.000 15.000 - -
materiile prime
605 Cheltuieli cu - - 1.000 1.000 1.000 1.000 - -
energia
701 Venituri din - - 15.000 15.000 15.000 15.000 - -
vânzarea
produselor finite
711 Venituri aferente - - 30.000 30.000 30.000 30.000 - -
stocurilor de
produse finite
766 Venituri din - - 300 300 300 300 - -
dobânzi
TOTAL 90.00 90.000 163.60 163.600 253.600 253.600 102.80 102.800
0 0 0

Seminar 12
04.06.10

continuare aplicaţie S11

2.
a. achiziţie mijloc de transport;
b. – creşte valoare mijloacelor de transport A+;
- creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări P+;
c. 2133 Mijloace de transport A+D;
404 Furnizori de imobilizări P+C;
d. 50.000 2133 = 404 50.000
OBS:
Amortizarea presupune recuperarea treptată a costului unei investiţii pe măsura utilizării
acelui activ prin recunoaşterea unei cheltuieli. Fac obiectul amortizării în contabilitate toate
imobilizările necorporale şi toate imobilizările corporale cu excepţia terenurilor.
Contabilizarea amortizărilor presupune:
- pe de o parte creşterea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor (se foloseşte contul
6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor);
- pe de altă parte creşte valoarea amortizată din costul investiţiei şi se foloseşte un cont de
amortizare din clasa 2, grupa 28.
Facem precizarea că toate conturile de amortizare au funcţie contabilă de pasiv.
3.
a. se înregistrează amortizarea lunară a unui utilaj;
b. – cresc cheltuielile cu amortizarea A+;
- creşte partea amortizată din valoarea utilajului P+;
c. 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor A+D;
2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport etc. P+C;
 d. 200 6811 = 2813 200
4.
a. se înregistrează salarii totale datorate angajaţilor;
b. – creşte datoria faţă de angajaţi P+;
- cresc cheltuielile cu salariile A+;
c. 421 Datorii faţă de salariaţi P+C;
641 Cheltuieli cu salariile A+D;
d. 30.000 641 = 421 30.000 (salarii brute →impozit pe salarii, CAS, CASS, şomaj)
5.
a. se achită salariile nete prin carduri;
b. – scade datoria faţă de angajţi P-;
- scade disponibilul din contul bancar A-;
c. 421 Personal – salarii datorate P-D;
5121 Contul la bancă în lei A-C;
d. 25.000 421 = 5121 25.000

Aplicaţie
Efectuaţi analiza contabilă a următoarelor operaţii:
1. Se vând mărfuri la preţul de vânzare de 2.000 în condiţiile în care costul de achiziţie
aferent mărfurilor vândute a fost de 1.300.
1.1.
a. se înregistrează vânzarea propriu-zisă a mărfurilor;
b. – cresc veniturile din vânzarea mărfurilor P+;
- creşte creanţa faţă de client A+;
c. 707 Venituri din vânzarea mărfurilor P+C;
4111 Clienţi A+D;
d. 2.000 4111 = 707 2.000
1.2.
a. se scad mărfurile din gestiune la costul de achiziţie;
b. – scade stocul de mărfuri A-;
- cresc cheltuielile cu mărfurile A+;
c. 371 Mărfuri A-C;
607 Cheltuieli cu mărfurile A+D;
d. 1.300 607 = 371 1.300.
2. Se vinde un utilaj la preţul de vânzare de 20.000 în condiţiile în care costul de achiziţie
al utilajului vândut a fost de 28.000, iar amortizarea cumulată până la data vânzării a fost de
10.000.
2.1.
a. vânzarea propriu-zisă a utilajului;
b. – cresc veniturile din vânzarea activelor P+;
- creşte creanţa faţă de debitorii diverşi A+;
c. 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital P+C;
 461 Debitori diverşi A+D;
d. 20.000 461 = 7583 20.000
2.2.
a. se descarcă gestiunea de utilajul vândut;
b. – scade valoarea utilajelor A-;
- scade partea amortizată din valoarea utilajului cumulată până la data vânzării P-;
- cresc cheltuielile din cedarea activelor pentru partea rămasă neamortizată A+;
c. 2131 Echipamente tehnologice A-C;
2813 Amortizarea instalaţiilor P-D;
6583 Cheltuieli cu cedarea activelor A+D;
d. % = 2131 28.000
10.000 2813
18.000 6583
OBS:
În ipoteza în care utilajul vândut ar fi fost complet amortizat la descărcarea gestiunii
dispar cheltuielile, iar formula contabilă devine:
28.000 2813 = 2131 28.000

Tema 10
05.06.10

3. Se prestează un serviciu unui client în valoare de 1.000.

a. se prestează un serviciu unui client;
b. – creşte creanţa faţă de client A+;
- cresc veniturile din servicii prestate P+;
c. 4111 Clienţi A+D;
704 Venituri din servicii prestate P+C;
d. 1.000 4111 = 704 1.000
4. Se înregistrează dobânda aferentă unui credit bancar pe termen lung în valoare de 700.
a. se înregistrează dobânda aferentă unui credit bancar pe termen lung;
b. – cresc cheltuielile privind dobânzile A+;
- creşte dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung P+;
c. 666 Cheltuieli privind dobânzile A+D;
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung P+C;
d. 700 666 = 1682 700
5. Se primeşte factura de energie electrică în valoare de 300.
a. se primeşte factura de energie electrică;
b. - creşte datoria faţă de furnizori P+;
- cresc cheltuielile cu energia electrică A+;
c. A + X = P + X;
d. 401 Furnizori P + C;
605 Cheltuieli cu energia electrică A + D;
e. 300 605 Cheltuieli cu energia electrică = 401 Furnizori 300