Curs 5

Materiale fizionomice pt obturatii coronare de durata

Sunt destinate refacerii durabile a formei si functiei coronei dentare afectate

de act unor agenti agresori(carie,traumatisme,abraziune patologica,miloliza)

Materiale palstice(clasificare)
a)fizionomice
Dupa structura lor de baza
1.Mat a caror structura de baza este reprezentata de compusi chimici
anorganici:
-cimenturi silicat
-cimenturi silicat cu fibre de sticla
-cimenturi silico fosfatice
2.Mat a caror structura de baza este rep de compusi chimici organici:
-rasini acrilice autopolimerizabile
-rasini epoxidice
3.Mat care cuprind in structural or atat caompusii organici cat si anorganici
-rasini acrilice autopolimerizabile cu armature
-mat compozite(cu compozitie complexa)
-cimenturi cu ionomeri de sticla
Conditi pe care trebuie sa le indeplineasca
1.sa nu fie iritante pt pulpa
2.sa adere bine de straturile dure dentare
3.sa fie insolubile sis a reziste la fortele masticatori si de uzura
4.sa nu sufere modif de volum in tp mai ales in tp prizei
5.sa prezinte dupa intarire un coef de dilatatie si contractie termica
asemantoare t dure dentare
6.sa se poata prepara,aplica,si finisa cu usurinta
7.sa fie stabile in tp fara sa necesite conditii speciale de patrare
8.sa se poata indeparta cu usurinta

b)nefizionomice
sunt mat rezultate din unirea mercurului cu unul sau mai multe metale si se
numesc amalgame.
In rap cu nr de elemente care intra in comp amalgamelor avem:
-amalgame binare care contin Hg si Cu
-amalgame ternare care contin Hg si ag si Sn
-amalgame cuaternare care contin Hg,Ag,Sn,Zn
-amalgame cu 5-6 sau ami multi compusi

1
In rap cu caracterul elem care intra in comp lor avem
-amalgame nobile(au aur sau paltina
-amalgame seminobile(amalgamul de ag)
-amalgame nenobile(amalgamul de cupru)
-amalgame speciale(de ex fluorul)

Materiale plastice
a)fizionomice:incrustatii ceramce si acrilice
b)semifizionomice:incrustatii metalo ceramice si metalo acrilice
c)nefizionomice:incrustatii metalice si aurificatiile

CIMENTURILE DE SILICAT(CIMENTURILE TRANSLUCIDE)

Sunt mat palstice,neaderente la supraf t dure dentare,avand o compozitie

chimica complexa mai ales pe zona fronatla,rar pe zona laterala.
Fosfosilicatii care intra in compozitia chimica formeaza un gel silicat care
inchide in ochiurile sale sub forma de retea particule solide:nemodificate
ch,nedizolv,molec de apa,subst colorate ,excesul de lichid care nu s-a
combinat cu componenta de pulbere a mat.
Prezentare
-in 2 flacoane diferite:pulbere si lichid,dar care pot fi repatizate pe culori cu
6-18nuante la care exista atasat in cutie,cheia de culori adecvata.
-forma capsulate,contine cele 2 componente de pulbere si lichid predozate si
separate printr-o memb in int capsulei.
Compozitie;
-pulberea(oxid de Al 56,oxid de siliciu 20-30,oxid de ca 5-12,florura de
Na,florura de Ca,oxid de mg,carbonat de Na,silicat de beriliu si diverse subst
colorate sub forma de oxizi metalici.
-lichidul este un amestec de acid orto-si pirofosforic.dupa Nash acizii sunt
disociati prin adios de 10 la suta apa. Are loc fenomenul de gelificare care e
f delicat .
Tehnica de amestec si aplicarea mat trebuie sa fie respectate cu strictete.

Defecte/calitati
1.mat cu silicat sunt de 3 ori mai mai dure decat cimenturile fosfat de zn
2. nu adera pe peretii cav deci necesita aplicarea in cav f retentive
3.transluciditatea si culoarea lor sunt bune

2
4.sufera contractii in tp prizei primare rezulta trebuie sa se exercite presiuni
asupra lui prin intermediul benzii de celluloid de pe tot tp reactiei de priza a
mat.
5.sunt ma stabile in c.o decat cimentul fosfat de zn,cu tp insa se degradeaza
prin dizolvare lenta rezulta durabilitate in tp relative limitata.
6.bizotajul marg cav e contraindicat, deoarece marg prea subtiri de silicat
insa sa se fractureze,iar prin fisurile create pot aparea cariile marg secundare.
7.sunt rele conductoare de caldura si electricitate
8.sunt toxice pt pulpa dentara intrucat utilizarea lor necorespunzatoare
determina necroza de silicat specifica acestui mat ce se datoreste acizilor
orto-meta-piro-fosforic remanent dupa reactia de priza.se face obligatoriu
protectia pulpei.
9.tp de priza al silicatelor este 3-6 min,acesta fiind priza primara a mat care e
urmata de priza secundara a mat care se desfasoara in 24h dupa intarirea
initiala.

Indicatii
1.pt refacerea pierderii de subst dura in cav de cls3,5 la dd frontali si cls 1 in
gropitele de pe fata palatinala a frontalilor sup
2.cav mezio ocluzale ale PM1 sup
Contraindicatii
1.refacerea de unghiuri la cav de cls 2,4
2.in cav de colet amplasate subgingival la niv M si PM la dd post
3.in cav ocluzale la M

Tehnica prepararii materialului

-se va face la tempt de 18-20C a mediului ambient pe o placuta
groasa,uscata,racita in sezonul cald pe care se va pune cant de lichid
corespunzator,pulberea trebuie sa fie de 5 ori volumul lichidului
-pulberea va fi divizata in 4-5 gramajoare,din care prima va fi jmatate din
volumul total al gramajoarei de pulbere initiala.
-se va lua o spatula de argat/plastic/otel inoxidabil cu care se va amesteca
prima jumatate de pulbere a gramajoarei cu tot lichidul aplicat pe placuta
-se amesteca 30 sec pana se face o masa omogena,laptoasa
-apoi se incorporeaza cant din ce in ce mai mici de pulbere si in max 60sec
se obtine consistenta necesara pt inserare.
-aceasta se evidentiaza macroscopic prin disparitia luciului de pe suprafata
ext a mat,iar atunci cand vrem sa dezlipim spatula de mat se va rupe fara a
forma un con care sa se indoaie intr-o parte

3
In forma de prezentare capsulate,pulberea si lichidul sunt predozate si
separate printr-o diagrama,se va rupe cu o pensa speciala si apoi vor fi
introdu-se intr-un mixer special”Silamat”

Tehnica inserarii in cavitate

-inainte de incorporarea si aplicarea in cav,cav trebuie
izolata,dezinfectata,uscata
-cu o banda de celluloid fixate bine la niv interdentar,astfel incat sa nu
lezeze papilla interdntara,apoi cu o spatula de inox se va aplica o cant mica
de mat prin razuirea spatulei de marg cav
-se descarca spatula de mat
-se va utilize un fuluoar inoxidabil cu care se condenseazabine mat in
unghiuri int ale cav in zona de retentie correct preparate si apoi pe fudul cav
-se repeat operatia in max 60 sec prin depunerea succesiva strat cu strat pana
la umplerea cav in usor exces
-se modeleaza apoi mat cu spatula prin miscari dinspre obt suprafata
dd,miscari care vor fi tangente la conturul marg ext ale cav (centru –
periferie)
-pt a reface conturul coroanei dd in limitele morfo-functionale se va strange
banda de celluloid in jurul dd mentinand-o fixa cu indicele si policele mainii
stg.

C6
Timpii de lucru
1.Pt refacerea punctului de contact matricea de celluloid se mentine pe loc
pana cand martorul arata ca silicatul incepe sa devina consistent,pastrand
insa o oarecare elasticitate.Se indeparteaza cu prudenta banda pt a nu se
deforma supraf obt
2.acelasi rezulultat se poate obtine cu ajutorul unei amtrice cervicale,sunt
prefabricate ele avand avantajul ca permit intarirea silicatului la adapost de
aer si umiditate,iar dupa indepartarea matricei suprafata obturatiei este
perfect neteda.

Controlul tp de priza si protectia obturatie

1.Priza silicatului se instaleaza atunci cand mat este proaspat in 3-5min si de
silicat ramase dupa obt rezulta li se da o forma de biluta si este data pac pt a
o tine la temp mainilor sale.In momentul 2.cand unghia numai poate
patrunde in proba sau cand biluta este lasata sa cada liber pe placuta ca o
minge rezulta obt s-a intarit

4
2.nu este permisa grabirea prezei mat prin insuflarea de aer cald pe supraf
obt deoarece sa va produce deschidratarea silicatului avand loc alterarea
transluciditatii si a prop mecanice ale obt.
3.hemoragiile ce pot aparea in tp prizei trebuiesc oprite imediat prin atingeri
locale cu burette de vata imbibate in acid tricloracetic.Cand aceastea nu pot
fi stapanite este obligatoriu sa indepartam obt de silicat sa aplicam a obt
provizorie si doar in sedinta urmatoare sa reluam aplicarea
4.pt protectia obt dupa ce s-a produs priza mat se va aplica un strat de lac
dentar,ceara topita sau de vaselina(protectie ce dureaza 3-4h)

Finisarea obturatiilor de ciment silicat

-se poate efectua doar dupa 10-15min de la aplicare cu scopul de
indepartarea a surplusului de mat de la marg obt,zonele de contact premature
cu antagonisti.
Pt aceasta se fol piese de carborund vaselinate cu care se va actiona de la
marg obt rezulta suprafata d si niciodata invers.Evitandu-se degajarea de
caldura si trepidatie pieselor montate.
Pct de contact premature care pot aparea in contact cu antagonisti vor fi
evidentiate cu hartie de articulatie si apoi indepartate.
Finisarea finala a obt care se executa dupa 24h cu ajutorul gumelor de
lustruit din cauciuc cu sau fara paste abrasive, iar pt spatiile interdentare se
vor folosi benzi abrasive vaselinate.
Ex:Fritex,Syntrex

Cimentul silico-fosfatic
Mat ce rezulta din combinarea cimentului fosfatic de zn cu ciment silicat
Denumiri:Infantid
Forma prezentare:pulbere si lichid
Calitati si defecte
1.un grad de aderenta mai mare decat silicatul
2.o duritate mai mare decat silicatul
3.in mediul bucal stabilitatea este mai buna decat cimentul fosfat de zn
4.transluciditatea este medie fiind considerat mat semifizionomic
5.bine tolerat de pulpa dentara(histofil)

Indicatii
1.in obturarea cav medio-ocluzale la PM sup
2.reconstituiri coronare
3.in cimentarea lucrarilor protetice conjunctive si in special a coroanelor
fizionomice

5
4.la pers cu intoleranta la amalgam
Contraindicatii
La M in cav de cls2,1 pt ca trebuie sa suporte presiuni masticatorii mari,mai
ales in tp actului masticator

Silicatele cu fibra de sticla(Fibroglas,Achatit)

-au ados de fibra de sticla,adios care a fost conceput cu scopul de a creste
rezistenta silicatului, dar fibra de sticla e det chiar si obtinerii unei
transluciditati f bune si o scadere a solubilitatii in cav orala

Rasini acrilice autopolimerizabile

Rezulta din combinatia chimica a lichidului(este monomer) si o
pulbere(polimerul)
Compozitia chimica
Lichidul este un ester metilic al acidului metaacrilic.In lichid sunt introduce
subst stabilizatoare ca (hidrochinona,pilogalalul,acidul benzoic),subst
esterice si subst acceleratoare(amine,mercaptan)
Pulberea este un polimetilmetacrilat ce se prezinta sub forma unor mici
particule sferice si la care se adauga un peroxide cu rol catalizator.
Prin amestec catalizatorul rupe echilibru dintre stabilizator si accelerator din
monomer si declanseaza reactia de polimerizare.

Calitati/defecte
1.duritate apropiata de cea a aurului
2.culoarea si transluciditatea este asemanatoare cu cea a S dentar
3.isi modifica in tp culoarea devenind opace si luand o nuanta galbuie
4.neaderenta la t dentare fapt ce impune prepararea de cav f retentive
5.modificarile de volum din tp si in tp polimerizari se pot produce carii
secundare marginale,datorita zonelor fisurate.
6.prezinta toxicitate manifestata fata de pulpa dentara, fapt ce impune
obligatoriu obt de baza cu ciment fosfat de zn
7.sunt alterate in contact cu eugenolul,timolul,uleiuri eterate,eter chloroform

Indicatii
1.obturarea cav de cls 3 si reconstituirea unghiurilor la cav de cls 4
2.obturarea cav mezio-ocluzale la PM1 sup
3.obturatii armate
4.repararea casetelor si fatetelor corpurilor de punte
7.amprentarea pt reconstituiri corono-radiculare si incrustatii
8.confectinarea gutierelor pt inaltarea ocluziei

6
9.imobilizarea dd imobili parodontotici
10.materiale pt obturatia canalelor radiculare

Contraindicatii
1.la obturarea cav de cls 1 si 2 pe M si PM inf
2.obturarea cav de cls 5 fiind irritant pt parodontiul marginal
3.in cav profunde unde coafajul indirect a fost realizat cu eugenat de zn

Prezentare
1 flacon ce contine lichidul si 6-12 flacoane cu pulbere ce contin nuante
diferite.Mai contine o cheie de culori.O alta forma de prezentare este cea
capsulate.

Preparare
-se va utilize un vas de portelan sau plastic in care se va aplica pulberea in
cant necesara,peste care se va picura cu o pipeta lichidul pana cand aceasta
difuzand in masa pulberii,o umezeste si formeaza un strat subtire vizibil
Se amesteca compozitia pana se omogenizeaza cu ajutorul unei baghete de
sticla, dupa care vasul se va acoperii cu o placa de sticla, care va impiedica
evaporarea monomerului tp de 2-3 min,dupa care se controleaza consistenta
masei mat, care atunci cand se trage in fire,e optima pt a fi utilizata.
Tp de priza este de 10 min la o temp de 18 C sau 4-5min in anotimpuri
calduroase atunci cand mediul ambient depaseste 30C
Proba martor este tinuta in mana de pac,iar degajand caldura pet p efectuarii
prizei ca semn al desfasurarii pr de autopolimerizare rezulta iantarirea
toatala a masei de mat.

Inserarea acrilatului.
Se pot folosii 2 tehnici si anume tehnica condensarii masei si tenica
pensularii