Pe aceasts pagina, prima de acest gan publica pe WWW in limba roménd, si adusi la 2 Tn permanent, vet gsi explicai pentru termenil cel ral flo din kines ceasurior, Vey) constata‘c® mul dine cermenl vin din Imoa franeers, care a fost s ramine fmba univesalé Drologerie, AceastS pagina, una dintre cele moi populare ale acest sai, a fost prehat cu apraberea noasts, In strSdania noastS permanent ‘de 8 promova orologeri, de ate satu orolagere limba romans, cn far gi de peste Notare ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWYZ Vb ug 88 selectanato ter de mai sus, pentru ajunge in seciunea termenilor in Glosar care incep cu itera respectvl. Pentru 8 deschide prezentul Glosa” itr ats Yereosts, vB inwitSm 88 cial sh, -A- ' Afigare analogie’ a orel. Este metoda clascd de afigare, cu arSttoare roitoare. Cu rare except, ceasurle de mand sofistcate afgeazd ‘rah mod analog, “+ Afigare retrograds. Afgarea retrogradS 2 minutelor este cuplaté de o or8 sériteare, Un arStator ce minute parcurge o scala in ene retrograd (sens invers de rotabie in raport cu acele unui ceas obigult) $1 8nd ajunge la zero, ora, aigaté numerc intro fereastrs fvanseazs eu a unitate. Apol indicator de minute sore nape le Tneputul scale: sale. 1+ ALH.C.I Académie Horlogére des Créateurs Indépendents, Membri el sunt oraloger de exceptle el expun de regula Ia un stand separat Tn cadral Trgului de Ceasuri de Ia Basel ‘+ Numrul de Alternante, Alternante pe or8 (a/h), Untate in care orologeri misoarfrecventa de oscilatie a Dalansierlu. Akernangele pe ord reprezinté numaral sem-osciatilorrealzate de un balansier into or. O alternanfé este deplasares unel pendvle sau @ un frgan osellantlimitatd de doud pozi extreme. O osclaje 2 balanslerul! sau @ pendulel (Un Ue-tac) num&r& doua alterante. O valoare ostamoibesin Hedone detente tipi este de 28800 de altenante pe ord, aca 14000 de teur st 14000 de tacur. Pentru a calula frecventa de osclate In He, se Inmparte purl de alternante ia constants 7200. Valorie Unuale de akernante sunt de 28000 (2.5 Hz), 21600 (3 H2) st 28800 (2 H2). (Ceasur ale frmei Zaith sunt caractarzats prin valearea de 36000 (5 Hz). ‘Amortizor. Pest elastic acre scop este de a amortizeze socuile la care sunt Sup pivoi axelorbalansierlu ‘Ancora. Este una dntre plesele cele mai complicate ale unui eeas mecanic. Ancora este realzats in lam’ sou din afl. Ea are un dubly fal: pe de o arte 8 tranemita fora cinspre rola cinfate citre Balancer, cu scopul de 2 mentine celta cel in urms, pe de alté parte sa impledice decansarea necontrolats a mecanismull amat. ‘Ancord cu pletre. Ancoré 2 ciel palete sunt prevlzute cu plete reistente ‘Antimagnatic. Un coas poate 1 calfiat ca antimagnetic dack el continu 88 fundoneze intr-un e&mp magnetic de 4800 A/m sprezints abatere de mers de maximum 30 secunde/ai. Mecanismele magnetizate pot fl emagnetizate cu ajuterul unul dspezttiy speci ‘Autoquarz. Ceas cu cuart Br baterie. Un generator, angrenat de migcarea main, neared un candensator care la rBndul s3u Alimenteasé motor caasul intoarcere automat. Mecanism suplimentar care armeazé resortl ceasuld, utiznd miscarea mBinl ca for de Intoarcere. Prmul ‘mecanism cu un sistem de intoarcere cu rotor 2 fost comercialzat ge fra elven Rolex, Intearcerea se fScea numalint-un sens de je. In 1942 fabrieantul de ebose Felsa 3 reaizat un angrenaj cu schimbare de vtezS care a permis remontarea fa rotaia in amibele Sensual rotorath Aviator (ceas de). Adoviratele ceasuri de aviator sunt protajate contra cimpurilor magnetice, Mute dintre ele sunt cranografe, au un Inieator de 24 are gio lunetarotitoare cu mBsurorea cistange-timpul Tape a tnesputul papi ostamoibesinaman cane aetna eater Inel_metalc care constitue organul regulator al oricfral ceas mecanle, Impreun cu spiralul balansienull. Cele dou componente determing in cea mal mare msurS precziaunul Ewnometru mecanic ‘© Balansier bimetalic. Pnd la inventarea splralulul de balansier auto-compensator erau foleste pentru ceasuri de mare precize balansiere de compensare bimetalce. Ele erau formate cn cous inele concentrce, cel exterior cin alam, iar cel interior din ofel. Corpul Delansienivi era sectionat in dou jumsta}i, pentry @ permite dlaterea inegall 9 celor dous materiale, Sub efectl temperatun se senimbba momenta de neti al Dalansierlulbimetale $i compensa astel variate datorate temperatul @ lungish spirallut dn ole ‘+ Balancier din glucydur. Acest tp a inlocult balansieal bimetale, dupd inventarea splralului de balansier auto-compensator. El este compus dintun alia} de de cupe, la care S-au adBugat 3% Ge beri 9 circa 0,5% de michel. El poate fl recunoseut dupa culoares sa Burl s se deosebeste ugar de Dalanslerete ma simple, dn nichl, care a culoarea argntle. Balenserele din glucyaur se preteaza perfec Te echiorarea sla reolarea de precizi ‘+ Balansierul Gyromax. Este o inventie cin anul 1951 a frmel Patek Philippe. Else recunoaste dup& cole 8 ciscurl cu fant, plasat fn proximitates inelulu balansierulu. Aceste elemente permit reslare foarte exact a frecventel de osclabe, 1 Benzi de Geneva. Decorate elegant, inform de ondulai, © punt mecanismelor speciale + Bariletu,€l este motor oricdrui ceas mecane, Else compune dint-0 oath dnyatd gio cutie cingri8, de cele mai multe or Tnchis cu tun" capac. In interorul -cutiel este indgurat resortu, slementul care acumuleard energia necesara pentru funclonarea ceacutlr + Bicolor, Ceasur ciror corp sf Drier sunt reste e dintr- combinohie de aur si nox. ostamoibesinaman ne aetna eta ‘* Buletin de mers. Document oficial emis de insttutil specalizate (precum COSC), care fi di unui ceas dreptul si poate numele de "ronometru". Dacumentul certiie faptul & ceasul a Uecut cu succes unele Leste severe care se refer Ia preczia 9 de mers (mers dium, cosficent termi, st). ‘+ Buton (pousssr),Piesa care permite comanda functiuiler, de exemply la cronografe comand porrirea, oprirea si punerea pe zero a ardtatorul: cronografull Inapoi ls incepta pagin -C- ‘+ cabochon. 0 patra pretiaast care iese in evident pe cadran sau pe coroans. ++ Cadran tuminos. Codran care permit ctr orci chiar sth obscurtte. fn acest scop cirele, inéeci char erStitoaree sunt acoperte co mass luminoasé. Raul, foarte utlzat in trecut, a fost Inlocult cu itu, mesoterum s adlotonul Ccolendar cu indearea zit, dott, tunis, in pate, 2 fezelor knoe. ++ Calendar complet, Ceas cu indicate covectS a date, 6 exemolu 1 martie sau 28 februarie, ‘+ Calendar porpetuu (Quantioma perpetus). Mecanism complex de calendar care bine seam, f8r8 corectie manuals, de dferitle lungimi ale Tuner, pana In ancl 2100. Pentru ceasurie de mang, quantema perpetua existé ain 1827 (Patek Phillpe). Modelele cu armare manvals, praduse In sere, exist din anul 1961, cele cu Itoarcere automata cin 1962. Cel mai ric ceas cu calendar perpetuu are Giametna de 23 mm + Calibru. Defineste cimensiunea si forma unui mecanism sia pieselor sale. Denumitea caibruu: permite @ dentifcare exacts 2 ceasulu, Ge exempls pentrs comancarea pieselor ce rerervs ostemoiarsin wedone detente Calibru de manufactur, Este un clloru al anumitor firme, numite manufactu, care le produc de ragulé in exclsivitate pent nevole prope Carcasa (cutia) ceasulul, Ea serveste pentru 2 proteja mecanisml ceasulul. Pentru ceasurile de mind se folosasc cut protejate contra inital de ap8 sau elange la ap8, Exist o mulitudine ge dfrite forme de eu (rotunde, ovale, rectangular, te), Carcasa bicolor8, Carcass de ceas cealzaté din (vad un strat de aur depus peste un at materia) 0 combinatie de materiale din ofa gin aur. Deseor pile In aur sunt dar placate CCeas cu cuart. Cronometr slectronic cu indicate analogicS sau numeric care foloseste un razonator cu cuart ca baz de ‘uarfurtle moderne, recena standard este de 32768 He. Preciaia de mers standard este de + 1 minut pe an eas plonjor. Etang pin la 200m. Scala este pravizutd cu o marcare care poate fl eit in Intunerc. Inell de ajustare al acestela se poate rot numa intro crectie, pena exclude erarie de manipulare eas radiocomandat. Ceasur cu evry, sincroniza ‘nda hi este sincronaat cu un orciog atom. ‘automat cu emitorul de semnale orare DCF77 din Mainfingen, Germania, care la eas etans. Un coas care rests Ia transpirati, la pleStun de ap8 side ploale, precum sila pStrunderea aps, daci este scufundat timp de 30 de minute lao adncime de 1 m In aps. O norma 1SO fvea7a o mits de Gebt de aer de SOL / minut, leo eferents de presiune 4 3 bar. Normele pentru ceasurle ce scufundare Sunt sl mal severe (1 Fala 0 addncime de 100 m). Cloison, cloisonné, 0 tehnicS special de emailar, in care cuoriledferte sunt separate printun fir fin de aur, ostamoibesindone detente Complication, Prin “complication” s2 ineleg functh suplmentare ale unor ceasuri de min mecanice, precum cronegraf, sonere, esteptstor, tourilon gi alee Contor de minute, Contor cu arititoare ale ceasurlor sportve sau ale cronografelor, care permit contorizarea minuteler scurse de la Inceputul procesul de masurd. Cele mal réspanlte sunt contoarele Ge 3091 de 45 de minute, Exist de asemencontoare de 15 1 de 60 {de minute, La puneres pe zero a cronograful, contra de minute ese gel pus pe 28°, Contor de ore, Caracteristci constructs a unor eronografe, care permit contorizarea orelr scurse de Ia inceputul procesulul de rmisura. In majoritatea cazurlor ele pot invegistra pana la 12 ofe. La punerea pe zero a cronagrafull, contorul de ore este gel pus pe Controtu!elvetian ai metalelor pratioase, Legea elvetiont din 1,8,1995 preczeaz’ urmatoarse iru, Aur: 375, 585, 750, 916, 998, ‘Argint: 800, 525, 99. Plating: 850, 900, 950, 999. Palaciu: 800, 950, 999. Grasimea minimS pentru un strat de aur, platnd sau paladiy teste de 5S micron, ar pentru arginé de 10 micron, Denumirea ce caleate "Cole or" este rezervataplacajeler ce aur de 200 micron pentru carcasele i bréjre ceasurlor de msn (Cotes de Genave, Lucrar de Innoblare a parlor componente ale mecanismelor de valeare(pletine, punt) Coroand. Suton care permite Intoarcerea unul ceas, replarea ardttoarelor g/s2u corectarea indcailr de dat8. Pe vremus ea era felostss1 pentru porirea-oprirea cronografeor COSC. Contr Office! Suisse de Chronomatres. Autortate federal elveiané, cu seal socal Ia Chaux-de-Fonds cu fille Ia Blenne, Geneva si Le Loce, care toate realizeaza testin ofcale de conometre 51 elbereazd certifiate care corespuné precizie! mersulul acstora Abrevieres COSC exists in 1973, CCronograt. Prin cronograt se injalege un ceas cu atététoare de oré gi de minute, la care un macanism permite; prin simpla apasare 2 UUnor utoane, 38 demareze, 38 opressed ssa pund a zero arBtitorl indicator al secundelor, Aces arStator se als poaiionat de obice 9 entra cadranul). Indleahia Umpului nu este afectals de manipularea park Ge cronogral. Cronegraful cu doua Butane s-a genera zat incepane cu ani 20. Un buton permite pornirea si opritea arststari cronograflu, ar cel de al doles este folst In mod exclusiv pentru acucerea ardtstoruil la ero. Asemenea cronagrafe permit masum prin actionare, acieS masurarea timpulul poate M oprta apo ontinuaté dela uma opr ostemoibersindone detente ‘+ Cronometru. Ceas de precizc, a eSrulpraczie de functionare a fst testats in cadrul unui control de 25 zie de etre un servci oficial de ‘orologere (de exemplu de catre COSC in EWveta). In cele che posi standard: coroane in stanga, coroana Th sus, coroana in dreapla, ‘adran in sus cadran in jos, absteree de mers media ainicdtrebule si ramand intre 4 §1 +6 secunde, Toate ceseurie sunt testate Ia femperatuile de 4, 20" 51 26%. Numal ceasurle care au treat toate tertele primese un core =! pot asa pe cadran mentiunes ‘cronometru’ Principal produedor de cronomelte sunt fimele elveliene Rolex, Omega gi Belling Tnapet ta inceputul pag -D- mers. Perioade care trece dels ntoarcarea completS unui ceas mecanic pind la oprres compet a ecestia Inapo le inceputl pagin -E- ‘© Ebauche (ebo#8). Un mecanism complet (platine, pun) rot! dinate, plese In ote, .) fBr8 esapament,balansler, spiral, barilet, cadran slarstateare “+ eran. Cadran indicator pentru ceasurile de mand electronice, cu afigares numericd a ote ‘© Email. vitrifcare (depunerea unui strat) In colori pe un suport meta, permitnd protectie gi decorarea celui din urms. Tehnica de cemallae este aplcatS ceasurlor de peste 350 de ani. La Inceputul seclull, un eadran in emal era un “rust” pentru ceasurle de mand {eu pratenh; tenniea,esparuts practe de citeva zec de ani In special datorts costulorridicate, a fost rsfnviatS de firma Ulysse Nardin ‘© Esapament. Mecanismul care transmite eneraia deta resort etre sstemul de osclatle a unul eas, prin mel impulsun, scare Impredics retires necontolatS a mecanismulul. Lao frecventS uzvalS de 28000 de aktemante pe or, el face s8 avansezesistemul de roy dntate de 1691200 de ori pe 2. fr patru ani, aceasta corespunde la peste un riard de impulsur,intrecind de 6 ori perforanta total in ostamoibesinaman cancers lumane. In lunga Istore a ceasurlor au fost flaste mute tipuri de esapamente, cel mal ullzat in prezent fin eapamentul cu ancord ehetian, + Etablissage. Producerea 9, in parte, asomblarea prior componente ale unui mecanism sav ale Tnregulul coas de eBtre speciality alte cuvinte: diviaiunea muncl in producerea ceasurlor. “+ Etangeitate. Un ceas este considerat clang dack resist le transprate, le pictur de op8 st de ploai, precum sila pltrunderea ape acd este scutundas tp Ge 30 de minute la 0 adancime de 1 m in aps. O norma ISO fixeazao lmitS de debt ce aer de 50u9 / minut, la eiferentd ge presiune de 3 bar. Normele pentru esasurle de seufundare sunt =) mai severe (1073 la © adincime de 100 m) Tnapollaineeputul pagint -F- ‘+ Fazd a luni, Permite cuncapterea faze In care se a astrulnops, chiar daca cerul este acopent. este o complicate foarte popular. ‘+ Freeventa. Numdrul de osclatil pe unlatea de timp, mésuraté In Hertz. Intr-un ceas de méné balanslerul este elemental osclant, care ‘oseleazS lao frecventS determinats, Frecventele standard ale belansierelor sunt oe 3 He (21600 alternante/sec), 4 Hr (28000 a/s) si mal For He (36000 o/$ = ceosurte fimelor Zenith i TAG Hever). Frecventele mol mati perm pret mai marl M mBsurarea mpuWi, dor ot duce a un consum mart de energie. Problemele mal vech! de uzura sl ée lubricare au fos Inte timp solfionate. Ceasurie maderne 60 evar osclearS a frecventa de 32768 Me, ‘+ Furniturl, Ansamblul companentelor unu cea ‘nape a inceputul papi -G- ostamoibesin oydone detente GGeamuri de ceas. La ceasurie de min§ se folosese pats tipun de geamuri. Din erst: insensibile la zgSrive, dar foarte fragile, Din sls sinteied: nessable, dor se zaSrie usor. Din sell minerals; mule mal rezstente la zodriere decSt geamurie sntetice. Din cristal de Safir: insersibie la 293reve,relstente la rupere, nu pot Ml prelverate decdt cu utlale speciale GMT. Greenwich-Hean-Time, Ore mondiala sau universal (UTC) la meridianul zero din Greenwich, Anglia. Ora medie Greenwich este Tata ca refarnta in navigate si In comunletile temmaponale, AdBugat la numele de model al unui ceas, GMT arata c este vorba eas care Indica zone de tmp {fuse orare) aferte Grand Complication. Coos de buzunar seu de méné foarte complicats cate trebule $8 sb cel putin funetiunite uemstoare: cones, ‘quansiéme perpétusl(elenear peraetus) tepettis min Guilochet. Motive geometice (lini foarte fine) gravate de masins sav exeeutate de min’ pe carcass gi pe cadronul ceasurlor. Cid sunt realzate de mand, aceastea fac ca ceasul s& Ne mal scum. Inapo te ineeputul pagint -H- Habillement. Toate slementele necesare pentru a fabrica un c2as, cu exceptia mecanismulul. Decl, pin cadranl, gear, orare, altel, carcasa, artatoarele, Haute horlogerle. Orologere de var, de exceptie. Inseamnd exclusivitate, cele mal bune materiale, preluerare de caltate, pretur Ficlate, nume de presi Heures sautantes (or8 séritoare). Mecanisme la care ora este algat numeric, pe un dsc care nlocuesteardtatorl de ord Tnapet a inceputulpagil ostemoibsindone detente 4+ Indicares secundelor, inal indicarea secundelor, lnvente atsibul lal Jost Burgh (1579), nu precizie, AstziaritStorul de secundS echipeaz3 in mod natural ceasuri de efente tur re utllzat dec la cronometrele de ‘+ Ineabloc. Element de protectieimpotriva socurlr,realizat de firma Portescap, apirut n 1933 51 perfectonat In 1938, «+ imtoarcere automats. Mecanism suplimentar care armeax8 resortl ceasull,utlzand migcarea mBinl ca for de Intoarcere. Primul ‘mecanism cu un sistem de intoarcere cu rotor 2 fost comercialzat ce firma elvetiané Rolex, Intearcerea se fScea numalintr-un sen de aie, In 1942 faoriantul de eboge Felsa a realiza un angrenaj cd schimbare de vteeS care @ permis remontarea fa rotia’n ambele Sensual rotorut '» Intoarcere manuala, Mecanisme la care resortl este armat manual, prin rotiea coreanel Tnapet a inceputul pag -J- ‘+ Jewels, Denumire international pentru pierele ce se gsese integrate Tnt-un meconism. Inapo is inceputal pagint -L- ‘© LED. Abreviere pentru “Liguid Cristal Display, indicator cu cristae liehide. Flmele cu eristle Hehige sunt foloste io ceasurite ou cua rumerice, catorté capaci lor de a-s schiméa gradul de reflectvtae in uncte de Intenstatea cdmpurier ce comand externe. osteanoiestnaman naomi * Line (igne, ") Unitate de misurd traditional In orologerie, flostS pentru a defini dlametrl unui mecanism. 0 linie corespunde la 2.255 mm. ‘+ Lunetd. Un nel po carcasa coasulul care inconjoar gearul sl tine deasupra cadranulul. La cronografe luneta este dascor previzutS cu card, lala ceasurle de dam uneor! eu diamante. nape ta incepta! pagini ‘+ Manufacturd. Un fabrcant de ceasuri se poate num) astel numa ech el fabric mecanismele gle foloseste in ceasuile produse Acevaratele manufactun, cu marc de ceasuri propri, sunt rare s| se pot sumara pe degetele de la ambele main. Exemple de manufactur: Grard-Perregaux, Ulysse Nardin, Zenith ‘+ Mecanism dublu. Coas de mind cu dou mecenisme dente. Aceasts tehnieS este uttzaté pentru 2 incl timpul pentru dous fuse orare dente, “* Minut. odatd cu itroducerea ceasurlor cu roti dntate,2lua eid fost Imp&ei n 24 de are de lungimi gale. Ora a fost la rind e Inmpirita in 60 ce minute, bazat pe o trace ce pe vremea Bablonulul, unde se flosea sistemal de numrare sexagesimal (baza de ‘umirare find 60, = nu 10 - care corespunde sistemolul de numérare centesimsl). ‘nape a inceputul papi -O- ++ Organ regulator. [n ceasurle macanice organul ragulator se compune din balansier si din slralul bolanserul Aclonind impren, ele ‘asiguré un mers eBt mat reguatposibi ostamoibesin teaman nae tren eats + Ofel inoxidabil, Ala; de dferite metal: ofe, niche si crom, eu adacsuri de molizden sau de tungsten, El nu s8 oxidesza, przints © mare revistent 4 este antimagneti, este ins8 relay diel de pretirat nape ta inesputul papi -P- ++ Poingon de Genéve, Accasta este o stampil de caltate introdUsS in anul 1886, Aceasté indicate poate fi purats produse In cantonul Geneva, Regulamentele prescriu de asemen| o caltate deosebrta a execute 00" de ceasurile + Plonjor (ceas). Etans pind 1s 200m, Scala este previzuté cu 0 marcare care poate fit in intunerc,Inelul de ajustare al acestia se poate ret numa int-o ciectie, pentru e exclude erole de manipulare ++ Precizie. Consul este unu dintre instrumentele de mBsur8 cele mai precise. Un mecanism care se abate i fecare 2 (86400 see) cy mal putin de 30 sec are un factor ce eroare artmetis de 0,035%, eau, inal termenl, 0 preci de 99,985%, Cronometrele controle ofl pot avea abaten foarte mic, de ordinul 3 0,005%. ‘+ Private label. Termen in mba englez’ care desemneazé frmele specalizate care produc ceasuti pentru tert. Procesul poate s8 cuprina tate fazele,incepan de la design si pnd la lnrare si marketing Tnapel a inceputul papi -Q- * Quantiema perpetud (calendar perpetuu). Mecanism complex ce calendar care pe seam, f8r3 corecie manuals, de dfertle lungimi ale Luror, nin arul 2100. Ceasurile de mn8 quantiema perpetud exist din 1927, Modelele cu intoarcere manual, produse In'sere, exists gio onul 1941, cole cy TMoorcere automat cin 1962. Un exemplu de eas cu calendar perpetuu este Grande CChronomaster XXT Quantiéme Perpétue! a manutactus elveiene Zenith. Poitemiieesin saidone detente ‘nape ta inceputulpapini -R- Ratrapanté de cronograf. Este un arStitor suplimentar, olosit pentru a misura doua evenimente care incep fn aceasi tmp, dar care au durate dferte.Aratatorulratrapant este cupat sub arStitorul conografulu, pe acelagl ax, prinr-un mecarism suplimentar, de 0 mare Complexitate ics atare foarte gr de realizt. Un auton epecal permite opnrea rserapentel # cores tmaulul nermedir corespunzStor. UUrmatoarea apisare a outonulu! specal are ca efect deplasarea rapid a arStstorull ratrapant sub arSttoral cronograull, care, asta, teste ajns cin urma cn mers, intrucdt oa contnuat 8 se roteascs, ActastS operate poate f repeat oi de cSte orl se dovest, Primele ‘ronografe cu ratrapant® au aplrut in 1863. Ceasurile de man cu ratrapant® sunt cunoscute din 1920. Ceasurile mecanice dotate cu un ‘astfel ce mecanism sunt dest de rate $1 de o valoare deoseDR’, aceasta datorts gracull| mare Je dicultate Fear lr. Regla}. Regalarea precizil unul mecanism In dferte poz gi a diferite temperaturl. Pentru relajul obignult 2 unui ceas de mind, se controleazé ceasul ‘in dou8 port (cadran in sus 1 coroana in sus). Se alunge astiel Ia diferente de mers de maximum 30 sec (2. Reglare de precizie se face In urma unor masurStor In’ poz derit, ler controll se face la 3 temperatur dierte (4, 20%, 36°), Réhaut. Margine in jurul cadranulu, sub geam, Poate fi folsit pentru prezentarea unor date tehnice, Trieste in prezent o renastere, find Yolsita pentru @ aduce slamente de design suplimentars Ropetitie (ceas cu). Anuntarea acustich 9 elementelor Uimpuli. Exist diverse repetii. Repetitia de minut bate orele, sferturile de or8 siminutele, Unele bat ce la sine, altele la apdearea pe un buton. Pentru 2 deosebi ce exemply rele # minute, por * mise sunete de Gente nat Resort (are). Resortul este elementul care livreaz8 enerala necesar8 celotate element ole ceasusi mecanic. El este fixate bari s Ge arporsle banetul, Din anul 1948 sunt foloste In fabrearea vesorturllor alaje specale oe fer-nichelcrom, cu adaosum de cobalt ‘mollbden-glucinium. Aceasta le face incasabile, rezstente la deforma si practic antimagnetie. Ele sunt formate dintr-o lunga band lasted gi sunt ulate in forma de spiral Pe magurd ce resortul de dezarmeazd,cupll vat seaée, ceea ce ivfuenteaz® precizia mersulul a ceasurle cu remontare automat cuplulrimane prac constant e urata funetionSr, dae8 ceasul este purtat in mod regult ostamoibesindone detente Retrograda (afisare). Aisarea retrogradi a minutelor este cuplatS cu o ord sSrtoare. Un arStStor de minute parcurge o scala Tn sens relrograd (Sens invers de rotalie in raport eu acele un ceas obignuit) si end lunge la zero, ora, aigat® numeric intro fereast3, favanseazé eu 0 unitate. Apo! indeatorl de minute sare Inapo Ta Tneeputul scale! Sale Rezervi de mers. Timpul rimas, dup8 intoarcerea total a ceasul, pnd eid arcul ceasulul se gisepte total relaxat si ceasul se opreste. Rezerva de mers poate $8 fe ingicats In diverse felrl pe cadran Rubine (Jewels). Au fost folosite pentru prima oard de orologeribritaniet pentru @ reduce frecarea axelor rot longeviatea sesstora. Rubinelesinttie sunt flesite In mecanismele de ceas din anul 1902. tare in ceas gia mle Insp ls incepta pagint -S- Scald tahimetricd. Este 0 scald realizat8 pe cadranele cronograeler, care permite determinarea (13 dictate a vitezelor medi. Pentru aceasta trebule parcuss o cistantS cunoseuts, de obice de un klometru sau de © mia. La punctsl de plecare, ce exemply 0 born’ de Kelometra) pe autostracs, 28 apard pe butonul cronografvl, sl se ma: apasd o daté cind distanta respective 2 Yost parcurs, Aratstorl ronografull indie in acel moment pe seala tahimetril vtera mecie cu care a fost parcursddistanya respectivl Scar8 telemetricS. Scaré pe cadranulcronogratelor pentru cites direct dstants. Gaze de calcul este cferenga Ge viz inte lumin (Considerat instantanee) g sunet. De exemplu pe cSmpul de lupt8 soldat pot s8 determine distanta pin la tunurle adversaior prin ‘ronometrareatimpull intr lumina apSruts le pornires SDU2UINI 3 reeplionarea zgomotulprovoeat de explezi. Scara hectometricd. Scar’ a cronografulul care permite caleulul debitelor Muidelor. Schelet (ce2s). Cacranul sou fundl ceasulu permit vaionatea liber a Inteiorlu!ceasull, La asemenea ceasuri ple componente ale ‘mecanisrulut sunt febrieate cu deosebIes gif ostamoibesindone detente Secund8 micd (petite seconde) sau secund periferics ArStStor de secundS excentric, care la ceasurile de mind se ali de cela mal ‘multe or la ora 6: Exists gi modele cu Secunda perfec la ora Secunds centralé, Arittor ce secunds care se aft in central cacranulu Sonerie automats, Sonerie care incepe si emité sermale sonore in mod automat. In functle ce sister, orele (marea sonerie) s sferturile de or8 (mica sonere) sunt semnaate acustc la trecerea prin momentele respective. Ceasurle de mBnd

S-ar putea să vă placă și

• Cartea Furtună În Lacrimă

  

  Document122 pagini

  Cartea Furtună În Lacrimă

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• Zonele Economice Libere

  

  Document17 pagini

  Zonele Economice Libere

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• Ghid Identificare Monede Otomane

  

  Document6 pagini

  Ghid Identificare Monede Otomane

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ghid Identificare Monede Otomane

  

  Document6 pagini

  Ghid Identificare Monede Otomane

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• B Calculatoare

  

  Document9 pagini

  B Calculatoare

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• CN1 2-Informatia

  

  Document3 pagini

  CN1 2-Informatia

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• Bancuri Calculatoare

  

  Document6 pagini

  Bancuri Calculatoare

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări
• Catalog Josef Bratmann Topoare

  

  Document13 pagini

  Catalog Josef Bratmann Topoare

  Alian Mihăiță Dolca

  Încă nu există evaluări