Fiind unul dintre cele mai importante organe din corpul uman, ficatul are adesea nevoie de
ajutor in mentinerea starii de sanatate. Si printre aliatii naturali care contribuie la sanatatea
ficatului se afla si silimarina.
Cuprins:
Ce este silimarina?
Surse de silimarina
Cum functioneaza silimarina?
Beneficiile silimarinei
Efecte adverse si contraindicatii
Ce este silimarina?
Silimarina este un princicpiu activ ce poate fi extras din semintele plantei Silybum marianum.
Planta este cunoscuta ca armurariu, insa poarta si numele popular de ciulinul laptelui.
Compusul face parte din grupa flavonoizilor - compusi vegetali a caror actiune benefica
asupra ficatului a trezit interesul medicilor moderni.
Primele folosiri ale plantei de armurariu au fost gasite la vechii greci1. Mai exact, medicul
Discorides recomanda folosirea plantei pentru tratarea muscaturilor de sarpe. Pliniu cel
Batran avea sa fie insa primul care va face legatura intre planta si sistemul digestiv, el
recomandand sucul plantei pentru ingrijirea vezicii biliare.
Ideea folosirii armurariului ca remediu pentru afectiunile ficatului s-a propagat si in Evul
Mediu, in timp ce, peste Oceanul Atlantic, triburile native americane foloseau planta pentru a
trata furunculi si alte afectiuni ale pielii.
In secolul XIX, mai multi specialisti recunosteau proprietatile benefice ale armurariului,
printre care medicii eclectici americani, Harvey Wickes Felter si John Uri Lloyd, dar si
medicul german Johann Gottfried Rademacher. Numeroase cercetari in privinta proprietatilor
armurariului au fost efectuate incepand cu anii 19302.
Surse de silimarina
In general, silimarina poate fi regasita in capsule ce contin un extract standardizat - o
cantitate constanta si bine definita a compusului activ - din planta de armurariu. Pentru a
produce suplimente alimentare cu extract standardizat este necesara o cantitate mai mare de
principiu activ. Aceste produse au avantajul de a contine doar compusul activ al plantei, fara
alte substante care nu aduc niciun beneficiu sanatatii.
Beneficiile silimarinei
Prin felul in care silimarina actioneaza, principiul activ poate fi benefic pentru imbunatatirea
functiilor organismului si ameliorarea diverselor afectiuni.
Poate cel mai important beneficiu pe care silimarina il ofera este ajutorul in lupta cu hepatita
C. Principiul activ nu are doar proprietati hepatoprotectoare, ci si antivirale6.
Datorita proprietatilor sale detoxifiante, extractul de armurariu poate fi benefic si celor care
sufera de boala hepatica alcoolica. Administrarea silimarinei poate reduce gradul de
mortalitate in cazurile de ciroza8. De asemenea, principiul activ ajuta ficatul sa se regenereze
in urma abuzului de alcool sau droguri.
Silimarina ajuta la reducerea nivelului de colesterol rau (LDL) din organism9. Cercetari
facute atat pe animale, cat si pe subiecti umani demonstreaza faptul ca extractul din armurariu
poate eficientiza modul in care ficatul proceseaza colesterolul.
Silimarina are un efect benefic si in cazul otravirii cu ciuperci. Principiul activ poate
contracara efectele toxice ale fungilor din genul Amanita, atat timp cat substanta este
administrata la 10 minute dupa ingestia ciupercii otravitoare10.
musetel
anghinare
galbenele
coada soricelului
crizanteme
margarete
kiwi
Desi exista posibilitatea ca silimarina sa creasca nivelul de estrogen din corp, nu exista studii
concludente care sa sustina acest fapt. Cu toate acestea, extractul de armurariu nu este
recomandat persoanelor care sufera de afectiuni hormonale (de la endometrioza, la cancer
uterin sau ovarian), dar nici femeilor insarcinate sau care alapteaza. Din cauza dereglarilor
hormonale pe care le poate produce, silimarina nu este recomandata nici copiilor.
Un alt efect pe care silimarina il poate avea este reducerea glicemiei din organism. Desi
efectul poate fi benefic, este important ca silimarina sa nu fie administrata impreuna cu alti
compusi cu o actiune similara.
Pentru a evita oricare din aceste efecte, adreseaza-te intotdeauna medicului inainte sa
administrezi suplimente pe baza de extract de armurariu.
Surse bibliografice: