Sunteți pe pagina 1din 2

Prof.

Ciocotișan Radu- Carei

Funcția de gradul al doilea

Funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓 𝑥 = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 , 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0 se numește funcția de gradul al doilea ( conține 𝑥 2 )

Numerele 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0 se numesc coeficienți, iar 𝑎 ≠ 0 se numește coeficient dominant.

De exemplu: 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓 𝑥 = 2𝑥 2 + 5𝑥 + 3 este o funcție de gradul al doilea cu 𝑎 = 2, 𝑏 = 5, 𝑐 = 3

𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓 𝑥 = 𝑥 2 − 2𝑥 + 1 este o funcție de gradul al doilea cu 𝑎 = 1, 𝑏 = −2, 𝑐 = 1

Ecuația atașată funcției de gradul al doilea


Fie funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓 𝑥 = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 , 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0

Ecuația 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 0 se numește ecuație atașată funcției de gradul al doilea.

Așa cum știm din clasa a VIII-a, pentru rezolvarea ecuației de gradul al doilea trebuie să urmăm câteva etape:
Etapa 1. Se lecturează coeficienții ecuației
𝑎 =? , 𝑏 =? , 𝑐 =?
Etapa 2. Se calculează discriminantul ∆ al ecuației, utilizând formula ∆= 𝑏2 − 4𝑎𝑐

Etapa 3. Sunt posibile 3 situații


−𝑏 + ∆ −𝑏 − ∆
1. Dacă ∆> 𝟎 atunci rădăcinile se calculează utilizând formulele: 𝑥1 = Și 2𝑥 =
2𝑎 2𝑎
două rădăcini reale și distincte
−𝑏
2. Dacă ∆= 𝟎 atunci rădăcinile se calculează utilizând formula: 𝑥1 = 𝑥2 =
2𝑎
două rădăcini reale și egale

3. Dacă ∆< 𝟎 atunci nu există rădăcini reale


De exemplu
2𝑥 2 + 5𝑥 + 3 = 0 cu 𝑎 = 2, 𝑏 = 5, 𝑐 = 3 ∆= 52 − 4 ∙ 2 ∙ 3 = 25 − 24 = 1 > 0
−5 + 1 −5 + 1 −4 −5 − 1 −5 − 1 −6 3
atunci 𝑥1 = = = = −1 Și 𝑥2 = = = =−
2∙2 4 4 2∙2 4 4 2

S-ar putea să vă placă și