Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Subiectul III (30p)

1. Se consideră numărul real a> 0 şi funcţia f : R → R, f ( x )=e x −ax .

a) (5p) Să se determine asimptota oblică la graficul funcţiei f către −∞.

f (x)
Ecuaţia asimptotei oblice către −∞ este y=mx+n, unde m= lim , iar n=x lim ( f ( x )−mx ).
x→−∞ x →−∞

f (x) e x −ax ex
m= lim = lim = lim −a=0−a=−a
x→−∞ x x→−∞ x x→−∞ x

n= lim ( f ( x )−mx )= lim ( e x −ax+ ax ) =¿ lim e x =0 ¿

x →−∞ x →−∞ x →−∞

Prin urmare, ecuaţia asimptotei oblice la graficul funcţiei f către −∞ este y=−ax.

b) (5p) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f.

Punctele de extrem local ale unei funcţii derivabile se găsesc printre zerourile derivatei. Funcţia f
este derivabilă pe R, fiind suma a două funcţii elementare. Calculăm f ' ( x ):

f ' ( x )=e x −a

Determinăm zerourile derivatei rezolvând ecuaţia f ' ( x )=0 :

e x −a=0 ⇔ e x =a⇒ x=ln a

Dacă x <ln a, atunci f ' ( x ) <0, iar dacă x >ln a, atunci f ' ( x ) >0, adică funcţia f este descrescătoare
pe intervalul (−∞ , ln a) şi crescătoare pe ( ln a ,+ ∞). Prin urmare, ln a este punct de minim global
al funcţiei.

c) (5p) Să se determine a ∈(0 , ∞) ştiind că f ( x ) ≥1, ∀ x ∈ R.

f ( x ) ≥1 , ∀ x ∈ R ⇔ e x −ax ≥ 1 , ∀ x ∈ R ⇔ 1 este minim global al funcţiei f

Din b) rezultă că ln a este punct de minim global al funcţiei f, iar f (ln a), adică a−a ⋅ln a este
minimul global al funcţiei f. Prin urmare, a−a ⋅ln a=1. Vom rezolva ecuaţia x−x ⋅ln x=1 pe
mulţimea (0 , ∞).

x−x ⋅ln x=1 ⇔ x−1−x ⋅ln x=0 , x ∈(0 , ∞)

Considerăm funcţia g : ( 0 , ∞ ) → R, g ( x )=x−1−x ⋅ln x. Această funcţie este derivabilă pe (0 , ∞ )

' 1
şi g ( x )=1−ln x−x ⋅ =−ln x .
x

g' ( x ) >0 dacă x ∈(0,1)

g' (1 ) =0
'
g ( x ) <0 dacă x >1

Prin urmare, funcţia g este crescătoare pe (0,1) şi descrescătoare pe (1 , ∞).

g ( 1 )=1−1−1⋅ ln 1=0

ln x
lim g ( x)=lim ( x −1−x ⋅ ln x )=−1−lim ( x ⋅ ln x )=−1−lim
x →0 x→0 x→ 0 x →0 1 .
x >0 x>0 x>0 x>0
x

1
x
Aplicând regula lui l’Hospital, obţinem: lim g ( x)=−1−lim =−1−lim (−x )=−1.
x →0 x→ 0 −1 x→ 0
x >0 x> 0 2 x>0
x

1
x→ ∞ x→ ∞ x →∞ [(
x lim g(x )=lim ( x−1−x ⋅ ln x)= lim x 1− −ln x =−∞
x )]
Prin urmare, tabloul de variaţie al funcţiei g este:

x 0 1 ∞
f (x) −1 −↗−¿ 0 −↘−¿ −∞
Se observă că funcţia g se anulează doar în 1, deci ecuaţia g ( x )=0 are o singură soluţie, pe x=1.
Deci numărul real a> 0 care verifică egalitatea a−1−a⋅ ln a=0, aşadar şi inegalitatea f ( x ) ≥1,
∀ x ∈ R, este a=1.

ln x
2. Se consideră funcţia f :(0 , ∞) → R, f ( x )= .
√x
a) (5p) Să se arate că funcţia F :(0 , ∞) → R, F ( x )=2 √ x(ln x−2) este o primitivă a funcţiei f.

F este primitiva lui f pe (0 , ∞) dacă şi numai dacă F ' ( x )=f ( x), ∀ x ∈(0 , ∞ ). F este derivabilă pe
(0 , ∞) şi:

1 1 ln x 2 2 ln x
F ' ( x )=2 ⋅ ⋅ ( ln x−2 ) +2⋅ √ x ⋅ = − + = =f ( x ), ∀ x ∈(0 , ∞ ).
2√x x √ x √ x √x √ x

Prin urmare, funcţia F este o primitivă a lui f.

b) (5p) Să se arate că orice primitivă G a funcţiei f este crescătoare pe ¿.

O primitivă a lui f va fi de forma G ( x ) =F ( x )+ c, ∀ x ∈(0 , ∞ ), iar c este o constantă reală.

G este derivabilă pe (0 , ∞). Vom calcula derivata funcţiei G şi vom arăta că este pozitivă pe
intervalul ¿.

ln x
G' ( x )=F ' ( x )=f ( x ) = , ∀ x ∈(0 , ∞ )
√x
Cum pentru orice x ≥ 1, ln x ≥ 0 şi √ x> 0, G ' ( x ) ≥0 , ∀ x ∈ ¿. Deci G este crescătoare pe intervalul
[ 1 , ∞) .

c) (5p) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele
1
de ecuaţii x= şi x=e.
e

Aria cerută este:

e e e
ln x '
A=∫ f ( x ) dx=∫ dx=∫ ( 2 √ x ) ⋅ ln x dx
1 1 √x 1
e e e

Aplicăm metoda de integrare prin părţi, obţinând:

e e
1 2 2 4
A=[ ( 2 √ x ) ln x ] | −∫ (2 √ x) ⋅ dx=[ ( 2 √ x ) ln x ] |e1 −∫
e
1 dx=[ ( 2 √ x ) ln x ] |e1 − ( 4 √ x ) |e1 =2 √ e + −4 √ e+ =−2 √
e 1 x e 1 √x e e √e √e
e e