Dimensiunile fundamentale ale motorului

Pn= 74 kw
nn= 4000 rot/min
Alezajul: D= 94 mm
Cursa: S= 100 mm
Numarul de cilindrii: i= 4
 1.Calculul cilindrilor motorului

Se alege varianta construirii cu camasi umede.

In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de forta de presiune a gazelor,
forta normala de sprijin a pistonului si dilatari.
Pentru a raspunde cerintelor impuse camasilor de cilindru (rezistenta sporita la uzura,
obtinerea unor suprafete cu rugozitate optima si cu o abatere minima de la forma
cilindrica), aceasta se realizeaza din materiale cu rezistenta sporita la uzura ( fonta
aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu, Ti) carora li se aplica tratamente termice si termodinamice
(acoperirea cu strat de cupu poros cu grosime de 0,05 … 0,25 mm)
Se va alege fonta aliata cu crom avand duritatea = 250 HB
Rezistenta la incovoiere minima= 4300000 N/m2

Calculul grosimii cilindrilor

δ1

δ2

Grosimea peretelui:
δ=0 . 070⋅D= 6.58 mm

Se adopta δ= 6 mm

Pgmax= 6910325 N/m2

D1 106 mm

Tensiunea in sectiunea transversala

D med
σ t =0 . 25⋅p g⋅ = 28.79 N/mm2
δ
D D 1
D med = = 100 mm
2

Tensiunea de incovoiere

N⋅h 0.48 N/mm2

σ i= =
W

D 41  D 4
W =0 . 1⋅ = 192757.16
D1

N= 2889 N
h= 32 mm
 Tensiunea totala

σ rez =σ t σ i = 29.27 N/mm2

σadm<59N/mm2

Calculul camasii de cilindru

Camasile umede

Cea mai mare utilizare o au camasile care se sprijina in partea superioara

pe un guler, iar partea inferioara se etanseaza cu inele de cauciuc, plasate
in canalele special realizate in camasa.
In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de:
- forta de presiune a gazelor;
- forta normala de sprijin a pistonului;
- dilatari.
La proiectarea camasii umede, grosimea peretilor se adopta din conditi de rigiditate:
d= 0,065 … 0,075 D

Alegerea dimensiunilor constructive

Di reprezinta diametrul mediu de racire si se calculeaza astfel incit sa

existe cel putin ( 3 … 5 ) mm.

D r = D 1 4= 110 mm

D s = D 8⋅mm = 114 mm
1

D g =D s  4−5⋅mm= 118 mm
La partea superioara camasa cilindrului se afla deasupra fetei plane a blocului
motor cu:

δ1=(0,05 … 0,15) mm
Se adopta δ1= 0.1 mm

δ2=(0,2 … 0,3) mm
Se adopta δ2= 0.25 mm

Camasile demontabile se prevad la partea superioara cu o flansa

Presiunea de strangere a prezoanelor chiulasei

P=(38-48x105)N/m2= 40*10^5 N/m2

pentru blocul din fonta

Lungimea camasii

In partea superioara pistonul sa depaseasca nivelul primului segment de compresie

cand pistonul se afla la punctul mort superior P.M.S
In partea inferioara pistonul sa depaseasca nivelul segment de ungere cand pistonul
se afla la punctul mort inferior P.M.I

l =S  H = 194 mm

S- cursa pistonului
H- inaltimea pistonului

H = 0.8−1.5⋅D=1⋅D= 94 mm

Dimensiunile principale ale elementelor de etansare

Di b t
110 4.25 2.53
Diametrul ( gulerului ) mediu de etansare

Dg  D
Dm= = 106 mm
2
 Inaltimea gulerului

D 2mP m a x 7067.04 N
F s=1.3⋅π⋅ =
4
F s⋅3
M i= = 63.67 N*mm
π⋅D m
σai= 46 N/mm2
σai=rezistenta minima la incovoiere


H g = 6⋅
Mi
1 . 5⋅σ ai
= 2.35 mm
 2. Calculul pistonului

Pistonul este piesa care asigura evolutia fluidului motor in cilindru, avand
urmatoarele functii:
- transmite bielei prin intermediul boltului forta de presiune a gazelor;
- transmite cilindrului reactiunea normala produsa de biela;
- etanseaza impreuna cu segmentii cilindrului in ambele sensuri;
- evacueaza o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului;
- creaza miscarea dirijata a gazelor in cilindru;
- contine partial sau interal camera de ardere

In timpul functionarii pistonului, vanind in contact cu gazele fierbinti la o presiune de

50 … 100 N/mm2, este supus unor intense solicitari termice si mecanice.

-Se alege piston cu cap plat,datorita simplitatii constructive si suprafetelor

minime de schimb de caldura.
-Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.
-Marca aliajului: ATC Si12CuMgNi. Aliaje entectice
-Starea: aliaj pentru turnarea in cochila.
-Elementul de aliere de baza: SI 12%.
-Densitatea: r=0,68...2,70 [Kg/dm^3].
-Conductivitatea termica: a=20,5...21,5 [1/K].
-Modulul de elasticitate: E=1500 [daN/mm^2].
-Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
-Rezistenta la rupere la tractiune: 20...25 [daN/cm^2] la 293 [K]
18...23 [daN/cm^2] la 423[K]
10...15 [daN/cm^2] la 523 [K]
-Alungirea relativa: Asmin=0,3%
-Rezistenta la rupere la obiseala: 8...12 [daN/cm^2] la 293 [K]
5 [daN/cm^2] la 523 [K]

Dimensionarea pistonului.
Grosimea mantalei pistonului: g= 5 mm

Grosimea capului pistonului: δ p =0 . 15⋅D= 14.1 mm

Grosimea flancului: hc =0 . 05⋅D= 4.7 mm

Lungimea pistonului: H = 1⋅D = 94 mm

Lungimea mantalei: L=0 . 75 ⋅D = 70.5 mm

Diametrul bosajelor: d s =0 . 5⋅D= 47 mm

Distanta dintre bosaje: b=0 . 35⋅D= 32.9 mm

Inaltimea protectiei segmentului de foc: h=0 . 15⋅D= 14.1 mm

Diametrul interior: d i =0 . 9⋅D= 84.6 mm

Verificarea pistonului

Efortul unitar de incovoiere la extremitatea capului pistonului:

Capul pistonului se considera o placa circulara, liber sprijinita pe un contur inelar,

incarcata cu sarcina uniform repartizata, data de Pgmax.

di
σ i = p g max⋅  2= 6.22 N/mm2
2⋅δ p
σia=(25 … 60) N/mm2

Efortul unitar in sectiunea c-c:

Solicitarea de comprimare:

π⋅D 2
σ c−c = p g⋅ = 7.73 N/mm2

4⋅A c−c
π⋅D 2
A p= = 6939.78 mm2
4

Ap - aria capului pistonului

Dc-c= 79 mm

Dc-c - diametrul pistonului in zona segmentului de

ungere

π⋅D c2 −c
Ac −c = = 62.05 mm2
4
Ac-c - aria sectiunii pistonului in zona segmentului de ungere
 σca=(30 … 40) N/mm2

Calculul zonei port - segmenti.

Umărul canalului pentru segment este supus la solicitări de încovoiere şi forfecare de

către forţa de presiune a gazelor scăpate prin interstiţiul dintre piston şi cămaşa
cilindrului, care acţionează asupra segmentului.
Grosimea flancului:

hcc= 3 mm pentru segmentii de compresie

hcu= 5.5 mm pentru segmentul de ungere

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forfecare de

catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiile dintre piston si camasa
cilindrului,care actioneaza asupra segmentului:

Efortul unitar de incovoiere este:

D
R p= = 47 mm raza piston
2
D−2⋅h
r= = 32.9 mm
2
pentru segmentii de compresie

 
2
R p−r
σ ic =2 . 28⋅p g max ⋅ = 34803990.07 N/mm2
hcc

 
2
R p −r
σ iu =2 . 28⋅p g max ⋅ = 103549061.36 N/mm2
hcu

σic, σiu<σia= (5,5 ,,, 6,5)*107 N/m2

Efortul unitar la forfecare este:

τ f =0 . 76⋅p g max= 5251847 N/mm2

Efortul unitar echivalent:

σ e c h=c  σ 2ic4⋅τ f 2= 36354440.06 N/mm2

σ e c h =u  σ 2iu4⋅τ f 2= 104080428.98 N/mm2

În regiunea port-segment, secţiunea din dreptul segmentului de ungere este redusă din
cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.Ea se verifică la compresie:

π⋅D 2p
σ c= p gmax⋅ = 772906730.38 N/mm2
4⋅AC
 C
AC - aria secţiunii reduse
 Presiunea specifica pe manta

Presiunea specifică pe mantaua pistonului pentru a preveni întreruperea pelicului de

ulei, nu trebuie să depăşească o anumită valoare determinată convenţional:

Grosimea peretelui mantalei

N max 3.83 N/mm2

p sm = =
D p⋅L
Nmax - forţa normală care acţionează într-un plan perpendicular pe axa bolţului [N];
Nmax= 2536.95 N
L- lungimea mantalei

p.smadm=0,7 N/mm2
p.sm=0,2 N/mm2
-jocul relativ in stare calda dintre piston si cilindru trebiie sa fie:

fs=0,003...0,004 ; fi=0,0009...0,0013 mm

se adopta fs=0,0035 mm - in zona superioara a pistonulu

se adopta fi=0,0011 mm - in zona inferioara a pistonului

-jocurile diametrale in stare calda in zona inferioara si superioara se determina astfel:

Ds=fs*D=0,0035x100= 0.33 mm

Di=fi*D=0,0011*E10= 0.1 mm