Pdfslide - Tips Lucrari-Profesionalececcar

5/17/2018 LUCRARIPROFESIONALECECCAR-slidepdf.
com
CECCAR – FILIALA DAMBOVITA
LUCRARE DE STAGIU
EXPERTI CONTABILI
CONTABILITATE
ANUL I , SEMESTRUL I
LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE

STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA
ANUL 2012
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-profesionalececcar 1/51
5/17/2018 LUCRARIPROFESIONALECECCAR-slidepdf.com
1(17).O societate comerciala este subventionata,pentru o investitie cu character social,de la

bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt.
achizitia unui utilaj in anul current in valoare de 5.000 um, TVA19%. Sa se inregistreze
primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind
ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.
REZOLVARE:
a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia:
4451 Subventii = 4751 Subventii pentru investitii 3.000 um
b) Incasarea subventiei:
5121 conturi la banci = 4451 Subventii 3.000 um
c) Achizitia utilajului:
% = 404 Furnizori de imobilizari 5.950 um

2131 Echipamente tehnologice 5.000 um
4426 TVA deductibila 950 um
d) Calcul amortizare liniara: A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an.
Inregistrare amortizare liniara an N:
6811
Cheltuieli de exploatare = 2813
Amortizarea instalatiilor 1.000 um
privind amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport, animalelor
si plantatiilor
e) Trecerea anuala a subventiei la venituri:
4751 Subventii pentru investitii = 7584 Venituri din subventii pt investitii 3.000 um
2(20).O societate comercială achiziţionează un mijloc fix în următoarele condiţii :valoarea

avansului acordat 2.000 lei ;preţ de cumpărare al mijlocului fix 14.000 lei;cheltuieli de
transport 1.000lei, TVA 19%. Sa seinregistreze avansul acordat, achizitia si plata furnizorului.
REZOLVARE:
a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix:
%=
232 5121 Conturi
Avansuri la banci
acordate in leiimobilizari corporale
pentru 2.380
2.000 lei
lei
4426 TVA deductibila 380 lei
b)inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii :
%= 404 Furnizori de imobilizari 17.850 lei

2131 Echipamente tehnologice 15.000 lei
4426 TVA deductibila 2.850 lei
c)se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta
avansului :
404 Furnizori de imobilizari =% 17.850 lei
5121 Conturi la banci in lei 15.470 lei
232 Avansuri acordate pentru imob. 2.000 lei
3(26).In luna X a exercitiului N,societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara

factura,evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura : pretul de
cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile?
REZOLVARE:
a) Achizitia marfii in baza aviz de insotire ( fara factura):
% = 408 Furnizori – facturi nesosite 1.200 lei

301 Materii prime 1.000 lei
4428 TVA neexigibila 200 lei
b) Primirea facturii:
408 Furnizori- facturi nesosite = 401 Furnizori 1.200 lei

4426 Tva deductibil = 4428 TVA neexigibila 200 lei
Si
% = 401 Furnizori 240 lei

301 Materii prime 200 lei
Sau
% = 401 Furnizori 1.440 lei

408 Furnizori – facturi nesosite 1.200 lei
301 Materii prime 200 lei
4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibila 200 lei
c) Plata furnizorului

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci 1.440 lei
4(32).O societatea a emis 10.000 actiuni noi ,pretul de emisiune fiind de 1.100 lei.Situatia
capitalurilor proprii inainte de emisiune se prezinta astfel: capital subscris varsat 30.000.000
(30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) şi rezerve 6.000.000. Sa se determine valoarea unui
DS şi sa efectueze operatiile contabile.
REZOLVARE:
Capital social: 30.000.000 lei

Rezerve: 6.000.000 lei
TOTAL : 36.000.000 lei
Capitalul social este reprezentat de 30.000 actiuni.
Valoarea nominal 1.000 lei

Valoarea contabila 36.000.000 /30.000 = 1.200 lei
Cresterea capitalului propriu 11.000.000( 10.000 actiuni x 1.100)
Din care:
- Cresterea capitalului social 10.000.000 lei
( 10.000 actiuni x 1000)
- Prime de emisiune 1.000.000 lei.
Valoarea matematica contabila noua: (36.000.000+11.000.000)/ 30.000+10.000= 1.175
Dreptul de subscriptie :1.200 – 1.175 = 25
Sau 1 DS = 10.000 / [ (30.000+10.000) x (1.200-1.100)] = 25
457 Decontari cu asociatii privind capitalul = % 11.000.000

1011 Capital subscris nevarsat 10.000.000
1041 Prime de emisiune 1.000.000
.
5(38).In cursul exerciţiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui client
în valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru a face faţă acestui proces
trebuie constituit
75%. Care un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului
sunt înregistrarileîncontabilitate?
REZOLVARE:
Provizioane pentru litigii necesar = Valoarea nominal a creantei ( cu TVA inclus) x Probabilitatea
de pierdere a procesului = 10.234 lei x 75% = 7.675.50 lei
6812 = 1511 7.675,50 lei

Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru litigii
provizioanele
6(44). Întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei cu terenul afferent al
cărui cost este de 20.000 lei, TVA19%. Durata de utilizare a clădirii este de
50 de ani, amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la
25.000 lei.
Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP3055/2009?
REZOLVARE:
a) Achizitie teren si constructie

% = 404 Furnizori de imobilizari 142.800 lei
2111 Terenuri 100.000 lei
212 Constructii 20.000 lei
4426 TVA deductibila 22.800 lei
b) Amortizarea cladirii pe 50 de ani : 1000.000 / 50 = 2.000
6811 = 2812 2.000 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea constructiilor
privind amortizarea imobilizarilor
c) La 31.12
Cost de achizitie : 20.000 lei

Valoarea justa: 25.000 lei
2111 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 5.000 lei.
7(50).Întreprinderea Alfa deţine un teren evaluat la valoarea just ă de 50.000 lei, rezerva
din reevaluare disponibilă fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construit ă o clădire. Costurile
construcţiei se ridică la 200.000 lei.
Secere:
a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;
b)să se prezinte înregistrările contabile.
REZOLVARE:
a) sunt
cand 1) achizitionate
“Terenurile siimpreuna.
cladirile sunt active separabile
O crestere si sunt contabilizate
a valoarii terenului separate,
pe care se afla chair
o cladire nuatunci
afecteaza determinarea valorii amortizabile a cladirii “ (pct. 93 (2))
2) “O imobilizarea corporala recunoscuta ca active trebuie evaluata initial la costul sau
determinat (…) in fuctie de modalitatea de intrare in entitate.” (pct. 105(1)), in cazul nostru
costul de productie. (…) Costul de productie cuprinde cheltuiel i direct aferente productiei , si
anume: materiale directe, energie consumata , manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirect de productie alocata in mod rational ca fiind
legata de fabricatia acestora.
3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul
direct in rezerva (contul 1065 “ Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve din
reevaluare”) atunci cand
realizat la scoaterea acest surplus
din evident reprezinta
contabila un castig
a activului pentrurealizat.
care s-a(…) Castigul
constituit se considera
rezerva din
reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit
de entitate.”
b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la costul de productie:
212 Constructii = 722 “ Venituri din productia de imobilizari corp” 200.000 lei
105 Transferarea la=reserve a surplusului

1065 realizat din rezerva de reevaluare: 10.000 lei
Rezerve din reevaluare Rezerve reprez.surplusul realizat din rezerve din reevaluare
8(56).La începutul exerciţiului N,societatea ALFA a achizi ţionat un echipament tehnologic

la costul de achiziţie de 200.000u.m.
Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expi rarea acestei
perioade,vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacerea
amplasamentului în valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizată este cea
liniară.Pentru o finanţare echivalentă, rata curentă a dobânzi de piaţă este de
10% .La sfârşitul exerciţiului N, valoarea de piaţă a echipamentului este de 150.000 u.m.
La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt
reestimatela15.000u.m.iarratadobânziidepiaţă pentruofinanţareechivalentăvafi
din exerciţiulur mător 15%:
reestimate la 8.000 u.m. Valoarea de piaţă la31.12.N+2estedela120.000u.m.
reestimate la 5.000u.m. iar durata de utilizare a echipamentului este reestimat ă la 7 ani. Rata
curentă de piaţă este de25%.
reestimate la 7.000 u.m.
a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;
b)să se prezinte înregistrările contabile.
REZOLVARE:
(1) Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie saconstituie cea mai buna estimare la data
bilantului acosturilornecesare stingerii obligatiei curente.Cea mai buna estimare a
costurilornecesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plati-o, înmod
rational, pentru
parti laacel stingerea obligatiei la data bilantului saupentru transferarea acesteia unei terte
moment.
(2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor estesemnificativ, valoarea provizionului reprezinta
valoareaactualizata acheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligatiei. În acest caz,
actualizarea provizioanelor se face întrucât, datoritavalorii-timp a banilor, provizioanele aferente
unor iesiri eresursecare apar la scurt timp de la data bilantului sunt mult mai oneroasedecât cele
aferente unor iesiri de resurse deaceeasi valoare, dar care apar maitârziu.Achizitionarea
echipamentului tehnologic si includerea in costulde achizitie a cheltuielilor actualizate

cudezafectarea.
Valoarea actualizataa cheltuielilor cu dezafectarea=10.000 x 1/(1+0,1)5=6.209.
(1)
2131 Echipamente tehnologice404= Furnizori
% de imbilizari 200.000 206.209
lei lei
1513 Provizioane pentru dezafectarea imob. 6.209 lei
4426 TVA deductibila =404 Furnizori de imobilizari 48.000 lei
Amortizare si actualizarea provizionului :
6811 = 2813 206.209:5=41.242 lei

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imob. Amortizarea instalatiilor
666 = 1513 6209x0,1=620,9 lei
Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob.
31.12.N
VDC=206.209-41.242=164.967
Valoare de inventar=150.000
Depreciere=14.967
6813 = 2913 14.967 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Ajustari pentru deprecierea imob.
Sold213 :206.209
Sold2813
Sold1513 :: 41.242
6.830
Sold2913 : 14.967
Amortizarea in exercitiul N+1:
Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=150.000/4=37.500
%= 2813 Amortizarea instalatiilor 41.242 lei

6813Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob 37.500 lei
2913Ajustari pentru deprecierea imob 3.742 (14967/4)
31.12.N+1
666 = 1513 6.830 x 0,1=683

Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob.
Valoareaactualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=15.000 x 1/(1+0,15)3=9.863
Sold 1513 : 7.513
Presupunem ca valoarea neta contabila inainte de ajustarea provizionului coincide cu valoarea

justa:
213 = 1513 9.863-7.513=2.350

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imob.
6813 = 2913 2.350 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob Ajustari pentru deprecierea imob
Sold213 :206.209+2.350=208.559
Sold2813 :41.242+41.242=82.484
Sold1513
Sold2913 :9.863
:14.967-3.742+2.350=13.575
Amortizarea in exercitiul N+2

Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=(213-2813-2913)/3==(208.599-
82.484-13.575)/3=
% =2813 Amortizarea instalatiilor 42.025 lei
6813Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob 37.500 lei
2913Ajustari pentru deprecierea imob 4.525(13.575/3) lei

666 = 1513 9.863 x 0,15=1.479 lei
Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob
31.12.N+2
Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=8.000 x 1/(1+0,15) 2=6.049

Sold 1513=9.863+1.479=11.342
Diminuarea provizionului cu dezafectarea
1513 = 2131 1.342-6.049=5.293 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob. Echipamente tehnologice
VNC=213-2813-2913=(208.559-5.293)-(82.484+42.025)-(13.575-4.525)=69.707
Valoarea de inventar=120.000
Apreciere=50.293
Se anuleaza provizionul pentru depreciere:

2913 = 7813 9.050 lei
Ajustari pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru deprecierea imob.
Sold213 :203.266 lei
Sold2813 :124.509 lei
Sold1513 :6.049 lei
Amortizarea in exercitiul N+3:

124.509)/2=39.379 lei
6813 = 2813 39.379 lei
Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru
deprecierea imob.
666 = 1513 6.049 x 0,15=907 lei
31.12.N+3
Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=5.000 x 1/(1+0,25) 7-4 =2.560
Sold 1513=6.049+907=6.956
Diminuarea provizionului cu dezafectarea
1513 = 213 6.956-2.560=4.396 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob Echipamente tehnologice
Sold213:203.266-4.396=198.870
Sold2813:124.509+39.379=163.888
Sold1513:2.560
Amortizarea in exercitiul N+4

163.888)/3=11.661
6813 = 2813 11.661 lei
Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru
deprecierea imob.
666 = 1513 2.560 x 0,25=640 lei

31.12.N+4
Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=7.000 x 1/(1+0,25)2=4.480
Sold 1513=2.560+640=3.200
Cresterea provizionului cu dezafectarea:
213 =1513 4.480-3.200=1.280 lei
Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imob
Sold213:198.870+1.280=200.140
Sold2813:163.888+11.661=175.549
Sold1513:4.480
9(62).La sfarsitul anului N, societatea Alfa efectueaza reevaluarea cladirii pe care o detine
in urmatoarele conditii:
- valoarea de intrare = 400.000 lei;
-amortizarea cumulata=100.000lei
- valoarea justa la data reevaluarii = 500.000 lei;
- durata ramasa de utilizare = 10 ani;
- reevaluarile nu sunt recunosute din punct de vedere fiscal.
La sfarsitul anului N+1 societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 80.000lei.

Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a recunoasterii
in contabilitat e areevaluarii activelor?
REZOLVARE:
a) se elimina valoarea amortizarii cumulate :
2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 100.000 lei

b) calculul valorii ramase: 400.000 – 100.000 = 300.000 lei
- calculul diferentei din reevaluare: 500.000-300.000 = 200.000 lei
- inregistrarea diferentei din reevaluare:
212 Constructii = 105 Rezerve din reevaluare 200.000 lei
c) calculul amortizarii anuale la valoarea reevaluata: 500.000 / 10 = 50.000 lei/an
- calculul amortizarii anuale la valoarea istorica: 300.000/10 = 30.000 lei/an

- in anul N+1 se inregistreaza o amortizare de 50.000 lei
6811 Cheltuieli de expl privind amortizarea imob. = 2812 Amortizarea constructiilor 50.000
d) la sfarsitul anului N+1:
valoarea contabila= 500.000-50.000= 450.000 lei
baza impozabila = 400.000-100.000 -30.000 = 270.000 lei
VC-BI = 450.000-270.000=180.000 lei

Rezulta o datorie temporara din impozit amanat 180.000 x 16% =28.800 lei
e) se inregistreaza datoria temporara din impozit amanat:
105 Rezerve din reevaluare = Impozit pe profit amanat 28.800
Impozitele amanate aferente elementelor creditate direct in capitalurile proprii se contabilizeaza

tot pe seama capitalurilor proprii, neafectand contul de profit si pierdere.
10(68).O societate de productie achizitioneaza un utilaj in urmatoarele conditii:
- pretul de cumparare al instalatiei 200.000 EUR;

- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 20.000 EUR;
- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o
firma specializata) 4.000 lei;
- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 3.000 lei;

- onorariul arhitectului 7.000 lei;
- costuri de testare a functionarii instalatiei 5.000 lei;
- incasari din vanzarea esantioanelor de produse chimice, produse in procesul de testare
a- costuri
instalatiei 2.000 lei; noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 3.000 lei;
cu promovarea
- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii
tehnici de operare 2.000 lei;
- costuri de demontare a instalatiei la sfarsitul duratei de viata utila estimate la 10.000
lei;
- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiv
8.000 lei;
- curs valutar 4 lei/EUR. Calculati costul de achizitie.
REZOLVARE:
Pret de cumparare = 200.000 euro * 4lei/euro =800.000

+Cheltuieli de montaj =20.000 * 4lei/euro=80.000
+Costuri de amenajare a amplasamentului =4.000
+Onorariu architect =7.000
+Costurile de testare mai putin incasarile provenite din vanzarea produselor obtinutein procesul
de testare =(5.000 - 2.000)=3.000
+Costuri de demontare=10.000 (în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza
IAS 37, Provizioane, active şi datorii contingente)
COST: 904.000
Cf. IAS.16 „Imobilizari corporale” Costul unei imobilizări corporale este format din preţul de
cumpărare, taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum şi toate celelaltecheltuielile direct
legate de punerea în funcţiune a activului; toate cheltuielile direct legatede punerea în funcţiune a
activului; toate reducerile comerciale sunt scăzute pentrucalculul preţului de cumpărare.
Exemple de costuri direct atribuibile sunt:(a) costul de amenajare a amplasamentului;(b) costuri
iniţiale de livrare şi manipulare;(c) costuri de montaj;(d) onorariile arhitecţilor şi inginerilor
etc.(e) costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv, costurile derestaurare
a amplasamentului, în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37,
Provizioane,
Cheltuielile active şi datorii contingente.
administrative şi celelalte cheltuieli de regie nu sunt un component al
costuluiimobilizărilor corporale, numai daca ele pot fi direct atribuite achiziţionării activului
sau punerii în funcţiune a acestuia. Pierderile iniţiale din exploatare efectuate înainte ca activulsă
atingă parametrii planificaţi sunt recunoscute ca şi cheltuială .
11(74).Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent

mărfuri în consignaţie
evaluatela300.000. Comisionulconsignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.
REZOLVARE:
a) Se inregistreaza bunurile primite in consignatie intr-un registru separat.Se inregistreaza

extrabilantier:
8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie = 999 Contrapartida 300.000
b) Vanzarea marfurilor

5311 Casa in lei = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 300.000
5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare 60.000
c) Primirea facturii

371 Marfuri = 401 Furnizori 300.000
d) Achitarea deponentului
462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei 300.000
e) Se inregistreaza iesirea extrabilantiera

999 = 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie 300.000
12(80).Furnizorul „A” livrează clientului „B” pe propria răspundere marfă în valoare de

1.000lei+TVA19%.Cuocaziarecepţieifapticecomisiaderecepţieconstatăunminus
lamarfalivrată decătrefurnizorînsum ă de 100 lei.
REZOLVARE:
a) Inregistrarea mărfurilor efectiv primite (900 lei+ TVA), fără luarea în considerare
afacturii primite, care se returnează furnizorului
:
%= 408 Furnizori facturi nesosite 1.071 lei
371 Marfuri 900 lei
4428 TVA neexigibila 19% 171 lei
b) Înregistrarea facturii corecte venită de la furnizor şi a TVA -ului devenit exigibil la
decontarea cu bugetul statului:
408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori1071 lei

4426 Tva deductibila= 4428 TVA neexigibila171 lei
13(86).Societăţile comerciale „A”şi„B”,încheie un contract de asociere în participa ţie, în scopul

realizării unei activităţi de producţie, în următoarele condiţii:
- Contabilitatea asocierii se vaţine de societatea „A”;
- Amortizarea utilajelor puse la dispoziţie de către societatea „B” se va transmite societăţii „A” în
baza unui decont lunar;
-Cotadeparticiparelaprofitsaupierdereacelordou ăsocietăţiestede50%pentru
societatea„A”,50%pentrusocietatea„B”.
După prima lună de activitate a asocierii situaţia se prezintă astfel:
-S-auînregistratcheltuieliîn valoarede6.000lei,astfel:
-Cheltuieli cu materiile prime:2.000lei;

- Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei;
-Cheltuieli cu salariile personalului:2.500lei;
-Contribuţii sociale,pentru salariile personalului:720lei;
- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea
utilajelortransmisă prindecontdecătresocietatea„B”.
-S-auobţinutvenituridinvânzareaproduselorfinite în valoare de 8.000 lei; Să se
înregistreze încontabilitate operaţiunile.
REZOLVARE:
Facem abstractie de TVA si conturile specifice pentru inregistrarea cheltuielilor cu contributiile

sociale aferente salariilor:
a) Se inregistreaza cheltuielile totale la asociatul A:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000

6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 130
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 2.500
645 Chelt. privind asigurarile si protectia soc. = 431 Asigurari sociale 720
6811 Chelt. de expl. privind amortiz. imob. = 281 Amortiz. privind imob. corp. 150
458/B Decontari din operatii in participare = 281 Amortiz. privind imob. corp 500

b) Se inregistreaza veniturile totale din vanzarea produselor finite la asociatul A:
411 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 8.000
c) Se inregistreza repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor, cota de
participare 50%:
458/A Decontari din operatii in participare = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000
458/A Decontari din operatii in participare = 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare 65
458/A Decontari din operatii in participare = 641 Cheltuieli cu salariile personalului 1.250
458/A Decontari din operatii in participare = 645 Chelt. privind asig. si protectia soc. 360
458/A Decontari din operatii in participare = 6811Chelt.privind amortiz. imob 75
458/A Decontari din operatii in participare = 458/0B Decontari din operatii in part 250
701Venituri din vanzarea prod finite = 458/A Decontari din operatii in participare 4.000
d) Se inregistreza repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor, cota de participare
50%:
458/B Decontari din operatii in participare = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000
458/B Decontari din operatii in participare = 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare 65
458/B Decontari din operatii in participare = 641 Cheltuieli cu salariile personalului 1.250
458/B Decontari din operatii in participare = 645 Chelt. privind asig. si protectia soc 360
458/B Decontari din operatii in participare = 6811 Chelt. privind amortiz. imob 75
458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in part. 250
701Venituri din vanzarea prod finite = 458/B Decontari din operatii in participare 4.000
14(92).Unuisalariatiseînchiriazădecătreentitatealacarelucreaz ăolocuinţăpentrucare
plăteşteochirielunară de 200 lei plus TVA 19%.
REZOLVARE:
a) Inregistrarea creantei in legatura cu salariatul:
4282 = % 238 lei

706 200 lei
4427 38 lei
b) Retinerea din salariu a sumei datorate:
421 = 428 238 lei
15(98).SC PROD SRL este amplasată într -o localitate de rangul III şi înregistrată la categoria de
folosin ţă „terenuri
in proprietatea cutăţ
socie ii este ţii”.Supraf
construc aţa totală a administrativ
de 2.560mp.Clădirea terenului careă se află de producţie
şi hala
au o suprafaţă construită la sol de 550mp, silozul pentru depozitarea cerealelor ocup ă
o suprafaţă de 1.200 mp, iar platformele şi aleile betonate din inciunta propriet ăţii ocu pă
o suprafaţă de 810mp.
REZOLVARE:
Art 258 Cod Fiscal
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii
in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii
facute de consiliul local.
(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei
terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare din table:
Zona din cadrul Rangul localitatii (lei/ha)
localitatii
0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
Art 257 Cod Fiscal

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;
Am considerat terenul ca fiind situat in: Categoria „terenuri cu construcţii”, Rang III, Zona A
Teren supus impozitarii:
2560mp-550mp(sediu+hala)-1210mp(siloz)= 810 mp
Impozitul pentru 1ha teren= 4300 lei
810mp/10000=0.081ha
0.081ha*5640 lei=456,84 LEI
Inregistrarea contabila:
a) constituirea obligatiei
635 = 446 456,84 LEI

Chelt cu alte imp.,taxe si varsaminte asimilate Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
b) achitarea impozitului
446 = 5121 456,84 LEI

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei
16(104).O rafinărie livrează unei staţii „ Peco” 20.000 tone de motorină, la preţul de 3.000

lei/to + TVA 19%. În preţul de livrare este inclusă şi acciza în cuantum de 336
Euro/tonă,la un curs stabilit de1 Euro=3,7348lei.Preţul de producţie este de 1.650
lei/tonă.
REZOLVARE:
a) Inregistrarea motorinei la preţ de producţie:20.000 to * 1.650 lei/tonă = 33.000.000 lei
345 = 711 33.000.000 lei

Produse finite Variaţia stocurilor
b) livrarea motorinei către staţia „Peco”, cu evidenţierea pe factură a accizei datorate:
20.000 to * 3.000 lei = 60.000.000 lei,
din care acciza:20.000 to * 336 Euro * 3,7348 lei = 25.097.856 lei
4111 = % 71.400.000
Clienţi
701 34.902.144
Venituri din vânzarea

produselor finite
446 25.097.856
Alte impozite şi taxe – analitic accize
4427 11.400.000
TVA colectată
c)plata accizelor la bugetul de stat:
446 = 5121 25.097.856

Alte impozite şi taxe Conturi la bănci în lei– analitic accize
d)descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 = 345 33.000.000

Variaţia stocurilor Produse finite
e) încasarea facturii
5121 = 4111 71.400.000

Conturi la bănci în lei Clienţi
La cumpărător accizele vor fi înregistrate în costul mărfurilor achiziţionate:
% = 401 71.400.000
Furnizori
371 34.902.144
Mărfuri
371 25.097.856
Mărfuri(suma aferentă accizei)
4426 11.400.000
TVA deductibilă
LUCRARE DE STAGIU
EXPERTI CONTABILI
FUZIUNI SI DIVIZARI INTRPRINDERI
LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE

ANUL 2012
1 (39). SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia
constand din cladiri
noi cu o valoare 10.000delei14/actiune.
nominala si disponibil la banca
Ulterior, 5.000
prima delei si emite
fuziune in schimb 1.000
se incorporeaza actiuni
in capitalul
social.
REZOLVARE:
Valoare activ preluat de la SC Beta SA = 10.000 +5.000 = 15.000 lei
Valoare actiuni emise = 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei
Prima de fuziune = 15.000 - 14.000 =1000 lei
Inregistrarile contabile la SC Beta SA societatea absorbita:
- transferul activelor:
461 Debitori diversi = 7583 Venituri din cedarea activelor 15.000 lei
- scaderea din gestiune a activelor transferate:
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital = % 15.000 lei
212Cladiri 10.000 lei

5121 Conturi la banci 5000 lei
- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:
121 Profit si pierdere = 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital
si
7583Venituri din cedarea activelor si alte operatiuni de capital = 121 Profit si pierdere
- transferul elementelor de datorii si capitaluri proprii
% = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
1012 Capital social
106 Rezerve
117 Rezultat reportat
121 Profit si pierdere

Regularizarea conturilor 461 Debitori diversi si 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
Inregistrarile contabile la SC Alfa SA sunt urmatoarele:
- Inregistrarea aportului net rezultat din fuziune
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris si varsat 14.000 lei
1.000 actiuni x 14 lei/actiune
- Inregistrarea primirii elementelor de activ de la SC Beta :
% = 456Decontari cu asociatii privind capitalul 15.000 lei
212 Cladiri 10.000 lei
5121 Conturi in lei la banci 5.000 lei
- Inregistrare prima de fuziune:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1042 Prima de fuziune1.000 lei

- Incorporare prima de fuziune in capitalul social:
1042 Prima de fuziune = 1012 Capital social 1.000 lei.
2(867).O societate-filialã F a înregistrat la începutul exerciţiului N -1 cheltuieli de constituire de 12.000

lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi
pierdere.
Se cer înregistrãrile de preconsolidare a amortizãrii în bilanţul anului N, dacã se utilizeazã metoda de

consolidare pe solduri.
REZOLVARE:
In bilantul individual intocmit de F, la 31.12.N, sunt inscrise cheltuieli de cercetare de

10.000 lei.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina cheltuielile de cercetare

din categoria imobilizarilor necorporale:
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale= 203 Cheltuieli de cercetare 10.000 lei
Retratarea cheltuielilor de cercetare genereaza impozite amanate.
Valoarea contabila a imobilizarii necorporale
(valoarea din situatiile financiare consolidate) 0 lei
Baza fiscala
(valoarea din situatiile financiare individuale ale lui F) 10.000 lei
Diferenta temporara deductibila: 10.000 lei
Activ de impozit amanat: 10.000 x 16% = 1.600 lei
Creanta privind impozitul amanat = Venituri din impozitul amanat 1.600
LUCRARE DE STAGIU
EXPERTI CONTABILI
EXPERTIZA CONTABILA
LECTOR: LECTOR. UNIV. DR. LEUSTEANU DOINA

ANUL 2012
1(6). Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?
RASPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză,
calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există
împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată,
în soluţionarea cauzei într -un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie
subiectiv. Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă»,
următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a
pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor
tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare c are fac obiectul dosarului supus
judecăţii.
Dacă, în calitate de expert contabil, şi -a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă
judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular,
expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află
în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de
independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recom andat de
parte.Expertii contabili trebuie sa nu se afle intr-o situatie de incompatibilitate.
Situatiile de incompatibilitate sunt:
-o alta calitate anterioara in aceeasi cauza ( martor, reprezentant, judecator, procuror etc)
-un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un
anume fel;
-este cuprins in structura uneia din partile in proces;
-exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de organ de
control, conducator etc.;
-executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce urmeaza a
se expertiza.
2(13). Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare
şi extrajudiciare?
RASPUNS: Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare

se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize
contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta
exclusivitate rezultadispuse
expertize contabile din art.de
6 lit. d din OG
organele 65/1994,
judiciare sau care stipuleaza
solicitate ca “….efectuarea
de persoane de
fizice sau juridice in
conditiile prevazute de lege”. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 “expertii contabili pot sa -si exercite
profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii”. Coroborand cele
doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si
extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile
OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii
autorizati si nici de catre alti profesionisti.
Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de
procedura penala , alte legi speciale.Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara
unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si
beneficiar.
Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză
contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de
specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.
3(16). Care este finalitatea expertizelor contabile?

RĂSPUNS : Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că
acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop
definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul
contabil.
numai înScopul expertizelor

contextul abile
contfost
în care au judiciareÎntrucât
solicitate. şi extrajudiciare mai este îşi
expertul contabil şi utilizarea acestora dar
exprimă fundamentat
răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei co ntabile, aceste
răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice
expertizei respective.
O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele
judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate,
expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în
folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.
4(19). Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile?
RĂSPUNS:Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în

zona confidenţialităţii:
În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu, cât şi la
recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar
care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot
să-l consulte. Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul
stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa
de judecată care a dispus -o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast ă procedură se evită
comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile
judiciare
a. Încătre
cazulunii utilizatori ai
expertizelor acestora.extrajudicare
contabile locul şi data depunerii lucrării trebuie să
rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expeetizei
extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura
generală de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor
contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi
confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau
penală a exper tului contabil, după caz.
LUCRARE DE STAGIU
EXPERTI CONTABILI
AUDIT
LECTOR: EC. NAICU CORNELIA

ANUL 2012
1(25).Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare

amandatului?
RASPUNS:Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile

necesarefundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
- cunoasterea globala a intreprinderii :
În permit
ii afara elementelor
apreciereade identificare
celor a intreprinderii,
mai importante auditorul caută
riscuri existente, să obtina
retinand elementele
observatii cum ar care
fi: sa
-control intern insuficient sau cu carenţe notabile;
-contabilitate neţinută corect si la timp;
-atitudinea conducatorilor faţă de respectarea legii si a organelor publice si administrative;
-personal incompetent;
-rotatia cadrelor prea mare şi anormală;
-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul
exploatarii;
-riscuri fiscale;
-conflicte sociale;
-riscuri juridice;
-independenta exercitiilor nerespectata;
-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;
-cazuri anterioare de limitare a controlului;
-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;
- alte constatari care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului.
-examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;

Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de
incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei.
Auditorul trebuie să examineze:
-listao clientilor
există deja activitate săi sau ai societatii
remunerată de expertiză
din partea în care
întreprinderii lucrează, pentru a se asigura că nu
respective;
-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in
cauză.
-examenul competentei;
Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificilă misiunea auditorului; el trebuie săse
asigure că propriile competente, ale personalului său salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt
suficiente pentru exercitarea misiunii.
-contactul cu fostul auditor sau cenzor:

Auditorul trebuiesau
fostului auditor sa cenzor
se informeze
si, maiinales,
legatura
dacăcunumotivele
cumva demisiei sau refuzuluiindecereinnoire
au fost dezacorduri priveste:arespectarea
mandatului
normelor legale, aplicarea măsurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.
-decizia de acceptare a mandatului;
După analiza factorilor de risc, auditorul poate lua următoarele decizii:
-acceptă un mandat fără riscuri aparente;
-acceptă mandatul, însă va necesita o supraveghere şi măsuri particulare;
-refuză mandatul.
-fisa de acceptare a mandatului.

O astfel de fişă poate servi ca act justificativ a l deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca
obiective:-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a
conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;
-de a materializa lucrările efectuate inaintea acceptarii:
analiza situatiei întreprinderii si a riscurilor sale;

contactele cu predecesorul în profesie;


vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea;


-de a indica bugetul necesar;

-de a formaliza procedurile de acceptare;
-de a asigura îndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de
acceptare:

 scrisoare
scrisoare catre catreanterior
auditorul conducerea societatii;
sau cenzor (dacă e cazul);
 scrisoare de acceptare a mandatului (dacă s-a decis astfel).
2(26). Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar
in etapa deorientare si planificare a auditului statutar .
RASPUNS:
In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile
intreprinderii,zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i
permita orientarea
nu vor servi si planificarea controalelor
realizariiobiectivelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care
misiunii de audit.
Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:
1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii
2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative
3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit)
4.Elaborarea programului de munca
3(30). Exemplificati modul in care paote fi amenintata independenta unui cabinet, o

societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de
familiarism.
RASPUNS:
Manifestarile de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relatii strânse cu un client, cu
cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru
al acestora, devine prea întelegator fata de interesele clientului (un membru al
cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere în întreprinderea
clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are
influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de
daruri, în afara de cazul când valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii
cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).
4(33). In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor

sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor ?
Astfel de masuri constau în:
- importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea

de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili în audit;
- politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului
de asigurare al angajamentului cu clientul;
- politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei,
evaluarea
- politici importantei acestor amenintari
interne si proceduri si identificarea
de supraveghere masuriloraplicarii
a respectarii de protejare;
politicilor si
procedurilor privind independenta;
- politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre
cabinete/societati si membrii acestora cu clientii;
- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor
cabinetului/societatii de la un singur client;
- modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii

profesionale care reprezinta parti dintr-un contract încheiat cu un client;
- politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor
persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze
rezultatul nivelului
- comunicarea de asigurare
sincronizata angajat; si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv
a politicilor
orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzând instruirea
corespunzatoare si formarea lor continua;
- desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii
drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de
protejare a independentei;
- mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al
entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramâna independenti fata de cabinetul/societatea
prestatoare de servicii profesionale;
- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile
stabilite;
- politici si proceduri pentru a însarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii
sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si
obiectivitatea care îi preocupa; acestea include si informarea membrilor
cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise împotriva lor;
- includerea suplimentara în echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze
lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar
putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul
lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;
- consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti,
un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
-- rotirea personalului
comentarea cu functii
problemelor de conducere;
privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte
persoane din conducerea clientului;
- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a
naturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute;
- politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa
nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin
clientului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din
nivelul de asigurare al angajamentului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu
necesita un nivelserviciilor
responsabilitatea de asigurare acordat clientului, în masura în care acesta îsi asuma
prestate;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, când are participari
financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.
Când masurile de protejare a independentei, aratate mai înainte, sunt insuficiente

pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei
sau când cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau

interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza
contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest
contract.
5(34). In ce constau masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie

sau reglementari ?
RASPUNS:
Masuri de protejare a independentei prin norme legale

cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie
cerinte de formare continua
standard profesionale, monitorizare si metode disciplinare
control
societatea extern alcontabila
de expertiza sistemului
saudeaudit
control al calitatii serviciilor profesionale prestate de
legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesieisi a profesionstilor
contabili
6(36).Caracteristicile fraudei – prezentare si exemple.
RASPUNS:
Caracteristici ale fraudei
Deaturări ale face
Factorulcare situadistinct
tiilor financiare pot apărea
ia între fraudăşi fie este
eroare ca rezultat
măsuraalînunei
carefraude, fiece
ac tiunea al aunei
stat erori.
la baza
denaturăriisituatiilor financiare esteintentionatăsau neintentionată.Deşi frauda este un concept
juridic larg, în contextul ISA1, auditorul este interesat de frauda ce producedenaturări
semnificative ale situatiilor financiare.
Existădouătipuri de denaturări intentionate ce suntrelevante pentru auditor:
-denaturări ce rezultădin raportarea financiarăfrauduloasă
-denaturări ce rezultădin deturnarea de active.
Auditorul poate suspecta sau, mai rar, identifica producerea fraudei, dar auditorulnu
facedeterminări juridiceasupra faptului dacăfrauda a avut într -adevăr loc.
Raportarea
-falsificareafinanciarăfrauduloasăpoate fi asăvârşităprin
înregistrărilor contabile sau următoarele:
documenta tiei pe baza cărora
justificative
sunt întocmite situatiile financiare;
- Denaturarea sau omiterea intentionatădin situatiile financiare a evenimentelor, tranzactiilorsaua
altor informatii importante;
- Aplicarea greşită(intentionat) a principiilor de contabilitate în privinta valorilor,
clasificării,modalitătii de prezentare sau descriere.
Frauda poate fi comisăde conducere prin evitarea controalelor utilizând tehnici precum:
-Înregistrări fictive în registrul jurnal, în special în apropierea sfârşitului unei de
perioadecontabile pentru a manipula rezultatele din exploatare sau pentru a atinge alte obiective;
-situatiilefinanciare;
Ascunderea sau neprezentarea faptelor care ar putea afecta valorile înregistrate în
- Implicarea în tranzactii complexe pentru a prezenta eronat pozit ia financiarăsau
performantafinanciarăa entitătii;
- Modificarea înregistrărilorşi termenilor aferenti unor tranzactii importanteşi neobişnuite.
Deturnarea de activeimplicăfurtul activelor unei entitătişi este deseori comisăde angajati în

valorirelativ micişi nesemnificative. Totuşi, poate implicaşi conducerea, care este mai în
măsurăsă mascheze sau săascundădeturnările astfel încât săfie greu de detectat.
Deturnarea de active poateavea loc în mai multe moduri, inclusiv prin:
- Delapidarea încasărilor (de exemplu, colectarea eronatăa crean telor sau deturnarea
încasăriloraferente
personale); conturilor de creante foarte vechi (prescrise), către conturile bancare
- Furtul activelor corporale sau a proprietătii intelectuale (de exemplu, furtul din stocuri
pentruuz personal sau pentru vânzare, furtul activelor scoase din uz, pentru revânzare,
întelegerea secreta cu un competitorşi dezvăluirea unor informatii de naturătehnicăîn
schimbul plătii);
- Determinarea unei entitati la plata unor bunurişi servicii pe care nu le-a primit (de
exemplu,plăti către furnizori fictivi, comisioane secrete/mita plătite de vânzători către
agentii deachizitii ai entitătii în schimbul umflarii preturilor, plăti către angajati fictivi);
Utilizarea activelor unei entităti pentru uzul personal (de exemplu, utilizarea activelor entitătiica
garantie pentru un împrumut personal sau un împrumut pentru o parte afiliată).
Deturnarea de active
înşelătoarepentru este deseori
a ascunde faptulînsot ităde înregistrări
căactivele au dispărutsau
saudocumente falsegaj
căau fost puse saufărăo obtinerea
uneiautorizări corespunzătoare.
7(38). Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru fiecare
sectiune.
REZOLVARE:
Dosarul permanent se organizeaza în sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si

consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportând un
sumar al continutului. Ţinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicând data introducerii
documentului.
Dosarul permanent se subdivide în sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea
organismului profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati";

- PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul
intern";
- PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte
privind exercitiile
- PD (dosarul precedente";
permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente";
- PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata "Fiscal si social";
- PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata "Juridice";
- PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata "Interventii externi";
8(39). Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru fiecare
sectiune.
REZOLVARE:
Dosarul exercitiului este bine sa fie împartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. În
general se foloseste o împartire în 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii";
- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";
- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare";
- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de
control";
- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive";
- EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor
profesionisti";
- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice";
- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfârsit de misiune";
- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari
diverse";
- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";
9(41).Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit.
REZOLVARE:
Continut:
-obiectivul auditului situatiilor financiare;
-responsabilitatea conducerii intreprinderii;
-intinderea lucrarilor de audit;
-forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii deaudit;
-riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative;
-necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.
10(43).Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante, prezentare si

exemplificare.
REZOLVARE:
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa îi
permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare,utilizand diverse procedee si tehnici care
privesc:
- controlul asupra pieselor justificative si control de verosimilitate;

- observarea fizica;
- examenul analitic.
Pentru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:
-inspectia
maniera defizica si observatia,
aplicare care constau în a examina activele,conturile sau in a observa
a procedurilor;
-confirmarea externa (directa), care consta in a obtine de la tertiiintreprinderii informatii asupra

soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate;
-examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc capiese justificative sau la
controlul operatiilor respective;
-examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii facturi, conturi,balante, etc.;
-control aritmetic;
-analize, estimari si confruntari între informatii si documente;
-examen analitic,care consta în:
- efectuarea de comparatii între datele care rezulta din situatiilefinanciare si datele anterioare,
posterioare si previzionale aleintreprinderii;
- analiza abaterilor si tendintelor;
- studiul si analiza elementelor neobisnuite care rezulta din comparatiileefectuate;

-informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre dinintreprindere.
a) Tehnica sondajului
Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nupoate verifica

integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cautaelementele probante pe un esantion
adecvat, utilizand tehnica sondajului cel maibine adaptat fiecarei situatii.
Sondajul este definit ca o tehnica care consta in selectionarea unui anumitnumar sau parti dintr-o
multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere aelementelor probante si extrapolarea
rezultatelor obtinute asupra esantionului laintreaga masa sau multime. Tehnica sondajului sate
reglementata de StandardulInternational de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de douanaturi diferite:
-in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii fuctionarii controlului intern,auditorul cauta sa
demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea,prezinta o caracteristica comuna (de
exempla, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in
astfel de cazuri sunt sondaje asupraatributiilor;
-in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta saverifice valoarea data
unei rnultimi sau unei mase; acestea suntsondaje asupravalorilor.
Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje:sondajulstatistic sisondajulnestatistic ,

bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma,insa, nu permite o extrapolare
riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului laintreaga masa sau multime. Alegerea intre
cele doua tipuri de sondaje depinde depregatirea profesionala a auditorului si de gradul de
credibilitate pe care acestadoreste sa il dea concluziilor sale.
Oricare ar fi insa
decizia asupra tipul de sondaj,
eaantionului esteparcurgerea
si pentru important saunor
fie respectate cateva reguliriguroase privind
etapeobligatorii.
b) Tehnica observarii fizice
Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, însa ea nu
aduce decat o partee din elementele probante necesare ai anume numaiexistenta bunului
respectiv; celelalte elemente probante ca: proprietatea asuprabunului, valoarea atribuita etc.
trebuie verificate prin alte tehnici.
Actiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au caobiectiv

asigurarea ca:
-intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permitrecenzarea activelor in conditii
de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta instudierea procedurilor de inventariere si se
situeaza deci inaintea inventarieriipropriu-zise;
-aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea
faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corectprocedurile si se situeaza
in timpul inventarierii popriu-zise;
-lucrarile de inventariere
daca cantitatile au fost
recente sunt cele corect exploatate
utilizate (valorificate); aceasta
pentru evaluareasumei fazaconsta
stocurilor in a controla
si se situeaza deci
dupa inventarierea propriu-zisa.
c) Confirmarea externa (directa)
Este o procedura care consta in a cere unui tert, avand legaturi de afaceri cuintreprinderea
verificata, sa confirme direct auditorului infonnatiile privind existentaoperatiilor, a soldurilor etc.
Auditorul are latitudinea de a determina conditiile siintinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaza cu acordul conducerii întreprinderii supusa controlului;daca aceasta nu

se arata
doua favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poategasi in una din urmatoarele
situatii:
-sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficientede proba;
-sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata delimitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesarecu privire la certificare.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri incare auditorul are
obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:
-confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;

-confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatiiconsiderate necesare;
-confirmarea conturilor de clienti si debitori;

-confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;
-valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari; imprumuturi de la terti;
-confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.
Confirmarea poate sa
informatiei primita saufiefurnizeaza
pozitiva, atunci
chiar elcand tertul solicitat
informatia, isi exprima
sau negativa, atunciacordulasupra
candtertului solicitat i
se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cuinformatia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie sa ia în consideratie orice fapt de natura si puna in discutiefiabilitatea

raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).
Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, inlegatura cu

utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijlocde obtinere a
elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) 505,
aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.
d) Procedurile analitice
Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare aleintreprinderii:
-cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;

-cu rezultatele stabilite de întreprindere - bazate pe bugete sau pe previziuni -sau estimate de
-cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte întreprinderea;
Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit sianume:
-(etapele anterioare); proceduri de audit
-in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;
-ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V -
seama de unii factori precum:

-obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor;
-disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;
-sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt, îngeneral, mai fiabile decat
sursele interne;
-caracterul comparabil al surselor disponibile;
-Tehnica
cunostintele dobandite
procedurilor cu auditurile
analitice precedente prin
este reglementata etc. Standardul International de Audit (ISA) nr.
520.
11(36). Exprimarea unei opinii aspura situatiilor financiare auditate este responsabilitatea:
a) Auditorului intern
b) Auditoarului extern
c) Contabililui sef
12(37). Care este responsabilitatea auditorului de a lua in considerare frauda la auditarea

situatiilor finaciare.
REZOLVARE:
În planificarea si efectuarea misiunii de audit, auditorul trebuie sa ia în considerare riscul unor

denaturari semnificative în situatiile financiare datorate fraudei si erorii.
Factorul care face diferenta între frauda si eroare este daca actiunea care a avut ca rezultat o
denaturare a situatiilor financiare este intentionata sau neintentionata.

În contextual standardului ISA 240, termenul "eroare" se refera la o denaturare neintentionata
aparuta în situatiile financiare cum ar fi:
1. o greseala aparuta în colectarea si procesarea datelor pe baza carora sunt întocmite
2. osituatiile
estimarefinanciare;
contabila incorecta aparuta din trecerea cu vederea sau interpretarea gresita a
faptelor;
3. o greseala în aplicarea politicilor contabile referitoare la evaluare, recunoastere sau
prezentare de info.
Termenul "frauda" se refera la o actiune cu character intentionat, întreprinsa de una sau mai
mulite persoane din rândul conducerii, al salariatilor sau tertilor, actiune care implica folosirea
înselaciunii în scopul obtinerii unui avantaj injust sau ilegal.
Din conceptual juridic vast de frauda auditorul financiar e interesat de actiunile frauduloase ce
cauzeaza o denaturare semnificativa în situatiile financiare anuale. Trebuie mentionat ca
auditorii financiari nu stabilesc din punct de vedere legal daca frauda a aparut sau nu.
ISA 240 distinge
conducerii si fraudaîntre frauda asociatilor,
cu asocierea manageriala, care sunt
în care implica unul angajatii
implicate sau maiunei
multi membrii ai
societati.
În ambele tipuri de frauda exista posibilitatea implicarii si unor terte persoane.
ISA 240 precizeaza existenta a doua tipuri de denaturari intentionate ce sunt relevante în
contextual misiunii de audit financiar.
Denaturari aparute:
1.în urma raportarii financiare frauduloase;
2.din delapidarea activelor.
Raportarea financiara frauduloasa presupune denaturari sau omisiuni intentionate ale
valorilor sau prezentarilor de informatii în situatiile financiare în scopul inducerii în eroare a
utilizatorilor.
Raportarea financiara
1. fapte frauduloasa
de înselaciune poate din
constând implica:
manipularea, falsificareaînregistrarilor contabile sau
a documentelor justificative pe bazacarora sunt întocmite situatiile financiare;
2. interpretarea eronata sau omiterea intentionata a tranzactiilor, informatiilor
semnificative din situatiile financiare;
3. aplicarea gresita în mod intentionat a politicilor contabile referitoare la evaluarea,
clasificarea, descrierea de informatii.
Delapidarea activelor presupune furtul activelor unei entitati ce poate fi realizat printr-o
varietate de modalitati, cum ar fi:
- completarea de chitante frauduloase;
- furtul de active fizice;
- determinarea
nereceptionate.unei societati sa faca plata pentru bunuri sau servicii
Frauda presupune motivatia de a savârsi o frauda si oportunitatea evidenta de a face astfel.
Indivizii /persoanele pot fi motivate sa delapideze activele pentru ca, de exemplu, au tendinta de
a cheltui mai mult decât îsi pot permite.
Raportarea financiara frauduloasa poate fi comisa pentru ca conducerea e supusa unor presiuni
prin interior/exterior, de a atinge o tinta de câstiguri nerealista.
Responsabilitatea primara pentu prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor apartine

conducerii unei societati.
Conducerea societatii trebuie sa instituie un climat adecvat privind standardele de etica,
aplicarea lor în cadrul societatii si sa stabileasca controale corespunzatoare pentru prevenirea si
detectarea
Conducereafraudelor
entitatiisieerorilor din cadrul
responsabila de societatii.
stabilirea unui mediu de control, implementarea si
functionarea eficienta a sistemulor contabile si de control intern, menite sa previna si sa
detecteze fraudele si erorile.
Responsabilitatea auditorului financiar consta în exprimarea unei opinii cu privire la situatiile
financiare anuale.
În acest scop, el trebuie sa obtina o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu sunt
denaturate semnificativ de fraude sau erori.
Un audit nu garanteaza ca toate denaturarile semnificative vor fi detectate datorita unor limitari
cum ar fi: folosirea testelor, a rationamentului profesional.
Riscul de a nu detecta o denaturare semnificativa cauzata de fraude este mai mare decât riscul
de a nu descoperi
sophisticate o denaturare
si organizate atent cauzata de erori
cu scopul de a datorita faptului ca lor,
tainui efectuarea fraudele
cum implica actiuni
ar fi falsurile,
declaratiile incorecte facute intentionat auditorului.
Capacitatea auditorului de a detecta o frauda depinde de factori cum ar fi: frecventa si marimea
actelor de manipulare, nivelul de conducere la care se situeaza cei implicati.
Riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare semnificativa aparuta din frauda manageriala e
mai mare în cazul fraudei savârsita cu asocierea asociatilor pentru ca persoanele din conducere
se afla într-o pozitie care le presupune integritatea si care le permite sa nu tina cont de
procedurile de control, dictând subordonatilor sa înregistreze incorrect tranzactiile sau sa le
tainuiasca.
În desfasurarea angajamentului de audit, auditorul trebuie sa manifeste o atitudine de
skepticism profesional,
semnificative, luând în datorate
în situatii financiare considerare aspectele
fraudei care maresc riscul unor denaturari
sau erorii.
În procesul de planificarea activitatea de audit, auditorul trebuie sa discute cu membrii echipei
sale cu privire la vulnerabilitatea societatii, la denaturari semnificative în situtatii financiare
datorate fraudei/ erorii.
În aceasta etapa, auditorul va chestiona membrii conducerii pentru a putea obtine o întelegere a
evaluarii facute de conducere cu privire la risculca sit fin sa fie denaturatesemnif de
fraudesauerori.
El trebuia sa înteleaga sistemele contabile si de control intern pe care conducerea le-a stabilit cu
scopul de a aborda un astfel de risc.
Chestionarea conducerii urmareste obtinerea de informatii cu privire la faptul daca conducerea,
managementul e la curent cu orice frauda care a afectat entitatea sau daca suspecteaza o frauda
pe care o investigheaza.
Pe baza evaluarii facute de auditorul financiar, cu privire la riscul inerent si riscul de control,
auditorul trebuie sa proiecteze teste detaliate de audit care sa reduca pâna la un nivel acceptabil
de scazut riscul ca denaturari rezultate din fraude si erori ce sunt semnificative pentru situatii
financiare sa nu fie descoperite.
LUCRARE DE STAGIU
EXPERTI CONTABILI
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
LECTOR: EC. ACHIHAI RETA
ANUL 2012
1(6). Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:
a)o perceptie diferitã despreriscuri;

b)niveldiferit deinformare si documentare;
c)nu este posibilão astfel de situatie.
2(22). Care dintreurmãtoarele elemente potconstitui niveluri ale ratei de capitalizare?
a)dobânda la împrumutulde stat;

b)rata de remunerare a activelor fixe;
c)dobânda bancarã.
3(86). Definiti valoarea justa.
Niciun concept contabil nu este in prezent mai dezbatut decat valoarea justa,care este o
consecinta a principiului true and fair view. Insa termenul este tradus diferit in diverse limbi: just
(juste) in franceza, real (reeele) in olandeza, rezonabil (razonable) in spaniola, valoare actuala
atribuibila (beizulegender
Nimeni nu a traduszeitwert)
valoareainjusta
germana, fair value
ca valoare faraceea
fidela, niciocetraducere in italiana. justa nu
este bine.Valoarea
este definita nici de Cadrul general IASB, nici de cel american. Insa valoarea justa este definita
de IASB astfel: suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de
bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretu1
este determinat obiectiv. Este vorba, deci, de o estimare, si nu de o constatare ca in cazul valorii
de piata. Valoarea justa cuprinde valoarea de piata si tinde sa acopere toate valorile izvorate din
estimarile bazate pe calcule economice.
Vechiul standard IAS 32 precizeaza ca atunci cand activitatea pietei este slaba, cand
volumul tranzactiilor este slab in raport cu numarul instrumentelor financiare de negociat,
cursurile pietei nu pot reflecta valoarea justa a instrumentului. In aceste cazuri, cand cursul pe o
piata nu
justa cu este disponibil,suficienta
o fiabilitate pot fi adesea utilizate
pentru tehniciexigentele
a satisface de estimareacestei
pentrunorme.Aceeasi
a determina valoarea
norma
precizeaza ca atunci cand un instrument nu este negociat pe o piata organizata, nu este oportun
pentru intreprindere sa se determim si sa se publice o singura suma care sa reprezinte o estimare
a valori juste. Ar fi mult mai utila publicarea unui interval de valori in care valoarea justa a
instrumentului financiar sa poata in mod rezonabil sa se gaseasca.
Aceasta ultima precizare nu se mai regaseste in IAS 39, recunoscind prin aceasta lipsa de
fiabilitate a valorii juste in absenta unei piete organizate.Rezulta ca fiabilitatea si, prin urmare,
pertinenta valorii juste sunt legate de caracterul activ al pietelor pe care instrumentele financiare
trebuie evaluate. IAS 39 urmareste sa trateze in cadrul aceleiasi norme instrumente diferite din
punct de vedere
creantele, al naturiiprodusele
imprumuturile, lor econornice,
derivate:al swaps,options,
formei lor juridice si forwards.
futures, al utilizariiDelor, precum
asemenea,
standardul amintit mai sus vizeaza operatii realizate atat de intreprinderile industriale si
comerciale, cat si de institutiile de credit si de asigurare, ale caror obiective si finalitati nu pot fi
comparate. Normalizatorul se gaseste astfel confruntat cu situatii eterogene,in contexte
economice si financiare atit de diferite, astfel incat aceste standarde nu pot contribui in mod
favorabil la adoptarea unor solutii coerente sicompatibile cu finalitatea tranzactiilor.Conceptul de
valoare justa se opune principiului prudentei si evaluarii la costul istoric.
Avantajele si calitatile valorii juste pot fi sintetizate astfel:
- caracterul predictiv: valoarea justa reprezinta cea mai buna baza de previziune a fluxurilor
financiare viitoare;
-decomparabilitatea:
natura lor; valoarea justa reflecta valoarea actualizata a tuturor instrumentelor, indiferent
- coerenta: valoarea justa este adaptata gestiunii active a riscurilor financiare;
- complexitatea redusa: un model de evaluare unic este mai simplu decat unmodel care permite
aplicarea diferitelor metode de costuri si de valoare;
- neutralitatea: valoarea justa este independenta de intentia si de calitatea partilor, de data de
origine a operatiilor, de natura instrumentelor.
Exista mai multe modele privind evaluarea la valoarea justa:
1) Evaluarea la valoarea justa doar a anumitor instrumente financiare;
2) Evaluarea tuturor instrumentelor financiare la valoarea justa;
3) Evaluarea la valoarea justa a anumitor elemente din situatiile financiare;
4) Evaluarea tuturor elementelor de activ, de datorii si de capitaluri proprii la valoarea justa.
4(119)..Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata
este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
Valoarea intreprinderii este echivalenta cu valoarea prezenta a tuturor fluxurilor viitoare care
deriva din dreptul de proprietate asupra capitalurilor firmei. Pe scurt, putem spune ca valoarea
intreprinderii este orientata spre viitor. Pe o piata investitorii analizeaza intreprinderile pe baza
performatelor lor evidente de a genera, dupa cumparare, venituri sau fluxuri financiare libere atat
din activitatea de exploatare (operational) cat si din afara exploatarii.
Ca regula generala, cu cat este mai mare incertitudinea referitoare la performantele viitoare ale
intreprinderii, cu atat riscul perceput va fi mai mare si prin urmare valoarea mai mica.
LUCRARE DE STAGIU
EXPERTI CONTABILI
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
ANUL 2012
1(2).Calcula țişiinterpretațisituațianetăauneiîntreprindericareprezintăurmătoareasituațiefin
anciară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 1500
Stocuri 400
Creante 250
Dis onibilități 30
Datoriimaimarideunan 2500
Datoriimaimicideunan 350
Dincaredatoriibancarepe termenfoartescurt 5
REZOLVARE:
Active Totale = imobilizari + stocuri + creante + disponibilitati =1500+400+250+30 = 2180.

Datorii totale = datorii pe termen mai mare de un an + datorii sub un an =2500+350 = 2850.
Situatia neta = 2180-2850 = -670
Din analiza datelor tabelului se constată o situaţie netă negativa, care reflectăo gestiune
economică nesănătoasă, care poate duce la faliment.
2(5).Analiza țipozițiafinanciarăauneiîntreprinderidinsectoruldesfaceriicuamănuntuldeprodu
sealimentare:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 40000
Stocuri 2000
Creante 500
Disponibilități 1000
Capitaluriproprii 30000
5000
Datoriimaimarideunan
Datoriideexploatare 8500
Datoriibancarepetermenfoartescurt 0
REZOLVARE:
BILANT:
Active imobilizate =40.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==2.000 + 500 + 1.000 = 3.500
TOTAL
Capital siACTIVE
rezerve == 30.000
43.500
Datorii pe ternem lung = 5.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt=8.500
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 43.500
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente (Indicatorul capitalului circulant) / Datorii curente X 100 =
3.500/8.500 X100 = 41
-active curente = stocuri + creante + disponibilitati =2.000+500+1.000=3.500
-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori)=8.500
* valoarea recomandata acceptabila > 100;
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditatii imediate
(Active curente - Stocuri ) Datorii curenteX100=(Indicatorul test acid) = (3.500-2.000)/8.500
X100=17,64
* acoperire deficitara de lichiditate imediata.
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat / capital propriu X 100 = 5.000/30.000 X 100 = 16.66%
Sau
Capital imprumutat/ capital angajat X 100 = 5.000 (5.000+30000) X100 = 14.28%
* capital imprumutat = credite peste un an;

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.
3(23).Săsecalculezesoldurileintermediaredegestiuneîncazulsocietățiialecăreiinformațiifinanci
aresuntprezentate maijosşisăseanalizezeevolu țiaacestora:
Indicator 31.12.n(u.m.) 31.12.n+1(u.m.)

Venituridinvânzareamăr furilor 0 1000
Producțiavândută 20000 22000

Producțiaimobilizată 0 1000
Cheltuielicumateriiprime 3000 4000
Costulmărfurilorvândute 0 800
Cheltuielisalariale 7000 7800
Cheltuielicuamortizarea 300 400
Cheltuielicuchirii 1500 1500
Cheltuielicudobânzi 1400 1500
Impozit peprofit 1000 1000
REZOLVARE:
Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului

derezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care punin evidenta
etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune custructura de venituri si
cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi.In practica franceza , intreprinderile au obligatia de a
elabora “tabloul soldurilorintermediare de gestiune” , care constituie o sursa
suplimentara de informatiipentru determinarea si analiza rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor.In
realitate , tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decat o altavarianta de
prezentare a contului de rezultate.El propune un alt mod de grupare aveniturilor si
cheltuielilor , precum si evidentierea mecanismului de formare aprincipalilor indicatori de
rezultate si performante.Soldurile intermediare de gestiune sunt:
marja comerciala
-productia exercitiului
-valoarea adaugata
-excedentul brut de exploatare
-rezultatul explotarii
-rezultatul current al exercitiului
-rezultatul exceptional
- rezultatul net al exercitiului.
I) Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor – Costul marfurilor vandute

II) Productia exercitiului=Productiavanduta+Productiastocata
III) Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala – (Cheltuieli
IV) cumaterii
.Rezultatulprime
brut alsiexploatarii=Valoarea
materiale+Lucrari siadaugata+Subventii
servicii executate dede
terti)
exploatare-Impozitesi taxe-Cheltuieli
salariale
V) Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea
VI) .Rezultatulcurrent=Rezultatulexploatarii+Veniturifinanciare-Cheltuielifinanciare
VII) Rezultatul exceptional=
VIII) Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit
Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa
implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducereacosturilor privind personalul si
economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport.
Valoarea adaugata evidentiaza performanta comerciala a intreprinderii , respectivcapacitatea sa
de vanzare sibrut
Excedentul productie.
din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentrufinantarea
activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati ,acestea sunt folosite pentru
remunerarea asociatilor si actionarilor.
Excedentul brutde exploatare studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor
sitaxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune.
Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale uneiintreprinderi
, independent de politica financiara si fiscala.
Spre deosebire de rezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si
constituireaprovizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea
in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si ariscurilor de
exploatare.Rezultatul current reprezinta
intreprinderii.Acest indicator rezultatulimpactului
permite aprecierea obtinut dinpoliticii
operatiunile normale
financiarea , obisnuiteale
intreprinderii
asupra rentabilitatii.Diferenta dintre rezultatul current si cel al exploatarii este expresia
politiciifinanciare a intreprinderii , a deciziilor luate pe acest plan.Rezultatul net contabil
corespunde sintezei rezultatului current siexceptional,corectat cu urmatoarele elemente:
-participarea salariatilor la rezultate
-impozit pe profit
Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna ca interprinderea este
rentabila.
Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii , adica ceea ce
ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respective
.
Nr. Element de calcul 31.12.n 31.12.n+1
Crt.
1 Venituri din vanzarea marfurilor 0 1000
(ct.707)
2 Cheltuieli privind marfurile (ct.607) 0 800
3 Marja comerciala (1-2) 0 200
4 Productia vanduta (ct.701-706+708) 20000 22000
5 Variatia stocurilor
6 Productia imobilizata(ct.721+722) 0 1000
7 Productia exercitiului (4+5+6) 20000 23000
8 Consumuri intermediare inclusiv 4500 5500
cheltuieli provenite de la terti (gr.60
exclusic 607, gr. 61 si gr.62 exclusiv
621)
9 Valoarea adaugata (3+7-8) 15500 17700
10 Venituri din subventii (6411) 0 0
11 Cheltuieli cu impozite si taxe (gr. 63) 0 0

12 Cheltuieli cu personalul (gr. 64+621) 7000 7800
13 Excedentul brut din exploatare 8500 9900
(9+10-11-12)
14 Alte venituri din exploatare si venituri
din provizioane
15 Alte cheltuieli de exploatare
16 Cheltuieli cu amortizarea si 300 400
provizioanele
17 Rezultatul din exploatare (13+14- 8200 9500
15-16)
18 Venituri financiare
19 Cheltuieli financiare 1400 1500
20 Rezultatul curent( 17+18-19) 7800 8000
21 Venituri extraordinare 0 0
22 Cheltuieli extraordinare 0 0
23 Rezultatul extraordinar (21-22) 0 0
24 Rezultatul brut al exercitului 7800 8000
(20+23)
25 Impozitul pe profit 1000 1000
26 Rezultatul net al exercitiului (24-25) 6800 7000
4(28).săsecalculezecapacitateadeautofinan țareşiautofinan țareaporninddelainforma țiile
prezentatemaijos:
Indicator u.m.
Venituridinvânzareamăr furilor 1000
Producțiavândută 14000
Producțiastocată 500
Subvențiideexploatare 2000
Venituridinvânzareamijloacelor 600
fixe
Cheltuielicumateriiprime 2000
Costulmărfurilorvândute 700
Cheltuielisalariale
Cheltuielicuamortizarea 8000
1000
Cheltuielicuprovizioane 200
Cheltuielicuchirii 200
Cheltuielicuasigurărisociale 1000
Valoarea netă contabilă a 400
elementelordeactivcedate
Impozite şitaxe 300

Venituridindobânzi 200
Venituridindiferențefavorabilede 200
cursvalutar
Cheltuielicudobânzi 800
Cheltuielicuprovizioanefinanciare 100
Impozit peprofit 300
Ratadedistribuireaprofitului 25%
REZOLVARE:
EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul

EBE – excedentul brut al exploatarii
VA- valoarea adaugata
VA= MC+QE-Consumuri
MC- marja comerciala intermediare
QE- productia exercitiului
MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300
QE=QV+/-QS+/-QI =14.000+500=14.500
VA=300+14500-(2.000+200)=12.600
EBE =12.600-(8000+1000)=3.600
RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea – Ch cu
provizioanele pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=3600+600-400-1000-200=2.600
RE- rezultatul exploatarii
RC- rezultatul current
RC = RE+Ven.extr-Ch.extr=2.100
RB=RC+Ven financiare- Ch.financiare =2.600+(200+200)-(800+100)=2.100
RN=2.100-300 =1.800
RB- rezultatul brut
RN – rezultatul net
I) Capacitatea de autofinanatare CAF este:

CAF =EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )
-Cheltuieli financiare (fara
+Venituri extraordinare amortizari
(f ar a ve ni tusiriprovizioane
di n ce si financiare
un ea el emcalculate
en te lo) r de
activ;cote parti dinsubventii virate asupra rezultatului exercitiului )
-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )
-Impozitul pe profit
CAF = 3.600+0-0+400-800-300=2.900
II)
CAF= RN
+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate
-Ven. din provizioane
+Valoarea netvanzarea
-Venituri din contabilaactivelor
a elementelor de activ cedate
-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului
CAF = 1.800+(1.000+200+100)-0+400-600=2.900
Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=2.900-450=2.450
Dividende =1.800*25%=450

Pdfslide - Tips Lucrari-Profesionalececcar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips Lucrari-Profesionalececcar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/17/2018 LUCRARIPROFESIONALECECCAR-slidepdf.

LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE

1(17).O societate comerciala este subventionata,pentru o investitie cu character social,de la

a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia:

4451 Subventii = 4751 Subventii pentru investitii 3.000 um

b) Incasarea subventiei:

5121 conturi la banci = 4451 Subventii 3.000 um

c) Achizitia utilajului:

% = 404 Furnizori de imobilizari 5.950 um

d) Calcul amortizare liniara: A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an.

Inregistrare amortizare liniara an N:

e) Trecerea anuala a subventiei la venituri:

2(20).O societate comercială achiziţionează un mijloc fix în următoarele condiţii :valoarea

a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix:

b)inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii :

%= 404 Furnizori de imobilizari 17.850 lei

3(26).In luna X a exercitiului N,societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara

a) Achizitia marfii in baza aviz de insotire ( fara factura):

% = 408 Furnizori – facturi nesosite 1.200 lei

b) Primirea facturii:

408 Furnizori- facturi nesosite = 401 Furnizori 1.200 lei

% = 401 Furnizori 240 lei

% = 401 Furnizori 1.440 lei

4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibila 200 lei

c) Plata furnizorului

Capital social: 30.000.000 lei

Capitalul social este reprezentat de 30.000 actiuni.

Valoarea nominal 1.000 lei

Cresterea capitalului propriu 11.000.000( 10.000 actiuni x 1.100)

Valoarea matematica contabila noua: (36.000.000+11.000.000)/ 30.000+10.000= 1.175

Dreptul de subscriptie :1.200 – 1.175 = 25

Sau 1 DS = 10.000 / [ (30.000+10.000) x (1.200-1.100)] = 25

457 Decontari cu asociatii privind capitalul = % 11.000.000

6812 = 1511 7.675,50 lei

a) Achizitie teren si constructie

b) Amortizarea cladirii pe 50 de ani : 1000.000 / 50 = 2.000

6811 = 2812 2.000 lei

Cost de achizitie : 20.000 lei

2111 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 5.000 lei.

b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la costul de productie:

212 Constructii = 722 “ Venituri din productia de imobilizari corp” 200.000 lei

105 Transferarea la=reserve a surplusului

8(56).La începutul exerciţiului N,societatea ALFA a achizi ţionat un echipament tehnologic

echipamentului tehnologic si includerea in costulde achizitie a cheltuielilor actualizate

4426 TVA deductibila =404 Furnizori de imobilizari 48.000 lei

Amortizare si actualizarea provizionului :

6811 = 2813 206.209:5=41.242 lei

6813 = 2913 14.967 lei

Amortizarea in exercitiul N+1:

Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=150.000/4=37.500

%= 2813 Amortizarea instalatiilor 41.242 lei

666 = 1513 6.830 x 0,1=683

Valoareaactualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=15.000 x 1/(1+0,15)3=9.863

Sold 1513 : 7.513

Presupunem ca valoarea neta contabila inainte de ajustarea provizionului coincide cu valoarea

213 = 1513 9.863-7.513=2.350

6813 = 2913 2.350 lei

Amortizarea in exercitiul N+2

2913Ajustari pentru deprecierea imob 4.525(13.575/3) lei

Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=8.000 x 1/(1+0,15) 2=6.049

1513 = 2131 1.342-6.049=5.293 lei

Se anuleaza provizionul pentru depreciere:

Amortizarea in exercitiul N+3: