Scenarii Zde Zformare

CASA CORPULUI DIDACTIC BRASOV
Scenarii de formare inspirate din modele de bună practică europeană, preluate in

cadrul celor trei fluxuri de mobilități derulate în cadrul proiectului
Scenarii de formare realizate în urma participării formatorilor la fluxul 1 de mobilități,

la cursul structurat ”Creativity in teaching and training & how to use music, art, ICT
and outdoor activities in education” din Malta
Scenariul sesiunii de formare ”Strategii și metode nonformale pentru prevenirea și

combaterea abandonului școlar” în cadrul programului de formare ,,Management
strategic, operaţional şi marketing educaţional”
Modulul I: Management strategic

Nr. Interval Materiale
Desfășurarea cursului Achiziţiile cursantului
Crt. orar necesare
1. 14.00 – Numele temei: Deschiderea cursului. Prezentare - Informaţii despre derularea
15.00 Prezentarea modulului. ppt. cursului şi a obiectivelor sale.
Numele momentului 1: Prezentarea
modulului
Durata: 60 min.
Denumirea metodei:Expunere
Desfăşurarea metodei
Formatorul primeşte cursanţii în sală şi
transmite mesajul de „Bun venit!‖ la
modulul din cadrul cursului
„Management strategic, operational
si marketing educațional”. Acesta face
introducerea cursului şi prezintă:
Obiectivele, activităţile, grupul ţintă,
formatorii cursului
Programul întâlnirilor
Activităţile şi informaţiile importante
ale cursului.
2. 15.00 – Numele temei: Modele de gândire pixuri - Familiarizarea cu grupul de
15.30 Numele momentului 1: Identificarea foi albe lucru
aşteptărilor cursanţilor A4 - Identificarea şi clarificarea
Durata: 15 minute foaie de aşteptărilor legate de acest
Denumirea metodei: Activitate pe flipchart curs
grupuri
Desfăşurarea metodei:
Pasul 1:Participanţii sunt împărţiţi în
echipe de câte 5 membri. Fiecare grup
îşi alege un raportor, apoi formatorul
comunică sarcina.
Pasul 2: In cadrul fiecărui grup,
membrii exprimă, pe rând, aşteptările pe
care le au de la acest curs. Raportorul
notează pe o foaie de hârtie ideile
exprimate de către membrii echipei.
Pasul 3: După ce fiecare membru şi-a
exprimat aşteptările, în cadrul fiecărei
1

Crt. orar necesare
grupe se poartă o discuţie pentru
sintetizare şi stabilire a listei finale de
aşteptări, reprezentativă pentru echipă.
Pasul 4: Fiecare raportor prezintă lista
întregului grup. Formatorul notează pe
flipchart aşteptările fiecărei echipe,
marcându-le pe cele care se repetă,
pentru a avea evidenţa aşteptărilor
dorite de cât mai multe grupuri.
Pasul 5: La final, formatorul le spune
că lista aşteptărilor va fi în atenţia sa pe
toată durata desfăşurării cursului. Lista
va rămâne afişată pe durata trainingului,
iar la finalul cursului se va face o
analiză a acesteia din perspectiva
punctelor atinse.
Numele temei: Structura unui model
de gândire
Numele momentului: Abordarea
fiecărei componente (baza de
cunoștințe, set de reguli de inferență,
sistem valoric de referință‖ cu
exemplificări oferite atât de formator
cât și de către cursanți
Durata: 15 minute
Denumirea metodei:Prezentare
interactivă
Formatorul prezintă structura unui
model de gândire, exemplifică, fiecare
componentă. Prezintă condiţiile în care
aceste componente suferă modificări în
timp.
La sfârşitul momentului cursanţii
adresează întrebări și oferă alte
exemple.
3. 15.30 – Numele temei: Gândirea temporală
16.15 Numele momentului: Tipuri de Prezentare
gândiretemporală ppt.
Durata: 45 minute flipchart,
Denumirea metodei: Prezentare markere
interactivă, Exersare
Formatorul prezintătipurile de gândire
temporală și oferă exemple pentru
fiecare tip.
Gândirea statică
Gândirea funcțională
Gândirea entropică
Zona de lucru
2

Crt. orar necesare
Participanții sunt împărțiți pe grupe și li
se oferă câte o foaie de flipchart.
Fiecare grupă este invitată să înscrie,
pentru fiecare tip de gândire, câte două,
trei exemple.
Fiecare grupă își desemnează câte un
raportor care prezintă exemplele pe care
le-au formulat.
Se fac aprecieri şi se evaluează
rezultatul fiecărei echipe.
La sfârşitul momentului cursanţii
adresează întrebări.
16.15 – 16.30 Pauză
4. 16.30 – Numele temei: Gândirea funcțională
17.30 Numele momentului: Tipuri de Prezentare
gândirefuncțională ppt.
Formatorul prezintă tipurile de gândire
funcțională și oferă exemple pentru
fiecare tip.
Gândirea liniară
Gândirea neliniară
Gândirea deterministă
Gândirea probabilistă
Zona de lucru
trei exemple.
le-au formulat. Se fac aprecieri şi se
evaluează rezultatul fiecărei echipe.
La sfârşit cursanţii adresează întrebări.
5. 17.30 – Numele temei: Gândirea generativă Mijloace şi tehnici de
18.15 Numele momentului: Tipuri de Prezentare stimulare a curiozităţii şi
gândiregenerativă ppt. interesului faţă de temă;
Formatorul prezintă tipurile de gândire
funcțională și oferă exemple.
Gândirea inteligentă
Gândirea creativă
3

Crt. orar necesare
Gândirea strategică
Zona de lucru
trei exemple.
le-au formulat.
La sfârşit cursanţii adresează întrebări.
6. 18.15 – Numele temei: Importanța abordării flipchart, Realizarea de conexiuni
19.00 unei gândiri strategice în managementul markere logice
unei organizații
Numele momentului:Asocierea de
ideipentru conceptual de
gândirestrategică
Numele metodei:Harta minții
Durata:45 min.
Formatorul prezintă metoda Harta
minții. O hartă a minții este adesea
creată în jurul unui concept (în cazul de
față gândirea strategică), desenat ca o
imagine în centrul unei pagini goale, la
care se adaugă reprezentări asociate de
idei, cum ar fi imagini, cuvinte și părți
de cuvinte. Ideile majore sunt legate
direct de conceptul central, iar alte idei
se leagă de acestea.
Se urmăreşte realizarea unor conexiuni
logice, activarea cunoştinţelor care
susţin gândirea strategică în elaborarea
PDI/PAS.
Fiecare grupă este invitată să
construiască o hartă a minții pentru
conceptul de „gândire strategică‖
raportor care prezintă harta elaborată.
4
Scenariul sesiunii de formare ”Strategii și metode nonformale pentru prevenirea și

combaterea abandonului școlar” în cadrul programului de formare ,,Management

Nr. Interval Materiale Achiziţiile
Desfăşurarea cursului
Crt. orar necesare cursantului
1. 14.00 – Numele temei: Deschiderea zilei -
14.15 Numele momentului 1: Feedback la feedback foaie de clarificarea
întâlnirea 1. Punctarea / actualizarea noţiunilor din flipchart noţiunilor,
întâlnirea 1 strategiilor
Durata: 15 min. de formare
Denumirea metodei: Prelegere intensificată
Pasul 1: Pe baza sintetizării feedback-ului din cursul
anterior, formatorul afişează pe flipchart subiectele
care vor fi dezbătute.
Pasul 2: Apoi oferă explicaţiile necesare, în funcţie
de subiectele abordate, implicând participanţii.
14.15 – Numele momentului 2: Introducerea noilor noțiuni - foi de - spargerea
15.45 pe baza cunoștințelor dobândite pe parcursul întâlnirii hârtie gheţii
nr.1
Durata: 90 minute -
Denumirea metodei: Ghicește povestea cunoaşterea
Desfăşurarea metodei: unei metode
Pasul 1:Participanţii sunt împățiți în grupe și fiecare activ-
grupă împărțită în câte două subgrupe. Una dintre participative
cele două subgrupe cunoaște finalul poveștii, iar de lucru cu
componenții celelailte subrupe trebuie să ghicească elevii /
finalul povestirii prin întrebări consecutive. cursanții
Întrebările trebuie formulate astfel încât răspunsurile
date săfie „DA‖ sau „NU‖.
Pasul 2:Prin întrebări directe, de la participant, la
participant, fiecare cursant trebuie să descopere
finalul povestirii: În perioada anilor 1950-1960 viaţa
americană era dominată de folosirea bicicletelor
produse de Schwinn Bicycle Company. În 1960, una
din patru biciclete vândute pe piaţa americană era o
bicicletă Schwinn. Conducerea firmei obişnuia să
spună cu multă emfază: ―Noi nu avem concurenţă.
Noi suntem Schwinn‖. Această companie de fabricat
biciclete a fost înfiinţată în 1895 de către imigrantul
german Ignaz Schwinn şi a reuşit prin calitatea
deosebită a produselor să se dezvolte continuu până
la a domina categoric piaţa bicicletelor din SUA. Pe
la sfârşitul anilor 1980, compania a început să se
clatine.
Ce măsuri credeţi că a luat conducerea firmei?
Pasul 3:Când prima subgrupă își dea seama de
finalul real al povestirii, se prezintă rezultatul
întregului grup, și acea sugrupă este declarată
5

câștigătoare.
În continuare formatorul va face o paralelă între
povestirea expusă și unele unități de învățământ care
folosesc succesul la un moment dat pentru
conservarea managementului. Se evidențiază că
această practică poate fi fatalî pentru organizație. Se
va aduce în discuție Paradoxul lui Icar.
15.45 – Numele momentului 3: Prezentarea obiectivelor prelegere - informaţii
15.50 activităților din întâlnirea 3 despre
Durata: 5 minute obiectivele
Denumirea metodei: prelegere zilei de curs
Desfăşurarea metodei: şi despre
Formatorul prezintă obiectivele zilei în curs. Apoi are activităţile
loc o scurtă discuţie despre activităţile programate, programate
obiectivele zilei şi anunţă următorul moment. în
Formatorul răspunde întrebărilor cursanţilor. următoarea
întâlnire.
2. 15.50 - Numele temei: Managementul strategic vs. prezentare
16.20 Managementul operațional ppt.
Numele momentului 1: Managementul strategic
(partea 1)
Durata: 30 min.
Denumirea metodelor: Prezentare interactivă
Formatorul prezintă cursanților un material ppt. în
care se detaliază aspecte referitoare la
„Managementul strategic‖. Pornind de la aceste
elemente, se evidenţiază legătura între gândirea
strategică și managementul strategic.
3. 16.50 - Numele temei: Managementul strategic ca flipchart, - informaţii
17.50 proiecţie în viitor markere despre
Numele momentului 2: Conceptul de fişe de structura
MANAGEMENT STRATEGIC(partea 2) lucru secvenței
Durata: 60 min.
Numele metodei: Activitate pe grupe
Pasul 1: Formatorul împarte cursanții pe 4 grupuri.
Aceștia primesc câte o foaie de flipchart pe care
trebuie să formuleze o problemă majoră la care
trebuie să răspundă procesul strategic.
Pasul 2: Cursanții trebuie să înscrie pe foaia de
flipchart o problemă majoră la care trebuie să
răspundă procesul strategic și să motiveze formularea
acesteia
Pasul 3: Raportorii grupurilor prezintă produsul
activității. Acestea sunt analizate și discutate.
Pasul 4: Formatorul sintetizează aceste probleme
majore:
Încotro se dorește să se avanseze?
6

Prin ce parametrii se pot traduce scopurile
organizaţiei?
Ce politici particulare vor implica aceste scopuri?
Ce mijloace umane si financiare vor trebui angajate?
4. 17.50 - Numele temei: Procesul de management strategic - foi Mijloace şi
18.50 Numele momentului 1: Structura de bază a flipchart tehnici de
procesului - markere stimulare a
Durata:60 minute curiozităţii
Denumirea metodei: Prezentare şi
interactivă/Activitate pe grupuri interesului
Desfăşurarea metodei: faţă de
Pasul 1: Formatorul prezintă cele mai recente temă;
definiţii ale strategiei formulate de către Henry aplicaţii ale
Mintzberg problemelor
Pasul 2: Formatorul împarte cursanții pe 4 grupuri. în situaţii
Aceștia primesc câte o foaie de flipchart, markere. practice;
Pasul 3: Cursanții trebuie să scrie pe foaia de
flipchart un exemplu de strategie, din unitatea de
învățământ de proveniență, care a fost utilizată cu
succes.
Pasul4: Raportorii grupurilor prezintă produsul
Formatorul oferă exemple concrete, folosind suportul
de curs. Prezintă şi discută cu cursanţii exemplele şi
sugestiile metodice, precum şi alte
momente/submomente care le suscită interesul.
Cursanţii completează exemplele prezentate cu altele.
18.50 – Numele momentului: Anunţarea ultimului - flipchart - exersarea
19.00 moment al zilei. - post-it-uri abilităţilor
PE Exerciţiu de feedback de a oferi
GRUPE Durata: 10 min. feedback şi
Denumirea metodei: Delta / Plus de evaluare
Desfăşurarea metodei: a activităţii
Pasul 1:Formatorul anunţă participanţii ca vor avea o
scurtă discuţie despre desfăşurarea cursului. Împarte
câte 2 post-it-uri fiecărui participant şi afişează foaia
de flipchart pe care se află un tabel cu 2 coloane
DELTA şi PLUS.
Pasul 2:Apoi le solicită să se gândească la ceva care
le-a plăcut şi i-a ajutat (PLUS) şi ceva care ar putea
fi îmbunătăţit (DELTA), la curs. Vor nota feedback-
ul din fiecare categorie pe câte un post-it pe care îl
vor lipi pe flipchart în coloana corespunzătoare.
Formatorul va oferi feedback la feedback-ul primit,
în următoarea zi de curs.
7
Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar” în cadrul programului de formare
,,Management strategic, operaţional şi marketing educaţional”

1. 14.00 – Numele temei: Deschiderea zilei - clarificarea
14.15 Numele momentului 1:Feedback la feedback foaie de noţiunilor,
întâlnirea 2. Punctarea / actualizarea noţiunilor flipchart strategiilor de
Durata: 15 min. formare
Denumirea metodei:Prelegere intensificată
Pasul 1: Pe baza sintetizării feedback-ului din
cursul anterior, formatorul afişează pe flipchart
subiectele care vor fi dezbătute.
Pasul 2: Apoi oferă explicaţiile necesare, în funcţie
de subiectele abordate, implicând participanţii.
14.15 – Numele momentului 2: Spargerea gheţii - foi de - spargerea
14.35 Durata: 20 minute hârtie A4. gheţii
Denumirea metodei:Să ne descoperim
Desfăşurarea metodei: - cunoaşterea
Pasul 1:Participanţii primesc câte o foaie de hârtie unei metode
A4 pe care este un quiz ce urmează să fie completat. activ-
Acel participant care completează toate spațiile participative
libere trebuie să strige „BINGO!‖ de lucru cu
Pasul 2:Prin întrebări directe, de la participant, la elevii
participant, fiecare cursant trebuie să completeze
foaia pe care a primit-o de la formator, incluzând
informaţii despre cel caruia îi place să cânte în
public, cel care poartă ochelari, cel care are carnet
de conducere auto, cel caruia îi plac dulciurile, etc.
Pasul 3:Când primul participant a terminat, se
prezintă foaia întregului grup, și acel participant
este declarat câștigător doar în momentul ân care
fiecare cursant demonstrează ceea ce a declarat
despre el.
14.40 activităților despre
Denumirea metodei:prelegere zilei de curs şi
Desfăşurarea metodei: despre
Formatorul prezintă obiectivele zilei în curs. Apoi activităţile
are loc o scurtă discuţie despre activităţile programate în
programate, obiectivele zilei şi anunţă următorul următoarea
moment. întâlnire.
Formatorul răspunde întrebărilor cursanţilor.
2. 14.40 - Numele temei: Viziunea și misiunea unei prezentare
15.10 organizații școlare ppt.
Numele momentului 1: Viziunea unei organizații
(partea 1)
8

Durata: 30 min.
Denumirea metodelor: Prezentare interactivă
Formatorul prezintă cursanților un material ppt. în
care se detaliază aspecte referitoare la „Viziunea
unei organizații‖. Pornind de la aceste elemente, se
evidenţiază legătura între viziunea și misiunea unei
organizații și rolul acestora în proiectarea
activităților. Se oferă apoi exemple de viziuni.
Cursanții completează exemplele prezentate cu
altele.
3. 15.10 - Numele temei: Identificarea greșelilor în flipchart, - informaţii
16.10 formularea viziunii unei organizații markere desprestructura
Numele momentului 2: Principii în formularea fişe de secvenței
viziunii unei organizații școlare (partea 2) lucru
Durata: 60 min.
Numele metodei: Activitate pe grupe
Pasul 1:Formatorul împarte cursanții pe 4 grupuri.
Aceștia primesc câte o foaie de flipchart, markere și
câte o fișă pe care este scrisă o viziune a unei
organizații școlare.
Pasul 2:Cursanții trebuie să identifice pe foaia de
flipchart puncte tari și puncte slabe relativ la
viziunea formulată. De asemenea cursanții sunt
invitați ca pe aceeași foaie de flipchart să
reformuleze viziunea organizației școlare.
Pasul 3:Raportorii grupurilor prezintă produsul
16.10 – 16.40 Pauză de cafea
4. 16.40 - Numele temei: Viziunea și misiunea unei - foi Mijloace şi
17.40 organizații școlare flipchart tehnici de
Numele momentului 1:Misiunea unei organizații - markere stimulare a
școlare (partea 1) curiozităţii şi
Durata: 60 minute interesului faţă
Denumirea metodei:Activitate pe grupuri de temă;
Desfăşurarea metodei: aplicaţii ale
Pasul 1:Formatorul împarte cursanții pe 4 grupuri. problemelor în
Aceștia primesc câte o foaie de flipchart, markere. situaţii
Pasul 2: Cursanții trebuie să scrie pe foaia de practice;
flipchart misiunea unei organizații școlare
Formatorul oferă exemple concrete, folosind
suportul de curs. Prezintă şi discută cu cursanţii
exemplele şi sugestiile metodice, precum şi alte
Cursanţii completează exemplele prezentate cu
altele.
9

5. 17.40 – Numele temei: Identificarea greșelilor în - foi Modalităţi de
18.40 formularea misiunii unei organizații flipchart aplicare a
Numele momentului: Principii în formularea - markere principiilor
misiunii unei organizații școlare (partea 2) - fişe de metodice într-
Durata: 60 minute lucru o lecţie
Denumirea metodei: Activitate pe grupuri
Pasul 1:Formatorul împarte cursanții pe 6 grupuri.
Aceștia primesc câte o foaie de flipchart, markere și
câte o fișă pe care este scrisă o misiune. Misiunile
sunt diferite pentru fiecare grupă în parte.
Pasul 2: Cursanții trebuie să identifice pe foaia de
flipchart puncte tari și puncte slabe relativ la
misiunea formulată. De asemenea cursanții sunt
invitați ca pe aceeași foaie de flipchart să
reformuleze misiunea organizației școlare.
18.40 – Numele momentului: Anunţarea ultimului - flipchart - exersarea
19.00 moment al zilei. - post-it-uri abilităţilor de a
pe grupe Exerciţiu de feedback oferi feedback
Durata: 20 min. şi de evaluare
Denumirea metodei:Delta / Plus a activităţii
Pasul 1:Formatorul anunţă participanţii ca vor avea
o scurtă discuţie despre desfăşurarea cursului.
Împarte câte 2 post-it-uri fiecărui participant şi
afişează foaia de flipchart pe care se află un tabel cu
2 coloane DELTA şi PLUS.
Pasul 2:Apoi le solicită să se gândească la ceva
care le-a plăcut şi i-a ajutat (PLUS) şi ceva care ar
putea fi îmbunătăţit (DELTA), la curs. Vor nota
feedback-ul din fiecare categorie pe câte un post-it
pe care îl vor lipi pe flipchart în coloana
corespunzătoare. Formatorul va oferi feedback la
feedback-ul primit, în următoarea zi de curs.
10


1. 14.00 – Numele temei: Deschiderea zilei - clarificarea
14.15 Numele momentului 1:Feedback la feedback foaie de noţiunilor,
întâlnirea 3. Punctarea / actualizarea noţiunilor din flipchart strategiilor de
întâlnirea 3 formare
Durata: 15 min.
Denumirea metodei: Prelegere intensificată
Pasul 1: Pe baza sintetizării feedback-ului din cursul
anterior, formatorul afişează pe flipchart subiectele
care vor fi dezbătute.
Pasul 2: Apoi oferă explicaţiile necesare, în funcţie de
subiectele abordate, implicând participanţii.
14.20 activităților din întâlnirea 4 despre
Denumirea metodei: prelegere zilei de curs
Desfăşurarea metodei: şi despre
Formatorul prezintă obiectivele zilei în curs. Apoi are activităţile
loc o scurtă discuţie despre activităţile programate, programate în
obiectivele zilei şi anunţă următorul moment. următoarea
Formatorul răspunde întrebărilor cursanţilor. întâlnire.
14.20 – Numele temei: Identificarea stilurilor de învățare prelegere - informaţii
15.20 ale cursanților despre
Numele momentului 1: Prezentarea stilurilor de stilurile de
învățare învățare
Durata: 20 minute
Denumirea metodei: prelegere
Pentru început formatorul explică cursanților
importanța cunoașterii stilului de învățare.
Fiecare dintrre noi are o capacitate de a învăța în
diferite moduri. De multe ori pe parcursul vieții am
observat ca asimilăm informații noi fie prin participare
activă, fie prin ascultare fie prin privire. De fapt noi ne - interpretarea
naștem cu un anumit stil de învățare care ne însoțește rezultatelor
de la primele ore ale vieții. Cel mai important lucru obșinute în
este conștientizarea propriul nostru stil, astfel vom - urma aplicării
putea asimila mult mai usor informații și lucruri noi. chestionar chestionarului
Este evidențiat faptul că identificarea stilurilor de
învățare ale elevilor este foarte importantă în
proiectarea didactică.
Numele momentului 2: Stabilirea stilurilor de învățare
ale cursanților
Durata: 40 minute
11

Denumirea metodei: chestionar
Desfăşurarea metodei: Se aplică chestionarul
cursanților după care se interpretează rezultatele
obținute.
2. 15.20 - Numele temei: Analiza SWOT vizând cele patru
16.00 domenii funcționale ale unei unități școlare
Numele momentului 1: Introducere Analiza SWOT
(partea 1)
Durata:40 min.
Denumirea metodelor:Prezentare interactivă
Formatorul prezintă cursanților un material ppt. în care
se detaliază aspecte referitoare la „Realizarea unei
analize SWOT‖. Pornind de la aceste elemente, se
evidenţiază legătura între puctele tari, punctele slabe,
oportunitățile și amenințările în proiectarea strategiei.
Se oferă apoi exemple. Cursanții completează
exemplele prezentate cu altele.
16.00 – 16.30 Pauză de cafea
3. 16.30 - Numele temei: Analiza SWOT vizând cele patru Mijloace şi
17.50 domenii funcționale ale unei unități școlare - foi tehnici de
Numele momentului 1:Elaborarea unei analize SWOT flipchart stimulare a
pe domenii (partea 2) - markere curiozităţii şi
Durata: 80 minute interesului
Denumirea metodei: Activitate pe grupuri faţă de temă;
Desfăşurarea metodei: aplicaţii ale
Pasul 1: Formatorul împarte cursanții pe 4 grupuri în problemelor
funcție de stilurile de învățare (fiecare stil de învățare în situaţii
se regăsește în fiecare grupă formată). Aceștia primesc practice;
câte o foaie de flipchart, markere.
Pasul 2: Cursanții trebuie să realizeze pe foaia de
flipchart analiza SWOT vizând cele patru domenii
funcționale
Formatorul oferă exemple concrete, folosind suportul
de curs. Prezintă şi discută cu cursanţii exemplele şi
sugestiile metodice, precum şi alte
Cursanţii completează exemplele prezentate cu altele.
4. 17.50 – Numele temei: Formularea țintelor strategice - foi Modalităţi de
18.50 Numele momentului: Principii în formularea țintelor flipchart aplicare a
unei organizații școlare - markere principiilor
Durata: 60 minute - fişe de metodice într-
Denumirea metodei: Activitate pe grupuri lucru o lecţie
Pasul 1: Cursanții rămân grupați ca și în momentul
precedent
Pasul 2: Cursanții trebuie să identifice pe baza analizei
12

SWOT formulte cel puțin trei ținte strategice. Aceștia
sunt invitați ca pe o foaie de flipchart să noteze țintele
identificate
18.50 – Numele momentului: Anunţarea ultimului moment - flipchart - exersarea
19.00 al zilei. - post-it-uri abilităţilor de
PE Exerciţiu de feedback a oferi
GRUPE Durata: 10 min. feedback şi
Denumirea metodei: Ce am învățat/Neclarități de evaluare a
Desfăşurarea metodei: activităţii
Pasul 1:Formatorul anunţă participanţii ca vor avea o
scurtă discuţie despre desfăşurarea cursului. Împarte
foaia de flipchart în 2 coloane Ce am
învățat/Neclarități
Pasul 2:Apoi le solicită să se gândească la ceva care
le-a plăcut şi i-a ajutat şi ceva care ar putea fi
îmbunătăţit. Vor nota feedback-ul din fiecare categorie
pe flipchart în coloana corespunzătoare. Formatorul va
oferi feedback la feedback-ul primit, în următoarea zi
de curs.
13

Modulul II - Management operational. Stiluri de conducere.

Strategii de
Durata Etape Descrierea etapei Materiale
formare
5 min Introducere Prezentarea temei şi a obiectivelor sesiunii de Prezentare
25 min Spargerea formare Power-
gheţii Exerciţiu: „Aruncă-Prinde” Point
Aceasta este o metodă non-formală prin care se
realizează interacțiunea între formabili și
stimularea focalizării membrilor grupului pe o
sarcia dată.
Expunerea
Formatorul le prezintă parcipanţilor sarcina de
Exerciţiul
lucru.
Formabilii așezați în cerc simulează aruncarea și
prinderea unui obiect imaginar. Persoana care
aruncă indică poziția primitorului printr-un sunet
stabilit la începutul exercițiului. Rămân în joc
doar participanții care reacționează la timp și
folosesc sunetul corect
La final formatorul premiază simbolic ultimii 3
cursanți rămași în joc
Formatorul va explica faptul că acest tip de
activitate evidenţiază necesitatea adaptării atenţiei
la stimuli multipli care acţionează succesiv la
intrevale rapide de timp.
Acest tip de dinamica este specifică
managementului organizaţional care operează
simultan cu multiple variabile.
10 min Prezentare Teorie: Stiluri manageriale - Modelul Prelegere Prezentare
teoretică continuumului Power
20 min Exercitiu: Se impart cursantii in 7 grupe Point
Activitate Sarcina:Fiecare grup va avea de identificat modul
practică de acţiune al liderului în fiecare din cele 7 Brainstormi Flipchat
ipostaze, şi de analizat care sunt situaţiile concrete ng
din şcoală in care stilul pe care îl au de analizat
este potrivit şi situaţii când stilul respectiv este Discutie in Flipchart
inadecvat. Fiecare grup îşi desemnează un plen
raportor care va prezenta în plen concluziile
grupului.
10 min Prezentarea rezultatelor
10 min Dezbatere în plen pe marginea prezentărilor, cu
completări şi posibile alte exemple. Se va încerca
găsirea răspunsului la întrebarea dacă există un
stil optim, adecvat oricărei situaţii.
5 min Prezentare Teorie: Modelul T-Schmidt Prelegere Prezentare
teoretică Exercitiu: Cursanţii se împart în 3 grupe. PPT
Sarcina: Fiecare grupa va realiza pe o foaie de
25 min Activitate flipchart un desen cu temele: Activitate
14
Strategii de
formare
practică Grupa 1: Atmosfera în şcoala condusă de un prin desen Flipchart
leader democratic este...
Grupa 2: Atmosfera în şcoala condusă de un
leader autoritar este...
Grupa 3: Atmosfera în şcoala condusă de un Discutii in
15 min leader laissez faire este... plen
Prezentarea şi explicaţiile corespunzătoare vor fi Prelegere
realizate în plen Prezentare
10 min Teorie: Modelul H-Blanchard Brainstormi Power
5 min Exercitiu: Se impart cursanţii în 4 prin ng Point
desemnarea de catre formator a 4 coordonatori de
grup din rândul cursanţilor, aceştia având sarcina Discutii in
să-şi formeze grupele. În funcţie de numărul total plen
25 min de cursanţi formatorul va indica şi numărul de Prelegere
persoane dintr-o grupă. Flipchart
10 min Sarcina: Fiecare grup va avea de identificat cumulativ
10 min modul de acţiune al leaderului în unul din cele 4 Discutie in Flipchart
cadrane ale modelului şi de analizat care sunt plen Prezentare
20 min situaţiile concrete din şcoala în care stilul pe care Prelegere Power
5 min îl au de analizat este potrivit şi când stilul Point
respectiv este inadecvat şi de stabilit care sunt Flipchart
diferenţele dintre acest model şi cel din exerciţiul Prezentare
anterior. Power
Raportarea se va face pe o foaie de flipchart şi Point
fiecare grupă îşi va desemna un raportor.
Teorie: Modelul Blake-Mouton
Sarcina: Cursanţii vor fi împărţiţi în 5 echipe. Se
vor lipi pe pereţi 5 foi de flipchart. Fiecare foaie
va avea ca titlu unul din comportamentele
leaderului descrise în modelul prezentat. Fiecare
grupă va trece prin faţa fiecărui flipchart, va citi
ce s-a scris anterior şi îşi va scrie propria opinie
legată de cum va fi atitudinea subordonaţilor la
comportamentul respectiv al leaderului.
Discuţii finale în plen
Concluzie: Modelul tridimensional al eficacităţii
leadershipului.
15 min Prezentare Teorie: Grila leadershipului Prelegere Prezentare
15 min teoretică Exercitiu. Fiecare cursant va primi un chestionar Exerciţiul Power
Activitate în urma evaluării căruia îşi va determina tipul de Point
practică leadership care îl caracterizează. Chestionare
10 min Prezentare Teorie: Modelul lui Grainer Prelegere Prezentare
teoretica Exercitiu: Cursanţii vor fi împărţiţi în 4 grupe şi Power
vor lucra prin metoda ,,Story guessing‖ care Metoda Point
30 min Activitate presupune faptul ca timp de 5 minute, pe grupe isi ,,Story Camera
40 min practică vor elabora scenariul guessing‖ video
Fiecare echipă îşi va construi un scenariu cu o Discutii in
situaţie din care să reiasă un tip/stil/comportament plen
de leader, dintre cele studiate anterior.
15
Strategii de
formare
Vor juca rolurile în plen timp de 1 minut.
5 min Celelalte echipe vor trebui sa ghicească ce stil a
vrut să reprezinte echipa respectivă. Dupa aceasta
etapa, fiecare grupa va prelua scenariul realizat de
o alta echipa, pe care il vor performa, de data
aceasta in 30 secunde, surprinzand cat mai fidel
actiunile realizate de echipa de la care au preluat
scenariul. Apoi vor schimba pentru a treia oara
scenariul preluand de la o alta echipa, pe care, de
data aceasta il vor peforma in 15 secunde,
surprinzand cat mai fidel actiunile realizate de
echipa de la care au preluat scenariul.Concluzii
10 min Prezentare Teorie: Trasăturile leaderului în şcoală Prelegere Prezentare
10min teoretică Exercitiu: participanţii vor fi împărţiţi în 3 grupe Power
Sarcina: Fiecare echipă va primi o foaie de Diamant 9 Point
20 min Activitate flipchart. Pe ea vor nota cele mai importante 12 Discuţie in Cartonase
practică calităţi ale unui leader. Vor tăia cu o linie, 3, la plen Flipchart
care se consideră că renunţă. Vor primi 9 Flipchart
20 min cartonaşe pe care vor nota cele 9 trăsături rămase
pe foaia de flipchart le vor aşeza în forma de
romb, în funcţie de importanţa considerată de ei.
Se va discuta rezultatul în plen. Se va ajunge, de
comun acord la reprezentarea finala a rombului.
10 min Prezentare Teorie: Stiluri personale ale leaderilor Prelegere Prezentare
15 min teoretică Exercitiu: Fiecare participant va completa un Exerciţiul PPT
5 min Activitate chestionar pentru stabilirea stilului personal Discuţie in Chestionar
practică Interpretarea rezultatelor plen Materiale
interpr.rez.
10 min Prezentare Teorie: Influenţă şi autoritate Prelegere Prezentare
teoretica Exerciţiu: Se împart cursanţii în 4 grupe. Grupele Power
vor lucra în perechi de câte doua (grupa 1 va lucra Point
30 min Activitate cu grupa 2 şi grupa 3 va lucra cu grupa 4). În
practica cadrul unei perechi, exerciţiul se va desfăşura Acvariu
astfel: Se aşează scaunele astfel încât să formeze Fise de
doua cercuri concentrice: în cercul din mijloc va observatii
sta o echipa şi în cel din afara alta echipă. Echipa Discutie in
din mijloc va avea de realizat o dezbatere pe tema plen
,,Evaluarea personalului didactic‖ (legata de
10 min autoritate). Cealalta echipă urmăreşte dezbaterea
şi îşi notează observaţiile. Se schimbă ulterior
rolurile echipelor şi tema dezbaterii. La fel
procedează şi cealalta pereche de echipe.
Tema 1:….Tema 2:…..
Sintetizarea observaţiilor şi dezbaterea
concluziilor
10 min Evaluare Chestionare feedback activitate formatori Exerciţiul Chestionare
16

Modulul II - Management operational - Teorii manageriale. Administrare – management –

leadership
Strategii de
Durată Etape Descrierea etapei Materiale
formare
5 min Introducere Prezentarea formatorului şi a participanţilor. Negociere - Coli de
Fiecare dintre cursanți se va prezenta şi va preciza o reguli de flipchart
regulă de desfăşurare a cursului sau o aşteptare bază Markere
proprie pe care parcurgerea acestuia o să o Înregistrare
îndeplinească. aşteptări
Prezentarea generală a cursului
10 Spargerea „Bingo” Explicaţie Fișa de
min. gheţii Metoda este o metodă non-formală prin care se Lucrul lucru
realizează interacțiunea între cursanți și coeziunea individual
grupei.
Formatorul le prezintă cursanților sarcina de lucru.
Cursanții primesc fișa de lucru pe care o
completează individual prin comunicare directă cu
ceilalți cursanți.
La final formatorul evaluează rezultatele obținute
de primul cursant care a completat informațiile
solicitate. Acesta este premiat simbolic.
15 Prezentare Formatorul prezintă tema, principalele momente în Expunere Prezenta
min. teoretică dezvoltarea managementului ca știință, principalele Explicaţie re PPT
teorii manageriale. Suport
de curs
45 Activitate Formatorul prezintă cursanților metoda „Harta „Harta Coli de
min. practică minții” și regulile pentru aplicarea metodei. „Harta minții‖ flipchart
minții‖ este un proces care implică o combinație Lucru în Markere
distinctă de imagini, culoare și aranjament vizual- grup Prezenta
spațial. Metoda ajută la structurarea ideilor folosind re PPT
cuvinte cheie care activează asociațiile din creier Fişă de
pentru a evidenția alte idei. lucru
Formatorul le solicită cursanților împărțiți în grupe
să realizeze „harta minții‖ pentru conceptul
Management. Se urmăreşte realizarea unor
conexiuni logice, activarea cunoştinţelor despre
management în scopul utilizării lor pentru stabilirea
rolurilor și funcțiilor manageriale.
Cursanții realizează pe grupe câte o hartă a minții
pentru conceptul de management.
După rezolvarea sarcinii de lucru se reali.zează
raportarea în plen a soluţiilor grupurilor
5 min. Încheiere Încheierea secvenţei de formare Coli de
Briefing (sumarizare secvenţelor parcurse şi flipchart
observaţiile formatorului asupra procesului de
formare).
17

Modulul II - Management operational: Administrare – management – leadership

Strategii de
formare
5 min Introducere Prezentarea temei şi a obiectivelor Prezentare
25 min Spargerea sesiunii de formare Power-Point
gheţii Exerciţiu: Participanţii sunt împărţiti în Chestionare
grupe de cate 2. Vor primi câte un privind
chestionar cu topicul ,,Care este stilul tău stilurile de
de învăţare‘‘ pe care îl vor completa în învăţare
mod independent şi apoi vor asculta
fiecare răspunsurile celuilalt. Apoi vor
Expunerea
elabora o concluzie comună care
Exerciţiul
evidenţiază similitudinile în ceea ce
priveşte dominanta lor referitoare la stilul
de învătare.
Sarcina: Timp de 1 minut, concluzia
grupului va fi prezentată în plen.
Formatorul va explica faptul că acest tip de
Dezbaterea în
activitate evidenţiază necesitatea adaptării
plen
informaţiilor managerului şcolar la stilurile
de învăţare a colegilor din organizaţia
Expunerea
şcolară, pentru o mai bună decodificare a
mesajului transmis. Astfel vor fi
identificaţi vizualii, auditivii,tactilii şi
kinestezicii. Formatorul va concluziona
prezentând strategii şi tehnici adaptate
fiecărui stil de învăţare cu exemple
concrete relaţionate la conceptul de
management/leadership.
10 min Prezentare Teorie: Conceptul de leadership Prelegere
15 min teoretică Exercitiu: Utilizând metoda ,,Mind Mind
Activitate mapping” vă rog să găsiţi cuvinte cheie mapping
practică pentru conceptul de leadership. (Harta mintii)
Formatorul precizează faptul că pnctele
tari ale mind- mapping-ului sunt
următoarele:
având în vedere că structurarea problemei
Prezentare
este clară şi concisă, mind-mapping-ul vă
Power Point
permite să vă amintiţi cu mai multă
Flipchart
uşurinţă diferite aspecte pe care le-aţi
notat.
un alt beneficiu îl constituie faptul că
mind-mapping-ul se bazează pe capacitatea
creierului de a stoca un număr nelimitat
de asocieri. De asemenea, faptul că acesta
conţine atât cuvinte, cât şi imagini
contribuie la o memorare mai uşoară a
18
Strategii de
formare
datelor.
Formatorul precizează regulile mind-
mapping-ului:
Ideea principală este întotdeauna o imagine
aşezată în centrul paginii.
Temele de bază pornesc din imaginile
creionate sub forma unor braţe.
Braţele conţin un cuvânt-cheie sau o
imagine-cheie cu care sunt corelate.
Subiectele mai puţin importante derivă din
braţe sub forma unor braţe mai mici.
Toate braţele formează o structură
interconectată.
La sfârşit se încercuiesc 5-6 cuvinte care se
stabilesc de comun acord că reprezinta cel
mai bine conceptul de leadership.
Prezentare Teorie: Diferenţa dintre leader şi manager Prelegere Prezentare
Teoretică Exercițiu: Brainstorming Power Point
Participanții sunt împărțiți în două grupe Discuţie în
5 min
Activitate (prin numărare). plen Flipchart
practică Sarcină:
grupa 1 descrie caracteristicile
15 min
managerului
10 min
grupa 2 descrie caracteristicile leaderului
La final, un reprezentat al fiecarei echipe
va prezenta rezultatele la care au ajuns.
5 min Prezentare Teorie: Piramida conducerii. Cele 5 Prelegere Prezentare
teoretică niveluri ale conducerii: funcţia, îngaduinţa, Power Point
Activitate producţia, formarea oamenilor, forţa Brainstorming
practică personalităţii Discuţie în Flipchart
15 min Exercitiu: Participanţii vor fi împărţiţi în 5 plen
echipe
10 min Sarcina: fiecare echipa va trebui să Reflecţia
identifice calităţile şi acţiunile leaderului
care realizează trecerea la un nivel
superior în actul conducerii.
Discuţia concluziilor
50 min Exercitiu: Cercul timpului.
Sarcina: Fiecare participant va reflecta
asupra nivelului la care se află în
momentul de faţă, ce anume îi lipseşte de a
trece la nivelul următor, ce trebuie
schimbat pentru a trece la nivelul următor,
in cadrul piramidei. Justificarea concluziei
19

Modulul II - Management operational: Management participativ.

Strategii de
formare
formare Power-
30 Spargerea Formatorul prezintă cursanților metoda „Stop Point
min gheţii Motion și Movie Maker‖ și regulile pentru
realizarea sarcinilor de lucru. Aceasta metoda Resurse
presupune crearea unei scenariu care să descrie necesare
ceva, care se întâmplă undeva , într-un anumit aplicării
moment temporal, fiind o tehnica de mimaţie metodei
care presupune manipularea fizică a unor mici Expunerea „Stop
obiecte, astfel încât să se creeze o poveste. Motion și
„Stop Motion și Movie Maker‖ este un proces Movie
care implică o combinație distinctă de Metoda Maker‖
tehnologie a informației, artă fotografică, „Stop
muzică. Motion și
Metoda ajută la restructurarea conţinuturilor Movie
pentru a promova visual o noţiune abstracteă. Maker‖
Formatorul le solicită cursanților împărțiți în
echipe să realizeze promovarea şcolii ca
organizaţie furnizoare de educaţie de calitate,
folosind metoda „Stop Motion și Movie Maker‖.
Se urmăreşte realizarea unui material
neconvențional, original care să implice Expunerea
creativitatea, munca de echipă, identificarea
soluţilor concrete ale problemelor care apar în
derularea acestei sarcini şi coeziunea grupului.
Cursanții realizează în echipe câte un material
de promovare a şcolii ca organizaţie furnizoare
de educaţie de calitate
După rezolvarea sarcinii de lucru se realizează
prezentarea materialelor echipelor.
10 Prezentare Teorie: Managementul participativ si stiluri Prelegere Prezentare
min teoretică manageriale de luare a deciziilor Power
Activitate Exerciţiu: Activitatea se desfășoară pe grupe. În Point
20 practică grupe se face un inventar al sarcinilor care pot fi
min delegate la nivelul școlii. Se realizează un poster
sau un fișier pe computer/laptop utilizând
tabelul:
Sarcina ce Persoana Modalități Modalități
poate fi căreia i se de control a de
delegată poate delega delegării monitorizare
a
îndeplinirii Exerciţiu Flipchart
Apoi are locprezentare în plen urmată de

comentarii și discuții.
20
Strategii de
formare
Reflecție
Activitatea anterioară a realizat un inventar al
sarcinilor care se pot delega.
Dacă ești director în funcție: ai delegat efectiv
aceste sarcini? Dacă da, cu ce rezultat? Dacă nu,
care au fost barierele care te-au împiedicat să o
faci?
Dacă ești aspirant la funcție de director: și s-au
delegat vreodată efectiv vreo sarcină din cele
inventariate? Dacă da, cu ce rezultat? Cum ai
fost controlat/ă? Cum ai fost monitorizat/ă?
Dacă vei fi numit/ă director ce sarcini crezi că
vei delega?
Activitate Exercitiu: Utilizând metoda ,,Mind mapping‖ vă Metoda Flipchart
practică rog să găsiţi cuvinte cheie pentru conceptul de ,,Mind
decizie. mapping‖
Formatorul precizează faptul că pnctele tari ale
mind- mapping-ului sunt următoarele:
având în vedere că structurarea problemei este
clară şi concisă, mind-mapping-ul vă permite să
vă amintiţi cu mai multă uşurinţă diferite aspecte
pe care le-aţi notat.
un alt beneficiu îl constituie faptul că mind- Discuţie în
15
Prezentare mapping-ul se bazează pe capacitatea creierului plen Prezentare
min
teoretică de a stoca un număr nelimitat de asocieri. De Power
asemenea, faptul că acesta conţine atât cuvinte, Prelegere Point
cât şi imagini contribuie la o memorare mai
uşoară a datelor.
Formatorul precizează regulile mind-mapping-
ului:
5 min
Temele de bază pornesc din imaginile creionate
10
sub forma unor braţe.
min
Braţele conţin un cuvânt-cheie sau o imagine-
cheie cu care sunt corelate.
Subiectele mai puţin importante derivă din braţe
sub forma unor braţe mai mici.
Toate braţele formează o structură
interconectată.
stabilesc de comun acord că reprezinta cel mai
bine conceptul de decizie
Teorie: Tipuri de decizii manageriale
5 min Prezentare Teorie: Etape in elaborarea unei decizii si Prelegere Prezentare
teoretică modalitati de luare a deciziilor Exerciţiul Power
Exerciţiu: Aplicația are trei părți. Prima parte Point
este una individuală. Discuţie în
15 Activitate Citește lista următoare și stabilește în care din plen Flipchart
21
Strategii de
formare
min practică situațiile enumerate trebuie să iei o
decizie.Justifică alegerea. Reflecţia
Activitatea Justif
icare
Stabilirea scopului și obiectivelor din proiectul de
dezvoltare instituțională
Premierea celor mai buni elevi în ordinea mediilor
Suspendarea temporară a cursurilor din cauza
condițiilor meteo nefavorabile
Acordarea gradației de merit pentru profesorul de
matematică
Stabilirea claselor care învață în schimbul de
dimineață
Acordarea „cornului și laptelui―
Stabilirea serviciului pe școală
Semnarea actelor pentru bancă pentru plata salariilor
angajaților
Semnarea unei petiții către primărie pentru curățirea
zonei în care se află școala
Stabilirea cuantumului burselor acordate elevilor
Colectarea fondului școlii de la elevi
Stabilirea programului pentru Școala după școală
Repartizarea orelor în catedra de limbi străine
Zugrăvirea unei săli de clasă
Stabilirea graficului și tematicii ședințelor Consiliului
profesoral
Stabilirea priorităților din planul de dezvoltare pentru
anul în curs
Numirea cadrelor didactice în Consiliul de
administrație
Stabilirea propunerilor privind planul de școlarizare
pentru anul școlar următor
Stabilirea curriculumului la decizia școlii
Stabilim acordarea în continuare a gradației de merit
la un cadru didactic transferat în școala
Partea 2 - Activitate de grup
Se analizează fișele individuale și după discuții
se completează și se realizează o fișă comună
Partea 3 - Fiecare grupă prezintă în plen fișa
comună realizată. Comentarii, discuții
Reflecție
Care sunt situațiile în care consideri necesară
practicarea unui management participativ? Ce
avantaje prezintă managementul participat
pentru școala ta? Ce dezavantaje?
10 Evaluare Autoevaluare Exerciţiul Chestionare
min Ce știam? ______________________________
Ce am aflat nou? _________________________
Ce voi aplica? ___________________________
22

Modulul III - Comunicare și marketing. Elemente de marketing educațional

Strategii de
formare
5 min Introducere Prezentarea temei și a obiectivelor Expunere Prez. PPT
10 min Spargerea „Bingo” Explicaţie Fișa de
gheţii Metoda este o metodă non-formală prin care Lucrul lucru
se realizează interacțiunea între cursanți și individual
coeziunea grupei.
Formatorul le prezintă cursanților sarcina de
lucru.Cursanții primesc fișa de lucru pe care o
completează individual prin comunicare
directă cu ceilalți cursanți.
La final formatorul evaluează rezultatele
obținute de primul cursant care a completat
informațiile solicitate. Acesta este premiat
simbolic.
15 min Prezentare Formatorul prezintă tema, principalele Expunere Prezentare
teoretică caracteristici ale marketingului educațional, Explicaţie PowerPoint
factorii care determină creșterea importanței Suport de
marketingului educațional, segmentele de curs
activitate – mixul de marketing.
Promovarea ofertei educaționale ca strategie
de marketing educațional.
45 min Activitate Formatorul prezintă cursanților metoda „Stop „Stop Prezentare
practică Motion și Movie Maker” și regulile pentru Motion și PowerPoint
realizarea sarcinilor de lucru. „Stop Motion și Movie Calculatoar
Movie Maker‖ este un proces care implică o Maker‖ e
combinație distinctă de tehnologie a Lucru în Aparat de
informației, artă fotografică, muzică. Metoda echipă fotografiat
ajută la structurarea informaților (curriculum, Fişă suport
resurse umane, resurse materiale, parteneriate cu pașii de
educaționale) pentru promovarea instituțiilor MarkereHâ
de învățământ.Formatorul le solicită rtie colorată
cursanților împărțiți în echipe să realizeze
promovarea ofertei educaționale folosind
metoda „Stop Motion și Movie Maker‖. Se
urmăreşte realizarea unui material
neconvențional, original pentru promovarea
ofertei educaționale.Cursanții realizează în
echipe câte un material de prezentare a ofertei
educaționale.Se prezintă materialele echipelor
5 min Încheiere Încheierea secvenţei de formare Coli de
Briefing (sumarizare secvenţelor parcurse flipchart
şi observaţiile formatorului asupra procesului
de formare).
23

Modulul III - Managementul resurselor umane. Resurse umane şi leadership.

Strategii de
formare
formare PPT
25 min Spargerea Exerciţiu: Metoda ,,Bingo’’ Fişă
gheţii Metoda este non-formală şi asigură interacţiunea individuală
între formabili şi coeziunea grupului. Formatorul pentru
le prezintă cursanţilor sarcina de lucru care Expunerea metoda
constă în găsirea răspunsului corect la 20 de Bingo
întrebări care se referă la anumite Exerciţiul
abilităţi/competenţe ale membrilor grupului.
Participanţii primesc fişa de lucru pe care o
completează individual prin comunicarea direct
cu ceilalţi cursanţi.
La final formatorul evaluează rezultatele obţinute
de primul cursant care a completat corect
informaţiile solicitate. Acesta este premiat
simbolic.
10 min Prezentare Teorie:Caracteristici comportamentale ale unei Prelegere
teoretică echipe eficiente (după Maddux, 1988).
15 min Activitate Exercitiu: Utilizând metoda ,,Mind mapping‖ vă Mind
practică rog să găsiţi cuvinte cheie pentru conceptul de mapping
echipă. (Harta
Formatorul precizează faptul că pnctele tari ale mintii)
mind- mapping-ului sunt următoarele:
având în vedere că structurarea problemei este
clară şi concisă, mind-mapping-ul vă permite să
vă amintiţi cu mai multă uşurinţă diferite aspecte
pe care le-aţi notat.
Un alt beneficiu îl constituie faptul că mind-
mapping-ul se bazează pe capacitatea creierului Prezentare
de a stoca un număr nelimitat de asocieri. De Power
asemenea, faptul că acesta conţine atât cuvinte, Point
cât şi imagini contribuie la o memorare mai Flipchart
15 min uşoară a datelor.
Formatorul precizează regulile mind-mapping-
ului:
Temele de bază pornesc din imaginile creionate
sub forma unor braţe.
Braţele conţin un cuvânt-cheie sau o imagine-
cheie cu care sunt corelate.
Subiectele mai puţin importante derivă din braţe
sub forma unor braţe mai mici.
Toate braţele formează o structură interconectată.
24
Strategii de
formare
stabilesc de comun acord că reprezinta cel mai
bine conceptul de echipă.
Exerciţiu: Intenţionaţi sǎ demaraţi, în şcoala
dumneavoastrǎ proiectul intitulat ―Centru pentru
petrecerea timpului liber de cǎtre elevi în spaţiul
organizat al scolii‖.
Constituiţi două structuri:
Structura 1 : acţioneazǎ ca un ―grup‖
Structura 2 : acţioneaza ca o ―echipǎ‖
Sarcină:
Descrieţi câte o reuniune de lucru pentru fiecare
structurǎ.
Identificaţi problemele care se ivesc în fiecare
structurǎ.
Relataţi modul în care le-aţi gestionat din punct
de vedere managerial.
Precizaţi cǎrei structuri i s-a incredinţat scrierea
proiectului şi motivele care v-au determinat sǎ
luaţi decizia respectivǎ.
Prezentare Teorie: Belbin a studiat cu multă atenţie Prelegere Prezentare
teoretică caracteristicile ce pot fi combinate într-o echipă. O Power
primă surpriză a constituit-o sindromul Apolo: Point
Activitate echipele compuse din cei mai străluciţi membrii nu
practică s-au dovedit a fi cele mai bune. În urma studiilor,
cercetătorul a ajuns la concluzia că pentru ca o
10 min echipă să fie eficientă şi eficace, trebuie să acopere Discuţie în Flipchart
opt roluri: plen
Exercitiu: Intenţionaţi sǎ realizaţi, în şcoala
dumneavoastrǎ , “Zilele şcolii‖, editia I
Constituiţi 2 echipe:
Extrageţi ―rolurile‖
Sarcini:
Actionaţi în echipǎ pentru a realiza proiectul,
15 min respectând ―rolurile‖
Daţi feedback :
5 min Aţi reuşit sǎ formaţi o echipǎ?
Ce ― rol‖ a avut fiecare?
Care au fost ―rolurile‖ cele mai importante?
Vi s-a potrivit ―rolul‖? De ce/ de ce nu?
Pe cine aţi vedea in ce ―rol‖? De ce?
La final, un reprezentat al fiecarei echipe va
prezenta rezultatele la care au ajuns.
5 min Prezentare Teorie:Etape ale formării şi maturizării unei echipe: Prelegere Prezentare
20 min teoretică formare, tulburare/conflict, normare şi conlucrare Brainstormi Power
Activitate Exercitiu:În grupele constituite, pornind de la ng Point
practică exerciţiul precedent, vǎ rugǎm sǎ dezbateţi Discuţie în Flipchart
urmǎtoarele aspecte: plen
Aţi trecut prin toate etapele în constituirea
25
Strategii de
formare
echipelor? Cât a durat fiecare etapǎ? Reflecţia
Ce atmosferǎ a caracterizat fiecare etapǎ?
Este fiecare dintre aceste etape necesarǎ? De ce?
Se poate trece peste a doua etapǎ, „tulburare‖? Dacǎ
da, de ce? Dacǎ nu, de ce?
10 min Prezentare Teorie: Abordarea conflictelor prin prisma Prelegere Prezentare
teoretică stilurilor de leadership Power
Exercitiu: Discuţie în plen: Găsirea efectelor Brainstormi Point
benefice şi a celor distructive ale conflictelor ng Flipchart
într-o organizaţie şcolară.
Exercitiu: Cursantii vor fi împărtiţi în grupe de
50 min Activitate cate 3. Ei vor juca în cadrul echipei, pe rând
practică următoarele roluri: Trio
cel care relateaza o situatie de conflict in care a activitate
fost implicat,
coach-ul
observatorul
Sarcina: Unul din cei trei relatează situaţia şi
povesteşte care a fost reacţia sa, cum a rezolvat
conflictul, coach-ul îi expune părerea sa, dacă a
fost bine, dacă nu, ce ar fi făcut în locul lui,
observatorul îşi va expune la sfârşit părerea
despre cum a „consiliat‖ coach-ul, dacă
atitudinea lui a fost bună, etc
La sfârşitul exerciţiului, fiecare va relata, în
cadrul propriei grupe, cum s-a simţit în fiecare
din cele 3 ipostaze.
10 min Prezentare Teorie: Dinamica conflictului, etape, efecte Prelegere Prezentare
10 min teoretică Exerciţiu: Discuţie în plen: Determinarea Brainstormi Power
Activitate tipurilor de conflicte care pot apărea într-o ng Point
20 min practică instituţie şcolara, raportat la cele 3 tipuri de Discutie in Flipchart
interacţiuni. plen
Exerciţiu: Participanţii se împart in 4 grupe Camera
Sarcina: Joc de rol pentru simularea a 4 tipuri de Joc de rol video
60 min conflicte şi a modului în care directorul le
5 min mediază:
-profesor-director
-profesor-elev Discuţie în
-profesor-părinte plen
-profesor- profesor
Expunerea scenetelor
Concluzii finale
26

Modulul IV - Managementul resurselor umane. Școala ca organizație.

Strategii de
formare
5 min Introducere Prezentarea temei și a obiectivelor Expunere PowerPoint
10 min. Spargerea „Aruncă-Prinde” Explicaţie
gheţii Metoda este o metodă non-formală prin care Activitate
se realizează interacțiunea între cursanți și ludică
captarea atenției. Formatorul le prezintă
cursanților sarcina de lucru.
Cursanții așezați în cerc simulează aruncarea
și prinderea unui obiect imaginar. Persoana
care aruncă indică poziția primitorului printr-
un sunet stabilit la începutul exercițiului.
Rămân în joc doar participanții care
reacționează la timp și folosesc sunetul corect
La final formatorul premiază simbolic ultimii
3 cursanți rămași în joc.
15 min. Prezentare Formatorul prezintă tema. Școala Expunere Prezentare
teoretică funcționează ca un sistem deschis, cu Explicaţie PowerPoint
schimburi permanente informaționale, umane, Prelegere Suport de
materiale, financiare și motivaționale cu interactivă curs
mediul exterior. În acest sistem deschis școala
trebuie să inițieze, dezvolte și să întrețină
relații pozitive cu comunitatea locală, rolul
managerilor și modul lor de abordare a
acestor relații fiind crucial. Formatorul
prezintă sistemul de educație din România.
Fiecare școală își desfășoară activitatea într-
un mediu fizic, social, economic, tehnologic
și politic dat cu care interacționează. Relația
școală-comunitate are specificul său în fiecare
dintre țările Uniunii Europene.
45 min. Activitate Formatorul prezintă cursanților împărțiți în Lucru în Coli de
practică grupe sarcina de lucru, aceea de a evidenția grup flipchart
elementele specifice ale sistemului de Studiu de caz Markere
educație dintr-o anumită țară a Uniunii Prezentare
Europene. Se urmăreşte sintetizarea PowerPoint
informațiilor despre specificul fiecărei țări. Fişe de
Cursanții realizează sinteza informațiilor și informare
evidențiază elementele prin care este diferit privind
fiecare sistem de educație de sistemul din sistemele
România. După rezolvarea sarcinii de lucru se de
realizează raportarea în plen și au loc discuții, învățământ
analize comparative. din alte țări
5 min. Încheiere Briefing (sumarizare secvenţelor parcurse şi Coli de
observaţiile formatorului asupra formării). flipchart
27
Scenarii de formare realizate în urma participării formatorilor la fluxul 2 ”European

project management and design for teachers, headmasters and educators”
din Roma, parte din programul de formare ”Proiecte europene pentru școli” ” în cadrul
proiectului european ”Spirit european în educație”, finanţat prin Programul Erasmus+
Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

cadrul proiectului european ”Spirit european în educație”
Tema: Introducere (Cunoaștere; Așteptări; Obiectivele și agenda cursului; Norme de

grup). Introducere în programul Erasmus+.
Obiective de învățare:
Familiarizarea cu contextul și obiectivele cursului.
Cunoașterea generală a programului Erasmus+ și înțelegerea specificităților
acțiunii cheie 1 – mobilități de învățare.
Rezultatele învățării: (cunoștințe/abilități/competențe)

vor cunoaște contextul, formatorii
vor interacționa și se vor cunoaște între ei
vor descoperi obiectivele cursului, agenda de lucru
își vor identifica și prezenta așteptările, contribuțiile și temerile
vor fi stabilite regulile de lucru
vor cunoaște structura și componentele programului Erasmus+, beneficiarii și
tipurile de activități din proiectele de mobilitate, principiile programului, dar și
aspecte legate de accesarea finanțărilor (cod PIC, acreditare, formularistică
online).
Cunoștințe: elemente cheie ale programului; etape obținere cod PIC, sprijinul oferit de AN
organizațiilor
Abilități: selectarea activităților eligibile, pentru proiectele de mobilitate în cadrul
programului în funcție de domeniul reprezentat de instituție, folosirea corectă a materialelor
suport (ghid)
Atitudini: respectarea cerințelor programului Erasmus+; ascultare activă și flexibilitate,
comunicare proactivă
Timp/ Subiect/ Materiale

Descriere Metode
min Temă necesare
15 Introducere Prezentare formatori și curs Discuție Cartoane
Cunoaștere Cunoaștere participanți – joc de nume și un joc de în plen cunoașter
participanți cunoaștere – la alegerea formatorului Icebreak e
15 Obiectivele Formatorii vor prezenta obiectivele cursului, Lucrul
cursului. fiecare scris pe câte o foaie distinctă. Pe podea sau individual
Agenda. pe perete vor fi plasate ținte desenate (bull‖s eye) și
Așteptări și fiecare obiectiv va fi asociat unei ținte. prezentare
participanți. Participanții vor plasa post-it-uri pe fiecare țintă în în plen
funcție de cât de aproape sunt de atingerea acelui
obiectiv, câte lucruri știu la debutul cursului.
Participanții scriu întrebări, dileme, așteptări în
legătură cu fiecare obiectiv. Formatorii le citesc și
28

Descriere Metode
min Temă necesare
le clarifică în plen și prezintă agenda cursului pe
zile și pe sesiuni, precum și orarul de lucru. Sunt
agreate principiile de lucru ale grupului pe durata
cursului.
25 Prezentare Se va construi un spațiu interactiv unde Expunere Carduri
Erasmus+ prezentarea programului se va realiza împreună cu a colorate
alți participanți. Discuție
Formatorii prezintă participanților (folosind și facilitată
cunoștințele participanților) obiectivele și
caracteristicile programului, sectoarele de
activitate și acțiunile. Ghidul
Formatorul facilitează o discuție cu participanții programul
pe baza noțiunilor prezentate, construind în ui
același timp pe perete un colaj cu acele cartoane
care reprezintă sinteză/ scheletul programului
Erasmus+.
15 Codul PIC Folosind metoda ‖biletul‖ se prezintă informațiile Webinar Laptop
referitoare la codul PIC și acele documente care se Obținerea Videoproi
ataseaza in platformă PIC: ector
Ce este PIC și ce este URF? https://w Dacă este
Cum obțin acces la URF pentru a-mi crea un PIC ww.youtu nevoie
și pentru ce îl folosesc? be.com/w cele două
Informații utile-documente: formularul de atch?v=T document
identificare al organizației și formularul de bDXddS5 e listate
identificare financiară XYM
Participanții sunt îndrumați spre instrumentele
electronice deja create de AN pentru obținerea
codului PIC (webinar, site).
Link cu toate informațiile:
http://www.erasmusplus.ro/cod-identificare-pic
20 Acțiunea Participanții vor folosi tema pentru acasă și vor Expunere Informații
cheie 1: prezenta: din ghid
Mobilitatea - ce este un proiect de mobilitate
persoanelor - care sunt obiectivele unui proiect de mobilitate
în scop - ce acțiuni sunt sprijinite prin proiecte depuse în
educațional cadrul acestei acțiuni
Care sunt rezultatele așteptate în urma activităților
de mobilitate sprijinite în cadrul acestei acțiuni- Puzzle
cheie Domenii
După trecerea în revistă a acestor elemente,
participanții sunt rugați să rezolve un puzzle.
Formatorul prezintă un set de cartoane, pe care
participanții vor trebui să le grupeze în funcție de:
- Activități eligibile (despărțite în funcție de
domeniu ex. școlar: Misiuni de predare &
Formarea personalului)
- Organizații eligibile
- Cine candidează (aici se poate defini și termenul
de consorțiu)
29

Descriere Metode
min Temă necesare
- Participanți eligibili
- Durată proiect
- Durată activitate/ activități de mobilitate
- Termenele de depunere ale candidaturilor
Informațiile din ghid vor fi prezentate în funcție

de domeniu. Vor fi menționate termenele de
depunere
Acest puzzle poate fi lipit în loc vizibil la care
participanții să aibă acces pe toată durata cursului.
Se vor prezenta participanților oportunitățile
oferite de AN (consiliere înainte și după depunere,
consiliere în implementare, reuniuni de
contractare, traininguri naționale și internaționale,
evenimente), fiind încurajați să comunice cu
reprezentanții AN cu încredere.
30

Tema: Identificare nevoi – analiză de nevoi
Să își însușească cunoștințe cu privire la analiza de nevoi în
instituție/organizație/grup țintă/comunitate
Să știe să utilizeze instrumente/tehnici specifice pentru identificarea corectă a
nevoilor
Rezultate ale învățării: (cunoștințe/abilități/competențe)

vor cunoaște instrumente diferite de identificare și evaluare a nevoilor
vor cunoaște caracteristicile unei nevoi
vor putea să aplice instrumentele la analiza nevoilor lor concrete
vor înțelege importanța analizei detaliate și realiste a nevoilor din mai multe
perspectiveînainte de demararea proiectului
vor știi să coreleze nevoile proprii cu nevoile și obiectivele programului Erasmus+
Timp Subiect/ Materiale

Descriere Metode
/ min Temă necesare
5 Icebreaker Exercițiu de introducere în tema
Objects Story (Povestea obiectelor – De ce credeți
că s-a inventat ...?)
25 Analiza de ‖În lift cu domnul Erasmus‖ – participanții sunt Aplicație Flipchart
nevoi – invitați să se gândească la o nevoie a practică Markere
sesiune organizației/grupului țintă și să o prezinte apoi într-
teoretică un minut, în timpul unei călătorii imaginare cu liftul
cu domnul Erasmus, încercând să îl convingă că
abordarea acestei nevoi trebuie finanțată.
După ce fiecrae participant își expune nevoia (în
timp ce formatorii notează pe scurt pe flipchart), se
discută dacă cele prezentate sunt sau nu cu adevărat Fișa 1
nevoi și ale cui sunt. (Arbore) Fișe
Vor fi prezentate apoi caracteristicile Fișa 2 participan
nevoii/problemei, (situație unică, negativă, urgentă, (Venn) ți
specifică, rezolvabilă). Fișa 3 (Ex Foi
Pentru a putea defini nevoile, avem nevoie de Arbore flipchart
instrumente mai complexe, care să analizeze probleme) Markere
situația din mai multe perspective. Formatorii vor Fișa 4
introduce modele de instrumente de identificare și (Ex.
analiză a nevoilor – fie Arborele problemei, fie Arbore
Diagrama Venn, insistând în discuția cu soluții)
participanții pe importanța analizării nevoilor
tuturor celor interesați de proiect.
25 Identificare În plen, participanții sunt invitați să enunțe nevoile Discuție
nevoi identificate de ei în proiectele de exercițiu. Acestea facilitată
sunt analizate, formatorii și colegii participanți dau Reprezent
feedback. Facilitare are
Formatorii prezintă o hartă logică a analizei de grafică și vizuală a
31
Timp Subiect/ Materiale

Descriere Metode
/ min Temă necesare
nevoi, discutând-o cu participanții și detaliind ce prezentare etapelor
poate apărea la fiecare pas. analizei
1.Analiza situației instituției/organizației de nevoi
2.Analiza grupului țintă/beneficiarilor cu care (de
lucrează instituția/organizația realizat)
3.Analiza comunității în care activează
instituția/organizația
4.Identificarea unei probleme majore/mai multe și
prioritizarea acestora (dacă sunt identificate mai
multe)
5.Construirea unei argumentații în jurul unei
probleme identificate sau selectate în urma
prioritizării (din punct de vedere al importanței:
reală bazată pe studii, cercetări, date statistice,
concretă, rezolvabilă și cu efecte negative serioase
– urgența problemei)
6.Definirea soluției la problemă (astfel se poate face
un transfer logic și fluent la scop și obiectivele
proiectului)
7.Definirea abordării instituționale/organizaționale
(construirea credibilității din perspectiva capacității
instituționale/organizaționale): expertiză și
experiență
25 Exercițiu – Folosind unul din instrumentele descrise mai sus (la Lucru Laptopuri
Lucru alegerea formatorului în funcție de grupul de individual
individual participanți), participanții vor lucra individual
pentru a formula nevoile proiectului de exercițiu,
ținând cont de toate cele discutate anterior și
aplicând teoria la situația lor, pe nevoile identificate
de participanții prezenți.
10 Feedback în Vor primi și vor oferi colegilor feedback pe Discuție
plen pe reformulări și îmbunătățiri ale nevoilor inițiale, în plen
nevoile formatorii răspund la întrebări.
identificate Se va încerca corelarea nevoilor formulate cu
obiectivele generale ale programului Erasmus+ și
ale domeniului.
32

Tema: Obiectivele proiectului
formularea obiectivelor unui proiect pornind de la nevoile/problemele identificate
în instituția de proveniență, în concordanță cu obiectivele programului Erasmus+

vor știi să folosească materialele oficiale suport
vor elabora corect obiectivele unui proiect
se vor familiariza cu cerințele specifice unui sector (acreditare SEV, legislație
VET, obiective generale, PRAI, PLAI, PAS etc.)
vor înțelege filosofia programului și terminologia specifică
vor putea să coreleze obiectivele stabilite pentru propriul proiect cu obiectivele
ample ale programului educațional Erasmus+
Subiect/ Materiale
Timp Descriere Metode
Temă necesare
15 Exercițiu Împreună putem face ca vidurile noastre să devină Exericțiu
de realitate energizant
introducere
25 Obiective Obiectivele programului Erasmus+: Discuții. Flipchart cu
SMART Se va face corelație între nevoile identificate de Ghidul obicetive.
fiecărui participant și obiectivele generale ale Erasmus+. Pasaje din
programuluiErasmus+ și ale domeniului în care se Prezentare ghid.
aplică (dacă nu s-a realizat în sessiunea anterioară). frontală/ Caracteristi
Se prezintă modelul SMART de formulare a discuții cu ci SMART
obiectivelor specifice corelate cu nevoile participanți Prezentare
identificate anterior. Formatorii oferă câteva i, în funcție PowerPoint
exemple de obiective elaborate după formula de
SMART și punctează cerințele formulării cunoștințel
obiectivelor. e lor
30 Elaborarea Participanții lucrează pe proiectele lor și elaborează Lucru Laptopuri
obiectivelor obiective specifice pentru proiectele inițiate, individual
specifice pornind de la problemele/nevoile analizate și
proiectului soluțiile identificate în sesiunea de Analiză de
pornind de nevoi.
la
nevoile/pro
blemele
identificate
20 Feedback Formatorii și colegii oferă feedback în plen pe Discuții în
obiective obiectivele formulate de fiecare participant în parte. plen
33

Tema: Parteneriat. Participanți. Stakeholderi.
înțelegerea modelităților de găsire de parteneri pentru proiectele de mobilitate
cunoașterea diferiților stakeholderi ai proiectului

vor cunoaște modalități de găsire de parteneri pentru proiectele lor
vor ști cum să aleagă partenerii potriviți
vor ști cum să reducă riscurile în parteneriat
vor diferenția participanții de beneficiarii proiectului
vor putea să descrie profilul participanților în proiect
vor identifica diferiți stakeholderi ai proiectului
Subiect/ Materiale
Temă necesare
10 Energizor La alegerea formatorilor: Joc +
Participanții își aleg un partener pentru proiectul discuție
inițiat/ o sarcină. O realizează și justifică apoi
alegerea partenerului, punctând criteriile avute în
vedere la selecție.
30 Parteneri în În măsura în care participanții vin cu partea aceasta Discuție în
proiect completată, respectiv dacă știu sau nu partenerii, se grup
vor pune în discuție elementele legate de Formular
identificarea partenerilor în Erasmus+, rolul și de căutare
importanța partenerilor și tips and tricks în selecția parteneri
partenerilor. Găsire
parteneri
Discuție cu privire la parteneri eligibili și relevanți Portaluri
– cu accent pe ideea nevoilor comune și/sau
complementare, a rolului fiecăruia în proiect din
perspective contribuției și beneficiului/ valorii
adăugate pentru fiecare partener, expertiza în
tematica abordată. În discuție vor fi atinse
elementele importante din formularul de finanțare,
informațiile legate de parteneri: ce aspecte trebuie
să apară legate de parteneri, unde îi amintim, cum îi
descriem cu informații relevante referitoare la
expertiza lor în tematica proiectului (secțiunile C și
D din formular). Videoproi
ector
Formatorii vor pune accent pe nevoia de a justifica Ecran
alegerea unui partener și felul în care se comunică Formular
cu aceștia, invitând participanții să se gândească și de mandat
la potențialele riscuri într-un parteneriat și la
modalități de a le contracara.
Prezentare mandate – de unde se descarcă, cum se
34
Subiect/ Materiale
Temă necesare
completează, cum se obțin de la parteneri, cum se
încarcă în aplicație.
Se va puncta, în funcție de domeniu, specificitatea

parteneriatului: că există parteneri numai la VET și
Tineret. La SE și AE, provider-ii de curs nu sunt
parteneri.
15 Profil Stakeholder 1: Grup țintă Discuții în Cartonașe
participanți Stakeholder 2: Beneficiarii direcți ca grup grup grafice cu
Stakeholder 3: Beneficiarii indirecți ca grup stakehold
Prezentarea conceptului și clarificarea diferențelor eri
dintre ei: grup țintă, beneficiari direcți/ participanți
la proiect, beneficiari indirecți
Participanții vor exemplifica pe cine vizează în Ghidul Extrase

fiecae categorie de stakeholderi (cu exemple pe Erasmus+ din ghid
fiecare grup în parte). din
Formaatorii vor urmări în discuții în primul rând tabelele
încadrarea în Eligibilitate privind caracteristicile de
participanților în proiect – vârsta, număr, profil eligibilitat
relevant, având în vedere tipul de proiect și tematica ee – sau
abordată. coli de
flipchart.
Participanții cu oportunități reduse și cu nevoi cartoane
speciale: participanții sunt întrebați dacă lucrează
cu aceste categorii de participanți, ce înseamnă.
Formatorii oferă clarificări, se asigură că sunt
relevanți pentru tipul și tematica de proiect alese de
cursanți.
15 Cum găsim Peretele de sugestii: fiecare cursant este invitat să Exercițiu în Cartonașe
partenerii scrie pe cartonașe cum ar găsi el partenerii pentru grup Post-it-uri
un proiect, pe ce canal, prin ce metodă. Discuții
Cartonașele sunt colectate, cele comune se
suprapun, se discută. Formatorul plasează și alte
cartonașe în completare, pentru sursele de parteneri
nemenționate.
Se vor menționa linkuri pentru căutare parteneri –
portaluri pe domenii
EPALE/OTLAS/eTwinning/School
Gateway/ADAM/dVinci/Platforma de diseminare a
rezultatelor proiectelor, opțiunea de a participa la
alte proiecte, networking la alte evenimente,
recomandările altor organixații, grupurile de
Facebook, listele de discuții
35

Tema: Etapele scrierii unui proiect Erasms+

Desfășurarea cursului
1. 14.00 – Numele temei: Prezentarea modulului. Prezentare - Informaţii
15.00 Numele momentului 1: Prezentarea modulului ppt. despre
Durata: 60 min. derularea
Denumirea metodei: Expunere cursului şi a
Desfăşurarea metodei obiectivelor
Formatorul transmite mesajul către cursanții din sală sale.
și îl primeşte mesajul de „Bun venit!‖ la modulul
din cadrul cursului„Proiecte Europene pentru
parteneriate și mobilități”. Acesta face
introducerea cursului şi prezintă:
Obiectivele, activităţile, grupul ţintă, formatorii
cursului
Programul întâlnirilor
Activităţile şi informaţiile importante ale cursului.
2. 15.00 – Numele temei: Etapele scrierii unui proiect -
15.30 Numele momentului 1: Identificarea aşteptărilor pixuri Familiarizarea
cursanţilor foi albe A4 cu grupul de
Durata: 15 minute foaie de lucru
Denumirea metodei: Activitate –Lucrul în flipchart -Identificarea
grup/perechi şi clarificarea
Desfăşurarea metodei: aşteptărilor
Pasul 1:Participanţii sunt împărţiţi în echipe de câte legate de
4 membri. Fiecare grup îşi alege un raportor, apoi acest curs
formatorul comunică sarcina.
Pasul 2: In cadrul fiecărui grup, membrii exprimă,
pe rând, aşteptările pe care le au de la acest curs.
Raportorul notează pe o foaie de hârtie ideile
Pasul 3: După ce fiecare membru şi-a exprimat
aşteptările, în cadrul fiecărei grupe se poartă o
discuţie pentru sintetizare şi stabilire a listei finale de
aşteptări, reprezentativă pentru echipă.
Pasul 4: Fiecare raportor prezintă lista întregului
grup. Formatorul notează pe flipchart aşteptările
fiecărei echipe, marcându-le pe cele care se repetă,
pentru a avea evidenţa aşteptărilor dorite de cât mai
multe grupuri.
Pasul 5: La final, formatorul le spune că lista
aşteptărilor va fi în atenţia sa pe toată durata
desfăşurării cursului. Lista va rămâne afişată pe
durata trainingului, iar la finalul cursului se va face o
analiză a acesteia din perspectiva punctelor atinse.
Numele temei: Etapele realizării unui proiect
Numele momentului: Abordarea temei, etapele
36

premergătoare scrierii unui proiect, ( definiția „Ce
este un proiect‖, „Cererea de finanțare‖, exemple
oferite de formator și de către cursanți
Durata: 15 minute
Denumirea metodei: Prezentare interactivă
Formatorul prezintă „Etapele realizării unui proiect
Erasmus+‖ , scrierea, formular de candidatură,
pregătire, agendă și detalii administrative,
desfășurare, rezultate, evaluare și feedback
Prezintă și definește etapele proiectului Erasmus+,
desfășurarea temporală.
La sfârşitul momentului cursanţii adresează întrebări
legate de fiecare etapă în parte.
3. 15.30 – Numele temei: Pregătirea proiectului Erasmus+
16.15 Numele momentului: etapele de scriere proriu Prezentare
zisă a proiectului ppt.
Denumirea metodei: Prezentare interactivă, markere
Exersare
Formatorul prezintă identificarea nevoilor la nivel
de beneficiari finali şi în comunitate corelate cu
strategia organizaţională
identificarea partenerilor care se potrivesc strategiei
organizaţionale şi stabilirea legaturilor cu aceştia,
agrearea unui plan de acţiune comun care să
raspundă nevoilor tuturor actorilor implicaţi
selecţia participanţilor, încheierea de acorduri cu
partenerii şi cu participanţii, activităţi legate de
pregătirea lingvistică şi/sau interculturală a
participanţilor înainte de plecarea în mobilitate
Zona de lucru
Participanții sunt împărțiți pe grupe și li se oferă câte
o foaie de flipchart. Fiecare grupă este invitată să
identifice nevoile de formare, un plan de acțiune care
să corespundă nevoilor de formare, cel puțin trei
exemple de nevoi pentru fiecare școală, un plan de
acțiune, metode de selecție, proceduri, pregătirea
lingvistică și interculturală
Fiecare grupă își desemnează câte un raportor care
prezintă exemplele pe care le-au formulat.
Se fac aprecieri şi se evaluează rezultatul fiecărei
echipe. Cursanţii adresează întrebări.
4. 16.30 – Numele temei: Simulare scriere candidatură
17.30 Numele momentului: Materiale de documentare Prezentare
pentru scrierea proiectelor Erasmus + ppt.
Denumirea metodei: Prezentare interactivă, markere
37

Exersare
Formatorul prezintă un model de cerere de
candidatură pentru proiecte de mobilitate KA1 .
Zona de lucru
o foaie de flipchart.
Fiecare grupă este invitată să înscrie pe foaie despre
organizația școlară din care face parte „o descriere
scurtă‖ (punctul C1 din cererea de finanțare)
prezintă organizația școlară .
echipe.
La sfârşitul momentului cursanţii adresează întrebări.
5. 17.30 – Numele temei: Modul de selecție a Mijloace şi
18.15 participanților, pregătirea lingvistică a Prezentare tehnici de
participanților ppt. stimulare a
Numele momentului: flipchart, curiozităţii şi
Durata: 30 minute markere interesului
Denumirea metodei: Prezentare interactivă, faţă de temă;
Exersare
Formatorul prezintă proceduri de selecție a
participanților pentru pregătirea participanților din
școala respectivă.
o foaie de flipchart pentru a scrie un exemplu de
procedură de selecție a participanților.
Fiecare grupă este invitată să prezinte procedura
printr-un raportor.
Formatorul împarte foi de flipchart și prezintă
exemple de pregătire a participanților tipurile de
pregătire:
-lingvistică,
-culturală,
-psihologică,
-socială
prezintă exemplele pe care le-au formulat în funcție
de mobilitățile alese.
echipe.
38

Tema: Oportunităţi de finanţare şi noţiuni fundamentale despre programul erasmus+.

Managementul echipei de proiect
Strategii de
formare
5 min Introducere Prezentarea temei şi a obiectivelor sesiunii Prezentare
25 min Spargerea de formare Power-Point
gheţii Exerciţiu: Fişă
Metoda este non-formală şi asigură individuală
interacţiunea între formabili şi coeziunea pentru
Expunerea
grupului. Formatorul le prezintă cursanţilor metoda
Exerciţiul
sarcina de lucru care constă în găsirea Bingo
răspunsului corect la 20 de întrebări care se
referă la anumite abilităţi/competenţe ale
membrilor grupului. Participanţii primesc
fişa de lucru pe care o completează
individual prin comunicarea direct cu ceilalţi
cursanţi.
obţinute de primul cursant care a completat
corect informaţiile solicitate. Acesta este
premiat simbolic.
10 min Prezentare Teorie: Managementul echipei de proiect Prelegere
teoretică Exercitiu: Metoda utilizată ‗Asaltul de idei‘
15 min Activitate ,metodă utilizată pentru a rezolva o problem
practică bine definite. Problema : Etapele
Managementului de proiect.
Formatorul precizează că exercițiul este
necesar având în vedere că se dorește :
 generarea unor soluţii alternative la o
problemă;
 participanţii reprezintă multe experienţe
diferite;
 pentru egalitate într-un grup (să trecem de
barierele tradiţionale, de rolurile stabilite); Prezentare
 pentru a încuraja toţi membrii grupului să Power Point
vorbească; Flipchart
 pentru a obţine cea mai mare creativitate
şi inteligenţă de la un grup combinat.
Formatorul precizează regulile „Asaltului de
idei„:
Se stabilesc reguli: se generează idei cu
rândul, fiecare persoană vine cu o idee, etc.
 întrebare deschisă ‖Expuneți după părerea
15 min dumneavoastră etapele Managementului de
proiect‖ pentru a concentra ideile
participanţilor;
Se oferă grupului câteva minute pentru a-şi
pune gândurile pe hârtie înainte să înceapă
39
Strategii de
formare
exerciţiul;
 Se trec toate ideile pe flipchart;
 Când activitatea de brainstorming s-a
încheiat, este rugat grupul să ajute la
centralizarea ideilor şi la reducerea lor la un
număr mai uşor de abordat.
Exerciţiu: Intenţionaţi sǎ demaraţi, în şcoala
dumneavoastrǎ un proiect Erasmus +?
Sarcină: realizați analiza SWOT pentru
școala dumneavoastră:
Grupul de cursanți format din 4 persoane
(de recomandat să fie din aceeași școală), va
prezenta pe foaia de flipchard puncta tari și
punctele slabe, oportunitățile și amenințările
pentru organizația școlară în cazul în care va
reuși să aplice și să câștige un proiect
Erasmus +
Prezentare Teorie: Arbori logici sau „Arborele Prelegere Prezentare
teoretică problemei” este un instrument util în Power Point
10 min activitatea de identificare şi documentare a
problemei, dar şi pentru cea de definire a
scopului, obiectivelor, rezultatelor așteptate.
Această metodă are la bază ideea că orice Flipchart
problemă este cauzată de existenţa şi Discuţie în
acțiunea a o serie de factori şi că, la rândul plen
ei, reprezintă o cauză pentru alte probleme.
Metoda presupune o serie de paşi, în
15 min următoarea ordine:
1. enunţarea unor (cât mai multor) probleme
existente la un moment dat în domeniul de
care se ocupă organizaţia;
2. identificarea legăturilor de cauzalitate
între problemele identificate şi dispunerea
problemelor în ordinea dată de aceste
legături;
3. alegerea problemei care, din punctul de
vedere al organizaţiei, este abordabilă
(rezolvabilă) şi care, odată rezolvată, poate
Activitate determina o serie de rezultate importante
practică pentru grupul de beneficiari;
5 min 4. considerarea problemelor care concură la
existenţa problemei alese ca fiind cauze şi a
celor care derivă din problema respectivã ca
fiind efecte ale acesteia și stabilirea
obiectivelor pornind de la cauze și a
rezultatelor așteptate pornind de la efecte.
Exercitiu: Dacă intenționați să scrieți un
proiect Erasmus + pentru școala
dumneavoastră și alegeți o perioadă de
40
Strategii de
formare
derulare de un an atunci trebuie să
identificați ‖nevoia‖, ‖ problema‖ care
trebuie rezolvată .
Sarcini: Rămâneți grupați în echipa de 4 și
construiți pe foaia de flipchart „ arborele
problemei‖ cu efecte, cause, rezultate și
obiective, așa cum vedeți în organizația
dumneavoastră școlară:
Aţi reuşit sǎ identificați nevoia, problema?
Efectele și cauzele? Care sunt soluțiile?
Dar Scopul și obiectivele? Acum construiți
arborele soluțiilor, cu rezultate și impact?
La final, un reprezentat al fiecarei echipe va
prezenta ‖Arborele problemei‖ și „Arborele
soluțiilor‖ la care au ajuns.
5 min Prezentare Teorie: Formularea scopului și a Prelegere Prezentare
teoretică obiectivelor SMART, ale proiectului. Power Point
Formatorul expune ]n prezentarea sa un PPT Brainstormi
Activitate cu explicaţia obiectivelor SMART ng Flipchart
20 min practică Exercitiu:În grupele constituite, pornind de la
exerciţiul precedent, vǎ rugǎm sǎ stabiuli‘I
obiectivele SMART specific proiectului: Discuţie în
Engleză Română plen
Specific Specific
Measurable Măsurabil
Achievable Tangibil/ Realizabil Reflecţia
Realistic Realist
Timebound Încadrat în timp
Cursanţii se vor aşeza pe grupuri de câte 5
vor primi câte o foaie de flipchart pe care
vor scrie obiectivele SMART specific
proiectului, câte un raportor din fiecare
grupă va prezenta în fața tuturor.
10 min Prezentare Teorie: Managementul de proiect Prelegere Prezentare
teoretică Competenţele necesare unui bun Power Point
coordonator de proiecte Abordarea Brainstormi
conflictelor în cadrul echipei de proiect prin ng Flipchart
50 min Activitate prisma stilurilor de leadership
practică Exercitiu: Discuţie în plen: Găsirea Trio
efectelor benefice şi a celor distructive ale activitate
conflictelor într-o organizaţie şcolară.
Exercitiu: Cursantii vor fi împărtiţi în grupe
de cate 3. Ei vor juca în cadrul echipei, pe
rând următoarele roluri: cel care relateaza o
situatie de conflict in care a fost implicat,
coach-ul observatorul
Sarcina: Unul din cei trei relatează situaţia
şi povesteşte care a fost reacţia sa, cum a
rezolvat conflictul, coach-ul îi expune
41
Strategii de
formare
părerea sa, dacă a fost bine, dacă nu, ce ar fi
făcut în locul lui, observatorul îşi va expune
la sfârşit părerea despre cum a „consiliat‖
coach-ul, dacă atitudinea lui a fost bună, etc
La sfârşitul exerciţiului, fiecare va relata, în
cadrul propriei grupe, cum s-a simţit în
fiecare din cele 3 ipostaze.
10 min Prezentare Teorie: Managementul echipei de proiect Prelegere Prezentare
teoretică Principalele atribuţii ale unui manager, Brainstormi Power Point
10 min Sarcinile principale ale managerului de ng Flipchart
Activitate proiect, Calităţile unui bun PM care fac Discutie in Camera
20 min practică munca mai uşoară şi satisfăcătoare, plen video
60 min Alcătuirea echipei de proiect, Echipa ideală, Joc de rol
O echipă slabă necesită, Managementul
5 min conflictelor,
Exerciţiu: Discuţie în plen: Definirea
principalelor atribuții ale unui manager,
sarcinile managerului de proiect, cum
alcătuiesc o echipa, etc.
Exerciţiu: Participanţii se impart în cite 4 Discuţie în
cursanți în grupă plen
Sarcina: Joc de rol pentru simularea unui
conflict apărut în cadrul echipei de proiect
pe parcursul îregătirii primei mobilități .
Managerul trebuie să-și formeze echipa de
proiect și să simuleze activitatea după
căștigarea proiectului adică pregătirea pentru
selecția participanților și realizarea primei
moblități cu toate etapele premergătoare
mobilității și postmobilitate.
Sursele cele mai obişnuite ale conflictelor
sunt: incompatibilitate privind scopurile
proiectului (neînţelegerea lor de către
angajaţi sau diferenţe între scopurile
proiectului percepute de către manageri şi
cele percepute de către angajaţi); lipsa
specificării detaliilor privind desfăşurarea
activităţilor; graficele de timp; angajarea
personalului şi alocarea resurselor;
incertitudini de natură tehnică;
incertitudiniprivindrolulşi atribuţiile
fiecăruia; costurile şi bugetul; probleme de
personalitate. Rezolvarea conflictului de
către managerul echipei.
42

Tema: Asigurarea creşterii calităţii proiectelor ersamus+ prin eficientizarea

managementului financiar şi managementului resurselor umane

Crt orar necesare cursantului
1. 1 oră Numele temei: Deschiderea și prezentarea Prezentare - Informaţii

modulului Modul III: Asigurarea Creşterii Calităţii ppt. despre
Proiectelor Ersamus + Prin Eficientizarea derularea
Managementului Financiar Şi Managementului cursului şi a
Resurselor Umane obiectivelor
Numele momentului 1:Prezentarea modulului sale.
Durata: 60 min.
Denumirea metodei: Expunere
Formatorul transmite mesajul către cursanții din sală
și îl primeşte mesajul de „Bun venit!‖ la modulul
Asigurarea Creşterii Calităţii Proiectelor Ersamus +
Prin Eficientizarea Managementului Financiar Şi
Managementului Resurselor Umane din cadrul
cursului„Proiecte Europene pentru parteneriate și
mobilități‖. Acesta face introducerea cursului şi
prezintă:
Obiectivele, activităţile, grupul ţintă, formatorii
cursului
Temele cursului:
- Managementul financiar al proiectelor
-Delimitări conceptuale privind managementul
financiar al proiectelor
-Analiza contextului actual al finanţării
proiectelor: instituţii implicate, structura de
relaţionare
-Descrierea contextului legislativ
-Bugetul unui proiect, caracteristici, metode de
elaborare și evaluare
-Controlul intern
Activităţile şi informaţiile importante ale cursului.
2. 30 min Numele temei: Delimitări conceptuale privind -
managementul financiar al proiectelor Erasmus+ pixuri Familiarizarea
Numele momentului 1: Identificarea aşteptărilor foi albe cu grupul de
cursanţilor A4 lucru
Durata: 15 minute foaie de -Identificarea
Denumirea metodei: Activitate –Lucrul în flipchart şi clarificarea
grup/perechi aşteptărilor
Desfăşurarea metodei: legate de
Pasul 1:Participanţii sunt împărţiţi în echipe de câte 4 acest curs
membri. Fiecare grup îşi alege un raportor, apoi
formatorul comunică sarcina.
43

Pasul 2: In cadrul fiecărui grup, membrii exprimă, pe
rând, aşteptările pe care le au de la acest curs.
Raportorul notează pe o foaie de hârtie ideile
Pasul 3: După ce fiecare membru şi-a exprimat
aşteptările, în cadrul fiecărei grupe se poartă o discuţie
pentru sintetizare şi stabilire a listei finale de aşteptări,
reprezentativă pentru echipă.
Pasul 4: Fiecare raportor prezintă lista întregului
grup. Formatorul notează pe flipchart aşteptările
fiecărei echipe, marcându-le pe cele care se repetă,
pentru a avea evidenţa aşteptărilor dorite de cât mai
multe grupuri.
Pasul 5: La final, formatorul le spune că lista
aşteptărilor va fi în atenţia sa pe toată durata
desfăşurării cursului. Lista va rămâne afişată pe durata
trainingului, iar la finalul cursului se va face o analiză
a acesteia din perspectiva punctelor atinse.
Numele temei: -Analiza contextului actual al
finanţării proiectelor: instituţii implicate, structura de
relaţionare
Numele momentului: Abordarea temei, etapele
premergătoare scrierii unui proiect, ( definiția „
Funcţiile şi acţiuni specifice managementului
financiar al proiectelor‖ , exemple oferite de formator
și de către cursanți
Durata: 15 minute
Formatorul prezintă identificarea surselor de
finanţare prin prisma scopului, obiectivului şi
contextului proiectului;
selecţia surselor de finanţare în baza unui sistem de
criterii şi a costurilor asociate;
fundamentare şi justificare a bugetului proiectului în
baza acţiunilor propuse a se realiza;
elaborare a documentaţiei financiare a unui proiect în
raport cu sistemul de finanţare selectat
Prezintă și definește cadrului contractual şi
respectarea unor sisteme de restricţii în ansamblul
relaţiilor cu părţile interesate de proiect;
La sfârşitul momentului cursanţii adresează întrebări
legate de fiecare etapă în parte.
3. 45 min Numele temei: Descrierea contextului legislativ
Numele momentului: etapele de scriere proriu zisă a Prezentare
proiectului ppt.
Denumirea metodei: Prezentare interactivă, Exersare markere
Desfăşurarea metodei: Formatorul prezintă baza
44

legală Programul Erasmus + este programul Uniunii
Europene pentru educatie, formare profesionala si
tineret si se desfasoara in perioada 01.01.2014 –
31.12.2020.
Baza legala a derularii acestui program este
Regulamentul nr. 1288/2013, adoptat de parlamentul
European si Consiliul European.
Formatorul prezintă aspectele mediului economic-
social:
nevoile unei organizaţii din punct de vedere financiar
sunt foarte mari, iar alternativele de obţinere a
acestora sunt destul de limitate;
consumul de resurse în cadrul unei organizaţii are un
grad ridicat de certitudine, însă rezultatele
aşteptate au un grad mare de incertitudine;
disponibilitatea resurselor financiare este din ce în ce
mai restrânsă, instituţiile financiare fiind prudente în
a se angaja să finanţeze diverse proiecte;
Zona de lucru
Fiecare grupă este invitată să identifice nevoile de
formare, un plan de acțiune care să corespundă
nevoilor de formare, cel puțin trei exemple de nevoi
pentru fiecare școală, un plan de acțiune, metode de
selecție, proceduri, pregătirea lingvistică și
interculturală
prezintă exemplele pe care le-au formulat.
echipe.
4. 60 min Numele temei: Bugetul unui proiect, caracteristici,
metode de elaborare și evaluare Prezentare
Numele momentului: Materiale de documentare ppt.
pentru scrierea proiectelor Erasmus+ flipchart,
Durata: 60 minute markere
Denumirea metodei: Prezentare interactivă, Exersare
Formatorul prezintă Resursele financiare ale
proiectului
Resursele financiare = sumele de bani
disponibile / necesare/ desemnate pentru un scop
anume, anterior definit.
Bugetul = atribuie valoare financiară
activităţilor proiectului, planificarea generală
desfasurandu-se în concordanţă cu cea a bugetului.
Acţionează de asemenea şi un instrument de control al
resurselor financiare, orice abatere fiind luata in
45

considerare.
Bugetarea = valoarea a ceea ce ai cheltuit, vei
cheltui sau intenţionezi să cheltuieşti pentru un anume
scop.
Managementul costului de proiect include
totalitatea proceselor necesare pentru ca un proiect să
fie desfăşurat în limitele bugetului aprobat.
Avand in vedere importanta bugetului in
cadrul unui proiect pentru obtinerea unei finantari
nerambursabile el trebuie tratat cu seriozitate si
construit cu atentie.
Finantatorul are nevoie de informatii precise, concise
şi la obiect, care sa ii poata oferi o imagine de
ansamblu a directiei pe care o vor lua fondurile sale
precum si a altor surse de finantare.
un model de buget pentru formularul de candidatură
pentru proiecte de mobilitate KA1 și reguli de
finanțare .
Zona de lucru
Fiecare grupă este invitată să elaboreze un buget
 defalcarea proiectului in activitati
consumatoare de resurse;
 calculul resurselor pentru fiecare activitate;
 estimarea costurilor;
 prelucrarea datelor si intocmirea bugetului pe
foaie despre organizația școlară din care face
parte „o descriere scurtă‖ (punctul C1 din
cererea de finanțare).
prezintă organizația școlară .
46

echipe.
Formatorul prezintă cheltuieli eligibile, neeligibilie,
directe, indirecte, etc.
5. 45 min Numele temei: Controlul intern Mijloace şi
Numele momentului: Exemplu de procedura de Prezentare tehnici de
Control Financiar Preventiv Propriu ppt. stimulare a
Durata: 30 minute flipchart, curiozităţii şi
Denumirea metodei: Prezentare interactivă, Exersare markere interesului
Desfăşurarea metodei: faţă de temă;
Formatorul prezintă definiția controlului intern,
regului generale ale organizării controlului intern,
obiectivele generale ale controlului intern, obligaţiile
conducătorului instituţiei publice în domeniul
controlului intern; cerinţele controlului
intern,controlul financiar preventiv, organizarea
controlului financiar preventiv, caracteristicile
sistemului control intern, documente de referinţă,
o foaie de flipchart pentru a scrie un exemplu de
procedură de de Control Financiar Preventiv Propriu .
Fiecare grupă este invitată să prezinte procedura
printr-un raportor.
Formatorul împarte foi de flipchart și prezintă un
model de procedură Control Financiar Preventiv
Propriu.
prezintă exemplele pe care le-au formulat în funcție
de mobilitățile alese.
echipe.
47

Tema: Managementul procesului de achizitii publice. Asigurarea cresterii calitatii proiectelor

Erasmus+ prin eficientizarea managementului financiar si managementului resurselor umane.
Dura Strategii de
Etape Descrierea etapei Mijloac
ta formare
5 Introducere Prezentarea temei şi a obiectivelor sesiunii Prezentare
min de formare: Managementul procesului de Power-
Spargerea achizitii publice Point
20 gheţii Exerciţiu: ”Prea mulți bucătari” Metoda
min Metoda este pedagogică de spargerea gheții „Prea mulți
şi asigură interacţiunea între formabili şi bucătari‖,
coeziunea grupului, energizează grupul și utilizează
dinamizează atmosfera în sala de curs. Expunerea bucăți din
Formatorul le prezintă cursanţilor sarcina de rețete de
lucru care constă în găsirea ‖rețetei complete mancare ce
în prepararea meniului ce trebuie servit Exerciţiul trebuie
musafirilor ‖. Fiecărui membru al grupului i asamblate
se va da o parte din reţetă. de către
Sarcina fiecărui grup de cursanțieste să le grupurile
ordoneze cât mai repede şi reţeta să aibă sens de cursanți
Când un grup a terminat anunţă cu voce tare
„poftă bună!‖, ca semnal al sfârşitului jocului
Participanţii primesc bucăți rupte separate
dintr-o rețetă ce trebuie asamblată cât mai
repede. Fiecare grupă va avea căte o rețetă de
asamblat.
Materialele folosite: rețete, mici premii
pentru toți participanții
obţinute de prima grupă care a completat
corect rețeta. Acesta este premiat simbolic.
10 Prezentare Teorie: Managementul achizițiilor publice și Prelegere
min teoretică principiile care guvernează achizițiile publice
– cadrul legislativ european și transpunerea
transpunerea directivelor CE în legislaţia
naţională pentru achiziţii și actele normative
care reglementează achizițiile publice
Metoda utilizată: ‖Prelegerea‖metodă
Prezentare
utilizată pentru grupuri mari pentru
Power
transmiterea de informații
Point
Formatorul prezintă: ce cuprinde
Flipchart
managementul achiziițiilor publice
 planificarea achizițiilor publice;
 organizarea procedurilor de achiziție
publică;
 coordonarea activităților de achiziție
publică;
15 Activitate  antrenarea personalului compartimentelor
48
Dura Strategii de
ta formare
min practică autorității, contractante/echipei de proiect
larealizarea achizițiilor;
 control-evaluarea în cadrul procesului de
atribuire a procedurilor de achiziție
publicăde către autoritatea contractantă,
pentru toate contractele de achiziție de
produse, servicii și lucrări.
Exerciţiu:Formatorul prezintă exercițiul :
Definirea principiilor care guvernează
achizițiile publice din România
Sarcină: ”Definiți principiile explicite‖ care
guvernează achizițiile publice din Legea
15 98/2016 precum și ‖ pricipiile implicite‖
min care nu se regăsesc în lege.
Grupul de cursanți format din 4
persoane (de recomanda să fie din
aceeași școală), va prezenta pe foaia de
flipchart:
 nediscriminarea;
 tratamentul egal;
 recunoaşterea reciprocă;
 transparenţa;
 proporţionalitatea;
 asumarea răspunderii.
Formatorul va pune la dispoziția cursanților
ca material de curs-suport, legea
98/2016.
Se va discuta pe margina exercițiului realizat.
10 Prezentare Teorie: Descrierea procedurilor de achiziție Prelegere PrezentareP
min teoretică public;scurt istoric al U.E. în domeniul ower Point
procedurilor de atribuire a contractelor de
achiziții; principale instituţii care
reglementează/supraveghează/controlează
procedurile de achiziţii derulate de Flipchart
beneficiarii de fonduri europene; proceduri
de atribuire la nivel național; metodologia de
realizare a achiziției; Procese ale
managementului atribuiri contractelor de Discuţie în
15 achiziții. plen
min
Metoda utilizată: Conversația între formator

și cursanți, dialog cu scopul stimulării și
Activitate dirijării activității de învățare și înțelegere a
49
Dura Strategii de
ta formare
5 practică procedurilor de achiziție, preluate din
min Directivele europene menţionate prin art. 68
din Legea nr. 98/2016, după cum urmează:
a) licitatia deschisa;
b) licitatia restransa;
c) negocierea competitiva;
d) dialogul competitiv;
e) parteneriatul pentru inovare;
f) negocierea fara publicare prealabila;
g) concursul de solutii;
h) procedura de atribuire aplicabila in cazul
serviciilor sociale si al altor servicii specifice;
i) procedura simplificata.
5 Prezentare Teorie:Legislaţia naţională privind Prelegere PrezentareP
min teoretică achiziţiile publice transpune Directivele ower Point
Europene şi în ceea ce priveşte procesele Brainstormi
20 Activitate speciale de desemnare a câştigătorului ng Flipchart
min practică unei proceduri de atribuire:
Acordul-cadru; Discuţie în
Sistemul de achiziţii dinamic; plen
Licitaţia electronică;
Catalogul electronic de produse/servicii.
Activitate practică: Citirea unui material Reflecţia
referitor la avantajele și dezavantajele licitației
electronice. După citirea materialului formatorul
devine moderator în discuțiile care se vor iniția
între cursanți, unde aceștia își vor spune părerea
și vor comenta.
10 Prezentare Teorie:Etapele procedurilor de achiziție, Prelegere PrezentareP
min teoretică Exercitiu: Prezentarea Metodologiei de Brainstormi ower Point
50 Activitate realizare a achiziţiilor publice formatorul ng
min practică utilizează prezentarea video a etapelor de Discuție în Flipchart
realizare a achiziției publice, etapele grupul
achizițiilor publice mare
Exercițiu: Discuţie în grupul mare
presupune implicarea activă a
audienței/cursanților în realizarea cursului
înțelegerea importanța fiecărei etape din
procedura de achiziție.
10 Prezentare Teorie: Principalele procese ale Prelegere PrezentareP
min teoretică managemenului atribuirii contractelor de ower Point
achiziție publică sunt prezentate în tabelul de Flipchart
mai jos:
50
Dura Strategii de
ta formare
Brainstormi Camera
ng video
Discutie in
plen
Exercițiu: Discuție în plen pe marginea

materialului prezentat de formator.
10 Activitate Discuţie în
Teorie:Planul achizitiilor prevăzute în
min practică proiect, prezentarea tuturor
plen
instituțiilor care verifică procedurile de
atribuire a achizițiilor publice:
20
min
Exercițiu: Discuție în plen pe marginea

60 materialului prezentat de formator.
min Teorie:Sistemul de achiziții publice
S.E.A.P., definiție, scop , mod de
utilizare.
Prelegere: formatorul prezintă Sistemul de
achiziții publice S.E.A.P., definiție, scop .
asigură transmiterea automată a
anunţurilor, în format electronic, către
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
Sistemul pune on-line la dispoziţia
autorităţilor contractante întreaga gamă de
formulare standard pentru publicarea
anunţurilor şi, mai mult, asigură transmiterea
automată a acestor anunţuri către Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene fără nicio
intervenţie suplimentară a autorităţii
contractante interesate.
51
Dura Strategii de
ta formare
permite publicarea documentaţiei de
atribuire pentru orice procedură de achiziţie
publică;
Publicarea documentaţiei în SEAP
este obligatorie.
pune la dispoziţia autorităţilor
5 contractante facilităţi tehnice pentru
min aplicarea, parţial sau integral, a procedurilor
de atribuire prin intermediul sistemului
electronic de achiziţii publice.
După prezentare formatorul utilizează

metoda ‖demonstrației‖, metodă utilă pentru
învățarea unor metode, proceduri, etc
Exercițiu:
Metoda utilizată: Demonstrația : Formatorul
va face o simulare de comandă pe SEAP.
Cursanții vor observa și comenta în plen.
Exercițiu:
Metoda: Puzzle în vederea ordonării și
fixării pașilor deja cunoscuți în
Managementul achizițiilor publice.
Formatorul împarte cursanții în grupuri de
câte 4-5 de preferat din aceeași școală,
fiecare grupă primește o foaie de flipchart ,
markere și o ‖temă‖ („principiile care
guvernează achizițiile publice‖, ‖procedurile
de atribuire a contractelor de achiziții‖,
„instituțiile care reglementează,
supraveghează, controlează procedurile de
achiziții publice derulate de beneficiarii de
fonduri europene‖, „etapele procedurilor de
achiziții‖, „S.E.A.P.‖). După ce fiecare
echipă își termină tema de scis pe foaia de
flipchart, vor fi prezentate în plen de către
raportorul fiecărei echipe.
10 Evaluare Chestionare feedback activitate formatori Exerciţiul Chestionare
min
52

Tema: Managementul comunicării cu partenerii într-un proiect Erasms + KA2

1. 60 min Numele temei: Conţinutul comunicării cu Prezentare - Informaţii
partenerii ppt despre
Numele momentului 1: Ce comunicăm cu conţinutul
partenerii Durata: 30 min. comunicării
Denumirea metodei:Dezbatere cu partenerii
Desfăşurarea metodei dintr-un
Formatorul lansează dezbaterea pe tema „Ce este proiect
necesar să comunicăm cu partenerii de proiect?‖ şi Erasmus+
stimulează participanţii să dezvolte cât mai multe Acţiunea
idei pe acest subiect. KA2
Numele momentului 2: Conţinutul comunicării cu
partenerii – sinteză Durata: 15 min.
Denumirea metodei:Prezentare interactivă
Formatorul prezintă sintetic ideile relevate din
dezbaterea anterioară şi completează printr-un
material PowerPoint care sunt subiectele şi
momentele înc are este necesar să comunicăm cu
partenerii de proiect.
Numele momentului 3: Concluzii Durata: 15 min.
Denumirea metodei: Discuţii
Formatorul invită participanţii la clarificarea prin
întrebări a subiectului discutat anterior. Corectează
şi completează ideile apărute pe parcurs.
2. 30 min Numele temei: Modalităţi de comunicare cu - Informaţii
partenerii pixuri despre
Numele momentului 1: Cum comunicăm cu markere instrumentele
partenerii Durata: 60 minute foi A4 de
Denumirea metodei:Activitate – Lucru în grup foaie de comunicare
Desfăşurarea metodei: flipchart cu partenerii
Participanţii sunt împărţiţi în echipe de câte 4-5 dintr-un
membri. Fiecare grup îşi alege un raportor, apoi proiect
formatorul comunică sarcina. Erasmus+
În cadrul fiecărui grup, membrii notează sau Acţiunea
ilustrează grafic pe foaia de flipchart posibile KA2
modalităţi/instrumente de comunicare între
partenerii dintr-un proiect KA2.
Raportorul fiecărui grup prezintă în plen ideile
La final, formatorul punctează ideile importante
relevate în timpul prezentării şi completează, dacă
este cazul, lista lor.
3. 45 min Numele temei: Comunicarea online - Informaţii
53

Numele momentului:Instrumente de comunicare Prezentare despre
online Durata: 45 minute ppt instrumentele
Denumirea metodei: Prezentare interactivă de
Desfăşurarea metodei: comunicare
Formatorul prezintă instrumentele de comunicare şi online cu
colaborare online cu partenerii dintr-un proiect partenerii
Erasmus+ Acţiunea KA2 dintr-un
E-mail proiect
Grupuri de discuţii prin platforme online Erasmus+
(Yahoogroups etc.) Acţiunea
Aplicaţii de videoconferinţă (Skype) KA2
Reţele sociale (Facebook, WhatsApp etc.)
Google Drive
La sfârşitul momentului cursanţii adresează
întrebări.
4. 45 min Numele temei: Comunicarea offline - Informaţii
Numele momentului: Instrumente de comunicare Prezentare despre
offline Durata: 45 minute ppt instrumentele
Denumirea metodei: Prezentare interactivă de
Desfăşurarea metodei: comunicare
Formatorul prezintă instrumentele de comunicare şi offline cu
colaborare offline cu partenerii dintr-un proiect partenerii
Erasmus+ Acţiunea KA2 dintr-un
Telefonul proiect
Faxul Erasmus+
Scrisoarea (de înştiinţare oficială) Acţiunea
Alte tipuri de expedieri poştale KA2
întrebări pentru clarificare şi completare de idei.
5. 60 min Numele temei: Modalităţi de comunicare cu Prezentare - Exersarea
partenerii ppt comunicării
Numele momentului:Exersarea comunicării online computere online
Durata: 60 minute
Denumirea metodei: Aplicaţie practică, exerciţiu
Formatorul trece în revistă modalităţile de
comunicare online cu partenerii.
Participanții sunt împărțiți în perechi și sunt invitaţi
să utilizeze platforma Google Drive pentru a lucra
online cu colegii din grupul de formare pentru
crearea unui document colaborativ.
Formatorul supraveghează activitatea şi intervine cu
informaţii şi ajutor practic atunci când este necesar.
Se fac aprecieri şi se evaluează rezultatele.
La sfârşitul momentului cursanţii clarifică ideile
prin întrebări.
54

Tema: Diseminarea activităţilor şi rezultatelor într-un proiect Erasms+, KA2

1. 14.00 – Numele temei: Diseminarea – clarificarea Prezentare - Informaţii
14.30 conceptului ppt despre conceptul
Numele momentului 1: Ce este diseminarea de diseminare în
Durata: 30 min. cadrul unui
Denumirea metodei: Dezbatere proiect
Desfăşurarea metodei Erasmus+ KA2
Formatorul lansează dezbaterea pe tema „Ce este şi
ce nu este diseminarea unui proiect?‖ şi stimulează
participanţii să dezvolte cât mai multe idei pe acest
subiect.
Numele momentului 2: Diseminarea activităţilor

de proiect şi a rezultatelor - sinteză
Durata: 15 min.
material PowerPoint care sunt modalităţile şi
momentele în care este se impune diseminarea în
cadrul proiectului.
Numele momentului 3: Concluzii

Durata: 15 min.
2. 14.30 – Numele temei: Activităţi de diseminare - Informaţii
15.30 Numele momentului 1: Activităţi de diseminare pixuri despre acţiunile
Durata: 25 minute markere de diseminare în
Denumirea metodei: Activitate – Lucru în grup foi A4 cadrul unui
Desfăşurarea metodei: foaie de proiect
Participanţii sunt împărţiţi în echipe de câte 4-5 flipchart Erasmus+ KA2,
membri. Fiecare grup îşi alege un raportor, apoi prezentare diferenţe dintre
formatorul comunică sarcina. ppt ele şi momentele
În cadrul fiecărui grup, membrii notează sau în care ele sunt
ilustrează grafic pe foaia de flipchart posibile recomandate
activităţi cu scop de diseminare pe care partenerii
dintr-un proiect KA2 le pot derula pe parcursul
programului comun.
Raportorul fiecărui grup prezintă în plen ideile
55

La final, formatorul punctează ideile importante
relevate în timpul prezentării şi completează, dacă
este cazul, lista lor.
Numele momentului 2: Tipuri de activităţi

Durata: 20 min.
material PowerPoint care sunt modalităţile şi
momentele în care se realizează diseminarea într-
un proiect Erasmus+.
Se ating două idei:
Cui diseminăm:
Se menţionează cel puţin următoarele idei:
elevii şi profesorii din şcoală care nu participă la
activităţile proiectului
părinţii elevilor
membri ai comunităţii
Cum diseminărm.
Se menţionează cel puţin următoarele idei:
crearea şi actualizarea unui site al proiectului
editarea unui newsletter
publicarea de articole despre: activităţi, reuniuni de
proiect, rezultate
elaborarea de materiale promoţionale şi de
prezentare
Colţul Erasmus+: expoziţii, broşuri, fotografii
Diseminarea în reţelele de socializare
Numele momentului 3: Concluzii

Durata: 15 min.
3. 15.30 – Numele temei: Responsabilitatea diseminării - Informaţii
16.15 Numele momentului: Responsabilităţi şi Prezentare despre
responsabili ppt responsabilităţile
Durata: 45 minute şi responsabilii
Denumirea metodei: Prezentare interactivă de diseminare în
Desfăşurarea metodei cadrul unui
Formatorul prezintă modalităţi de distribuire a proiect
responsabilităţilor diseminării între parteneri, în Erasmus+ KA2
funcţie de specializarea, competenţele şi experienţa
fiecăruia.
Cursanţii discută şi adresează întrebări de
clarificare a ideilor.
56

4. 16.30 – Numele temei: Bune practici în diseminarea Materiale - Informaţii
17.15 proiectelor video cu despre acţiunile
Numele momentului: Exemple de bune practici în activităţi de diseminare în
diseminarea proiectelor Erasmus+ KA2 de cadrul unui
Durata: 45 minute diseminare proiect
Denumirea metodei: Vizionare de film Erasmus+ KA2
Participanţii vizionează o serie de materiale video
cu exemple de diseminare ale diferitelor proiecte
KA2, realizate atât de parteneri din România, cât şi
de parteneri din alte ţări ale Uniunii Europene.
întrebări de clarificare.
5. 17.00 – Numele temei: Modalităţi de diseminare a - Exersarea
18.15 proiectului Foi de diferitelor
Numele momentului: Exersarea activităţii de flipchart modalităţi de
diseminare diseminare
Durata: 60 minute
Denumirea metodei: Aplicaţie practică, exerciţiu
Formatorul trece în revistă tipurile de activităţi de
diseminare a unui proiect.
Participanții sunt împărțiți în grupde 4-5 persoane
și sunt invitaţi să lucreze împreună cu colegii
pentru crearea scenariului unei activităţi de
diseminare.
Formatorul supraveghează activitatea şi intervine
cu informaţii şi ajutor practic atunci când este
solicitat.
Se fac aprecieri şi se evaluează rezultatele.
La sfârşitul momentului cursanţii clarifică ideile
prin întrebări.
57
Părăsirea timpurie a școlii
Ce este părăsirea timpurie a școlii?

UE definește tinerii care părăsesc prematur sistemul de educaţie ca fiind acele
persoane cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult învăţământul
gimnazial și care nu sunt cuprinși în nici o formă de educaţie sau formare profesională.
Tinerii care părăsesc prematur sistemul de educaţie sunt prin urmare acei tineri care au
finalizat doar învăţământul preșcolar, primar, secundar inferior sau nu mai mult de doi ani din
ciclul secundar superior (ISCED (Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei) și acei
tineri care au finalizat un sistem de educaţie prevocaţională și vocaţională, care nu le-a permis
obţinerea unui Certificat de nivel 2.
Abandonul școlar
Definiția oficială data abandonului școlar este detaliată în Regulamentul de Organizare
și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar, art.135 (ROFUIP, 2016):
Persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise și care
nu au absolvit învățământul primar până la vârsta de 15 ani, precum și persoanele care au
depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise și care nu au absolvit
învățământul gimnazial/liceal — ciclul inferior până la vârsta de 19 ani pot continua studiile,
la solicitarea acestora, și în programul „A doua șansă‖, conform metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.
Strategia Europa 2020

„Educaţie şi formare 2020‖ (ET 2020) este cadrul strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, creat pe baza predecesorului său,
programul de lucru „Educaţie şi formare 2010‖ (ET 2010).
Acest cadru prevede obiective strategice comune pentru statele membre, inclusiv un set de
principii pentru atingerea acestor obiective, precum şi metode de lucru comune cu domenii
prioritare pentru fiecare ciclu de lucru periodic.
Ținta strategică asumată de România în ES 2020:

Până în 2020, procentul părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare, ar
trebui să fie sub 10 %;
58
Părăsirea timpurie a școlii este încă o problemă persistentă în România, ratele din
ultimii 5 ani fiind semnificativ mai mari decât obiectivul Strategiei Europa 2020.
PTS este unul din principalii factori de risc pentru şomaj, sărăcie şi excluziune socială.
Reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) este esenţială pentru atingerea mai
multor obiective din Strategia Europa 2020.
Este important să fie vizate atât obiectivele pentru o „creştere inteligentă‖,
îmbunătăţind nivelul de educaţie şi de instruire, şi pe cele de „creştere
incluzivă‖.
Cadrul general al strategiei are la bază ca domenii tematice principale: prevenirea,

intervenția și compensarea.
Politici de prevenire
Furnizarea de servicii de educaţie şi îngrijire preşcolară de înaltă calitate;
Îmbogățirea ofertei educaţionale prin oferirea de oportunităţi de accesare a
învățământului şi formării profesionale după vârsta învățământului obligatoriu;
Promovarea unor politicilor de antisegregare active şi acordarea de sprijin
suplimentar pentru şcolile din zonele defavorizate;
Sublinierea valorii diversităţii lingvistice şi sprijinirea copiilor cu o altă limbă
maternă pentru a le îmbunătăţi competenţele în limba de predare;
Creşterea implicării părinţilor;
Sporirea flexibilităţii şi a permeabilităţii filierelor educaţionale;
Consolidarea filierelor vocaționale de înaltă calitate şi creşterea atractivităţii şi a
flexibilităţii acestora;
Politici de interventie
Transformarea școlilor în comunități de învățare;
Dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie pentru elevii expuşi riscului;
Crearea unei rețele de comunicare cu părinții și alți actori din afara școlii;
Sprijinirea şi responsabilizarea cadrelor didactice în munca lor cu elevii expuşi
riscului;
Politici de compensare
Programe de succes de învățământ a doua șansă;
Furnizarea de diferite trasee de reintegrare în învăţământul și formarea
profesională de masă;
Recunoaşterea şi validarea învățării anterioare;
Sprijin individual specific;
59
Scenarii de formare realizate în urma participării formatorilor

la fluxul 3 de mobilități, la cursul structurat
”Coaching in educational contexts to reduce early school leaving” din Spania
Scenariul sesiunii din cadrul programului de formare ”Strategii și metode nonformale

pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar”
Tema: Stresul identificare și conștientizare etapă importantă în gestionarea emoțiilor
Strategii de
formare
de formare Power-Point
Stresul - identificare și conștientizare ,
25 min Spargerea etapă importantă în gestionarea emoțiilor Flipchart
Expunerea
gheţii Cursanţii vor fi rugaţi să-şi definească starea Completarea
emoţională prin mimarea stării de spirit de către un
Brainstorming: cursant a
Brainstormi
Se urmăreşte introducerea cursanţilor în ideilor
ng:
temă prin răspunsurile la câteva întrebări. Se enunțate de
cere fiecărei grupe să găsească cât mai multe fiecare grup
răspunsuri la întrebările:
Ce îmi provoacă stresul?
Cum mă manifest în condiţii de stres?
Ce măsuri iau pentru a depăşi situaţia?
Fiecare grupă notează răspunsurile pe
flipchart (câte o coală pentru fiecare
întrebare).
10 min Se identifică, apoi: Prezentare
sursele de stres (şcoală, familie, prieteni, Power Point
Prezentare situaţie financiară, boală, propria persoană), Flipchart
teoretică reacţiile la stres (fiziologice, cognitive,
emoţionale şi comportamentale) şi
modalităţile de combatere( dezvoltarea
unui stil de viaţă sănătos, dezvoltarea stimei
de sine, stabilirea şi menţinerea unui suport Prezentare
social adecvat; armonizarea gândire-emoţii- power point
comportament).
● Concepte şi idei principale:

15 min Stresul: este un fenomen psihosocial
complex ce decurge din confruntarea
persoanei cu cerinţe, sarcini, situaţii care
sunt percepute ca fiind dificile, dureroase
sau cu miză mare pentru persoana în cauză.
Întotdeauna stresul decurge din îmbinarea a
trei caracteristici: prezenţa/absenţa factorilor
de stres, resurse personale de confruntare cu
stresorii, tipul de reacţii la stres.
Managementul stresului: se referă la
programe prin care oamenii sunt ajutaţi să-şi
60
Strategii de
formare
rezolve problema stresului, contribuind
astfel şi la o creştere a randamentului
personal. Lucru în
15 min Activitate Cum puteți aplica următoarele strategii de echipă Prezentare
practică gestionare a stresului? Power-Point
● Tipuri de strategii
Strategii (pentru indivizi):
a gândi clar şi pozitiv;
a obţine şi oferi sprijin;
a deveni mai sănătos din punct de
vedere fizic;
a te relaxa.
Strategii (pentru organizaţii):
a avea obiective şi pretenţii clare;
a avea o structură a managementului
şi un sistem de comunicare
susţinător;
a identifica şi ajuta persoanele care
suferă de stres;
a educa oamenii în legătură cu
managementul stresului
Omul trebuie să-şi facă timp pentru propriul
suflet, să-şi împartă echilibrat timpul între
profesie, familie şi propria persoană
Activitate Stresul profesorilor influențează Prezentare
practică manifestarea stresului în rândul elevilor Studiu de Power Point
25 min
determinând în anumite situații părăsirea caz
timpurie a școlii
Dezbatere colectivă:
*Ce poate face profesoara pentru a menţine Flipchart
un echilibru între viaţa personală şi cea Dezbatere
profesională?*.
10 min
Se prezintă scenariul:
D. S. este o profesoară care predă la
gimnaziu. A fost întotdeauna mândră de
abilitatea ei de a menţine un echilibru între
cererile şcolii, nevoile personale şi cele ale
familiei. Acum se află într-o situaţie dificilă.
Graţie succesului în relaţionarea cu părinţii
de la şcoala ei, a fost rugată să devină
director al unui program de relaţii cu
părinţii, la nivel de district. Administraţia
vrea ca ea să realizeze un program pilot pe
care să-l predea altor profesori. Aceasta ar
putea fi o promovare uriaşă şi exact tipul de
provocare profesională pe care a căutat-o
întotdeauna. Ar însemna de asemenea mai
mulţi bani, de care are nevoie familia sa. Dar
există şi unele probleme. Dacă preia această
slujbă va trebui să renunţe la actuala
61
Strategii de
formare
profesie, de profesoară, pe care iubeşte
foarte mult. Va trebui să lucreze serile şi în
week-end, ceea ce va limita timpul petrecut
cu soţul şi cei doi copii adolescenţi. În plus,
în mod sigur va trebui să renunţe la *joia
ei*, când îşi petrecea timpul ieşind seara cu
prietenele şi la cursul de aerobic pe care îl
urmează de patru ani. Dacă nu va accepta
această slujbă, nu numai că va pierde o
oportunitate fantastică pentru dezvoltarea ei
profesională, dar îşi va afecta serios şansele
de avansare în cariera ei viitoare.
Diana îşi doreşte să ia cea mai bună
decizie pentru ea şi familia ei, dar simte că
se află într-o situaţie dificilă, aproape fără
ieşire. Are la dispoziţie doar două săptămâni
pentru a se hotărî şi acest lucru o face să fie
şi mai stresată.
Care credeți că este clea pe care o poate
urma. Prezentați diferite continuări ale
scenariului.
5 min Prezentare Stresul ocupaţional: relevanţa dezvoltării Prelegere Prezentare
teoretică abilităţilor protectoare la copii şi Power Point
adolescenţi. Conştientizarea necesităţii
echilibrului dintre viaţa personală,
profesională şi socială.
Studii realizate în ţări europene indică faptul
că cel puţin 1/3 dintre angajaţi percep un
nivel ridicat de stres cauzat de conflictul
dintre muncă şi viaţa personală/viaţa de
familie.
Stresul influenţează modul de realizare a

responsabilităţilor la locul de muncă atât de
către femei, cât şi de către bărbaţi.
Un studiu realizat cu părinţi care muncesc
arată că îmbunătăţirea calităţii vieţii de
familie este a doua sursă de întărire sau
recompensare după creşterea de salariu.
Copiii învaţă să răspundă la stres din Reflecţia
experienţa proprie şi observând. Cele mai
multe situaţii stresante pentru copii pot părea
nesemnificative pentru adulţi, pentru că,
copiii au puţine experienţe anterioare din
care să înveţe, chiar situaţiile care cer o mică
schimbare pot afecta sentimentele copilului
de securitate şi siguranţă.
Activitate Care sunt sursele de stres la copii şi
25 min practică adolescenţi? Discutie in Prezentare
Acestea pot fi multiple şi diferite în funcţie plen power point
62
Strategii de
formare
de vârstă: şcoala, relaţia cu profesorul sau
părinţii, schimbarea şcolii, performanţele
şcolare impuse de părinte; relaţia cu colegii,
cu prietenii; conflictele cu prietenii;
problemele de comunicare în familie;
conflicte cu fraţii; violenţa în familie;
divorţul, situaţia financiară precară;
pierderea locului de muncă a unui părinte;
boala fizică sau psihică a unui părinte; abuz
fizic, emoţional, sexual; dezastre naturale;
cutremur; inundaţii; durerea, boala, rănile;
tratamente medicale; neîncrederea în propria
persoană, probleme de imagine corporală;
moartea sau pierderea unei persoane dragi.
Care sunt semnele de căutat la un copil
supus factorilor de stres: refuzul şcolar; frica
despre siguranţa lor şi a părinţilor; dureri de
stomac sau alte dureri; tristeţe; grija
excesivă despre şcoală; prieteni, familie,
dificultate de relaxare şi de somn.
Dezbateți în echipa de lucru:

Modalități de eliminare a stresului din
activitatea cu elevii.
Exemplificați ce activități îi relaxează și

elimină situațiile stresante.
10 min Evaluare feedback activitate formatori Exerciţiul
63

Tema: Criza şi conflictul în mediul școlar
Strategii de
formare
de formare Power-
25 min Spargerea Criza şi conflictul în mediul școlar Point
Expunerea
gheţii Se cere cursanților să discute în grupul de
lucru despre o situație conflictuală pe care au
Discuție în
fost nevoiți să o gestioneze.
grup
Se prezintă doar una din situațiile discutate în
grup… cea mai interesantă, sau reprezentativă
pentru școală.
Criza poate fi definită ca un eveniment sau un

complex de evenimente inopinante,
Prezentare neaşteptate dar şi neplanificate, generatoare de
15 min teoretică periculozitate pentru climatul, sănătatea ori
siguranţa clasei respective şi a membrilor Prezentare
acesteia. Power
Point
Temenul conflict derivă din latinescul Flipchart
„conflictus‖ („a se lovi unul pe altul‖) şi Prezentare
exprimă, în general, un blocaj al power point
mecanismelor normale de luare a deciziilor, o
situaţie în care persoanele implicate se
confruntă cu aşteptări, nevoi sau obiective
contradictorii care generează lupta fiecăruia
pentru a obţine ceea ce doreşte
Conflictul cuprinde o serie de stări afective
25 min Activitate ale indivizilor (neliniştea, ostilitatea,
practică agresiunea) precum şi toate tipurile de
opoziţie şi interacţiuni antagoniste, inclusiv
competiţia
Conflictul este tot mai mult considerat nu
numai firesc, ci şi dezirabil (în anumite limite)
pentru buna funcţionare a organizaţiei, fapt
care solicită participare şi dezvoltare
organizaţională. Conflictul poate deveni o
sursă de maturizare şi învăţare, poate ajuta la Lucru în
descoperirea propriilor valori şi credinţe, echipă Ierarhizarea
poate avea rezultate creative, fiind o forţă se va face
pozitivă pentru creşterea personală şi și pe foile
schimbarea socială. De aceea, conflictele de flipcart
constructive au o serie de avantaje: contribuie
la dezvoltarea relaţiilor personale, la
îmbunătăţirea dinamicii grupului prin
consolidarea cooperării, a unei mai bune
64
Strategii de
formare
negocieri.
Stările conflictuale nu favorizează

performanţa şi confortul psihic. Ierarhizaţi
următoarele sfaturi rezolutive şi interpretaţi
alegerile dumneavoastră:
 nu vă obosiţi peste măsură;
 convingeţi-vă că vă place munca
dumneavoastră;
 organizaţi-vă munca; nu faceţi mai
multe lucruri deodată;
 realizaţi sarcinile corect, pentru a nu
reveni asupra lor;
 fiţi calm/ă;
 respectaţi programul stabilit;
 fiţi prietenos/prietenoasă;
 îndepărtaţi din minte iritarea,
ranchiuna, frustrarea etc;
 încercaţi să aveţi simţul umorului.
Prezentare Există o paletă largă a efectelor, accentul Prezentare

teoretică căzând pe gestionarea corespunzătoare sau Studiu de Power
necorespunzătoare a conflictelor. Conflictul caz Point
trebuie văzut, în acest caz, ca o realitate care
25 min
reprezintă, de fapt, o oportunitate şi o şansă de
a înlătura unele disfuncţii, de a face ca
lucrurile să meargă bine. Flipchart
În planul managementului şcolar există

diverse stări conflictuale care implică diferiţi
actori ai educaţiei (apud Cojocariu, 2004, pp.
173-178):
a) conflictele dintre elevi: sunt cauzate de
atmosfera competitivă, de intoleranţă, de
comunicarea slabă şi exprimarea nepotrivită a
emoţiilor, de absenţa priceperilor de rezolvare
10 min
a conflictelor, de utilizarea greşită a puterii de
către profesor
Activitate
practică b) conflictele profesor-elevi: sunt cauzate de Dezbatere
utilizarea în mod discreţionar a puterii de
către profesor, de impunerea unor reguli de
acţiune şi comportare, fără cooperare şi
negocire;
c) conflicte între profesori şi părinţi: se

datorează comunicării defectuoase datorită
neînţelegerilor sau numărului mic de contacte
pe parcursul unui an şcolar, conflictului de
valori şi luptei pentru putere a celor doi actori
65
Strategii de
formare
implicaţi;
d) conflictele între profesori (şi conflictele

între profesori şi conducerea şcolii): sunt
cauzate de lipsa de comunicare, absenţa
cooperării şi toleranţei faţă de ideile diferite
ale altor persoane.
Conflictului constructiv, benefic i se acordă o
atenţie deosebită în ultima vreme, fiind
considerat un proces necesar pentru
dezvoltare şi maturizare
Discutați cu colegii din grupul de lucru despre
situații concrete întâlnite în activitatea
dumneavoastră. Stabiliți cauzele apariției
conflictului și modalități de abordare și
atenuare a lui.
15 min Prezentare Pillow Method (Metoda “Pillow”) Prezntarea Prezentare

teoretică Metoda Pillow constituie o modalitare de metodei Power
rezolvare a conflictelor, analizându-le din 5 Pillow Point
perspective diferite:
a. Eu am dreptate, tu te înşeli (I‘m Right,
You‘re Wrong.)
Care sunt toate motivele pentru care
consideri că tu ai dreptate în această
problemă?
b. Tu ai dreptate, eu greşesc (You‘re Right,
I‘m Wrong. )
Acesta va fi o pozitie dificilă. Puneţi-vă în
locul adversarului şi gândiţi-vă la toate
motivele pentru care el are dreptate.
c. Amândoi avem dreptate, amândoi greşim
(Both Right, Both Wrong).
Discutaţi despre modul în care, de fapt,
ambele poziţii sunt corecte şi ambele sunt
incorecte.
d. Problema nu este atât de gravă precum Reflecţia
pare. (The Issue Isn't as Important as It
Seems.)
Analizaţi situaţia din perspectiva că
această problemă/conflict nu schimbă
25 min Activitate viaţa. Nu merită să îţi pierzi prietenii sau Aplicarea
practică relaţia. metodei în Prezentare
e. Există un adevăr în toate cele patru echipă power point
perspective/poziţii(There is Truth in All
Four Perspectives )
Recunoaşteţi că în toate cele patru poziţii

există un sâmbure de adevăr.
Acest exerciţiu va funcţiona numai dacă vă
66
Strategii de
formare
puteţi suspenda actuala poziţie şi vă imaginaţi
ce veţi simţi în alta.
Discutaţi despre gândurile şi sentimentele dvs.
Veţi şti dacă aţi avut succes dacă veţi putea

înţelege: nu neapărat să acceptaţi, ci doar să
înţelegeţi partea adversă.
După ce aţi ajuns să înţelegeţi, observaţi vreo
schimbare în modul dvs. de a simţi sau a
gândi despre persoana pe care o consideraţi în
opoziţie?
Analizaţi cazul din cele 5 perspective ale

metodei «Pillow»
1. Eu am dreptate, tu te înşeli.
2. Tu ai dreptate, eu greşesc.
3. Amândoi avem dreptate, amândoi greşim.
4. Problema nu este atât de gravă precum
pare.
5. Există un adevăr în toate cele patru
perspective
67

Tema: Comportamentul elevilor și eliberarea emoțională
Strategii de
formare
25 min Spargerea formare Expunerea Power-
gheţii Comportamentul elevilor și eliberarea Brainstormi Point
emoțională ng Completare
Brainstorming a
La ce vă gândiți când vorbim despre Unei file de
comportamentul elevilor? Flipchart cu
La clasă ideile
În pauze venite de la
În timpul liber cursanți
15 min Prezentare Teorie:La ce ne ajută evaluarea funcțională a Prelegere Prezentare
teoretică comportamentului școlarilor? Power
Paşi în evaluarea funcţională a comportamentului Point
Procesul de evaluare a comportamentului poate Flipchart
varia în funcţie de specificul elevului. Totuşi
există câteva repere utile de care se poate ţine
seama în acest tip de evaluare:
1. Identificarea comportamentelor
dezadaptative specifice.
2. Determinarea locaţiilor unde se produc/nu
se produc comportamentele vizate. Identificarea
elementelor care iniţiază/precipită producerea
acestor comportamente. În acest sens se pot
formula câteva întrebări:
Ce anume este specific mediilor în care
comportamentul nu se produce?
Ce este diferit în cazul situaţiilor în care
problemele de comportament se manifestă?
Pot fi comportamentele nepotrivite legate de
relaţia profesor-elev?
15 min Poate numărul de elevi sau suprasolicitarea
să cauzeze problemele constatate?
Poate momentul zilei sau starea de spirit a
elevului să-i afecteze comportamentul?
A existat vreo problemă sau dezacord înainte de
începerea orei pe hol?
Există anumite circumstanţe sau un loc anume
unde probabilitatea de a apare acel comportament
este mai mare?
Ce fel de evenimente par să fie suportul
problemelor de comportament?
3. Colectarea datelor referitoare la
performanţele elevului (nu doar cele şcolare) din
cât mai multe surse posibil.
68
Strategii de
formare
4. formularea unor ipoteze privind motivele
care susţin problemele comportamentale (funcţia
comportamentelor). O ipoteză este o predicţie
chibzuită întemeiată pe date. Ea ajută la
prezicerea locului unde apar comportamentele şi
motivul probabil al apariţiei acestora şi a locului
şi motivului pentru care acestea nu apar în alte
situaţii.
5. Identificarea altor comportamente care pot
îndeplini aceeaşi funcţie pentru elev
(comportamente alternative), dar care sunt
adaptative.
25 min Activitate 6. Testarea ipotezei pe baza unor intervenţii Activitate Raportarea
practică comportamentale pozitive. în grup discuțiilor
7. Evaluarea succesului intervenţiilor. în grup
Schimbarea sau ameliorarea acestora după caz.
Analiza funcţională a comportamentului ne ajută
să:
descriem cu claritate comportamentele
nepotrivite, inclusiv comportamentele neutre, dar
care au loc simultan cu primele;
identificăm evenimentele, timpul şi situaţiile care
prezic producerea comportamentelor
provocatoare, pe parcursul rutinei zilnice;
identificăm consecinţele ce menţin
comportamentele disruptive (ce „obţine‖ elevul
executând acel comportament; de exemplu:
atenţie, evită anumite sarcini, devine o vedetă
printre colegi);
colectăm date observate direct.
dezvoltăm unul sau mai multe bilanţuri sumare şi
să avansăm ipoteze ce descriu comportamente
specifice, tipuri de situaţii specifice în care au loc
şi întăririle ce menţin comportamentele în acea
situaţie;
În concluzie evaluarea funcţională permite să
răspundem următoarelor întrebări:
În ce circumstanţe este cel mai
probabil/improbabil să apară comportamentul (de
exemplu, când, unde, cu cine, în ce împrejurări)?
Ce urmări produce comportamentul (ce
obţine/evită persoana prin comportamentul ei)?
O evaluare completă permite predicţii valide cu
privire la condiţiile în care comportamentul
problemă este mai mult probabil să aibă loc sau
nu şi când există înţelegere cu privire la
consecinţele ce perpetuează comportamentul
provocator.
Exercitiu: Prezentați în grupul de lucru o situație
69
Strategii de
formare
concretă din activitatea dumneavoastră în care
să faceți o analiză funcțională a
comportamentului unui elev
Prezentare Tehnici de modificare comportamentală Prelegere Prezentare
teoretică Indiferent de tipul problemei comportamentale, Power
rezolvarea ei presupune învăţare, dezvăţare şi/sau Point
10 min Activitate reînvăţare. Această acţiune corectivă este
practică cunoscută sub numele de terapie
comportamentală. Porneşte de la premisa
conform căreia comportamentul poate fi Discuţie în Flipchart
modificat (―modificări comportamentale‖) plen
studiind cu precizie condiţiile curente în care se
manifestă comportamentul şi programând
intervenţii adecvate în baza informaţiilor
obţinute.
Tipuri de întăriri pozitive

Cele mai importante categorii de întăriri pozitive
sunt:
întăriri materiale – obiecte materiale cu valoare
personală: mâncarea, hainele, jucăriile, casete
audio-video, echipament sportiv, etc.
activităţile – ascultăm muzică, mergem la
cumpărături, facem sport, ne uităm la TV,
mergem la petrecere, stăm de vorbă cu prietenii,
dansăm, călătorim, etc.
întăriri sociale – atenţia, lauda, aprobarea,
recunoaşterea valorii personale de către
ceilalţi, etc. Aceste întăriri sunt comunicate
verbal (―Foarte bine!‖), fizic (strângere de mână,
îmbrăţişare, zâmbet). Întăririle sociale prezintă
anumite avantaje faţă de celelalte tipuri de
întăriri.
(a) În primul rând ele sunt mai uşor de
administrat; presupun doar existenţa celeilalte
persoane şi necesită puţin timp.
(b) Întăririle sociale pot fi administrate
imediat după efectuarea comportamentului ţintă,
ceea ce creşte eficacitatea lor.
15 min (c) În al treilea rând întăririle sociale sunt
de fapt, întăriri naturale – sunt consecinţe
obişnuite ale vieţii cotidiene. Utilizare întăririlor
sociale în mediul şcolar, de către profesor, pentru
accelerarea comportamentului dezirabil, creşte
şansele ca acesta să devină stabil şi în mediul
5 min extraşcolar, unde elevul întâlneşte frecvent
întăriri sociale asemănătoare. Astfel, întăririle
sociale au cel mai puternic efect în menţinerea şi
accelerarea comportamentelor dezirabile.
întăririle – simbol (―token reinforces‖) – sunt
70
Strategii de
formare
stimuli simbolici care au valoare prin ceea ce
înlocuiesc sau prin ce obţinem în schimbul lor. În
schimbul banilor obţinem bonuri de valoare sau
servicii. În mediul şcolar sunt acordate note,
calificative, diplome, distincţii
15 min Prezentare Tehnici de accelerare a comportamentului Prelegere Prezentare

teoretică Shaping (formatare, întărire gradată) Power
Este procedeul prin care descompunem Point
comportamentul în componente minimale şi
întărim fiecare aproximare succesivă a Flipchart
comportamentului ţintă. Presupune deci o
modificare gradată a comportamentului. Jocul
copiilor ―fierbinte-rece‖ este o exemplificare
adecvată a acestei tehnici. Sarcina unui copil este
de a găsi un obiect ascuns, în timp ce altul îi
întăreşte succesiv comportamentul spunând
―fierbinte‖ când se apropie de obiectul ascuns şi
―rece‖ când se îndepărtează de el.
Această tehnică este utilizată pentru a accelera un
comportament prea complex sau prea dificil
pentru subiect. Comportamentul global este spart
în părţi sau paşi logici care sunt ulterior întăriţi
succesiv. Fiecare nouă componentă întărită
aproximează comportamentul ţintă. De exemplu,
un copil care refuză contactul vizual este învăţat
(condiţionat) treptat, să susţină privirea altei
persoane: să întoarcă capul în direcţia corectă; să
ridice privirea; să privească scurt în ochii
celuilalt; în final să-i susţină privirea, să menţină
contactul vizual.
Aceeaşi tehnică este utilizată pentru învăţarea
citit-scrisului. Comportamentul global ―a scrie‖ Discuţie în
este spart în componente minimale logice care plen
sunt întărite succesiv. Mai întâi învăţăm
elementele componente ale literelor: bastonaşe,
ovale, zăluţe, etc. În pasul următor învăţăm să
legăm aceste elemente pentru a obţine o anumită
literă. Învăţăm să legăm literele cunoscute între
ele pentru a scrie cuvinte până la propoziţii şi
texte unitare.
Paşi în aplicarea tehnicii

(a) Din repertoriul comportamental al
elevului observaţi comportamentul în deficit care
vă interesează.
(b) Identificaţi antecedentele şi consecinţele
sale.
(c) Notaţi situaţiile în care apar variaţii în
forma, intensitatea şi durata acestui
71
Strategii de
formare
comportament.
(d) Spargeţi comportamentul ţintă în părţi
componente, în elemente minimale.
(e) Identificaţi cea mai simplă aproximare a
comportamentului ţintă.
(f) Eliminaţi factorii perturbatori din mediu
pentru a mări probabilitatea executării
elementelor minimale.
(g) Diferenţiaţi întăririle în funcţie de
răspunsurile comportamentale obţinute.
(h) Retrageţi întăririle pentru acele răspunsuri
care sunt incompatibile cu comportamentul ţintă.
(i) Dacă nu reuşiţi să obţineţi răspunsul dorit
prin repetarea întăririlor, spargeţi
comportamentul în componente şi mai mici.
Treceţi de la întăriri continue la întăriri
intermitente.
(j) Utilizaţi amorse verbale sau gesturi în
toate etapele, pentru a precipita formarea
comportamentului.
Această tehnică poate fi utilizată pentru formare
abilităţilor şcolare (citit, scris, menţinerea
atenţiei), pentru abilităţi sociale (iniţierea unui
dialog, cooperarea) şi pentru comportamente
motorii complexe. Este eficientă cu copii de
diferite vârste şi diferite niveluri intelectuale.
8.4.2. Principiul lui Pramack

Acest principiu susţine că o activitate plăcută,
preferată, poate fi utilizată ca întărire pentru o
activitate mai puţin plăcută. Un comportament cu
probabilitate crescută de ocurenţă poate fi utilizat
ca întărire pentru un comportament cu
probabilitate scăzută de ocurenţă. A merge la
joacă pe terenul de joc poate fi utilizată ca întărire
pentru o lectură suplimentară. Adesea, părinţii
utilizează această tehnică în situaţii de genul
―Mai întâi mănânci şi apoi îţi citesc o poveste‖.
În clasă, profesorii ignoră această tehnică când
spun: ―Să facem o scurtă pauză. Vom fi mai
odihniţi şi vom putea lucra mai bine la ….‖ sau.
Problema se pune invers: să ne folosim de Reflecţia
30 min Activitate activităţile preferate pentru a creşte implicarea
practică elevilor în activităţi mai puţin plăcute. Aplicând
Principiul lui Premack în situaţiile de mai sus,
profesorul ar fi trebuit să spună: ―Să rezolvăm
mai întâi exerciţiile la matematică şi apoi
mergem la joacă‖.
Orele de lectură sunt activităţi mai puţin plăcute
pentru copii. Ei preferă mai degrabă să citească
72
Strategii de
formare
glume, ghicitori, scurte istorioare hazlii decât
nuvele, poezii, poveşti lungi. Îi putem determina
să le citească şi pe acestea din urmă, spunând:
―Cine citeşte cinci minute din această nuvelă, are
dreptul să citească apoi douăzeci şi cinci de
minute din cartea cu întâmplări comice‖. Îi scurt
timp, contingenţa se schimbă, la fiecare zece
minute de citit din nuvelă acordăm câte zece
minute de citit din întâmplări comice. Cu timpul
activitatea plăcută nu va mai trebui condiţionată
de efectuarea celei neplăcute.
8.4.3. Încheierea unui contract (contractul de

contingenţe)
Această tehnică presupune negocierea şi
semnarea unui contract între adolescent şi alte
persoane (profesori, părinţi, prieteni). El
stabileşte recompensele sau pedepsele pe care le
va primi adolescentul în funcţie de
comportamentul său (consecinţele depind de
acţiunile sale).
Semnarea contractului are loc ca urmare a unei
negocieri. El trebuie acceptat cu plăcere de către
adolescent, nu impus cu forţa. Scopurile urmărite
sunt de scurtă durată, dar pot fi prelungite în
funcţie de succesele adolescentului. În acelaşi
timp, scopurile trebuie să fie accesibile, relativ
uşor de atins. Ca recompensă, selectăm acele
lucruri/activităţi care sunt suficient de dorite
pentru a funcţiona ca atare. În clauzele
contractului putem include şi sancţiuni (pedepse
sau pierderea unor privilegii) dar el funcţionează
mai eficient dacă se bazează pe recompense.
Paşi în aplicarea tehnicii

(a) Descrieţi comportamentul ţintă în
termeni clari, detaliaţi şi univoci, ţinând cont de
capacitatea de înţelegere a adolescentului.
(b) Stabiliţi durata, frecvenţa şi calitatea cu
care trebuie să se manifeste comportamentul
ţintă. Specificaţi-le drept clauze ale contractului.
Altfel spus, clarificaţi ce anume trebuie ―atins‖.
(c) Specificaţi întăririle pozitive sau
recompensele acordate pentru efectuarea
comportamentului dezirabil.
(d) Stabiliţi privilegiile care se pierd de
ambele părţi, prin încălcarea clauzelor.
(e) Stabiliţi bonusul (întărirea pozitivă
suplimentară) care se acordă dacă adolescentul
depăşeşte cerinţele minime ale contractului.
73
Strategii de
formare
(f) Specificaţi mijloacele prin care
observaţi, măsuraţi şi înregistraţi comportamentul
dezirabil. Stabiliţi procedura prin care acordaţi
adolescentului feedback pentru performanţele
sale pe perioada cât se aplică contractul.
(g) Acordaţi întăririle imediat după
răspunsul dezirabil.
Contractul trebuie încheiat în termeni pozitivi.

Scopul său este formarea comportamentului prin
întăriri pozitive. Îi puteţi spune adolescentului
―Dacă îţi scrii tema voi înceta să te mai bat la
cap‖. Este o întărire negativă, dar ar fi mai bine
să formaţi comportamentul acesta printr-o întărire
pozitivă ―Dacă îţi scrii tema putem merge să
jucăm fotbal‖.
Tehnica este foarte eficientă cu adolescenţi
deoarece îi pune în situaţia de adulţi, în zona
proximei lor dezvoltări. Le influenţăm
comportamentul prin prestigiu: în loc să-l forţăm
să execute ceva anume, îl determinăm să o facă
fără pedeapsă. Cu cât am fi mai autoritari, cu atât
revolta lor ar fi mai puternică.
Ca şi clasă de comportamente, tehnica se aplică
eficient, pentru cele ―acting-out‖ (tensiunea
descărcată în exterior): pierderea controlului,
hiperactivitate; dificultăţi în programarea
timpului, motivaţie scăzută pentru diverse
activităţi, fugă de la ore, refuzul de a scrie temele,
întreţinerea precară a igienei personale.
Esenţial este să nu uităm că intenţia unui astfel de
contract este să reliefeze schimbările pozitive din
copil, nicidecum să creeze o altă situaţie de eşec.
Studiu de caz: Aplicați fiecare tehnică pe un caz
întâlnit în activitatea didactică
Prezentați colegilor modul de abordare
20 min Prezentare Prelegere Prezentare
teoretică Power
Point
Tehnica de eliberare emoțională (EFT)

Când vorbim despre mediul școlar trebuie să
74
Strategii de
formare
avem în vedere mai mulți factori care
influențează pozitiv sau negativ modul în care noi
ca profesori putem realiza demersul educațional.
Unul dintre factorii cei mai importanți este cel
legat de latura emoțională a celor implicați în
actul didactic.
Pentru a putea înțelege ceea ce simțim și cum se

manifestă emoțiile, oamenii de știință au realizat
un studiu prin care au identificat cum diferite
părți ale corpului sunt corelate cu 14 emoții
diferite.
Pe harta emoțiilor în trup sunt proiectate de la
stânga la dreapta – rândul de sus: Mânia, Frica,
Dezgust, Fericire, Tristețe, Surpriză, Stare neutră
Rândul de jos: Anxietate, Iubire, Depresie,
Dispreț, Mândrie, Rușine, Invidie
„Cele mai comune emoții au fost asociate cu

senzații crescute în zona superioară a pieptului
care corespund de asemenea cu schimbări în
ritmul respirației ș i al inimii. De asemenea,
senzații în zona capului au fost raportate în cazul
tuturor emoțiilor, reflectând probabil, atât
schimbările psihologice exprimate prin zona
facială (ex. activarea musculaturii feței,
lăcrimarea, temperatura pielii) și de asemenea,
schimbările care se resimt la nivel mintal, datorita
evenimentelor emoționale. Senzații în membrele
superioare au fost mai proeminente in cazul
sentimentelor orientate către apropiere – furie,
fericire, in timp ce senzații in membrele
inferioare sunt trăsături definitorii pentru tristețe.
Senzații in zona sistemului digestiv și în zona
gâtului au fost raportate mai degrabă în cazul
dezgustului. In contrast cu toate celelalte senzații,
fericirea este asociata cu senzații resimțite în tot
corpul.‖
Fiecare persoană este unică și
schimbările din viața sa, precum și alegerile
făcute sunt manifestările fizice ale unei energii
distincte, a esenței si dispoziției care o
caracterizează.
Când o persoana căuta metode de
vindecare mentală și emoțională, are nevoie de o
terapie personalizată, eficientă, accesibilă si
pozitivă, care să o impulsioneze sa meargă mai
departe cu viața sa; tehnica de eliberare
emoționala Freedom Techniques sau
EFT cuprinde și depășește toate aceste așteptări.
75
Strategii de
formare
EFT este o tehnică derivată din psihologia

energiilor, inspirată din teologia medicinala
chineză, care se bazează pe harta energetică a
50 min Activitate corpului. Aceasta harta energetica Aplicație
practică folosește canale si puncte de legătura prin care
curge forța noastră vitala. Conform teoriei din
medicina chineza, orice eveniment traumatizant
sau alte experiențe care condiționează negativ Discuție în
starea psihologica a unei persoane pot perturba grup
fluxul de energie din corp printr-un blocaj sau un
dezechilibru, împiedicând această forță să curgă
corespunzător; când este dezechilibrată sau
blocată, apar boli mentale, emoționale, tulburări
sau alte probleme de sănătate.
Gary Craig, fondatorul EFT, a descoperit că prin
folosirea acestor filozofii medicinale, îți poți tapa
(lovituri ușoare cu vârful degetelor) anumite
puncte de presopunctura, meridiane sau puncte de
legătura din corp de pe harta energetica a
corpului, eliminând blocajul și readucând fluxul
energetic al corpului la starea sa inițială de
homeostazie.
Cu toate acestea, EFT nu folosește numai
stimularea punctelor de presopunctura; aceasta
tehnică încorporează și alte psihoterapii utilizate
deja în terapiile comportamentale cognitive
76
Strategii de
formare
convenționale, precum relaxarea si rememorarea,
cauzând o restructurare cognitiva a creierului pe
termen lung.
Când creierul își reface procesele cognitive,
gândurile și emoțiile nu vor mai fi procesate ca
înainte, ceea ce înseamnă ca sentimentele sau
reacțiile negative din prezent sau cele acumulate
de-a lungul anilor pot fi eliminate, ducând la o
reacție neutra la aceeași amintire sau situație,
după aplicarea cu succes a EFT.
Procedura de bază în EFT este taparea
(lovirea repetată) a fiecăruia dintre cele opt
puncte de pe meridianele energetice in timp ce se
rostește o afirmație care corespunde unei amintiri
sau a unei emoții. Tehnica tapării poate varia în
funcție de terapeut, ca și afirmațiile folosite.
Unii terapeuți folosesc afirmații standard,
cum ar fi ―Chiar dacă am (simt) aceasta teamă de
a fi respins, mă accept în profunzime și în
totalitate,‖ în timp ce alții preferă un dialog
conștient. In cazul al doilea, vei tapa punctele în
timp ce spui orice îți vine minte legat de ceea ce
dorești să corectezi, folosind o formulare mai
scurta pe care o repeți pe măsura ce treci prin
toate punctele, pentru a întări problema la care
lucrezi.
Secvența de puncte tapate poate varia, însă
cea mai comună este următoarea: pe măsura ce te
adresezi problemei la care lucrezi și folosești
afirmația aleasă, îți tapezi latura palmei, apoi
interiorul cotului, partea laterala a ochilor, osul
de sub ochi, de sub nas, dintre buza inferioară și
bărbie, apoi punctele claviculei, sub braț si vârful
capului. Aceasta ar fi o secvența completă.
Nu trebuie sa lovim aceste puncte prea
tare. E bine să se stimuleze meridianele, dar nu
trebuie să suferi. O regulă fundamentală în EFT
spune că la baza emoţiilor negative
stă dezechilibrul energetic al organismului,
memorat inconştient în situaţiile traumatice prin
care trecem. Ulterior, orice întâmplare similară
poate genera în noi aproximativ aceleaşi emoţii,
mai slabe sau mai puternice; atunci când prea
multe emoţii negative se acumulează în organism
încep să apară şi dezechilibrele fizice, respectiv
bolile.
Prin adresarea punctelor energetice, în
paralel cu rostirea frazelor construite într-un
anume fel ce vizează traumele, sentimentele
negative acumulate de ani buni se pot elimina în
77
Strategii de
formare
doar câteva minute.
Tehnica EFT poate rezolva rapid
următoarele:
traume emoţionale trecute sau prezente;
fobii (teama de a zbura cu avionul, teama
de apă etc.);
atacuri de panică;
implementarea unei percepţii pozitive
pentru situaţii trecute, prezente sau viitoare;
obezitate sau anorexie;
vicii (alimentare, fumat, cafea, alcool etc.);
imaginea de sine şi încrederea in sine
performanțele la învăţătură
performanțele sportive şi artistice
relațiile interpersonale
Aplicați EFT colegului din echipă după ce

identificați sursa de stres și o cuantificați.
Explicați elevilor modalitatea de aplicare a
tehnicii și exersați-o apoi notați schimbările
petrecute în comportamentul lor
78
Scenariul sesiunii de formare din cadrul programului de formare ,,Management

Tema: Modulul II- Management operational. Procesul decizional.
Strategii de
formare
5 min Introducere Prezentarea temei şi a obiectivelor sesiunii de
formare
15 min Spargerea Jocul ECUSON post-it
gheții Scopul: - cunoaştere şi autcunoaştere – Expunerea
autocaracterizare
Mod de lucru: fiecare cursant primeşte câte o
foaie de dimensiunea unei cărţi de vizită. Pe ea i se jocul
cere să îşi scrie prenumele, pe verticală, cu litere
de tipar după care să realizeze acrostihul
prenumelui cu propriile trăsătrui de caracter. În
dreptul acrostihului,vor realiza un desen
reprezentativ .
La finalul activităţii fiecare cursant îşi prezintă
ecusonul în faţa colegilor.
35 min Prezentare Teorie: procesul decizional- tipuri de decizii Prelegere
teoretică manageriale, etapele elaborării unei decizii,
modalități de luare a deciziilor
30 Activitate Aplicația are trei părți. Prima parte este una exercițiul
min practică individuală.
Fiecare cursant itește lista următoare și stabilește în
care din situațiile enumerate trebuie să ia o
decizie:
Justifică alegerea.
Justifi
Activitatea Prezentar
care
Stabilirea scopului și obiectivelor din e Power
proiectul de dezvoltare instituțională Point
Premierea celor mai buni elevi în
ordinea mediilor
Suspendarea temporară a cursurilor din
cauza condițiilor meteo nefavorabile
Acordarea gradației de merit pentru
profesorul de matematică
Stabilirea claselor care învață în
schimbul de dimineață
Acordarea „cornului și laptelui―
Stabilirea serviciului pe școală
Semnarea actelor pentru bancă pentru
plata salariilor angajaților
Semnarea unei petiții către primărie
pentru curățirea zonei în care se află
școala
Stabilirea cuantumului burselor
acordate elevilor
79
Strategii de
formare
Colectarea fondului școlii de la elevi
Stabilirea programului pentru Școala
după școală
Repartizarea orelor în catedra de limbi
străine
Zugrăvirea unei săli de clasă
Stabilirea graficului și tematicii
ședințelor Consiliului profesoral
Stabilirea priorităților din planul de
dezvoltare pentru anul în curs
Numirea cadrelor didactice în
Consiliul de administrație
Stabilirea propunerilor privind planul
de școlarizare pentru anul școlar
următor
Stabilirea curriculumului la decizia
școlii
Stabilim acordarea în continuare a
gradației de merit la un cadru didactic
transferat în școala
Partea 2
Activitate de grup (câte 4 persoane/grup)
Se analizează fișele individuale și după discuții se
completează și se realizează o fișă comună
Partea 3
Fiecare grupă formată anterior prezintă în plen fișa
comună realizată. Comentarii, discuții
25 min Prezentare Teorie: Bariere în procesul de luare a deciziilor Prelegere
teoretică Exerciţiu: Utilizarea metodei ”EFT- tehnica de
20 Activitate eliberare emoțională ”pentru diminuarea stresului metoda
min practică decizional EFT
Formatorul le prezintă cursanților metoda EFT, o
Prezentar
tehnică ușor de învățat și de aplicat care
e Power
promovează relaxarea, modifică răspunsul la
Point
anxietate, reduce stresul, induce schimbări
Fișă
cognitive pozitive.Procedura de bază în EFT
individual
este presarea cu vârful degetelor a fiecăruia dintre
ă pentru
cele opt puncte de pe meridianele energetice în
metoda
timp ce se rostește o afirmație care corespunde
EFT
unei amintiri sau unei emoții.
Participanţii primesc fişa cu instrucțiuni și vor
aplica metoda EFT pe propria persoană.
La final, formatorul evaluează rezultatele obţinute
prin aplicarea acestei metode, recomandând
cursanților să utilizeze această tehnică pentru
reducerea stresului.
80

Tema: Modulul IV - Managementul resurselor umane. Managementul conflictelor şi

negocierea.
Strategii de
formare
formare Power-
25 min Spargerea Point
gheţii Exerciţiu: Metoda ”EFT- tehnica de
eliberare emoțională” Fişă
Formatorul le prezintă cursanților metoda EFT, individuală
o tehnică ușor de învățat și de aplicat care Expunerea pentru
promovează relaxarea, modifică răspunsul la tehnica
anxietate, reduce stresul, induce schimbări EFT
cognitive pozitive.Procedura de bază în EFT Exerciţiul
este presarea cu vârful degetelor a fiecăruia
dintre cele opt puncte de pe meridianele
energetice în timp ce se rostește o afirmație care
corespunde unei amintiri sau unei emoții.
Metoda este non-formală şi asigură relaxarea
cursanților și creșterea capacității de
concentrare a acestora.
Participanţii primesc fişa cu instrucțiuni și vor
aplica metoda EFT pe propria persoană.
La final, formatorul evaluează rezultatele
obţinute prin aplicarea acestei metode,
recomandând cursanților să utilizeze această
tehnică și în activitatea didactică, cu elevii.
5 min Activitate Exercitiu: Utilizând metoda ,,Brainstorming‖ Brainstormi

practică vă rog să găsiţi cuvinte cheie pentru conceptul ng
20 min Prezentare de conflict.
teoretică Teorie:Conflictul: definiții, surse de conflict, tipuri Prezentare
de conflicte, Prelegere Power
20 min Activitate Exercițiu: Discuție în plen- determinarea Point
practică surselor de conflict și a tipurilor de conflicte ce Jocul de rol Flipchart
pot apărea într-o instituție școlară
Exercițiu: Joc de rol pentru simularea a 4 tipuri
de conflicte şi a modului în care directorul le
mediază. Participanții sunt împărțiți în patru
grupe, fiecare
-profesor-director
-profesor-elev
-profesor-părinte
-profesor- profesor
15 min Prezentare Metoda studiului de caz (Ţibu, S., 2006): Prelegerea Prezentare
teoretică • mijloceşte confruntarea cu situaţii reale de Power
81
Strategii de
formare
viaţă. Cazul dezbătut şi căruia trebuie să i se Point
găsească rezolvarea este unul autentic.
• implică gândirea critică, abordarea pozitivă
(orientarea spre soluţii), înţelegerea limitărilor
şi a obstacolelor.
• provoacă în mod maximal grupul, prin
implicarea în dezbatere a tuturor membrilor;
• încurajează învăţarea prin colaborare şi
cooperare;
• dezvoltă capacitatea de analiză, anticipare şi Studiul de
apreciere a valabilităţii practice a soluţiilor; caz
• responsabilizează.
Etapele studiului de caz(Neacşu, I.; Cerghit,

I., 2001):
25 min Activitate Exercițiu: Realizaţi un studiu de caz pornind de

practică la un conflict identificat în organizaţia
dumneavoastră şcolară respectând următorii
paşi:
- prezentarea cazului;
- identificarea întrebărilor fundamentale pentru
studiul de caz;
- identificarea problemei/problemelor;
- identificarea alternativelor de soluţionare;
- decizia cu privire la alternativa care va fi
implementată;
- dezvoltarea unui plan de implementare.
Activitatea se realizează în 4 grupe. Fiecare
grupă prezintă studiul de caz.
Se trag concluzii. Formatorul clarifică
eventualele întrebări.
82

Tema: Părăsirea timpurie a școlii- provocare la nivel european
Strategii de
formare
5 min Introducere Prezentarea temei şi a obiectivelor sesiunii de Expunerea
formare
20 min Prezentare Teorie: abordarea la nivel european a Prelegere
teoretică fenomenului de abandon școlar (Strategia Europa
5 min Activitate 2020)
practică
Exercitiu- Se face o comparație între conceptul exercițiul
de ―părăsire timpurie a școlii‖ (PTȘ) și cel de
―abandon școlar‖
PTȘ: tinerii care părăsesc prematur sistemul de
educaţie sunt acele persoane cu vârste cuprinse
între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult
învăţământul gimnazial și care nu sunt cuprinși în
Prezentare
nici o formă de educaţie sau formare profesională
Power
Abandon școlar: persoanele care au depășit cu
Point
mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi
înscrise și care nu au absolvit învățământul
primar până la vârsta de 15 ani, precum și
persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani
vârsta clasei în care puteau fi înscrise și care nu
au absolvit învățământul gimnazial/liceal —
ciclul inferior până la vârsta de 19 ani(ROFUIP
2016)
Concluzie: Termenul „părăsirea timpurie a

şcolii‖ include renunţarea la toate formele de
educaţie şi formare profesională înainte de
finalizarea învăţământului secundar superior sau
echivalentul în educaţia şi formarea profesională,
iar „abandonul şcolar‖ este utilizat cu un sens
mai restrâns, referindu-se la întreruperea unui
curs în desfăşurare în învăţământul general sau
profesional şi de formare.
20 min Prezentare Teorie: Efectele părăsirii timpurii a școlii Prelegere Prezentare

teoretică Power
10 min Activitate Exercițiu: Cursanții vor fi împărțiți în grupe de 4 Dezbaterea Point
practică și vor fi rugați să dezbată următoarele aspecte Flipchart
specifice comunităților în care își desfășoară
activitatea didactică:
Care sunt efectele PTȘ la nivel individual?
Care este impactul PTȘ la nivelul comunității
locale
Care sunt efectele PTȘ la nivel global?
83
Strategii de
formare
Se vor centraliza pe flipchart efectele PTȘ,
evidențiind aspectele comune și particularitățile.
Teorie: Cauzele abandonului școlar

1.care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a Prezentare
elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de Prezentare Power
interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, interactivă Point
oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută,
imagine de sine deteriorată, sentimente de
inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate;
refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii
25 min
(reacţie la presiunea exercitată de dorinţele
adulţilor)
2.care ţin de familie, condiţiile socio-economice
ale familie: sărăcia, stil parental indiferent,
neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte
ocupaţi sau plecaţi în străinătate
3.care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv
relaţia profesor-elev): presiunea grupului, Discuţie în
supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă plen Flipchart
elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului)
evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict
cu colegii, practici educative percepute de elevi
ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate
între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta
25 min
educaţională a şcolii; formă de apărare –
împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă,
politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din
clasele terminale (în şcolile de ,elită‘‘)
Exercitiu: discuție în plen- care sunt cauzele

abandonului școlar în școlile din care provin
cursanții? Ce soluții au fost identificate pentru
prevenirea/reducerea ratei de abandon școlar?
84
85
86
Scenariul sesiunii de formare din cadrul programului de formare ”Proiecte europene

pentru parteneriate și mobilități”
Tema: Desin-ul proiectului/ fazele managementului de proiect – faza 1. Inițierea

proiectului
Strategii
de formare
formare Power-Point
La finalul unității de curs, participanții vor
identifica oportunitățile programului Erasmus+, Expunerea
vor fi capabili să stabilească nevoile organizației
30 min Spargerea sau instituției pe care o reprezintă și vor înțelege Fişă pe grup
gheţii modul în care acestea se corelează pentru a crea pentru
impact. metoda harta
minții
Exerciţiu: Utilizând metoda ,,Harta minții‘‘ se Exerciţiul
cere cursanților să găsească cuvinte cheie pentru
conceptul de Inițiere a proiectului.
Se lucrează pe 3 grupe.
Formatorul precizează regulile hărții în acest caz:
Se pornește de la subiectul principal : Etapa de
inițiere a proiectului.
Elementele specifice acestei etape de inițiere,
identificate de fiecare grupă în parte, se trec sub
forma unor braţe, legate de subiectul central.
Elementele mai puţin importante pleacă ca brațe
secundare din cele principale.
Toate braţele formează o structură interconectată.
Se prezintă, de fiecare echipă, harta realizată se

discută și se trag concluziile subliniind 4
elemente care se stabilesc de comun acord că
reprezintă etape din faza de inițiere a proiectului
cadrul programului : studiul documentelor CE și
Agenției Naționale, analiza de nevoi a unității
corelarea proiectului cu cerințele programului
25 min Prezentare Teorie: Cadrul programului Erasmus+ prezentat Expunere

Teoretică în Ghidul 2018, Apelul National 2018
15 min Activitate Exercitiu: Identificați în cele două documente Lucru pe Prezentare

practică prezentate prioritățile sectoriale și transversale grupe de PPT,
cărora pot răspunde proiectele unităților dvs. cursanți Flipchart
școlare. din aceași
Se discută rezultatele. școală PC- accesare
Concluzie: Pentru o încadrare corespunzătoare documete
trebuiesc determinate nevoile, problemele
organizației.
87
Strategii
de formare
Prezentare Teorie: Analiza de nevoi la nivel micro și macro- Prelegere; Prezentare
25 min teoretică economic: analiza SWOT și PEST. Dialog Power Point
20 min Activitate Exercitiu: Realizaţi, pentru şcoala Lucru pe

practică dumneavoastrǎ, o analiză SWOT și una PEST în grupe de Flipchart
vederea identificării problemelor a elementelor ce cursanți
necesită îmbunătățire. din aceași
școală
La final, un reprezentat al fiecarei echipe va Discuţie în
prezenta rezultatele la care au ajuns. plen
Una din problemele principale identificate de mai

multe școli este: reducerea părăsirii timpurii a
școlii, reducerea abandonului școlar.
40 min Prezentare Teorie: Justificarea problemei identificate, Prelegere Prezentare

teoretică relaționarea ei cu specificul problemei la nivel Power Point
European și cu prioritățile programului Erasmus + Brainstor Flipchart
20 min Activitate 2018. ming PC –
practică Prezentarea specificităților PTS la nivel European. Lucru pe accesare
20 min grupe. documente
Exercitiu: În grupele constituite, pornind de la Discuţie în suport
exerciţiul precedent, vǎ rugǎm sǎ căutați elemente de plen
susținere specifice, dovezi ale problemei abandonului Reflecţia
școlar timpuriu de la nivelul școlii și relaționarea cu
problema PTS la nivelul European.
Prezentarea concluziilor fiecărei echipe.

Concluzii
88
Scenariul sesiunii de formare din cadrul programului de formare ”Proiecte europene

pentru parteneriate și mobilități”
Tema: Completarea formularului de aplicație – proiect de parteneriat, schimb de bune

practice pe tema ”Combaterea părăsirii timpurii a școlii”
Strategii de
formare
formare Power-
Expunerea
La final, participanții vor fi capabili să completeze Point
10 min Spargerea secțiunile C,D și E ale formuralui de aplicație.
gheţii Exerciţiu: Se propune cursanților jocul ‖Story Fişă pe
Joc de rol
guessing‖. Se lucrează pe 2 grupe. grup
Formatorul precizează regulile jocului. pentru
Grupele respectă regulile și derulează activitățile. regulile
Se trag concluziile: Pentru definirea completă a activității
unui subiect avem nevoie de cât mai multe
informații, complete, relevante. Comunicarea
între parteneri trebuie să fie deschisă, completă
responsabilă.
15 min Prezentare Teorie: Prezentarea formularului de aplicație Expunere
Teoretică pentru măsura KA2. Specificarea informațiilor ce Prezentare
10 min Activitate trebuiesc introduse în fiecare secțiune, punct Lucru pe Power
practică subsidiar având, ca exemplu, tema de proiect: grupe de Point
‖Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii‖ cursanți din PC-
Exercitiu: Descarcați formularul de aplicație, aceași accesare
studiați conținutul acestuia și completați secțiunea școală documete
A și B cu date specifice școlii.
Prezentare Teorie:Se prezintătema: Măsuri de reducere a Prelegere; Prezentare
20 min
teoretică ratei de PTS la nivel european . Dialog Power
Exercitiu: Se vor complete secțiunile C D și E ale Point
formularului corelând necesitățile identificate la Lucru pe
nivelul școlii cu problemele prezentate la nivel grupe de
Activitate european pe tema PTS și propunând activități de cursanți din Videoproi
20 min
practică remediere a situației ținând cont de obiectivele aceași ector
impuse prin programul Erasmus+ referitor la acest școală
subiect. Discuţie în PC-uri
La final, un reprezentat al fiecarei echipe va plen
prezenta ideile principale incluse in fiecare
secțiune.
Discuția în plen va viza modul în care cele trei
secțiuni sunt corelate în fiecare aplicație.
20 min Prezentare Teorie: Scăderea ratei de PTS prin îmbunătățirea Prelegere Prezentare
teoretică stării de bine a profesorului și a relației cu elevii – Power
exemplu de bună practică la nivel european Brainstormi Point,
15 min Activitate Discuții pe marginea acestui subiect și posibilități ng videoclipu
practică de implementare în școlile noastre prin proiecte Discuţie în ri
Erasmus+.Concluzii plen
89

Tema: Combaterea părăsirii timpurie a școlii – politică la nivel european. Cauzele PTS
la nivel european, național și local.
Strategii de
formare
formare: La final, participanții vor identifica Power-Point
cauzele și efectele PTS la nivel local și vor Flipchart
Expunerea
10 Spargerea compara cu cauzele identificate și efectele la nivel
min gheţii European și cele de la nivel național așa cum reiese
din documentele specifice.
Exerciţiul
Exerciţiu: Fiecare cursant va trece și va scrie
peflipchart un cuvânt pe care îl consider relevant
pentru PTS – care constituie subiectul central al
reprezentării.
30 Prezentare Teorie: Fenomenul PTS – caracteristici la nivel Expunere
min Teoretică European și national.
Se prezintă date statistice privind ratele PTS, cauze
și fenomene ce determină, influențează apariția Lucru pe
20 Activitate acestui fenomen – la nivel European și la nivel grupe de
Prezentare
min practică national. cursanți
Power Point
Exercitiu: Prezentați fenomenul de părărsire aceași
timpurie a școlii la nivelul instituției dvs. Se școală
Flipchart
lucrează pe grupe de profesori din aceeași școală. Dezbatere
Identificați principalele cauze și efecte ale
fenomenului la nivelul comunității dvs.
Fiecare grupă va prezenta și argumenta problemele
identificate la nivelul unității școlare.
Discuțiile finale vor viza compararea cauzelor și
efectelor la nivel local, national și European.
30 Prezentare Teorie:Direcții de acțiune la nivel European și Expunere Prezentare
min teoretică național în vederea reducerii ratei de PTS. Lucru pe Power Point
20 Activitate Exercitiu: Plecând de la realitățile școlii dvs. si grupe
min practică având în vedere țintele prevăzute la nivel national Discuţie în Flipchart
întocmiți un plan de acțiune pentru reducerea ratei plen
de PTS.
La final, câte un reprezentat al fiecarei echipe va
prezenta planul întocmit.
Discuții finale, concluzii, comparații cu direcțiile
de acțiune europene, naționale.
25 Prezentare Teorie: Importanța relației profesor-elev în Prelegere Prezentare
min teoretică menținerea elevilor în sistemul de învățământ. Power Point
20 Activitate Exercitiu: Identificați, în scoala dvs., cazuri în care Lucru pe
min practică relația profesor-elev a influențat pozitiv sau grupe. Flipchart
negative menținerea elevilor în școală.
Prezentarea concuziilor fiecărei echipe.Concluzii
90

Tema: Contexte educaţionale de reducere a părăsirii timpurii a şcolii
Strategii de
formare
30 min Spargerea formare Expunerea Power-Point
gheţii Fiecare participant este invitat sa se presinte Exerciţiul
specificand:
Numele, Scoala de provenienta
Specialitatea
Asteptarile in urma participarii la acest curs
40 Prezentare cauzele părăsirii timpurii a şcolilor în Prelegere
min Teoretică tarile Uniunii Europene;
relaţionarea profesorilor cu elevii, cu
familiile acestora, cu responsabilii
comunităţii pentru a preveni/a reduce
abandonul şcolar
definirea termenului de „părăsire timpurie
a şcolii‖
importanţa legăturilor create în şcoli în
Activitate vederea reducerii abandonului şcolar Completare
60 min practică statistici şi obiective oferite de Eurostaat a unui
privind abandonul şcolar în Europa jurnal
priorităţile europene legate de părăsirea emotional
timpurie a şcolii al zilei
strategii de prevenire şi intervenţie în curente
părăsirea timpurie a şcolii alegand una
cum poate deveni un profesor „bun‖ dintre
Prezentare
„starea de bine‖ (wellbeing) a modalitatile
Power Point
profesorilor-factor important în reducerea prezentate.
Flipchart
abandonului şcolar
- „Jurnalul emoţiilor‖-10 moduri prin care iti poti
mari gradul de constientizare a emotiilor.
Observa si numeste-ti emotiile
Urmareste o emotie
Pastreaza un jurnal al emotiilor /
sentimentelor / trairilor.
Construieste-ti propriul vocabular
emotional.
Gandeste-te la grupuri de emotii (emotii
asociate) care variaza in intensitate.
Verifica-te
Fii present
Fa o lista cu rolurile tale
Prevede cum te vei simt
Asculta-ti corpul
91

Tema: Condițiile-cheie pentru o abordare a scolii ca intreg si pentru reducerea/

combaterea părăsirii timpurii a școlii
Strategii de
formare
30 min Spargerea de formare Power-Point
Expunerea
gheţii Fiecare participant este invitat sa se presinte
Exerciţiul
specificand:
Numele
Scoala de provenienta
Specialitatea
Asteptarile in urma participarii la acest curs
40 min Prezentare Domenii tematice Prelegere
Teoretică 1. Managementul scolar
Prezentare
2. Suport pentru cursanți
Power Point
3. Profesorii Completarea
Flipchart
60 min Activitate 4. Părinți și familii unui plan de
practică 5.Implicarea părților interesate actiune in care
Workshop sa apara rolul
Timp de o ora, pe grupe stabiliti un plan de fiecarui
actiune pentru reducerea/ combaterea domeniu si zona
parasirii timpurii a scolii, in care cele cinci de interactiune a
domenii sa se interconecteze acestora.

Tema: Cauzele abandonului școlar
Strategii de
formare
30 min Spargerea formare Expunerea Power-Point
gheţii Fiecare participant este invitat sa se presinte Exerciţiul
specificand: Numele, Scoala de provenienta
Specialitatea, Asteptarile in urma participarii la
acest curs
40 min Prezentare 1. Ce se înțelege prin "părăsirea timpurie a Prelegere
Teoretică școlii"? Stabilirea Prezentare
60 min Activitate 2. Eșecul academic Se lucrează pe grupe.Pe cauzelor de Power Point
practică grupe –stabiliti 10 cauze care genereaza abandon si a Flipchart
abandonul scolar in scoala dumneavoastra si factorilor
factorii care sunt responsabili. responsabili
92

Tema: Psihologia stresului. Efectele stresului asupra desfăşurării procesului didactic
Nr. Interval Materiale Strategii de Achiziţiile

crt. orar necesare formare cursantului
1. 14.00 Numele momentului: Prezentarea - explicaţia - informaţii
14.20 temei şi a obiectivelor de formare despre tema şi
Desfăşurarea momentului: formatorul cursului
transmite obiectivele, activităţile şi
informaţiile importante ale cursului.
Numele momentului: Identificarea - foi albe - activitate - identificarea
aşteptărilor cursanţilor A4, independentă, analizei de
Durata: 15 minute pixuri, activitate în nevoi
Desfăşurarea momentului: flipchart perechi,
Cursanţii identifică şi notează conversaţia
individual aşteptările legate de tema
abordată; discută cu un coleg pentru a
revizui şi completa lista; transmit
informaţiile către formator pentru a fi
notate pe foaia de flipchard.
La final, formatorul transmite că lista
aşteptărilor va fi în atenţia sa pe toată
durata desfăşurării cursului. şi va
rămâne afişată pe durata trainingului.
La finalul cursului se va face o analiză
a acesteia din perspectiva punctelor
atinse.
2. 14.15 Numele temei: Cauzele stresului la - foi albe - activitate în - identificarea
14.45 profesori A4, grup, cauzelor
Numele momentului: Identificarea pixuri, conversaţia stresului în
cauzelor stresului la profesori flipchart concepţia
Durata: 30 minute cursanţilor
Desfăşurarea momentului:
Pasul 1:Cursanţii sunt împărţiţi în
comunică sarcina.
Pasul 2: În cadrul fiecărui grup,
membrii exprimă, pe rând, problemele
care le cauzează stres în activitatea
didactică. Raportorul notează pe o
foaie de hârtie ideile exprimate de
către membrii echipei.
Pasul 3: În cadrul fiecărui grup se
poartă o discuţie pentru sintetizare şi
stabilire a listei finale de cauze
generatoare de stres, reprezentativă
pentru echipă.
93

flipchart informaţiile, marcându-le pe
cele care se repetă, pentru a evidenţia
repetitivitatea cauzelor generatoare de
stres.
3. 14.45- Numele temei: Psihologia stresului - -conversaţia, -identificarea
15.20 Numele momentului: Prezentarea videoproi prelegerea cauzelor
conceptului de stres şi a cauzelor care ector, stresului în
generează stres profesorilor laptop, învăţământ
Durata: 35 minute materiale
Desfăşurarea momentului: informati
Formatorul prezintă materiale care ve-
explică conceptul de stres şi Youtube,
implicaţiile lui în educaţie, folosind
filme educative.
Definition of stress - Intro to
Psychology
https://www.youtube.com/watch?v=Sg ppt
_3zsfhxu4
Teacher: An Effective Stress Manager
https://www.youtube.com/watch?v=L
mFIAbB6UMs
Formatorul provoacă cursanţii la
discuţii legate de materialul vizionat.
Prezentarea temei (conceptului de stres
şi a cauzele care generează stresul la
profesori) în format ppt
15.20-15.35 Pauză
4. 15.35- Numele temei: Efectele stresului - foi albe - activitate în - identificarea
16.05 asupra desfăşurării procesului didactic A4, grup, efectelor
Numele momentului: prezentarea pixuri, conversaţia stresului în
implicaţiilor stresului asupra activităţii flipchart concepţia
didactice cursanţilor
Durata: 30 minute
Desfăşurarea momentului:
Pasul 1:Cursanţii sunt împărţiţi în
comunică sarcina.
Pasul 2: În cadrul fiecărui grup,
membrii exprimă, pe rând, implicaţiile
stresului asupra activităţii instructiv-
educative. Raportorul notează pe o
foaie de hârtie ideile exprimate de
către membrii echipei.
Pasul 3: În cadrul fiecărui grup se
poartă o discuţie pentru sintetizare şi
stabilire a listei finale, reprezentativă
pentru echipă.
94

flipchart informaţiile, marcându-le pe
cele care se repetă, pentru a evidenţia
repetitivitatea implicaţiilor stresului
asupra activităţii instructiv-educative.
5. 16.05- Numele temei: Efectele stresului - -conversaţia, -identificarea
16.45 asupra desfăşurării procesului didactic videoproi prelegerea efectelor
Numele momentului: Prezentarea ector, stresului în
efectelor stresului asupra profesorilor laptop, învăţământ
Durata: 40 minute materiale
Formatorul prezintă un material care ve-
explică conceptul de stres folosind Youtube
filme educative.
My Teacher is Stressed!!!
https://www.youtube.com/watch?v=bT
DddpZmAbw
Teacher Stress and Health: Effects on
Teachers, Students, and Schools
https://www.youtube.com/watch?v=90
f5eEqrZG8
6. 16.45- Numele temei: Psihologia stresului. foi albe -exerciţiul, - manifestarea
17.00 Efectele stresului asupra desfăşurării A4, conversaţia autoreflexivit
procesului didactic pixuri, ății în
Numele momentului: Evaluarea activitatea
secvenței de formare didactică
Durata: 15 minute
Denumirea metodei: discuţie de grup
respectând algoritmul:
F: analiza faptelor, conţinutului: Ce am
învăţat nou?
I: analiza impresiilor, sentimentelor:
Cum ne-am simţit?
L: lecţii învăţate: A fost ceva important
pentru viitor?
M: metafora organizaţională, reacţii ale
participanţilor
Desfăşurarea momentului: Participanţii
sunt invitaţi să se exprime, formatorul
moderează discuţia şi se asigură de
participarea unui număr cât mai mare
de păreri împărtăşite. Formatorul
mulţumeşte pentru implicare şi
finalizează sesiunea.
95

Tema: Boli cauzate de stres. Modalităţi de reducere a stresului

1. 14.00 Numele momentului: Prezentarea temei - explicaţia - informaţii
14.05 şi a obiectivelor de formare despre tema
Durata: 5 minute şi
Desfăşurarea momentului: formatorul obiectivele
transmite obiectivele, activităţile şi cursului
informaţiile importante ale cursului
2. 14.05 Numele temei: Boli cauzate de stres - foi albe - activitate -

14.35 Numele momentului: Identificarea bolilor A4, în grup, identificare
cauzate de stres pixuri, conversaţia a bolilor
Durata: 30 minute flipchart datorate
Desfăşurarea momentului: stresului în
Pasul 1:Cursanţii sunt împărţiţi în echipe concepţia
de câte 4 membri. Fiecare grup îşi alege cursanţilor
un raportor, apoi formatorul comunică
sarcina.
Pasul 2: În cadrul fiecărui grup, membrii
exprimă, pe rând, problemele care le
cauzează stres în activitatea didactică.
Raportorul notează pe o foaie de hârtie
ideile exprimate de către membrii echipei.
Pasul 3: În cadrul fiecărui grup se poartă
o discuţie pentru sintetizare şi stabilire a
listei finale de boli cauzate de stres,
reprezentativă pentru echipă.
flipchart informaţiile, marcându-le pe cele
care se repetă, pentru a evidenţia
repetitivitatea bolilor cauzate de stres .
3. 14.35- Numele temei: Boli cauzate de stres - - -

15.25 Numele momentului: Prezentarea bolilor videoproi conversaţia, identificare
cauzate de stres ector, prelegerea a bolilor
Durata: 50 minute laptop, cauzate de
Desfăşurarea momentului: materiale stres
Formatorul prezintă materiale care explică informati
bolile cauzate de stres, folosind filme ve-
educative. Youtube
Can Stress Actually Kill You?
https://www.youtube.com/watch?v=vzrjE
P5MOT4
Formatorul provoacă cursanţii la discuţii
legate de materialul vizionat.
96

Burnout - Causes, symptoms and
treatment
https://www.youtube.com/watch?v=aVk0
2DiUUPo
Burnout - Causes, symptoms and
treatment
https://www.youtube.com/watch?v=aVk0
2DiUUPo
15.25-15.35 Pauză
4. 15.35- Numele temei: Modalităţi de reducere a - foi albe - activitate -

16.05 stresului A4, în grup, identificare
Numele momentului: Exerciţii de pixuri, conversaţia a unui
reducere a stresului flipchart exerciţiu-
Durata: 30 minute joc de
Desfăşurarea momentului: reducere a
Pasul 1:Cursanţii sunt împărţiţi în echipe stresului în
de câte 4 membri. Fiecare grup îşi alege concepţia
un raportor, apoi formatorul comunică cursanţilor
sarcina.
Pasul 2: În cadrul fiecărui grup, cursanţii
găsesc un exerciţiu/un joc de reducere a
stresului.
Pasul 3: Fiecare raportor provoacă toţi
cursanţii să desfăşoare exerciţiul/jocul
pregătit.
Pasul 4: La final, cursanţii evaluează
eficienţa exerciţiului/jocului propus de
fiecare grup în parte.
4. 16.05- Numele temei: Modalităţi de reducere a - - -

16.45 stresului videoproi conversaţia, identificare
Numele momentului: Identificarea ector, prelegerea a metodelor
posibilităţilor de reducere a stresului laptop, de reducere
Durata: 40 minute materiale a stresului
Formatorul prezintă un material care ve-
explică conceptul de stres folosind filme Youtube
educative.
The Stress Response- Fight or Flight
https://www.youtube.com/watch?v=mtRr
xNTnyh8
7 idei simple pentru a-ți reduce
97

STRESUL
https://www.youtube.com/watch?v=lDecu
0ME1Zo
Stress Management Strategies: Ways to
Unwind
https://www.youtube.com/watch?v=0fL-
pn80s-c
legate de materialul vizionat
5. 16.45- Numele temei: Boli cauzate de stres. - foi albe -activitate -

17.00 Modalităţi de reducere a stresului A4, independen manifestare
Numele momentului:Moment de pixuri, tă a
feedback autoreflexi
Durata: 15 minute vității în
Denumirea metodei:Jurnalul învăţării activitatea
Desfăşurarea metodei: didactică
Pasul 1: Participanții primesc câte o foaie
de hârtie pe care trebuie să scrie feedback-
ul zilei.
Pasul 2: Folosind adresarea dintr-un
jurnal: „Dragul meu jurnal...” (fără a-şi
nota numele), fiecare cursant își exprimă
sentimentele, trăirile, gândurile, temerile,
speranțele din ziua de curs. Metoda are
rolul de a-i stimula să se exprime liber și
să treacă prin filtrul personal toate
experiențele zilei de curs.
Pasul 3: După expirarea timpului (15
min.), formatorul solicită participanţilor să
introducă „jurnalele‖ într-o urnă.
98

Scenarii Zde Zformare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scenarii Zde Zformare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CASA CORPULUI DIDACTIC BRASOV

Scenarii de formare inspirate din modele de bună practică europeană, preluate in

Scenarii de formare realizate în urma participării formatorilor la fluxul 1 de mobilități,

Scenariul sesiunii de formare ”Strategii și metode nonformale pentru prevenirea și

Modulul I: Management strategic

Nr. Interval Materiale

Nr. Interval Materiale

Nr. Interval Materiale

Scenariul sesiunii de formare ”Strategii și metode nonformale pentru prevenirea și

Modulul I: Management strategic

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul I: Management strategic

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul I: Management strategic

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul II - Management operational. Stiluri de conducere.

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul II - Management operational - Teorii manageriale. Administrare – management –

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul II - Management operational: Administrare – management – leadership

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul II - Management operational: Management participativ.

Apoi are locprezentare în plen urmată de

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul III - Comunicare și marketing. Elemente de marketing educațional

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul III - Managementul resurselor umane. Resurse umane şi leadership.

Scenariul sesiunii de formare in cadrul programului ”Strategii și metode nonformale

Modulul IV - Managementul resurselor umane. Școala ca organizație.

Scenarii de formare realizate în urma participării formatorilor la fluxul 2 ”European

Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

Tema: Introducere (Cunoaștere; Așteptări; Obiectivele și agenda cursului; Norme de

Rezultatele învățării: (cunoștințe/abilități/competențe)

Timp/ Subiect/ Materiale

Timp/ Subiect/ Materiale

Timp/ Subiect/ Materiale

Informațiile din ghid vor fi prezentate în funcție

Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

Tema: Identificare nevoi – analiză de nevoi

Rezultate ale învățării: (cunoștințe/abilități/competențe)

Timp Subiect/ Materiale

Timp Subiect/ Materiale

Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

Tema: Obiectivele proiectului

Rezultate ale învățării: (cunoștințe/abilități/competențe)

Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

Tema: Parteneriat. Participanți. Stakeholderi.

Rezultate ale învățării: (cunoștințe/abilități/competențe)

Se va puncta, în funcție de domeniu, specificitatea

Participanții vor exemplifica pe cine vizează în Ghidul Extrase

Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

Tema: Etapele scrierii unui proiect Erasms+

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Nr. Interval Materiale Achiziţiile

Scenariul sesiunii de formare în cadrul programului ,,Proiecte europene pentru școli” în

Tema: Oportunităţi de finanţare şi noţiuni fundamentale despre programul erasmus+.