Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞI RISCURI
Ovidiu Voicu
Georgiana Toth
Simina Guga
Ovidiu Voicu
Georgiana Toth
Simina Guga
14 OCTOMBRIE 2008
Cuprins
Repere metodologice 8
CONCLUZII 65
© 2008 Fundația Soros România (FSR)
Toate drepturile sunt rezervate Fundației Soros România. Nici publicația şi
nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Fundației Soros
România.
Fundația Soros România
Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureşti
Telefon: (021) 212.11.01
Fax: (021) 212.10.32
Web: www.soros.ro
E-mail: info@soros.ro
REPERE METODOLOGICE
Migraţie şi dezvoltare
capitolul 1
Imigraţia în România –
perspectiva sindicatelor şi
a patronatelor
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Migraţie şi dezvoltare 13
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Toţi cei intervievaţi sunt de acord cu opinia că piaţa forţei de muncă din
România, cel puţin pe anumite segmente, are blocaje generate de lipsa oamenilor cu
pregătirea necesară. Am întâlnit unele diferenţe de percepţie atât între reprezentanţii
sindicatelor şi cei ai patronatelor, cât şi între cei care vin din industrii diferite.
Un prim element care diferenţiază opiniile participanţilor la cercetare este
percepţia asupra dimensiunii problemei. O parte au vorbit de un deficit generalizat
care afectează în general economia românească. Astfel de opinii au venit mai ales din
direcţia sindicatelor. Iată cum descrie situaţia un lider sindical:
„Da, vorbim de un deficit. Cauza principală este aceasta, pentru că dacă vorbim
de un număr, hai să spunem, de şase milioane de salariaţi din România, peste
„Cred însă că România începe să aibă o altă problemă, cea legată de calificarea
forţei de muncă: o dată, datorită acestei presiuni a migraţiei, pentru că este
evident că mai repede au emigrat cei care aveau calificări recunoscute la nivel
european, pentru că şi-au găsit locuri de muncă indiscutabil mai bine plătite
decât în România, şi acest fenomen se va menţine; pe de altă parte, toată această...
efectul integrării europene şi al globalizării şi necesitatea creşterii competitivităţii
întreprinderii are în mod cert drept componentă importantă calificarea superioară
a forţei de muncă.”
Migraţie şi dezvoltare 15
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Toţi cei intervievaţi au fost de părere că emigraţia este cauza imediată şi cea
mai importantă a situaţiei actuale. Citatele prezentate mai sus sunt relevante în aceste
sens. Subliniem ideea cu o exprimare concisă a unui reprezentant al patronatelor:
„Aceasta se întâmplă pentru că majoritatea efectivului de muncă este plecat în afară. Şomajul
nu a scăzut prin măsurile active sau prin cele guvernamentale, ci datorită faptului că mulţi
oameni sunt plecaţi. Durerea mare este că nu există forţă de muncă calificată. Asta se întâmplă
pentru că şi în afară au trecere mai mare cei cu calificare, chiar dacă acolo ajung să lucreze ce
Posibile soluţii
Migraţie şi dezvoltare 17
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Deci, vine, se angajează la tine, îi promiţi că-i dai două mii de lei pe lună, ei
nu sunt neţi, sunt bruţi. Dacă unul îi oferă două mii de lei pe lună, se duce la ăla
de la care are două mii de lei pe lună. Pe urmă află că un coleg de-a lui lucrează
în Spania sau în Italia cu 1300 de euro pe lună, care nu mai înseamnă 2000 de
lei pe lună, înseamnă 4000 de lei pe lună, adică dublu. Şi pleacă acolo. Lucrează
câteva luni acolo. Vezi doamne, că s-au stricat lucrurile în Spania şi că 24.000 nu
şi-au... nu mai pot să lucreze în construcţii, se întorc acasă. Cine aruncă bombele
astea sunt nişte oameni fără orizont, fără informaţii. Cine a plecat să câştige
1.300 de euro pe lună, nu se întoarce la 400 de euro pe lună în România cât timp
să zicem că reuşeşte... el se va muta din sectorul construcţii în sectorul agricol, din
sectorul agricol în sectorul metalurgic, din sectorul metalurgic în sectorul servicii,
întotdeauna va migra către un alt sector, el rămânând în zona cu 1.300 sau mai
mult, de ce nu?”
Migraţie şi dezvoltare 19
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Imigraţia
Cel de-al treilea răspuns la problemele de pe piaţa forţei de muncă – imigraţia – este
şi cel mai controversat, în sensul că opiniile celor intervievaţi sunt divergente. Se remarcă o
diferenţă de perspectivă între sindicate şi patronate, dar şi diferenţe de nuanţe între diversele
sectoare ale economiei. Reprezentanţii patronatelor cred că imigraţia este o soluţie
imediată la criza de personal din anumite industrii şi că efectele unei relaxări a
politicilor de imigraţie s-ar vedea imediat. Sindicatele admit că pe termen scurt
muncitorii străini reprezintă o soluţie, dar cred că dezavantajele sau riscurile pe
termen mediu şi lung sunt prea mari.
Două sunt elementele comune ale discursului participanţilor la cercetare. Ei
cred că imigraţia este un fenomen ce se întâmplă indiferent de acţiunile autorităţilor
(reprezentant sindicat: „Păi n-ai cum să-l compensezi [deficitul de forţă de muncă]
decât prin venit [sosirea imigranţilor], de unde?, din ţările şi mai sărace. Adică aicea este
o nouă migraţie a secolului XXI. Din ţări foarte sărace migrează populaţia către ţările
mai sărace, iar din ţările cele mai sărace spre ţările cele mai bogate”) şi că România
devine în mod natural o ţară atractivă pentru imigranţi pe măsură ce cresc salariile şi
sunt disponibile mai multe locuri de muncă. O parte dintre respondenţi subliniază că
în ultimii ani firmele active în România, mai ales cele străine şi mai ales în domeniul
construcţiilor, au apelat la muncitori străini pentru a suplini deficitul de pe piaţa
locală. Iată cum descrie situaţia un reprezentant al sindicatelor:
„O să aducă şi din afară aşa cum au adus şi acuma. Deci toate aceste firme
aduc şi muncitori din afară. Bechtel aduce turci, croaţi în special, spaniolii
aduc... Portughezii aduc spanioli şi portughezi, din cauză de productivităţi şi de
o disciplină a muncii. Au intrat pe piaţă şi muncitori bulgari, pentru că salariile
sunt sensibil mai mari în România, şi atuncea, practic dacă vine să lucreze din
zona Calafat sau la Porţile de Fier, undeva în zona aceea, şi lucrează pe un salar
dublu decât de la el, şi săptămânal face şi naveta cu un hârb de maşină, e foarte
bine, pentru el s-a rezolvat o problemă.”
„Nu, noi nu suntem contra migrării, Doamne fereşte! Suntem contra utilizării
lor la un nivel inferior celui la care ar avea dreptul. Fiindcă asta zic: au plecat
de aicea de la noi şi le dau nişte salarii care oamenii noştri n-ar lucra cu ele, dar
sunt motivante vis-a-vis de sărăcia din care vin. În acelaşi timp este fenomenul
de dumping pe pieţe, acceptă nişte condiţii care sunt absolut în afara legii din
România.”
Migraţie şi dezvoltare 21
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
asemănătoare, chiar dacă spusă în cuvinte diferite. Explicaţia dată pe baza cazului
„chinezoaicele de la Bacău” de către unul dintre respondenţi surprinde foarte
bine această poziţie:
Găsim aici esenţa poziţiei patronatelor: există bani, există planuri de afaceri,
există proiecte de investiţii, dar muncitorii calificaţi sunt de negăsit. Toţi patronii
intervievaţi spun că ar prefera să angajeze lucrători români, pentru a evita costurile
suplimentare (birocraţie, acte, acomodarea la contextul local, asigurarea locurilor de
cazare, alte probleme sociale). Dar dacă acest lucru nu este posibil, li se pare firesc să
Niciuna dintre cele două părţi nu ezită să îţi asume deschis poziţia în
negocierea cu cealaltă şi să amintească de interesele celor pe care îi reprezintă.
Sindicatele vorbesc de salarii şi de faptul că lipsa forţei de muncă este un avantaj
pentru angajaţi în relaţia cu angajatorul:
„Noi negociem pentru fiecare caz în parte. Aceasta este cu dublu tăiş. Faptul că
avem aceşti muncitori imigranţi ne poate dezavantaja în negocieri pentru că
patronul spune că are forţă de muncă şi poate aduce în continuare. Astfel, lipsa
forţei de muncă nu mai reprezintă o presiune din partea sindicatului. Argumentul
în negociere nu este acesta, ci mai degrabă productivitatea, timpul, salariul minim
pe economie, inflaţia, creşterile de preţuri etc.”
„La ritmul de dezvoltare pe care ni-l impunem şi-l impun şi banii, pentru că
banii ăştia din Uniunea Europeană sunt până în 2013-2014, şi pe urmă gata.
Migraţie şi dezvoltare 23
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Dacă n-avem cu cine consuma până atuncea, nu numai că picăm că suntem proşti
şi că n-avem capacitate de absorbţie, dar pierdem nişte bani cu care am putea să
facem nişte lucruri foarte bune pentru această ţară şi pentru locuitorii ei, deci
pentru asta va trebui adusă, după părerea mea, ceva şi o să vedem tot în cadrul
acestor proiecte, câtă şi de unde forţă de muncă grasă din afara Uniunii Europene,
deci din afara României.”
„Prima sursă ar fi să luăm toţi românii din Republica Moldova care sunt dispuşi să
vină, şi toţi românii din Ucraina, din motive de limbă, şi din motive de cetăţenie.
Toţi care au cetăţenie română, ei nu vor trebui să aibă vize de lucru şi dosare,
pentru că le câştigă pe loc. Ai adus cea mai ieftină soluţie pentru ţară. Pe urmă
încep soluţiile mai scumpe, eu văd un bazin foarte bun Turcia, în special Turcia
Anatoliană, orice s-ar spune despre Turcia, a evoluat foarte mult, chiar dacă sunt
mai scumpi decât alţii, muncitorii turci sunt foarte disciplinaţi, apoi ar putea
fi văzută zona magrebiană, pentru că oricum există un acord de adopţie între
zona magrebiană şi Uniunea Europeană, şi oricum ar urma să intre muncitori
de acolo. Sigur, că principalul lor canal sunt Franţa, Italia şi Spania, pentru că
aicea sunt marii receptori, ei au fost colonişti în zona respectivă, însă de ce nu şi
noi? Trebuie văzută această zonă din cauza aportului de admisie în principal,
zvonurile politice de tip <<că aducem din Sri Lanka, că aducem din China>>,
aceştia sunt nişte oameni... o să vă uitaţi în statistici că intră 1500 de greci în
dislocare în România pe an, şi 1000 de chinezi, şi noi ne isterizăm câţi chinezi
au intrat, dar nu vedem câţi greci, din cauză de văz probabil. Nu sunt soluţii
acestea pentru că trebuie să vedem... În primul rând sunt alte obiceiuri, Anul Nou
este după Paştele nostru, deci sunt multe probleme care apar în ce priveşte forţa de
muncă chineză, dar trebuie văzute problemele sociale care apar în comunităţile
locale în special, după ce această forţă de muncă a fost adusă şi abandonată, că
asta se întâmplă de obicei, îi aduci şi-i abandonezi. Ce se întâmplă cu aceşti
oameni şi cu familiile lor după ce-şi pierd locul de muncă în România?”
Migraţie şi dezvoltare 25
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Nu la momentul acesta, dar ar acoperi dacă nu s-ar pune atâtea piedici […]
piedici vin de la sindicate, piedici vin de la birocraţia care se practică astăzi.”
„Aveam... da... un prieten, nu din ţara mea, era în Siria. El era student aici, în
România, la medicină, şi l-am întrebat aşa cum este, cum îi viaţa... a zis că e
bine, că se poate, dacă tot nu mai am de gând să continui studii sau aşa, se poate
face şi în România ceva, era piaţa mai receptivă la început pentru comerţul mai
mic... şi-atuncea am... am luat sacoşa şi am...”
Migraţie şi dezvoltare 33
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
la piaţa forţei de muncă din România pentru alte persoane (membri ai familiei,
prieteni, cunoştinţe).
„Am venit de la început cu gândul să încep o afacere. Aveam mai mulţi prieteni
care deja aveau mici afaceri aici... comerţ. Aveau nişte standuri comerciale. Ei
m-au încurajat să vin, că aici merg afacerile. Mi-au închiriat un apartament...
la început am fost asociat cu unul din ei, pe urmă nu ne-am mai înţeles şi mi-am
făcut propria afacere, cu mobilă”. (imigrant, Turcia)
„Eu sunt din Delhi, am făcut şcoală şi facultate, toate studiile acolo. Lucram în
marketing şi publicitate la firmă multinaţională, aveam o carieră, şi până când
m-am întâlnit cu soţul meu, care este român, şi care a venit în India. Ne-am
întâlnit în Bombay, şi a fost ideea că <<hai să vin eu aicea>>, să ne stabilim aicea
în România.” (imigrant, India)
Migraţie şi dezvoltare 35
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Şi practic de ce v-aţi hotărât să plecaţi din ţara dvs., să plecaţi din Senegal?
„V-am spus că vroiam să fac studii postuniversitare, când am venit nu mai aveam
de ales să vin decât în România. Era o singură bursă disponibilă. Nu mai era bursă
pentru Franţa, pentru alte ţări, pentru că şi la noi oamenii senegalezi studiază
foarte mult, foarte mult, enorm...” (imigrant, Senegal)
În cazul unor anumite categorii de străini (ex: din anumite ţări arabe) există
o istorie de migraţie în scop de studii care a început în a doua jumătate a anilor ’70
prin semnarea unor acorduri bilaterale între România şi respectivele state. Începând
cu prima perioadă a anilor ’90 România a semnat un acord bilateral în acest sens
cu Republica Moldova, care deşi a fost anulat în 2002 nu a oprit iniţiativa statului
român ca printr-un acord unilateral să acorde un număr semnificativ de burse pentru
tinerii basarabeni care doreau să studieze in România.
„Am venit în România pentru că în ţara mea nu mai puteam să stau din motive
politice. Ştiam că pe vremea comunismului preşedintele nostru şi cu cel de aici
erau prieteni. Mai mult nu ştiam când am decis să vin aici. Încă nu am fost
acceptat ca refugiat, dar sper ca asta să se întâmple şi dup-aia să îmi găsesc de
lucru aici în oraş. […] În Guineea o să mă întorc doar când o să se schimbe acolo
situaţia.” (azilant, Papua Noua Guinee)
O altă cale prin care imigranţii reuşesc să se integreze pe piaţa muncii este cea
a reţelelor informale. Acestea funcţionează în special în cazul celor ai căror rude au o
afacere în România şi ajung să fie angajaţi la una din firmele deţinute de acestea.
Migraţie şi dezvoltare 37
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Ce probleme au imigranţii?
„Toate actele necesare sunt în limba română... au fost câteva zile la avizier şi
în alte limbi, dar le-au rupt...cred că şi acum dacă mergi le găseşti numai în
română”. (imigrant, Senegal)
Migraţie şi dezvoltare 39
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„...sunt mai drăguţi pentru că acum 5-6 ani se făcea coadă noaptea. Veneau
oamenii şi stăteau până dimineaţă. Eu am venit de exemplu odată la ora 5
dimineaţa şi la ora 13:30 se închidea şi mai erau două persoane înaintea mea şi a
spus că închide <<Ne vedem mâine>>. Şi când lipsea un act, doamna sau domnul
îţi arunca actele...”
„A fost mai complicat şi nu numai pentru mine, în România, pentru mulţi străini,
chiar cu diplome, să se angajeze, discriminarea..., dar, eu am păţit-o aici, atunci
nu eram încă angajat în chestiile astea, m-am dus la un anunţ, eram vreo 9,
10, 12 persoane în sală şi a venit angajatorul, adică a trimis pe cineva, şi mi-a
spus: <<Tu nu>>, zic <<De ce?>> şi a zis <<Şeful nu te vrea pur şi simplu>>.”
(imigrant, căsătorit cu cetăţean român)
Migraţie şi dezvoltare 41
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Este un fond acut de lipsă de forţă de muncă. După 2007 au început să plece
destul de multe persoane în străinătate şi în alte ramuri. De exemplu, dintre
muncitoarele noastre multe lucrează acum în marile magazine din oraş. […] În
2006 aveam 1000 de angajaţi. După aceea am rămas cu 700, iar acum avem
400. Dacă coborâm sub 250, asta înseamnă că am dat faliment.” (HR, fabrică
de textile care a angajat, în 2008, 100 de muncitori asiatici)
Firmele de recrutare
10 Toate informaţiile prezentate sunt bazate pe discuţii purtate pe parcursul anului 2008 cu
diferiţi muncitori imigranţi, companii angajatoare de muncitori imigranţi, sindicate, patronate,
instituţii ale statului, precum şi pe o analiză a articolelor apărute în presa românească. Materialul îşi
propune să descrie o situaţie existentă fără a face exemplificări prin numirea celor direct vizaţi.
Migraţie şi dezvoltare 43
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
sunt plătite, cel mai adesea, din taxele fixate pentru ca muncitorul imigrant să poată
intra în respectivul program.
Compania angajatoare trimite firmei de intermediere un document care
atestă numărul de muncitori, condiţiile pe care muncitorul imigrant trebuie să
le îndeplinească (ex: calificarea, cunoaşterea unei limbi străine etc.), precum şi
un contract individual de muncă în care sunt stipulate condiţiile de muncă şi
salariul oferit. Firmele de intermediere şi recrutare îi trimit angajatorului o serie
de CV-uri care corespund cerinţelor acestuia, urmând ca muncitorii selectaţi să
semneze un contract care este de obicei redactat în limba engleză, fiind tradus de
către intermediari în limba ţării respective la cerere, însă de cele mai multe ori
doar verbal.
Comisionul perceput de către intermediari pentru semnarea unui astfel de
contract, pentru anumite acte, precum şi pentru asigurarea transportului (doar dus),
se ridică adesea la sume care depăşesc salariul pe care aceşti muncitori îl primesc într-
un an de zile de muncă în România. 11
Companiei angajatoare îi revine sarcina de a se ocupa de actele necesare
pentru încadrarea în muncă a imigranţilor, respectiv obţinerea unei autorizaţii de
muncă şi a unei vize sau permis de lungă şedere în scop de muncă. Contrar a ceea ce
se stipulează adesea în mass-media românească referitor la eforturile financiare pe care
trebuie să le suporte angajatorul în cazul în care aduce muncitori străini, realitatea
arată că de cele mai multe ori aceste costuri sunt fie plătite direct de muncitorul
imigrant înainte de venirea în România, fie îi sunt deduse din salariu pe perioada în
care lucrează pentru respectiva companie. În aceste condiţii, angajatorii sunt cel mai
adesea cei care investesc cele mai puţine resurse financiare şi de timp pentru a putea
să îşi asigure continuitatea şi creşterea economică pe piaţa autohtonă.
11 Ex: pentru o serie de muncitori asiatici angajaţi de către două companii de textile din
România, sumele plătite intermediarilor au variat între 2000 şi 3000 de Euro. Salariul pe care aceştia îl
primesc este de cca. 150-250 de Euro, după scăderea cheltuielilor legate de cazare şi masă.
„Pentru mine care am aproape 40 de ani este imposibil să îmi găsesc o slujbă bună
în ţara mea. Acolo contează mai mult vârsta decât experienţa. Iar angajatorii
preferă să angajeze tineri în jur de 20 de ani pentru că ei nu au familii, sunt mai
flexibili, mai motivaţi şi mai rapizi. Asta este motivul pentru care încerc să găsesc
contracte de muncă în diferite ţări din lume.” (R.A.)
Pentru plătirea sumelor legate de angajarea în România aceştia sunt nevoiţi să facă
împrumuturi prin ipotecarea anumitor proprietăţi, urmând ca în fiecare lună să
plătească rate către banca din ţara de origine. Motivul pentru care mulţi dintre aceştia
accepta salariile oferite de către angajatorii români este legat de speranţa că acestea se
pot dubla în cazul efectuării de ore suplimentare.12
De cele mai multe ori, contractele de muncă pe care străinii recrutaţi sunt
nevoiţi să le semneze sunt redactate într-o limbă diferită de cea nativă, mulţi dintre
muncitorii imigranţi devenind adesea vulnerabili la a semna documente care conţin
informaţii pe care le află mult prea târziu. Odată ajunşi în România aceştia realizează
că salariul primit pentru munca prestată este departe de a fi egal cu cel aşteptat
conform calculelor pe care le făcuseră în conformitate cu informaţiile din contract.
12 Codul muncii, ARTICOLUL 111:
(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele
suplimentare. (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi
prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă
de referinţă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
Migraţie şi dezvoltare 45
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
De cele mai multe ori formulările inconsecvente din documente sau tacticile injuste13
folosite de firmele de intermediere, îi pun pe imigranţi în situaţia de a avea o imagine
falsă asupra condiţiilor reale de muncă şi salarizare.
„Contractul era scris în limba română şi în engleză, dar când am vrut să îl citim
ei ne-au spus să ne grăbim pentru că nu avem aşa de mult timp şi trebuie să se
ducă să aplice pentru viză pentru a putea merge mai repede în România. Ei s-au
oferit să ne facă un sumar al contractului, însă au omis să ne spună că în contract
era menţionată o normă de producţie. De asemenea nu ne-au spus că trebuie să ne
plătim cazarea şi masa. Ei doar ne-au spus că salariul de bază este 400$ la care se
adaugă plata orelor suplimentare de 100%.“ (R.A)
Spre exemplu, precizarea unor cote de producţie mult peste capacităţile reale
ale muncitorilor implică cel mai adesea efectuarea unui număr semnificativ de ore
suplimentare neplătite până la atingerea normei respective, chiar dacă acelaşi contract
stipulează că plata orelor suplimentare este de 100%. De asemenea, de multe ori
contractul nu menţionează sau muncitorii nu sunt informaţi în legătură cu faptul
că trebuie să plătească cca. 1/3 din salariu pentru cazarea şi mâncarea pe care sunt
obligaţi de către angajator să le accepte.
15 Ex: Cotele de producţie foarte ridicate care ar putea fi atinse doar dacă muncitorii ar lucra in
medie 15 ore/zi în loc de 8 sau 10 ore/zi, cât este stipulat în contractul de muncă.
Migraţie şi dezvoltare 47
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Aceşti purtători de cuvânt sunt numiţi din rândul celor care vorbesc cel
puţin la un nivel satisfăcător limba engleză şi care consideră că îi pot confrunta pe
angajatori pentru discutarea diferitelor probleme.
Necunoaşterea limbii române, lipsa relaţiilor, precum şi măsurile coercitive
impuse de către angajatori creează reale platforme de exploatare bazate pe inducerea
sentimentului de teamă legat de pierderea locului de muncă şi al dreptului de şedere
în România.
„Eu nu eram unul dintre lideri, dar eram prietenă cu ele. M-au concediat şi pe
mine pentru că ştiau că dacă ele pleacă eu le voi prelua funcţia.” (R.A)
Mulţi dintre muncitorii străini aflaţi în astfel de situaţii aleg fie să se supună
condiţiilor impuse de angajator, fie să îşi asume riscul pierderii slujbei prin organizarea
unor forme de rezistenţă16 care, deşi mediatizate, nu au avut un impact suficient de
puternic pentru a putea schimba situaţia existentă pentru cei în cauză. Calea de
mijloc este aceea de a putea strânge măcar banii pentru transportul în ţara de origine,
unde să reîncepă un nou proces de găsire a unei slujbe.
„Acum nici măcar nu avem bani ca să ne plătim biletul de avion până acasă.
Ambasada se ocupă de asta. […] Ei au oprit recrutarea de muncitoare filipineze
care sa vina în ... (oraş din România). Înaintea noastră nimeni nu a venit în
România şi sper să nici nu mai vină.” (R.A)
Migraţie şi dezvoltare 49
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Eu am o experienţă personală despre asta. [...] m-am gândit şi cum se poate
interna un străin la spital. M-am dus la spital şi m-am internat să văd cum e...
6 zile. Dar ca să mă internez, de exemplu, a fost altceva, mi-a spus doamna de la
biroul de internări: <<Da, trebuie să aduci altă dovadă... că nu am alte firme sau
că nu apare ceva la Fisc>>. Zic <<Doamnă, eu am medic de familie, v-am adus
asta şi tot ce am ca dovadă. Ce mai vreţi?>> şi că <<Asta nu respectă ce-i aici.>>
Şi până la urmă m-am enervat şi i-am zis <<Vreau să vorbesc cu directorul
spitalului. Nu se vede? Ce e cu dvs.?>> şi mi-a zis <<Nu, nu... rezolvăm.>> Aşa
am rezolvat.” (imigrant)
Cetăţenia română
Migraţie şi dezvoltare 55
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
Basarabeni în România
Migraţie şi dezvoltare 57
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Oamenii s-au decis să facă nişte liste de aşteptare pentru cei care vor să obţină
o viză. Acum, primul lucru pe care trebuie să îl faci când ajungi aici este să te
înscrii pe o listă. Apoi în funcţie de câte dosare se lucrează în fiecare zi, îţi vine şi
ţie rândul. Mulţi preferă să aştepte chiar şi câteva zile stând aici pe loc, iar alţii se
duc acasă şi se întorc când le vine rândul. De obicei cei care fac lista încep să strige
la 12 noaptea, sau la 4 dimineaţa ca oamenii să se aşeze în rând. Dacă nu eşti
aici, te şterg de pe listă şi o iei de la capăt.”
Actele necesare pentru obţinerea unei vize de scurtă şedere nu sunt greu de
obţinut (cu excepţia invitaţiei), iar obţinerea unei vize este gratuită, dacă nu punem
la socoteală cheltuielile de transport şi cazare pe care trebuie să le suporte majoritatea
celor care locuiesc în afara Chişinăului. Cea mai mare problemă însă o reprezintă
aşteptarea şi faptul că în cazul în care anumite documente din dosar lipsesc, tot
procesul trebuie reluat integral.
În acest context, relaţiile basarabenilor cu România sunt adesea întrerupte sau
amânate pe perioade de timp nelimitate, nostalgia perioadei anterioare introducerii
regimului de vize rămânând singurul resort al celor care rămân izolaţi de partea
dreaptă a Prutului.
„Bunica mea a fost născută în România, iar noi avem rude acolo pe care le vizităm
de sărbători sau când era ziua cuiva. Băiatul meu a crescut împreună cu verişorii
lui de pe partea cealaltă, însă acum de când avem nevoie de viză, nu ne-am mai
văzut decât o singură dată.” (femeie care locuieşte în zona de graniţă – sat
Giurgiuleşti)23
23 Introducerea unor astfel de citate (de factură emoţională) în text se datorează faptului că
anumite idei sunt foarte des întâlnite în discursurile purtate cu basarabeni, autorul considerând că
omiterea lor intenţionată ar reprezenta o eroare metodologică
„Am ales să studiez în România pentru că facultăţile de aici sunt mai bune, pentru
că avem aceeaşi limbă, pentru că ştiam că sunt mulţi basarabeni în România şi
pentru că sunt relativ aproape de casă.” (A, 21 ani)
„În 2002 când am venit aici dura destul de mult să îţi obţii permisul de şedere
pentru că erau cozi foarte mari. Mulţi nu obţineau permisul imediat, iar dacă
veneau razii în cămin primeau amendă pe care o puteau anula după ce dovedeau
că au obţinut permisul de şedere.”
„Sute de elevi şi studenţi din Republica Moldova care învaţă în liceele şi universităţile
din Iaşi ar putea fi absenţi la primele cursuri. Motivul: nu şi-au procurat din
timp viza pentru intrarea în România.“ (Sorin Gaiţă, coordonatorul Biroului
pentru Străini din Iaşi)25
24 Cuantumul burselor: 40$ pentru elevi şi 50$ pentru student pe lună
25 Sursa: http://www.md-ro.org/?ref=archive-economic-2007-01-05-1
Migraţie şi dezvoltare 59
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„În perioada în care încă eram student, eu, ca basarabean, nu puteam să lucrez pe
numele meu. Dar trebuia să lucrez ca să mă întreţin şi o făceam pe numele unui
coleg român” (V,24 ani)
26 Sursa: OUG nr. 56/2007 privind incadrarea în munca şi detaşarea străinilor pe teritoriul
României
27 Sursa Art 70, aliniatul 1 din OUG nr. 194/2002, privind regimul străinilor în România,
republicată în 2008
28 Sursa: Art. 71, aliniatul 1 din OUG nr. 194/2002, privind regimul străinilor în România,
republicată în 2008
29 Perioadele de aşteptare pentru obţinerea unei noi autorizaţii pentru muncă sunt de aproximativ
2-3 luni din momentul demisiei de la locul de muncă precedent
Migraţie şi dezvoltare 61
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Mulţi vindeau produse agricole în România, care pentru ei era singura piaţa
din care îşi obţineau sursele de venit. Cei care aveau livezi întregi mai încărcau
camioane care mergeau şi în Rusia sau Ucraina. Dar oamenii simplii care aveau
câteva hectare mergeau în Iaşi pentru că de aici le lua cam jumătate de oră să
ajungă acolo. Din asta trăiau majoritatea celor care nu erau angajaţi sau a
pensionarilor. Acum că nu mai pot să meargă în România au ajuns să nici nu
mai cultive pământurile astea, iar fructele s-au scumpit şi la noi pentru că trebuie
să le aducem din alte regiuni. Mulţi dintre cei care vindeau în România au sărăcit
şi trăiesc de pe o zi pe alta pentru că pentru micii producători din zona de graniţă
nu mai există pieţe de desfacere.” (primar comuna Petreşti)
Străin în România
„Toţi facem parte din aceeaşi naţie, chiar dacă unii ne numim moldoveni, iar alţii
sunt români. Avem aceleaşi rădăcini, aceeaşi limbă, aceleaşi sărbători, rude care
trăiesc în România şi copii care studiază acolo.”(R.T.)
„Mulţi dintre români, în special cei care au mai puţină carte, îi asociază pe
basarabeni cu ruşii. Eu nu ştiu de unde vine logica asta, chiar dacă Moldova
întreţine relaţii cu Rusia. Oricum, din cauza asta eşti privit altfel de către mulţi…
mai degrabă ca fiind rus decât român.”31
„Oamenii nu înţeleg faptul că deşi vorbim diferit sau folosim cuvinte din limba
rusă, în principal avem aceeaşi limbă. Unii când ne aud vorbind, imediat ne pun
o etichetă de basarabeni, iar apoi ne privesc şi ne tratează diferit. Ei au impresia
că noi suntem mai beţivi şi bătăuşi, iar fetele sunt curve. […] Eu încerc să nu cred
că este vorba de discriminare, ci doar de prejudecăţi fără sens.” (S.C., 22 ani)
Migraţie şi dezvoltare 63
IMIGRANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
„Acasă suntem ai noştri, iar aicea suntem oarecum străini, chiar dacă tot români
suntem. […]Cred ca mulţi basarabeni s-ar întoarce acasă dacă şi-ar putea face un
viitor acolo. Deocamdată, însă, unele lucruri trebuie să se schimbe şi acolo, chiar
dacă aici multe lucruri nu s-au schimbat în bine. Eu cred ca putem să influenţăm
o schimbare în Moldova, chiar şi de aici”
Migraţie şi dezvoltare 65