MINTEA GENERATIILOR VIITOARE

Trei pastori cu trei c�ini mulg, tund si taie c�nd au chef 300 de oi. Pentru
linistea si comoditatea pastorilor, oile trebuie sa fie o turma supusa si sa nu
aiba idei despre liberul arbitru, suveranitate nationala, raspundere individuala.
Daca nu s-au nascut oi atunci trebuie educate ca sa devina oi.

Oile nu au drepturi individuale si nu au religie. Ele si-o pierd �n doua feluri:

prin educatia atee, numita "umanista" �n America si prin far�mitarea, infiltrarea
si coruperea bisericii organizate. In 1831 Alexis de Torquevile a fost uimit de c�t
de putina criminalitate exista �n America. "Numai c�nd m-am dus sa vizitez
bisericile din America am �nteles", scrie el; "etica si religia cetateanului �l
opreste de la crima".

La 2 decembrie 1908 Walter Rauschenbush si Harry Lard (Lard a fost descris de catre
un alt membru al Partidului Comunist al Statelor Unite, Manning Johnson, ca fiind
"principalul arhitect al infiltratiei comuniste pe tar�m religios"), au �nfiintat
Consiliul Federal al Bisericilor, finantat, printre altii, de fundatia Rockefeller
care i-a dat �ntre 1926 si 1929 suma de $137.000 si alti bani, de atunci �ncoace.
In 1942 platforma acestui consiliu cerea "un guvern francmasonic mondial, control
international asupra armatei si flotei, un sistem monetar universal si o banca
internationala controlata democratic." Atributul "controlata democratic" are
aceeasi valoare pe care o are atributul "democratic" �n bine-cunoscutul "centralism
democratic" al totalitarismului comunist: adica zero. Restul platformei e real.
Dar, devenind prea notoriu, Consiliul Federal al Bisericilor si-a schimbat numele
la 29 noiembrie 1950 �n Consiliul National al Bisericilor. Acest consiliu a lucrat
m�na �n m�na cu Partidul Comunist din Statele Unite ale Americii, dupa cum arata
�nsusi Gus Hall, secretarul Partidului Comunist din SUA. In 1972, "Biserica
Satanei", cu "marele preot" Anton Lavey din San Francisco, a fost primita �n
Consiliul National al Bisericilor (RE, pp. 220-222). Biserica Satanei practica
satanismul, adica tortureaza si ucide victime umane si animale �n adunari rituale,
practica magia neagra si, �n general, are scopul de a �ndeplini poruncile Satanei
pe care aceasta "biserica" �l venereaza ca pe un zeu absolut si adevarat.

La 23 august 1948 a fost �nfiintat Consiliul Mondial al Bisericilor, al carui

secretar general, Philip Potter, a fost descris �n 1975 ca fiind "mai radical dec�t
majoritatea marxistilor". Acest consiliu mondial n-a miscat un deget si n-a
cheltuit nici o centima pentru cei aproximativ cinci milioane de oameni nevinovati,
majoritatea crestini, �ntemnitati �n Rusia sovietica pentru credinta lor, dar a
cheltuit peste cinci milioane de dolari din 1970 p�na �n 1980 pentru a organiza
"lupta �mpotriva rasismului". Aceasta "lupta" �n cea mai mare parte dintre cazuri
s-a dus de catre banditi �narmati care asasineaza femei si copii de fermieri, �n
Africa, (cf. Joseph A.Harris, "Karl Marx or Jesus Christ?", p. 132, dupa RE,
pp.221-222)

In 1993, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca este ilegal sa �mpiedice

cultul santeria (un cult adus din Cuba care se bazeaza pe practici tribale africane
de a tortura, mutila si ucide victime si a stropi asistenta cu s�ngele proaspat
varsat, �n cinstea unor divinitati voodoo). "Santeria e o religie" a declarat
Curtea Suprema. Crestinismul este interzis �n scoli, dar c�ta vreme santeria este
admisa si rasp�ndita, poporul american are "libertate religioasa". Religia e buna
c�nd e satanica sau c�nd e folosita pentru asasinarea fermierilor si a familiilor
lor; dar generatiile viitoare trebuie scutite de acest "opium al popoarelor".
Religia �ndeamna la cinste si omenie. Francmasonul Claire Chambers scrie: "Ca sa
fie �nrobita, mintea omului trebuie orientata de la a fi spirituala la a fi
carnala. Omul trebuie sa creada despre sine ca este un animal fara functie
spirituala. Odata eliberat de obligatiile lui fata de Dumnezeu, acesta este mult
mai usor de supus statului mondial francmasonic" (The Siecus Circle, p. 101, dupa
RE, p. 362). De aceea s-a eliminat cu strasnicie religia crestina din scolile
publice americane si s-a �nlocuit cu "umanismul".

In 1933 a fost publicat Manifestul Umanist care afirma ateismul, comunismul si

evolutionismul. Unul dintre cei 33 de semnatari ai manifestului a fost John Dewey,
"parintele educatiei progresiste" �n America. "Omul n-are Dumnezeu si n-are suflet"
scrie John Dewey. "Adevarul imuabil e mort. Nu exista loc pentru legi fixe,
naturale, sau pentru adevaruri permanente si absolute". Nu exista diferenta �ntre
adevar si minciuna, zice Dewey; adevarul e ce convine (probabil celui mai tare). De
asemenea, nu exista principii etice: moral e ce face placere (probabil tot celui
mai tare). Dewey nu s-a ostenit sa concilieze principiul moralei cu ceea ce face
placere �n situatia �n care placerea unuia este sa-l tortureze pe altul, dar cel
torturat nu simte placere; �n schimb, a reconciliat doctrina lui, pe care se
bazeaza sistemul de �nvatam�nt american din ultimii 50 de ani, cu spusele lui Lenin
care zice: "Desigur, nici noi nu credem �n Dumnezeu. Noi credem numai �n morala
eterna. Tot ce serveste distrugerii vechii societati e moral... Jos cu
religia....Principala noastra sarcina e sa cultivam ateismul. Comunismul aboleste
adevarul etern, aboleste religia si morala". Adica familia si biserica, caci at�t
Dewey c�t si Lenin stiau ca nu pot aboli concepte generale abstracte (RE, pp. 377-
379).

Azi, urm�nd preceptele parintelui scolarizarii americane John Dewey, copiilor li se

preda "etica de situatie", care explica cum "ceea ce e bine pentru mine poate fi
rau pentru tine, si ceea ce e bine astazi poate fi rau m�ine". Dupa ce au studiat
"etica de situatie" si "educatia sexuala", un mare numar de fetite de la 9 ani �n
sus devin gravide �n scolile de stat americane �nainte de a cunoaste alfabetul.
Pentru ele s-au creat categorii de elevi separate numite "mame nemaritate",
"gravide sub 18 ani", despre care guvernul aduna statistici, iar parintii (daca-i
au) se pl�ng degeaba. O alta reusita a filozofiei umaniste si a educatiei
progresiste este numarul mare de sinucideri printre elevii de liceu, despre care
guvernul, de asemenea, str�nge statistici si parintii se pl�ng degeaba.

La 40 de ani dupa primul Manifest Umanist, a fost publicat cel de-al doilea
Manifest Umanist care vorbeste despre construirea unei "comunitati mondiale" bazate
pe "un sistem de legi mondiale si o ordine mondiala bazata pe un guvern federal
supra-national".(The Humanist Manifesto I si II, dupa RE, p. 81).