Arma nucleara

Arma nucleara
 Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce
eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă
de o reacție în lanț de fisiune, sau fisiune și fuziune.
 Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în
masă destinate uciderii unui mare număr de oameni și/sau
distrugerii structurilor construite de om, sau biosferei în general.
 Prima armă nucleară cu fisiune a eliberat o cantitate de energie
echivalentă cu cea rezultată din explozia a 20.000 tone de TNT
(trinitrotoluen), în timp ce prima armă termonucleară (cu fisiune
și fuziune) a eliberat o energie echivalentă cu 10.000.000 tone
de TNT. La nivelul anului 2012 pe plan mondial existau circa
19.000 de focoase nucleare din care 4.400 sunt menținute în
stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate.
 Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora
împotriva unei entității care posedă arme nucleare.
 Tipuri
 În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele
bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele
care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea
reacției de fuziune nucleară.
 Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o
cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă
supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în
lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin
implantarea unei piese din material fisionabil în masa
subcritică (metoda proiectilului) fie prin comprimarea
(cu explozivi chimici) unei sfere de material fisionabil
până se atinge masa supra-critică (metoda imploziei).
 Arma nucleară cu fuziune (arma termonucleară, bomba
cu Hidrogen) folosește energia rezultată din fisiune
pentru a comprima și încălzi deuteriul și tritiul până
aceștia fuzionează.
 Există și arme nucleare cu destinații speciale precum
arma cu neutroni sau arma cu contaminare radioactivă.
Arma cu neutroni este o armă termonucleară construită
special pentru a produce un flux mare de neutroni ce
produce multe decese dar nu produce contaminare
radioactivă și nu afectează construcțiile. Arma cu
contaminare este o armă cu fisiune învelită cu un
material (cobalt, aur) care produce o contaminare
radioactivă extrem de puternică.
 Efecte
 Explozia nucleară are efecte imediate și întârziate. Unda de șoc, radiația
termică radiația ionizantă promptă produc distrugeri mari în câteva secunde sau
minute de la detonare. Efectele întârziate precum căderile radioactive acționează pe
perioade mari de timp, de la ore la ani.
 Unda de șoc produce modificarea bruscă a presiunii aerului și vânturi puternice.
 Construcțiile mari sunt distruse de modificarea presiunii aerului în timp ce vânturile
puternice distrug vegetația și omoară oamenii. Dacă explozia are loc la suprafața sau
în apropierea solului se produce un crater din care materialul este ridicat în atmosferă,
de unde revine sub forma de depuneri radioactive.
 Circa 35% din energia exploziei este sub forma de radiație luminoasă și termică
 (căldură). Radiația luminoasă produce orbirea prin arderea retinei. Radiația termică
produce arsuri ființelor vii și incendierea materialelor combustibile.
 Efectele radiațiilor nucleare directe sunt în general mai mici decât cele ale undei de șoc
sau radiației termice. La armele cu neutroni spre exemplu efectul radiației directe
(neutroni) este cel mai puternic. Iradierea directă cu radiații nucleare duce la deces sau
în cazul dozelor mai mici la boala de iradiere.
 Particulele radioactive ridicate în atmosferă (norul în formă de ciupercă) revin pe
pământ în apropierea locului exploziei. Ele nu produc multe decese deoarece
afectează zona unde oamenii au fost deja uciși de celelalte efecte. În funcție de
condițiile meteorologice, norul radioactiv poate fi deplasat la distanțe mari iar
depunerile pe sol pot afecta zonele mai îndepărtate.
 Undele electromagnetice produse de explozie rezultă prin absorbția radiației gama în
aer și în sol. Pulsul de unde electromagnetice generează câmpuri electrice de mii de
volți pe durate extrem de scurte. Consecințele privesc în special comunicațiile și
rețelele electrice.
 Dezarmarea și neproliferarea
 Tratatul de neproliferare nucleară are ca obiectiv prevenirea răspândirii
armelor nucleare și a tehnologiilor de fabricare a acestora, promovarea
cooperării în domeniul utilizării pașnice a energiei nucleare și în
final dezarmarea nucleară.
 Deschis pentru semnare în 1968 tratatul a intrat vigoare în 1970 și în
prezent este semnat de 190 de state inclusiv cele 5 state deținătoare în
mod oficial de arme nucleare. Pentru asigurarea neproliferării și întărirea
încrederii între statele semnatare tratatul stabilește un sistem de garanții
nucleare în reponsabilitatea AIEA. Tratatul promovează cooperarea și
accesul egal al statelor la utilizarea pașnică a energiei nucleare și în același
timp previne deturnarea materialului fisionabil pentru fabricarea de arme.
 Riscul proliferării armelor nucleare nu este complet eliminat deoarece unele
țări precum India (80-110 focoase active), Pakistan (90-110 focoase
active), Coreea de Nord (10 focoase active) și Israel (75-200 focoase
active) nu au semnat tratatul și au dezvoltat în secret arsenale nucleare.
 În 1996, la solicitarea ONU Curtea Internațională de Justițiea emis o opinie
consultativă privind « Legalitatea amenințării sau folosirii armelor
nucleare ». Curtea a stabilit că amenințarea sau folosirea armelor nucleare
ar putea viola diferite articole ale dreptului internațional, inclusiv Convenția
de la Geneva, Convenția de la Haga, carta ONU și Declarația universală a
drepturilor omului.
Explozia armei nucleare
 Impactul asupra mediului
 Producerea și testarea armelor nucleare în Rusia (fosta URSS) a condus la
contaminarea excesivă a anumitor regiuni, peste limitele admisibile
 Numai suprafața contaminată de activitățile Minatom depășește 480 km2. O
problemă gravă privește stocarea necorespunzătoare a deșeurilor nucleare.
Circa 650 milioane m3 de deșeuri stocate de Minatom conțin o activitate de
2 miliarde de Ci. Alte organizații dețin 12 000 tone de combustibil ars cu o
activitate de 8,2 miliarde de Ci. În plus, cantități foarte mari de ape puternic
contaminate (1,5 miliarde Ci) au fost injectate în subteran sau pur și simplu
aruncate în lacurile sau râurile din apropiere. Din cele 184 submarine
nucleare scoase din uz acum 10-15 ani 104 au rămas cu combustibilul ars
la bord, iar starea lor precară reprezintă un mare pericol pentru mediu.
 Începând din 1989 SUA a înființat la Departamentul Energiei un oficiu
dedicate eliminării riscurilor asociate moștenirii Războiului Rece.
 Cea mai mare parte din această moștenire radioactivă provine din
instalațiile de producere a uraniului îmbogățit și a plutoniului (minele de
uraniu, prelucrarea chimică a uraniului, îmbogățirea, fabricarea
combustibilului și a țintelor, iradierea în reactor, separarea chimică a
plutoniului). Deșeurile generate la extragerea plutoniului reprezintă 85% din
radioactivitatea asociată producerii armamentului nuclear, 71 % din apele
contaminate și 33 % din terenurile contaminate.
 Activitățile de producere a armamentului nuclear au lăsat o moștenire de
1500 milioane metri cubi de ape contaminate (inclusive ape subterane) și 73
milioane metri cubi de solide contaminate.
Reactorul nuclear
 Istoricul armei nucleare
 Istoria armei nucleare începe cu scrisoarea trimisă de Albert Einstein la 2 august 1939
președintelui Franklin D. Roosevelt. La scurt timp guvernul SUA a lansat proiectul de realizare a armei
nucleare cunoscut sub numele de “Proiectul Manhattan”.
 Deoarece pentru realizarea armei nucleare era nevoie de uraniu îmbogățit a fost construită la Oak
Ridge – Tennessee o instalație de îmbogățire prin procedeul de difuzie gazoasă, pus la punct de
Harold Urey, iar la Universitatea California Ernest Lawrence a pus la punct procedeul separării
magnetice a izotopilor uraniului. Pe parcursul a șase ani, 1939-1945 în proiectul Manhattan au fost
cheltuiți peste 2 miliarde de dolari. La proiectul Manhattan au participat a pleiadă de savanți conduși
de Robert Oppenheimer: David Bohm, Leo Szilard, Eugene Wigner, Otto Frisch, Rudolf Peierls, Felix
Bloch, Niels Bohr, Emilio Segre, Enrico Fermi, Klaus Fuchs, Edward Teller. Prima armă nucleară a
fost testată la 16 iulie 1945 în deșertul New Mexico.
 Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, și anume în anul 1945 în jurul
încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu
fisiune asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki. Primul eveniment a avut loc în dimineața
zilei de 6 august 1945, când Statele Unite ale Americii au aruncat un dispozitiv tip pistol, cu uraniu, cu
codul „Little Boy” (Băiețelul), asupra orașului Hiroșhima. Al doilea eveniment a avut loc după trei zile,
la 9 august 1945, când un dispozitiv tip implozie, cu plutoniu, cu codul „Fat Man” (Grasul), a fost
aruncat asupra orașului Nagasaki. Norul, sau „ciuperca” acestei bombe s-a înălțat mai mult de 18
kilometri deasupra hipocentrului exploziei.
 Folosirea acestor 2 bombe, din care a rezultat moartea imediată a aproximativ 100.000 – 200.000 de
oameni (majoritatea civili) și chiar și mai mulți cu trecerea timpului, a fost și rămâne controversată.
Criticii spun că a fost un act de omucidere în masă inutil, în timp ce alții sunt de părere că de fapt s-a
limitat numărul de victime de ambele părți prin grăbirea sfârșitului războiului și evitarea unor lupte
sângeroase pe teritoriul Japoniei; de asemenea se aduce argumentul reducerii înaintării sovietice (și
comuniste) în Asia drept una din consecințele acestor bombe.
 Listă de țări cu arme nucleare

 Armele nucleare au apărut în 1945,

anul în care a și fost folosită și prima
(varianta cu fisiune), asupra orașelor
japoneze Hiroshima (6 august 1945)
și Nagasaki (9 august 1945). În istoria
beligerației, armele nucleare au fost
folosite doar de două ori, amândouă în
jurul încheierii celui de-al doilea război
mondial. De atunci, arme nucleare au
fost detonate de peste 2000 de ori
pentru testarea și demonstrarea
scopurilor lor. Singurele țări cunoscute
că au detonat asemenea dispozitive
sunt Statele Unite ale
Americii, Uniunea Sovietică, Marea
Britanie, Franța, China, India,
și Pakistan. Aceste țări sunt declarate
puteri nucleare (împreună cu Rusia,
moștenind armamentele Uniunii
Sovietice).
 Alte țări variate pot deține arme
nucleare, dar nu au recunoscut acest
lucru în public, sau altele rescunosc
posesia lor neverificată.
 Bomba atomica
 La 6 august 1945 bomba atomica cunoscuta ca "Little
Boy" a fost aruncata with the Bomb: American and
Japanese Cultural Conflicts in the Nuclear Age. Prima a
explodat in dimineaa zilei de6 August 1945, cand Statele
Unite au lansat o bomba atomica cu uraniu poreclita
"Little Boy", asupra oraului Japonez. 6 May 2011 Mejor
respuesta: Si son la mismo practicamente, lo que sucede
que en un principio se le llamo bomba atomica debido a
que se sabia que su.
 BOMBA ATOMICA. Arma nucleara este acea arma care
se bazeaza pe actiunea distructiva a imensei cantitati de
energie care se degaja in timpul exploziei. Elementele
chimice folosite in bombele atomice, unde explozia are la
baza doar fisiunea nucleara, trebuie sa fie capabile sa
intretina o reactie in lant si nu doar.
 Bomba (definitie)
 Energie atomica = energie nucleara. Arma (sau bomba)
atomica = instrument de lupta a carui putere e bazata pe
energia nucleara. Masa (sau greutate) atomica. 9 Feb.
2015 O bomba nucleara a fost lansata de rusi in orasul
ucrainean Donetk! La locul exploziei, s-a format o
"ciuperca atomica"!. 4 Feb. 2014 Arma nucleara, la fel ca
si celelalte realizari, este un produs al stiintei. Bomba
atomica a fost posibila datorita cuceririlor stiintifice ale
unor.Cum functioneaza bomba atomica,referat Bomba
atomica,Bomba atomica, Bomba atomica,Armament
nuclear,Modele atomice,Structura nucleului atomic.
Bomba atomica (sau nucleara) = bomba bazata pe
energia nucleara, cu o putere de distrugere extraordinara.
2. (In sintagma) Bomba vulcanica = bucata de.
Bibliografie:

 http://auto.ekaterinburg-honda.ru/bomba-atomica-bomba-nuclear
 http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_c
u_arme_nucleare
 http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_c
u_arme_nucleare