Spatiul privind depozitarea, păstrarea, condiționarea ambalajelor și a stocului de marfă (lecția 2)

Activitatea de depozitare se realizează:

- înainte de prelucrare (materiile prime, materialele)
- în activitatea comercială, înainte de a fi vândute/revândute
- în cazul în care anumiți beneficiari doresc o cantitate mai mare de marfă (depozite de colectare).
În actvitatea de depozitare este necesară o planificare corectă a folosirii suprefeței totale a depozitului.
Această suprafață totală trebuie organizată după următoarea structură:

Suprafața ocupată de
Suprafața utilă Suprafața auxiliară Suprafața de pregătire diferite elemente ale
clădirii
- destinată efectiv - necesară recepției și - necesară sortării, - stâlpi
depozitării expedierii dezambalării mărfurilor - lifturi
- se planifică ținând cont - se stabilește ținând - se determină pornind - rafturi
de nevoia maximă de cont de cantitatea totală de la cantitatea totală ce - obiecte de mobilier
depozitare și de ce urmează a fi trebuie pregătită într-un
cantitatea ce poate fi recepționată periodic interval de timp
depozitată pe 1m2 de - se ia în calcul și - se ia în calcul și
suprafață cantitatea maximă ce ar cantitatea maximă ce
putea fi recepționată sau poate fi pregătită pe 1m2
expediată pe 1m2 de de suprafață.
suprafață

Spațiul de depozitare este direct influențat de:

- numărul și suprafața raioanelor de vânzare
- specificul mărfurilor

Organizarea spațiului de depozitare se face respectând următoarele reguli:

- menținerea ordinei și siguranței de păstrare a mărfurilor
- identificarea cu ușurință a fiecărui articol
- accesul cu ușurință la fiecare articol fără a deplasa alte produse
- preluarea mărfurilor din depozit după principiul „primul intrat, primul ieșit”
- respectarea normelor tehnice și sanitare de păstrare a diferitelor produse

Amenajarea interioară a depozitului

Sarcinile de bază ale unui depozit sunt:
- recepția mărfurilor
- controlul și stocarea
- pregătirea comenzilor, ambalarea și livrarea mărfurilor

Într-un depozit există trei variante de flux al mărfurilor:

- circulația mărfurilor în linie dreaptă – când zonele de recepție și expediție sunt așezate pe două
laturi opuse ale depozitului. (figura 1)
- circulația mărfurilor în arc de cerc (90 0) – când zonele de recepție și expediție sunt așezate pe două
laturi perpendiculare ale depozitului (figura 2)
- circulația mărfurilor în arc de cerc (1800) – când zonele de recepție și expediție sunt așezate pe
aceeași latură a depozitului (figura 3)
Figura 1 Figura 2

Figura 3
 Pornind de la frecvența cu care sunt manipulate mărfurile și cantitățile livrate, apare necesitatea împărțirii
zonale pe orizontală a suprafeței de depozitare astfel:
- ZONA I – destinată acelor produse cu frecvență mare de livrare și manipulate în cantități mari
- ZONA II – (aflată în spatele ZONEI I) – destinată mărfurilor cu frecvență de livrare și în cantității medii
- ZONA III – (aflată la periferia depozitului) – destinată păstrării mărfurilor cu oo circulație slabă sau
aflate în extrasezon.

Factori și influențe ale mediului în spațiile de depozitare

În timpul păstrării, produsele pot suferi modificări însemnate sub acțiunea:
- factorilor interni (structura, compoziția chimică, proprietăți fizice, chimice etc)
- factori externi:
● factori mecanici – comprimarea stivelor, solicitări în timpul transportului sau în timpul
manipulării)
● factori fizico-chimici – temperatura, umiditatea, lumina solară, compoziția și circulația aerului)
● factori biologici – prezența unor microorganisme, bacterii, rozătoare, insecte
- alți factori: igiena din spațiul de depozitare, existența mirosurilor străine, recspectarea vecinătății admise a
produselor etc)