Universitatea: “Hyperion Bucuresti”

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

Referat la Contabilitate de gestiune

- Organizarea contabilitatii de gestiune -

Profesor :

Studenta :

=2020/2021=
Structuri si factori de organizare a contabilitatii de gestiune :

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale in

functie de specificul si necesitatile acesteia. In acest sens pe langa conturile de cheltuieli pe
destinatiii si cele de calculatie a costurilor pot fi utilizate conturi de venituri si rezultate analitice
corespunzatoare in functie de optiunea fiecarei unitati patrimoniale.

Structuri de organizare a contabilitatii de gestiune :

Organizarea contabilitatii de gestiune include totalitatea principiilor, procedeelor, metodelor,

respectiv a activitatilor desfasurate pentru realizarea obiectivelor contabilitatii de gestiune.

In functie de obiectivele fundamentale ale contabilitatii de gestiune se disting ca structuri ale

organizarii acesteia:

 organizarea determinarii costurilor de productie, ale produselor, lucrarilor si serviciilor

executate.
 organizarea determinarii rezultatelor si a rentabilitatii,
 organizarea bugetarii activitatii,
 organizarea controlului de gestiune

Pentru evidentierea elementelor caracteristice fiecarei structuri se impune a fi luati in considerare

factorii care influenteaza organizarea contabilitatii de gestiune.

Factorii organizarii contabilitatii de gestiune :

Organizarea contabilitatii de gestiune este in stransa dependenta de o serie de factori ca:

 precizarea organelor care executa lucrarile contabilitatii de gestiune

 tipologia calculatiilor costurilor de productie
 specificul procesului tehnologic
 tipul si organizarea productiei
 marimea intreprinderii
 structura de productie
 metode si tehnici de management

In privinta organelor care executa lucrarile de calculatie a costurilor se pot intalni urmatoarele

modalitati:

 separarea activitatii de calculatie a costurilor de cea care vizeaza analiza si fundamentarea

deciziilor privind activitatea viitoare
 concentrarea lucrarilor de calculatie intr-un singur compartimentului fuctional ceea ce
permite o viziune unitara de lucru
Tipologia calculatiilor privind costurile de productie :

Calculatia costurilor este un sistem de calcule stiintifice fundamentale in vederea determinarii

inainte si dupa terminarea procesului de productie, a costului unitar al unui produs, obiect de
constructii, lucrare executata precum si a intregii productii a intreprinderii. Aceasta prezinta o
importanta deosebita datorita implicatiilor costului asupra rezultatelor intreprinderii. In sens
tehnic reprezinta un calcul al intregii productii si pe unitatea de produs iar in sens economic este
unul din cele mai importante mijloace de analiza si control.

In functie de momentul efectuarii calculatiei costurilor acesta se poate organiza sub forma

antecalculatiei si a postcalculatiei.

Antecalculatia este elaborata inaintea fabricarii productiei la care se refera, ea poate avea 2

forme:

 calculatia de plan sau previzionala

 calculatia de proiect sau deviz

Calculatia de plan sau previzionala – stabileste costul planificat sau previzional al intregii

productii, al produsului si grupei de produse ce urmeaza a se fabrica in anul de plan, cu
defalcarea pe trimestre.

Aceasta imbraca forma calculatiei de plan pe produs respectiv pe articole de calcul al calculatiei
privind intrega productie globala si marfa pe elemente de cheltuiala primare si a indicatorilor
previzionati privind costurile de productie si anume:

 cost de productie la 1000 lei productie-marfa

 cost materiale, salarii la 1000 lei productie-marfa
 cost la 1000 lei cifra de afaceri

La baza calculatiei de plan stau normele de consum tehnologice stabilite pe unitatea de produs,
normele de timp si tarifele de salarizare.

Calculatia de plan sau de buget are un caracter de directiva in desfasurarea prodctiei viitoare.  
Tot in categoria antecalculatiei se includ si calculatia costurilor normate si standard.

Calculatia de proiect sau deviz - sunt folosite la elaborarea documentatiei privind fundamentarea
investitiilor si au la baza normele de deviz si tarifele in vigoare privind lucrarile de constructii si
proiectare.

Calculatia efectiva sau postcalculatia se utilizeaza in vederea determinarii pe articole de

calculatie a costului efectiv a produselor, semifabricatelor sau lucrarilor executate.
Postcalculatia se intocmeste pe baza datelor din conturi si include costurile efectuate cu
fabricarea produsului respectiv. Permite urmarirea cheltuielilor efective comparativ cu cele
planificate si stabilirea abaterilor.

In functie de purtatorul in raport de care se stabilesc costurile in antecalculatie si postcalculatie

sunt intalnite calcule pe unitatea de produs sau pentru intreaga productie marfa si globala.

. Dupa periodicitatea calculatiei distingem:

 calculatii periodice – se efectueaza cu regularitate la perioade precise (lunar, trimestrial,

anual)
 calculatii neperiodice - se efectueaza la perioade inegale de timp in anumite momente
fara a se repeta cu regularitate.

. Dupa structura costului:

 calculatii pe elemente primare de cheltuieli – stabileste cheltuielile totale aferente

productiei globale si a productiei marfa privita la nivelul intreprinderii
 calculatii pe articole de calculatie – urmareste determinarea costului unitar al fiecarui
produs, grupe de produse sau comanda
 calculatia in dubla structura – determina costul pe produs atat pe elemente primare cat si
pe articole de calculatie

. In functie de modul de formare a costurilor:

 calculatii pe feluri de costuri – stabilesc costurile de productie pe elemente omogene

indiferent de locul si purtatorul de cost care le-a ocazionat
 calculatii pe locuri generatoare de costuri – are ca scop stabilirea costurilor aferente
fiecarui loc generator de costuri in vederea gospodaririi judicioase a acestor locuri,
stabilirea responsabilitatii conducatorilor acestora

. In functie de particularitatile procesului tehnologic:

 calculatia globala
 calculatia pe comenzi
 calculatia pe faze

Calculatia globala calculeaza costul unui singur produs intr-o perioada de gestiune. Calculatia pe
comenzi grupeaza costurile aferente unei comenzi fiind utilizata in productia de unicate sau de
serie.
Tehnologia productiei influenteaza organizarea contabilitatii de gestiune :

Reprezinta un ansamblu de operatiuni succesive respectiv al fazelor de prelucrare a materiilor

prime pana la obtinerea produsului finit care influenteaza organizarea contabilitatii de gestiune
prin numarul si nomenclatura documentelor privind pregatirea fabricatiei si urmarirea acesteia.

Tehnologia productiei determina ordinea de prioritate in care se efectuaza elaborarea bugetelor

de si calculatiile privind costul pe produs. Astfel in productia complexa comparativ cu productia
simpla, numarul si nomenclatura documentelor este mai mare, costul unitar se calculeaza initial
pe grupe de produse si apoi pe produse finite.

Principiile de organizare a contabilitatii de gestiune :

a) Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc

productia. Aplicarea acestui principiu presupune separarea cheltuielilor privind activitatea
de productie, de cheltuielile ocazionate de restul activitatii desfasurate de intreprindere.
b) Principiul delimitarii cheltuielilor in timp. Acest principiu presupune stabilirea unei legaturi
intre momentul efectuarii cheltuielilor si momentul realizarii productiei.

Astfel cheltuielile se impart in:

 cheltuieli anticipate (inregistrate in avans). Acestea se efectueaza in perioada de gestiune

curenta, dar privesc productia (activitatea) din perioadele viitoare; de exemplu:
cheltuielile privind reparatiile capitale neprevizibile, reparatiile curente si reviziile
tehnice, abonamentele, chiriile si alte cheltuieli constatate anticipat etc.
 cheltuieli curente care se efectueaza in momentul desfasurarii activitatii (productiei).
 cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanele sunt acelea care se includ in costul
productiei din perioada curenta, dar care practic se efectueaza in perioadele viitoare de
gestiune, suportandu-se din provizioanele create; de exemplu: cheltuielile de exploatare
privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli pentru deprecierea imobilizarilor
necorporale sau corporale, precum si a imobilizarilor in curs, a activelor circulante sub
forma de stocuri si productie in curs de executie, pentru creante neancasate etc.

c) Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. Potrivit acestui principiu, orice

cheltuiala este atasabila unui anumit centru de responsabilitate (loc de desfasurare a activitatii),
in functei de locul care a generat cheltuiala stabilindu-se si responsabilitatea. Deci, cheltuielile
privind desfasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele
principale care le-au ocazionat, si anume: aprovizionare, fabricatie, desfacere si administratie.

d) Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter

neproductiv. Obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta cheltuielile care privesc
productia. Acestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracter productiv si cheltuieli cu
caracter neproductiv (rebuturi, pierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracter productiv se
includ in costul produsului, in timp ce cheltuielile cu caracter neproductiv vor fi incluse in costul
perioadei.
e) Delimitarea cheltuielilor privind productia finita, de cheltuielile aferente productiei in curs de
executie (neterminate). Acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se
prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare, cantitatea si
valoarea acesteia fiind diferita de la o perioada de gestiune la alta. Potrivit acestui principiu,
productia in curs de executie trebuie determinata exact, mai intai din punct de vedere cantitativ
(prin inventariere), iar dupa aceea din punct de vedere valoric (in functie de durata ciclului de
fabricatie, de metoda de calculatie aplicata etc.).

f) Principiul documentarii sau al fundamentarii calculatiei pe documente justificative presupune

ca intreaga calculatie a costurilor sa aiba la baza documente justificative, din care sa rezulte
consumurile productive exprimate cantitativ si preturile, respectiv valoarea acestora.

Organizarea determinarii costurilor de productie :

Cunoasterea costurilor este unul din imperativele de baza ale elaborarii deciziilor. De aceea
contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure pe de o parte calculatia costurilor produselor iar pe
de alta parte sa masoare performantele responsabililor care pot influenta costurile.

Organizarea calculatiei costurilor cuprinde ansamblul metodelor, procedeelor si instrumentelor,

respectiv al activitatii desfasurate, pe baza unor principii bine stabilite, utilizate pentru colectarea
si calculul costului produselor in vederea realizarii functiei calculatiei. Aceasta presupune
solutionarea a doua categorii de probleme:

 colectarea costurilor incorporabile de productie

 calculatia costului intregii productii si pe unitatea de produs

In domeniul colectarii costurilor incorporabile este necesara definirea procedurii de colectare si

alegerea unei anumite proceduri in functie de specificul unitatii, elaborarea instructiunilor de
lucru pe compartimente si pe fiecare post in parte, identificarea purtatorilor de costuri si a
unitatilor de calculatie, a locurilor de cheltuieli, stabilirea sistemului de documente si formulare
(registre si fise de evidenta), pentru identificarea colectarea si prelucrarea datelor privind
cheltuielile incorporabile si productiei obtinute. Alegerea metodelor analitice de calculatie a
costurilor se face in functie de nomenclatura productiei de fabricatie, specificul procesului
tehnologic, volumul si complexitatea productiei, precum si obiectivele urmarite de conducere
prin calculatie.

Implementarea metodei de calculatie adoptata in functie de factorii mentionati presupune

stabilirea purtatorilor de costuri si a unitatilor de calculatie, a zonelor de productie, a
documentelor necesare pentru culegerea, prelucrarea datelor privind costurile de productie,
calculul, analiza si raportarea abaterilor de la costurile prestabilite.

Purtatorii de cost reprezinta un produs, lucrare sau serviciu, rezultat din procesul de fabricatie
pentru care se calculeaza costuri.
Unitatea de calculatie corespunde unitatii de masura prin care se exprima productie pentru care
se calculeaza costul. Aceasta se poate exprima fie in unitati de masura naturale fie conventionale.

Costurile indirecte sunt comune mai multor produse, lucrari sau servicii, colectandu-se in cursul
lunii in conturi deschise pe sectoare de cheltuieli, de unde se repartizeaza la sfarsitul lunii pe
baza unor criterii de repartizare.

Conceptii privind organizarea contabilitatii costurilor de productie

Contabilitatea ca stiinta si tehnica a evoluat perfectionandu-se baza teoretica cat si maniera de

realizare practica.

Dupa conceptia de reprezentare a obiectivelor contabilitatii distingem:

 sistem de contabilizare a costurilor in partida simpla

 sistem de contabilizare a costurilor in partida dubla

Contabilitatea costurilor in partida dubla :

Organizarea in partida dubla presupune ca fiecare operatie economica sa se inregistreze prin

formula contabila utilizand conturi corespondente, pe de o parte conturi care reflecta purtatorul
de cost sau locul generator de costuri si pe de alte parte contuir care arata natura resurselor
alocate.

Forme de organizare a calculatiei costurilor :

Scopul calculatiei costurilor il constituie furnizarea de informatii din domeniul costurilor de

productie, de aceea organizarea costurilor trebuie sa corespunda acestui scop.

Formele de organizare a calculatiei costurilor sunt dependente de specificul procesului

tehnologic, tipul si organizarea productiei, necesitatile proprii ale fiecarui agent economic.

Astfel conform normelor in vigoare calculatia costurilor poate fi efectuata dupa modelul metodei
costurilor standard sau normate, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda
costurilor directe sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniale.

Organizarea determinarii rezultatelor si a rentabilitatii :

In economia de piata, pretul constituie rezultatul confruntarii intereselor economice ale

purtatorilor cererii si ofertei formate sub influenta conditiilor de productie si ale pietei asigurand
egalizarea prin concurenta a cantitatilor ofertei si, respectiv, cerute pe piata.

Preturile pietei sunt cele care se impun, insa orice producator stabileste un anumit nivel de pret
pentru bunurile proprii pe baza costurilor de productie si a profitului scontat.
Pretul de revenire la producator include costul de achizitie a consumurilor de valori materiale
incorporate in produsele fabricate, costurile de prelucrare si cheltuieli de comercializare (costul
de distributie).

Organizarea controlului de gestiune

Datorita concurentei si multitudinii de produse si procese de productie, intreprinderile trebuie sa-

si cunoasca costurile pentru determinarea cu cea mai mare precizie posibila a preturilor de
vanzare si marjele realizabile pentru fiecare produs. De aceea, previziunea financiara prin
bugetarea activitatilor trebuie insotita de controlul bugetar al realizarii prevederilor din bugete.
Acesta este propriu fiecarui buget. Organizarea controlului bugetar ridica urmatoarele probleme:

 stabilirea raspunderilor privind realizarea prevederilor din fiecare buget;

 organizarea sistemului de urmarire a realizarii bugetelor si a abaterilor dintre realizarile
efective si cele din buget;
 analiza cauzelor ce au determinat abaterile, stabilirea raspunderilor si luarea deciziilor
pentru apropierea realizarilor de previziuni sau a modifica, dupa caz, previziunile daca
realitatea o impune.
 selectarea abaterilor smenificative din totalul abaterilor, adoptandu-se conducerea prin
exceptie a centrelor de responsabilitate.

In domeniul costurilor de productie care constituie o importanta sectiune a contabilitatii de

gestiune, pentru ca bugetul sa fie functional in gestiunea si controlul unitatilor, este necesara
adoptarea in calculatie a metodei costurilor standard sau normate. Realizand controlul gestiunii
prin compararea nivelului pretului de revenire cu cel previzionat si cu pretul de vanzare,
contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii in vederea luarii deciziilor de reducere a
costurilor si cresterea profitului.