UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

Laborator 4
ELECTROTEHNICA

STUDIUL UNEI RETELE DE CURENT

ALTERNATIVE MONOFAZAT -
INSTALAŢIE DE ILUMINAT CU TUB
FLUORESCENT

Student: Slavic Marian

AN III – IMRTC - GRUPA:
INDRUMĂTOR: Conf. Dr. Ing. Diaconescu Ioana

1 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

CAPITOLUL I – CERINTE

1.1 - Preambul
Printre utilizatorii de curent alternativ monofazat, instalaţiile de iluminat sunt
deosebit de frecvente, iar printre acestea cele cu tuburi fluorescente se caracterizează printr-
o eficienţă ridicată: practic întreaga energie electrică consumată de tub este transformată în
energie luminoasă.

Fig 1 – Schema electrica Fig 2 – Schema echivalenta

Caracteristica tensiune-curent Ur=f(I) a tubului este prezentată în fig, 1a. Pentru

amorsare este necesară o valoare mare a tensiuni U a după care are loc o ionizare în avalanşa
gazului din tub şi respectiv o micşorare a rezistenţei interne a tubului. Punctul de
funcţionare al tubului se află la intersecţia caracteristicii tubului cu tensiunea la bornele
acestuia Ub rezultând punctele F1 şi F2, dintre care numai F2 este punct de funcţionare
stabil. Caracteristica cazătoare a tensiunii la borne U b=f(I) este asigurata prin introducerea
bobinei balast D conform relaţiei: Ub = U - jXDI XD – reactanţa inductivă a bobinei. Totodata
bobina permite şi obţinerea unei suratensiuni Ua necesară amorsării tubului.
Schema echivalentă a instalaţiei corespunde unei rezistenţe neliniare (negative) R r a tubului
în serie cu reactanţa inductivă XD a droselului (bobina cu miez de fier). Pentru îmbunătăţirea
factorului de putere se introduce condensatorul C în paralel (fig 2).

1.2 - Chestiuni de studiat

Determinarea experimentală a caracteristicilor de funcţionare ale instalaţiei de iluminat la

varianta tensiunii de alimentare U=0,7-1,2 Un
a) Caracteristica tensiune-curent a tubului UT=f(IT)
b) Caracteristica tensiune-curent a bobinei UD=f(IT)
c) Caracteristica factorului de putere cosφ=f(U) şi diagrama de fazori la tensiune nominală
U=Un
d) Caracteristica factorului de putere a instalaţiei prevăzute cu condensator cosφ=f(U) şi
diagrama de fazori la tensiune nominală

2 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

CAPITOLUL II - Schema de montaj

Fig.3 – Schema de montaj

T – tub fluorescent prevăzut cu starterul S

D – drosel (bobina cu miez de fier)
C – condensator pentru creşterea factorului de putere
W – wattmetru
A, AT, AC – ampermetre de curent alternativ
V, VT, VD – voltmetre de curent alternativ
AT – sursa de tensiune alternativă reglabilă (autotransformator)

CAPITOLUL III – REZULTATE EXPERIMENTALE

1) Se aleg aparatele de măsură corespunzătoare curentului şi tensiuni nominale ale

instalaţiei
2) Se realizează schema de montaj din fig. 3
3) Se alimentează circuitul şi se modifică tensiunea de alimentare de la 1,2 Un la 0,7 Un
până când tubul se dezamorsează. Datele măsurate se trec în tabelul 1

3.1 – Calculul rezistentei tubului pentru cele 5 valori ale tensiunii si curentului:

Intai calculam rezistenta tubului cu relatia:

Ut Ut
Rt = = curentul prin circuitul serie este acelasi, (neglijam condensatorul din circuit)
It I

3 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

3.2 – Calculul reactantei droserului pentru cele 5 valori ale tensiunii si curentului:
Reactanta inductiva a bobinei (droserului) o calculam cu relatia:
Ud
X d= =785Ω
It
X d =2⋅π⋅ f⋅L=785Ω unde f=50Hz, frecventa retelei, rezulta L=2,5H

3.3 – Calculul impedantei circuitului pentru cele 5 valori ale tensiunii si curentului:
Impedanta circuitului RL o calculam pentru cele 5 masuratori cu relatia:
Z= √ R 2+ X 2L

3.4 – Calculul factorului de putere pentru cele 5 valori ale tensiunii si curentului:
Scriem toate valorile in tabel si calculam factorul de putere cu formula:
P R R
cos φ= = = 2
S Z √ R + X 2L
care este un factor de putere mic, intrucat reactanta droserului este mare in comparatie cu
rezistenta variabila a tubului fluorescent

3.5 – Tabelul cu valorile masurate si calculate:

Nr Date măsurate
crt.
Un (V) I (A) P (W) UT (V) UD (V)
1 230 0,28 18 65 221
2 210 0,25 17 65 200
3 200 0,24 16 65 189
4 190 0,23 15 65 179
5 170 0,20 13 65 157

Nr Date calculate
crt.
cosφ φ (gr) RT (Ω) XD (Ω) LD (H)
1 0,28 73,61 231 785 2,5
2 0,31 72,00 255 785 2,5
3 0,33 71,02 270 785 2,5
4 0,34 70,04 285 785 2,5
5 0,38 67,51 325 785 2,5

4 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

CAPITOLUL IV – PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

4.1 Trasarea diagramelor

Se trasează caracteristica UT =f(I) a tubului şi UD =f(I) a droselului.

Figura 4.1 - Diagrama UT =f(I) a tubului fluorescent

Figura 4.2 - Diagrama UD =f(I) a droserului

5 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

Figura 4.2 - Diagrama factorului de putere cosφ=f(U)

4.2 Trasarea diagramelor de fazori si verificarea matematica

Pentru instalația fără condensator se construiește (pentru U=Un) diagrama de fazori a
tensiunilor U, UT , UD. Pornind de la , UT, UD determinate experimental se determină
grafic valoarea lui U și se compară cu valoarea măsurată.

U n=√ U 2T +U 2D

Pentru cele 5 masuratori, verificam relatia matematic:

U n=√ U 2T +U 2D =√ 652+2212=230V

U n=√ U 2T +U 2D =√ 652+2002=210 V

U n=√ U 2T +U 2D =√ 652+189 2=200 V

U n=√ U 2T +U 2D =√ 652+179 2=190 V

U n=√ U 2T +U 2D =√ 652+157 2=170 V

6 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA

CAPITOLUL V – INTREBARI SI COMENTARII

5.1 De ce este necesar să se utilizeze droselul D și care sunt dezavantajele acestuia

Intrucat caracteristica U-I a unui tub prezinta panta negativa, apare necesitatea
limitarii curentului prin tub, pentru functionarea stabila a acestuia. De aceea se foloseste
droserul cu rol de balast inductiv. Dezavantaj - droserul realizeaza un defazaj in urma al
curentului fata de tensiune, si astfel factorul de putere este scazut.

5.2 Care este rolul condensatorului

Condensatorul inseriat in circuit imbunatateste factorul de putere. Corecția factorului
de putere permite ca distribuția energiei electrice să se facă cu eficiență maximă. Dacă
producătorul de energie beneficiază de factori de putere mari la consumatori, se reduc
pierderile de energie electrică în transformatoare, în liniile de transport și de distribuție.

5.3 Explicați alura caracteristicilor UT =f(I) şi UD =f(I)

Odata cu cresterea curentului prin tub, rezistenta acestuia tinde sa scada, astfel tensiunea la
bornele tubului fluorescent ramane la aceeasi valoare. Reactanta droserului ramane
constanta, astfel odata cu cresterea curentului, creste si tensiunea la bornele sale.

5.4 Explicați alura caracteristicii factorului de putere cosφ=f(U) fără condensator

Factorul de putere scade odata cu scaderea rezistentei tubului, intrucat reactanta bobinei
ramane constanta.

P R R
cos φ= = = 2
S Z √ R + X 2L

7 Laborator 4 Electrotehnica – student Slavic Marian