RO

În prim-plan Educația și Formarea Profesională în

ROMÂNIA
2019
 În prim-plan Educația și Formarea Profesională în
Educaţia şi formarea profesională iniţială prin
învăţământ profesional şi tehnic în România
Învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) este
furnizat la nivelul învăţământului secundar
superior şi la nivelul post-secundar.
Primii doi ani de învăţământ secundar
superior sunt obligatorii pentru toţi elevii. Pentru
înscrierea în învăţământul secundar superior,
inclusiv în învăţământul profesional şi tehnic
(clasa a 9-a), este necesară media notelor
obţinute la matematică şi limba română din
cadrul Evaluării Naţionale, la sfârşitul clasei a
8-a, diploma de absolvire a gimnaziului şi foaia
matricolă cu mediile la toate materiile. Unele
unităţi de învăţământ profesional pot organiza
şi examene de admitere. Pentru înscrierea în
învăţământul terţiar universitar, absolvenţii
de învăţământ secundar superior trebuie să
promoveze examenul de bacalaureat.
Învăţământul profesional şi tehnic se află
sub responsabilitatea Ministerului Educaţiei
Naţionale. Centrul Naţional de Dezvoltare
a Învăţământului Profesional şi Tehnic
coordonează crearea standardelor de formare
profesională pentru calificări, acestea fiind
validate de comisiile sectoriale (coordonate
de Autoritatea Naţională pentru Calificări) şi
aprobate de minister. Partenerii sociali participă
în comisii şi sprijină implementarea educaţiei şi
formării profesionale şi implicit a învăţământului
profesional şi tehnic. Dezvoltarea educaţiei şi
formării profesionale continue (EFPC) se află în
responsabilitatea Ministerului Muncii şi Justiţiei
Sociale.
Educaţia şi formarea profesională
iniţială
La nivelul învăţământului secundar superior
există:
• învăţământ profesional cu durata de trei ani
(ISCED-P 352), care asigură absolvenţilor o
calificare profesională de nivel 3 EQF (cum
ar fi bucătar). Învăţământul profesional este
furnizat de „şcoli profesionale” în cooperare
cu angajatori, care asigură pregătire practică
obligatorie pentru elevi, ca parte a formării
profesionale la locul de muncă. Pregătirea
practică este oferită şi în şcoli, media timpului
alocat pregătirii practice (atât în şcoală cât şi la
angajator) pe parcursul celor trei ani de studiu
reprezentând aproximativ 50% din totalul
orelor alocate. Tinerii care au întrerupt studiile
după absolvirea învăţământului secundar
inferior se pot înscrie în acest program până
la vârsta de 26 de ani, gratuit. Începând cu
anul 2017/18, este disponibil şi învăţământul
dual, acesta fiind o formă de organizare
a învăţământului profesional, furnizată la
cererea companiilor implicate în asigurarea şi
furnizarea pregătirii practice. Procentul elevilor
în cadrul învăţământului dual este de 1,5% din
populaţia totală din învăţământul profesional şi
tehnic. Învăţământul profesional asigură acces
pe piaţa muncii. Absolvenţii se pot înscrie,
de asemenea, în anul trei din învăţământul
tehnologic, de nivel 4 EQF;
• fi
 liera tehnologică, învăţământ liceal cu
durata de patru ani (ISCED-P 354), care oferă
absolvenţilor o diplomă de absolvire a unei
şcoli de învăţământ secundar superior şi o
calificare de „tehnician”, de nivel 4 EQF, în unul
din următoarele domenii: profil servicii, resurse
naturale, protecţia mediului sau tehnic (cum
ar fi tehnician în gastronomie). Programele de
studiu sunt furnizate de licee tehnologice şi
uneori de colegii. Pregătirea practică este 25%.
După absolvirea învăţământului obligatoriu,
elevii pot opta să renunţe şi să se înscrie într-
un stagiu de pregătire practică (ISCED-P 352),
care oferă doar o calificare profesională;
•S  tagiu de pregătire practică (ISCED-P 352),
care oferă elevilor care au finalizat primii
doi ani de liceu (au absolvit clasa a 10-a) o
calificare profesională de nivel 3 EQF (cum
ar fi bucătar), prin intermediul a 720 de ore
de formare la locul de muncă. Programele
sunt coordonate de şcolile din învăţământul
profesional şi tehnic şi sunt furnizate în
principal de angajatori. Tinerii şi adulţii care
părăsesc timpuriu şcoala pot accesa, de
asemenea, aceste programe, după absolvirea
unui program denumit „A doua şansă”;
• filiera vocaţională, învăţământ liceal cu durata
de patru ani (ISCED-P 354, EQF nivel 4), care
oferă absolvenţilor o calificare profesională în
unul din domeniile: militar, teologic, sportiv, arte
şi pedagogie, precum şi o diplomă de absolvire
a unei şcoli de învăţământ secundar superior.
Aceste programe sunt furnizate de colegii şi au
medie de pregătire practică de circa 15%.
Învăţământul postliceal oferă programe
de studiu cu durata de unu până la trei ani
(ISCED-P 453), în urma cărora se obţine o
calificare profesională de nivel 5 EQF (cum
ar fi optician); acestea sunt organizate şcoli
tehnologice sau de colegii/universităţi, la cererea
operatorilor economici sau pe baza intereselor
cursanţilor. Ele oferă absolvenţilor de învăţământ
secundar oportunitatea de a avansa în calificările
profesionale pe care le au (cum ar fi îngrijire şi
tehnician farmacist).

Educaţie şi formare profesională

continuă
Formarea profesională pentru adulţi este oferită
de furnizori autorizaţi publici şi privaţi, luând
în considerare nevoile angajatorilor şi nevoile
adulţilor în ce priveşte competenţele de bază.
Încă din anul 2015, serviciul public de
ocupare a forţei de muncă a gestionat programe
de „ucenicie continuă la locul de muncă”, cu
durata de unu până la trei ani. Acestea oferă
adulţilor (cu vârsta 16+) care nu au parcurs
anterior o formă de învăţământ profesional
şi tehnic (IPT) şansa de a obţine o calificare
profesională de nivel 1 - maxim 4 EQF, având
ca rezultat obţinerea unui certificat de calificare
profesională, recunoscut la nivel naţional, care
are o valoare similară cu cea a unui certificat
obţinut prin IPT. Formarea teoretică şi practică
(învăţare la locul de muncă de cel puţin 70%)
este furnizată în principal de companii, în
cooperare cu furnizori autorizaţi de formare
profesională.
Educaţia şi formarea profesională prin învăţământ profesional
VET in Romania's
şi tehnic education and training system
în România
NIVEL TERȚIAR UNIVERSITAR FORMARE PENTRU ADULȚI
EQF 1-4 EQF 1-4 EQF 1-4

EQF 8
Ucenicie la locul de
Formare pentru muncă pentru
Programe doctorale și Formare pentru șomeri și alte adulți (16+),
post-doctorale, 3-4 ani angajați grupuri vulnerabile pregătire practică
>70%
ISCED 844, 854
EQF 7

Programe de master, 1-3 ani

ISCED 747, 757 NIVEL POST-SECUNDAR
EQF 6

EQF 5
Programe de licență, 3-4 ani
Învățământ postliceal, (pregătirea practică
18+ 12+ ISCED 645, 655 variază), 1-3 ani ISCED 453

EQF 4 EQF 4 EQF 4

18 12
EQF 3
Filiera
Filiera vocațională, tehnologică, EQF 3
17 11 Filiera teoretică, (pregătire practică
Stagiu de pregătire practică,
100% (720 ore) ISCED 352 (Pregptire Învățământ
4 ani până la 15%),4 ani practică 25%), profesional (pregătire
16 10
4 ani practică ) 50% 3 ani
15 9 ISCED 344 ISCED 354 ISCED 354 ISCED 352 (•)

14 8
13 7
Învățământ secundar inferior
12 6
11 5 ISCED 244

VÂRSTĂ ANI de Educație și Formare NIVEL SECUNDAR

Învățământ liceal, filiera teoretică, profil umanist și real Trasee posibile de progresie
Stagiu de pregătire practică Finalul clasei a 10-a marchează finalul învățământului obligatoriu la
nivel 2 EQF
Învățământ liceal ce combină curriculum trunchi comun si specific
pentru filierele vocațional , tehnologic sau învățământ profesional (•) învățământ dual ca formă de organizare a învățământului profesional
Disponibil și pentru adulți Formare profesională fie la locul de muncă, fie la o instituție de
WBL
învățământ
Calificări profesionale recunoscute oficial
Calificări ce permit accesul la nivelul următor de învățământ
Oferă acces la învățământul terțiar

NB: ISCED-P 2011.

ISCED-P 2011.
Source:Cedefop
Sursa: Cedefop şi
andReferNet
ReferNetRomania.
Romania.

Caracteristici distinctive
ale EFP
Caracteristicile distinctive ale EFP iniţiale sunt
caracterul său incluziv, care oferă opţiuni şi
profiluri pentru diferite niveluri de învăţare, filiere
variate: fie teoretică, fie vocaţională ,tehnologică
sau învățământ profesional, precum şi accentul
pus pe facilitarea progresiei şi evitarea rutelor
educaţionale închise. Reflectând dublul rol al
educaţiei şi formării profesionale în promovarea
dezvoltării economice şi sociale, obiectivele
principale ale învăţământului profesional şi tehnic
sunt de a asigura:
• dezvoltarea personală şi profesională a elevilor;
• oportunităţi egale de acces la educaţie şi
formare profesională;
• furnizare, organizare şi dezvoltare profesională
de înaltă calitate.
Calificările profesionale oferite prin învăţământ
profesional şi tehnic (ÎPT) au ca bază de
formare Standardele de Pregătire Profesională,
care descriu procesul de pregătire în unităţi
de învăţare şi rezultate ale învăţării, şi includ,
pentru fiecare unitate, un standard de evaluare.
Standardele au fost revizuite în anul 2016,
pentru a sprijini creşterea relevanţei calificărilor
dobândite prin ÎPT pe piaţa muncii, prin
asigurarea unei mai bune corespondenţe între
calificările profesionale şi realitatea la locul de
muncă, după absolvire.
Crearea Comitetelor sectoriale, care reprezintă
diferite sectoare ale economiei, a făcut ca
implicarea partenerilor sociali în proiectarea şi
evaluarea calificărilor profesionale să fie mai
sistemică. Pentru a uşura planificarea educaţională,
partenerii sociali participă de asemenea şi în
cadrul unor parteneriate la nivel regional (Consorţii
Regionale) şi local (Comitete Locale de Dezvoltare
a Parteneriatului Social cu atribuţii în domeniul
învăţământului profesional şi tehnic).
În ultima decadă, România a dezvoltat
un sistem pentru validarea aptitudinilor şi
competenţelor dobândite în mod non-formal sau
informal. Conform recomandărilor orientative
adoptate de Autoritatea Naţională pentru
Calificări, au fost implementate dispoziţii
procedurale pentru crearea unei reţele de furnizori
care acţionează ca centre de validare/evaluare.
Aceste centre sunt active în mai mult de jumătate
din judeţele ţării.
ROMÂNIA
Provocări şi răspunsuri
prin intermediul politicilor în
domeniu
Investiţiile în sprijinirea dezvoltării instituţionale
a educaţiei şi formării profesionale sunt încă
reduse. Principalele provocări sunt accesul inegal
la educaţie şi formare şi rata mare de abandon;
aceasta îi afectează în principal pe copiii din
zonele rurale, din comunităţile sărace şi pe cei de
etnie romă. Strategia pentru reducerea părăsirii
timpurii a şcolii, pentru perioada 2015-20, a fost
elaborată pentru a răspunde acestor provocări
şi se va implementa un mecanism de avertizare
timpurie şi intervenţie care va ajuta la identificarea
tinerilor şcolari cu risc de abandon şcolar.
O altă provocare este aceea de a reduce
şomajul în rândul tinerilor prin sprijinirea
dobândirii de competenţe profesionale şi
asigurarea unor tranziţii line şi sustenabile din
sistemul de educaţie şi formare profesională către
piaţa muncii. Centrul Naţional de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)
a introdus învăţământul dual ca o formă de
organizare a învăţământului profesional, ducând
la obţinerea unei calificări profesionale de nivel
3 EQF; acesta se va extinde la nivelurile 4 şi 5
EQF. Strategia Educaţiei şi Formării Profesionale
din România, 2016-20, are ca obiectiv o mai
bună corelare a ofertei educaţionale din ÎPT cu
cerinţele pieţei muncii. În acest sens, CNDIPT va
lansa în 2019 un proiect finanţat prin FSE, care,
printre altele, va elabora:
• un mecanism de asigurare a calităţii pentru
învăţarea la locul de muncă şi certificarea
rezultatelor învăţării;
• un mecanism de ajustare a ofertei educaţionale
la cererea de pe piaţa muncii;
• un sistem de monitorizare a absolvenţilor din
învăţământul profesional şi tehnic;
• un mecanism pentru identificarea,
recompensarea şi promovarea excelenţei.
Formarea profesională continuă răspunde, de
asemenea, provocării reprezentate de şomaj prin
programe de formare profesională corelate cu
cerinţele de pe piaţa muncii; în funcţie de nivelul
de calificare profesională EQF care urmează să
fie dobândit, acestea pot varia de la 180 de ore
pentru nivelul 1EQF până la 1 080 de ore pentru
nivelul 4 EQF.
 Participarea la învăţare pe tot parcursul vieţii
este cea mai redusă din UE şi a înregistrat o
scădere uşoară din 2013. Atractivitatea formării
profesionale continue, precum şi participarea
adulţilor în formare profesională continuă
sunt de asemenea aspecte care constituie
o îngrijorare reală. Strategia naţională de
învăţare pe tot parcursul vieţii, 2015-20, vine să
răspundă acestor provocări printr-un număr de
acţiuni pentru creşterea participării la formare,
îmbunătăţirea recunoaşterii rezultatelor învăţării
anterioare (inclusiv cele dobândite în contexte
non-formale şi informale), creşterea calităţii şi
relevanţei formării prin intermediul unei noi legi
privind asigurarea calităţii în domeniul formării
profesionale a adulţilor şi coordonarea acţiunilor
părţilor interesate.
În noiembrie 2018, Ministerul Muncii a
elaborat o listă cu ocupaţii elementare, care
oferă adulţilor necalificaţi acces la programe de
formare profesională în urma cărora pot obţine
calificări de nivel 1 EQF, cum ar fi programele de
ucenicie cu durata de şase luni.
 ROMÂNIA
Educaţia şi formarea profesională în cifre
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC GENERAL

Elevii din cadrul 100

învăţământului secundar 27.1 30.0 31.1

80 43.7 48.7
superior (ISCED 2011 50.7
nivel 3) înscrişi în 60 78.6 83.3
învăţământul general şi 40 72.9 70.0 68.9
profesional şi tehnic 56.2 51.3 49.3
% din toţi elevii din 20
21.4 16.7
învăţământul secundar 0
superior, 2016 CZ HR SK RO BG EU-28 HU CY
Sursa: Calculele Cedefop, pe baza Eurostat, colectare de date UOE privind sistemele de învăţământ, data
culegerii: 11.12.2018.

35
Învăţarea pe tot
parcursul vieţii 30
% din populaţia cu vârsta 25
cuprinsă între 25 şi 64 20
30.4
de ani, care participă la 15
programe de educaţie 10 E&T 2020=15
şi formare profesională, 5 10.9
6.2 2.3 2.3 1.1
în perioada de patru 0
3.4
săptămâni înainte de SE EU-28 HU SK BG HR RO
anchetă, 2017 Sursa: Eurostat, ancheta privind forţa de muncă în UE, data culegerii: 11.12.2018.

2017 2020 ȚINTA NAȚIONALĂ

Persoane care abandonează
20
timpuriu sistemul de 11.3 15.0
educaţie şi formare 16
EUROPE 2020=10
profesională 10.0 11.0
12 10.0
% din populaţia cu vârsta 6.0
cuprinsă între 18 şi 24 de 8
ani care au cel mult nivel de 4.0
4
învăţământ secundar inferior şi
3.1 9.3 10.6 12.5 12.7 18.1 18.3
care nu au continuat educaţia 0
şi formarea profesională în HR SK EU-28 HU BG RO ES
perioada de patru săptămâni Sursa: Eurostat, ancheta privind forţa de muncă în UE, data culegerii 11.12.2018.

înainte de anchetă, 2017

100

Ratele de ocupare în 80
83.2
rândul absolvenţilor tineri 53.8 56.4
60
% din tinerii cu vârsta 42.9
38.9 60.4 36.5
40 53.0
cuprinsă între 20 şi 34 de
ani care nu se mai află în 20
96.8
94.4

84.5
78.9

83.0
75.7

79.8
73.9

79.5
73.0

78.1
71.9

74.6
67.4

60.4
61.1

programe de educaţie şi
formare profesională, 2017 0
IS HU BG SK EU-28 RO HR EL

Învățământ superior profesional secundar și post-secundar non-terțiar (nivelurile 3 și 4)

Învățământ general profesional secundar și post-secundar non-terțiar (nivelurile 3 și 4)
Mai puțin decât învățământ primar, primar și secundar inferior (nivelurile 0-2)
Sursa: Eurostat, ancheta privind forţa de muncă în UE, data culegerii 11.12.2018.
 ROMÂNIA
În prim-plan Educația și Formarea Profesională în
RO

Informaţii suplimentare
Cedefop (2019). Vocational education and training in Romania: short description (Educaţia şi
formarea profesională în România: descriere succintă)..
http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/publications/4171
Skills Panorama (2018). Skills anticipation in Romania. (Anticiparea competenţelor în România.
Repere analitice).
http://skillspanorama.cedefop.europa.eu/en/analytical_highligths/skills-anticipation-romania
European Commission (2018). Education and training monitor 2018 – country analysis: Romania.
(Monitorul educaţiei şi formării 2018 – analiză de ţară: România). https://ec.europa.eu/education/
resources-and-tools/document-library/education-and-training-monitor-2018-romania-report_en

www.refernet.ro ReferNet Romania

8128 RO – TI‐01‐19‐166‐RO‐N – doi: 10.2801/38838

www.edu.ro Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
www.tvet.ro
Profesional şi Tehnic
www.mmuncii.ro Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
Institutul Naţional de Cercetare Știinţifică în Domeniul
www.incsmps.ro
Muncii şi Protecţiei Sociale
http://site.anc.edu.ro Autoritatea Naţională pentru Calificări
www.anofm.ro Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Această broşură este elaborată pe baza informaţiilor furnizate de Centrul Naţional de Dezvoltare
a Învăţământului Profesional şi Tehnic (ReferNet Romania).

Europe 123, 570 01 Salonic (Pylaia), GRECIA

Postal: Cedefop, Service Post, 570 01 Thermi, GREECE
Tel. +30 2310490111, Fax +30 2310490020, E-mail: info@cedefop.europa.eu

Drepturi de autor © Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), 2019
Toate drepturile rezervate.

visit our portal www.cedefop.europa.eu