Procesul de producţie în confecţii

Procesul de producţie reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate într-o anumită ordine prin
care materiile prime de bază (ţesăturile tricoturile) împreună cu materiile auxiliare se
transformă în produse finite ( produs textile confecţionate).

Etape şi operaţii ale procesului de producţie

Indiferent de categoria de produs confecţionat procesul de producţie cuprinde etape de lucru

care determină transformări ale materiilor prime, fiecar etapă divizându-se în operaţii.

Procesul de producţie se desfăşoară în secţii sau ateliere, dotate şi organizate după criterii

cerute de eficienţa producţiei.

Etape si Operaţii

1.Recepţia

• recepţia calitativă

• recepţia cantitativă

• depozitarea materiilor prime

2.Pregătirea materialelor pentru croire

•controlul

• sortarea

• călcarea

• relaxarea

• şablonarea

• calculul loturilor

• şpănuirea
3.Croirea

• secţionarea şpanului

• decuparea detaliilor

• pregătirea reperelor( rihtuirea,marcarea semnelor, numerotarea)

4.Confecţionarea

• prelucrarea reperelor

• asamblarea reperelor

5.Finisarea

• curăţirea de aţe

• călcarea finală

• coaserea nasturilor

• etichetarea

6.Controlul de calitate final

• controlul execuţiei

• controlul dimensional

7.Ambalare

• împachetare

• introducere în ambalaj

8.Depozitare

• lotizare

• depozitarea produselor finite

1.Recepţia materiei prime

Materii prime şi materiale utilizate în confecţii

Produsele de îmbrăcăminte sunt realizate din materii prime şi materiale clasificate în funcţie

de importanţa lor în :

- materii prime de bază: ţesăturile, tricoturile;

- materiale auxiliare căptuşeli, întărituri, furnituri, garnituri, aţa de cusut;

Alegerea anumitor materiale pentru un produs este determinată de destinaţia produsului şi

mai ales de principalele funcţii pe care le îndeplineşte în viaţa omului.

Calitatea materiilor prime este dată atât de proprietăţile dobândite prin fabricaţie, dar şi din
care acestea indeplinesc funcția pentru care sunt folosite in conponenta unui produs .
 Recepţia este prima etapă a procesului de producţie în care materiile prime de bază şi
auxiliare sunt controlate din punct de vedere calitativ ş i cantitativ. Scopul acestor operaţii
este acela de a stabili dacă materialele răspund cerinţelor de calitate cerute de standarde, de

solicitările beneficiarilor şi dacă a fost livrată cantitatea înscrisă în documentele de însoţire a

mărfii.

Recepţia calitativă se realizează prin:

-control organoleptic - verificându-se corespondenţa materialelor aprovizionate cu colecţiile

de mostre omologate. Se poate verifica aspectul materialului şi se pot depista defecte produse
în timpul fabricaţiei dar şi în timpul transportului acestuia. Acest control se efectueazăde
regulă în acelaşi timp cu cel cantitativ.

-analize de laborator - prin care se verifică proprietăţile fizico-mecanice, comparându-se cu

parametrii din standardele de fabricaţie. Realizarea unor anumite analize de laborator, este
dictată de destinaţia produsului cât şi de compoziţia fibroasă a materialului utilizat.

În laborator se pot efectua determinări pentru unele proprietăţi ale materialelor:

 desimea ţesăturilor şi tricoturilor

 grosimea materialelor
 masa specifică
 rezistenţa şi alungirea la rupere
 rezistenţa la frecare
 permeabilitatea la aer
 impermeabilitatea la apă
 rezistenţa la vopsire
 contracţia la spălare
 comportarea în medii chimice reactante
Pentru realizarea acestora se folosesc aparate specifice:

Dinamometru pentru tesaturi,tricoturi si fire;

Micrometru textile-masoară grosimea

materialelor;

Recepţia cantitativă - se
realizează în magaziile de
materii prime sau în spaţii
Recepția cantitativă se realizeaza in magazii de materii prime sa in spatii foarte apropiate
acestora, manual prin derularea materialelor şi metrarea lor pe mese speciale sau
cu utilaje speciale numite rampe de control.
 Rampă de control
Procesul de verificare cantitativă se efectuează de către un controlor de calitate, persoană cu
experienţă în domeniu, care întocmeşte şi un document care atestă rezultatele controlului.
În magazii vor fi asigurate condiţii optime conservării materiilor prime, pentru ca la
introducerea în fabricaţie acestea să corespundă din punct de vedere calitativ.
Aceste condiţii se referă la umiditatea mediului, temperatură, ventilaţie, lumina solară, dar în
funcţie de natura materialelor pot fi cerute şi altele.

2. Pregătirea materialelor pentru croit.

Această etapă asigură eliminarea posibilităţii ca materiale necorespunzătoare să intre în

procesul de confecţionare. Operaţiile realizate sunt diferite în funcţie de tipul materiei prime,
dar şi de condiţiile de depozitare din magazii. De asemenea unele operaţii (sortarea, calculul
loturilor)pot determina şi o valorificare maximă a materiilor prime.

 Controlul se realizează mai

mult din punct de vedere
cantitativ pentru a se
 Controlul se realizeaza mai mult din punct de vedere cantitativ pentru a se
cunoaşte dimensiunile reale ale fiecărui balot. Se va acorda o atenţie deosebită
uniformităţii lăţimii materialului din balot, care poate avea o mare influenţă asupra
operaţiilor de croire.
  Sortarea este o operație specifică țesuturilor si se concretizează in separarea
baloturilor în funcţie de diferenţele de lăţime constatate. Pentru sortare se folosesc
rafturi speciale cu compartimente în funcţie de gama de lăţimi existent.

 Călcarea este un proces umidotermic aplicat materialelor textile care în timpul

depozitării s-au șifonat . Procesul se realizeză la parametrii diferți in funcție de tipul si
natura materiei prime cât și de utilajele folosite.

Pentru tricoturi se impun condiţii deosebite de călcare pentru a se evita deformaţiile

ulterioare ale acestora. Tricoturile tubulare se calcă prin calandrare pe maşini de calandrat cu
rame fixându-se şi stabilizându-se la lăţimea normal

Relaxarea tricoturilor este

operaţia de odihnă a
tricoturilor realizată după
călcare sau
 Relaxarea tricoturilor este operația de odihnă a tricoturilor realizată dupa călcare
sau calandrare, în scopul revenirii acestuia la dimensiunile iniţiale. Timpul de relaxare
este de cel puţin 24 de ore, iar condiţiile de depozitare şi microclimat vor fi impuse de
dimensiunile baloturilor şi de compoziţia fibroasă a tricotului.

 Șablonarea materialelor – este operația de așezare a șabloanelor reperelor unui

produs pe suprafața foii materialului de croit si reproducerea lor prin conturare in
scopul stabilirii consumului de material pe produs si a traseului de croire . O
șablonare corectă trebuie sa respecte următoarele condiții:
 șabloanele se așează prin respectarea corespondenței dintre direcția firului de
urzeală si firul indicat pe șablon;
 se vor respecta toate indicațiile inscrise pe șablon;
  se vor respecta sensul flaușului ,al desenului ,poziția caroului la toate reperele
componente ale unui produs.
Şablonarea se realizează cu ajutorul şabloanelor de lucru din carton sau material plastic pe
mese de dimensiuni corespunzătoare, sau utilizându-se instalaţii complexe comandate de
computer (Lectra System, Investronica, Gerber) .

Calculul loturilor este operaţia

de stabilire a numărului de foi
de material cu
 Calculul loturilor este operația de stabilire a numaruluide foi de material cu
dimensiunile încadrării, ce se pot realiza din fiecare ballot, Aceasta operație este
necesară la formarea lotului de material pentru un șpan.Scoupul acestei operatii este
de a utiliza rational materailul , reducând numărul mărimea cupoanelor.

Şpănuirea materialelor este operaţia de aşezare a foilor de material de

dimensiunile încadrării, în straturi suprapuse în scopul realizării unui şpan, ce va permite
croirea simultană a mai multor repere de acelaşi fel .Condiţiile de calitate ale şpănuirii sunt:
 materialele se depun fără a fi tensionate sau a forma cute;
 dimensiunile foilor să fie identice cu ale încadrării;
 materialele flauşate, cu desene, cu carouri se depun cu aceeaşi direcţie;
 înălţimea şpanului să nu depăşească pe cea admisă;
 una din laturile spânului se va forma în linie verticală.

Operaţia se poate realiza:

a. manual - pe mese de şpănuit utilizându-se dispozitive de fixat capătul foii, derulatori
de baloturi, dispozitive de tăiat capătul foii de şpan.

b. mecanic - prin utilizarea maşinilor de şpănuit.