Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daniela Irimia
Planificarea si
stabilirea obiectivelor
Cât de atentă ești la ce se întâmplă în viața ta? Lucrurile ți se întâmplă sau le faci tu să
se întâmple? Ești acolo unde îți doreai acum 3 ani, 5 ani… sau ești acolo unde te-a dus
viața? Dacă răspunsul nu te mulțumește, asta se întâmplă pentru că nu ai reușit să îți
planifici viața. Și dacă nu ai reușit asta la nivel mare, este pentru că nu ai încă abilitățile
necesare de a stabili obiective SMART și de a planifica transformarea lor în realitate.
Principalele etape pe care trebuie să le parcurgi pentru a-ți îndeplini obiectivele sunt:
1. Defineste-ți Obiectivele
Nu iți propune să faci totul, dintr-o dată.
Concentrează-te asupra fiecărui pas.
Prea mulți oameni își propun sarcini dificile
și, eșuând, renunță apoi. Telurile trebuie să
aibă în vedere ceea ce e realizabil. Vei
vedea mai departe în curs cum un obiectiv
trebuie să fie SMART.
2. Pune pe Hartie
Odată definit țelul, pune-l pe hârtie. În felul acesta poți urmări îndeplinirea obiectivelor,
ele fiind deja bine conturate pe hârtie. Pus pe hârtie, obiectivul se cristalizează în minte.
Poți evalua cu rapiditate dacă deciziile pe care le iei te aproprie sau te îndepartează de
țelul propus.
3. Stabilește-ți Strategia
Îndeplinirea unor obiective în mai multe etape le face pe acestea mai accesibile.
Astfel te poți apropia de ele cu mai mult curaj. Această tehnică a planificării în trepte
constă în stabilirea unui obiectiv și apoi a etapelor necesare pentru atingerea lui.
4. Stabilește-ți un Termen–Limită
Un obiectiv este un vis care trebuie îndeplinit într-un anumit termen. Termenele limită
oferă un cadru temporal pentru acțiune și oferă un impuls în a întreprinde ceva pentru
îndeplinirea visului.
5. Pune-te pe treabă
Stabilește-ți un țel ambițios și vei fi uimit câte resurse poți descoperi în tine din momentul
în care te dedici îndeplinirii viselor tale.Să presupunem că țelul tău e să ajungi în America
într-un an. Ce pași trebuie întreprinși? Să-ți găsești poate un soț sau o soție cu cetățenie
americană. Sau să încerci să ajungi o personalitate în domeniul tău și astfel să poți spera
în posibilitatea de a ajunge acolo. Să economisești o sumă de bani pentru excursia mult
visată? Să emigrezi pur și simplu? Dacă ești cu adevărat hotărât, vei reuși.
6. Gandeste Pozitiv
De obicei, ceea ce ne afectează cu adevărat e anticiparea eșecului, nu eșecul în șine.
Scopul principal este indeplinirea obiectivul și modul de realizare a lui. Este util să
identifici punctele slabe ale proiectului, dar nu este benefic să pui în față eșecul.
Planificarea pro-activă
Stabilirea obiectivelor
M – Măsurabil
Exemplu: trebuie sa slabesc 6 kg
De ce vrei schimbarea?
Înainte de a porni la drum către atingerea obiectivului tău, este important să vezi şi DE
CE vrei să faci asta, pentru că al tău creier are nevoie de un motiv să-i fie ancoră. Aplică
regula celor 5 DE CE, până vei ajunge la ceva general. De cele mai multe ori, acolo se
află valorile tale.
1. Etapa în care ştii că vei pierde ceea ce ai. Vei pierde ceea ce îţi oferă
comoditatea, ori falsa iluzie că primeşti atenţie sau dragoste, care se ascunde în
spatele obiceiurilor negative de acum etc. De asemenea, ştii că vei fi nevoit să
renunţi la unele obiceiuri, să acorzi timp planificării programului etc.
2. Îndoiala. Pe măsură ce implementezi obiceiul, apare schimbarea, începi să culegi
mai multă informaţie şi îţi dai seama că eşti un novice, să vezi unghiuri pe care nu
le-ai mai văzut, noi obiceiuri pe care ar fi bine să le adopţi etc., iar asta îţi poate
scădea motivaţia. Cu toate acestea, micile progrese te fac să continui.
3. E etapa în care te simţi frustrat pentru că schimbarea la care vrei să ajungi e
mai profundă şi nu se întâmplă la fel de repede pe cât credeai, ţi se pare că nu
progresezi suficient de repede. E un moment de cotitură, dar, dacă te uiţi la
progresul pe care l-ai făcut până acum şi îţi iei din asta motivaţia, ajungi la stadiul
4.
4. Lumina de la capătul tunelului. În sfârşit, schimbarea începe să devină vizibilă,
iar asta te motivează şi te ambiţionează mai mult. Citeşti mai mult, îţi propui noi
target-uri. Lucrurile par încă uşor forţate şi robotice, dar acum ştii că fac parte din
proces.
5. Înţelegerea. Acum eşti conştient de procesul tău de învăţare, ştii mai clar ce ai de
făcut, observi beneficiile schimbării, eşti mai stăpân pe tine, mai motivat să
continui, iar faptul că şi cei din jurul tău observă că te-ai schimbat îţi dă mai multă
încredere.
6. Este etapa în care schimbarea ta începe să fie naturală, obiceiurile noi deja devin
familiare, ai integrat ceea ce ai exersat atâta timp.
Transformă activitatea sau activităţile de care ai nevoie pentru atingerea obiectivului tău
în obiceiuri! Astfel, te vei programa să faci şi aceste lucruri aproape automat, însă, de
data asta, CONŞTIENT de motivaţia din spate şi unde vei ajunge cultivând respectivul
obicei. Pentru a instala mai uşor un obicei, e nevoie să faci zilnic acea activitate. Dacă,
însă, nu ai cum să faci zilnic acel lucru, în zilele de “pauză” găseşte un substitut din
acelaşi domeniu pentru el (ex: dacă nu poţi merge la sală, faci 45 minute de exerciţii fizice
acasă).
Obiceiurile se creează atunci când un un factor declanşator îţi creează o dorinţă, iar tu
găseşti un mod de a satisface acea dorinţă, nevoie, după care eşti recompensat pentru
acest lucru, ceea ce îţi provoacă o stare de bine.
Exemple de factori declanşatori:
• Timpul (ex: la ora 23 te culci)
• Locaţia (ex: când vezi un panou cu îngheţată, îţi cumperi îngheţată)
• Starea (ex: când eşti trist, mănânci ciocolată)
• Oamenii (ex: întotdeauna când ieşi cu Alex mergeţi la film)
• Evenimentele (ex: înainte să mergi la birou, îţi cumperi o cafea cu lapte)
Provocare: Notează care este obiectivul tău principal pentru anul acesta. …………..
Răspunde la cei 5 DE CE
Lipește undeva la vedere această afirmație până când acțiunea va deveni rutină.
“Ceea ce e important e rar urgent iar ceea ce e urgent e rar important!“ – Dwight D.
Eisenhower, presedintele SUA.
Urgent și important
Aici se află 2 tipuri de activităţi: acelea pe care nu le-ai previzionat şi cele pe care le-ai
lăsat până în ultimul minut. Pentru a elimina activităţile lăsate pe ultima sută de metri,
evită procrastinarea. Totuşi, vor mai apărea activităţi urgente, de aceea, recomandat să
îţi rezervi timp zilnic şi pentru lucrurile care apar neanunţate. Gandeste-te care sunt cele
mai importante lucruri pe care VREI să le faci în următoarea lună şi împarte-le în obiective
mai mici.
Important și nu urgent
Activităţile din acest cadran sunt cele care te ajută să-ţi atingi obiectivele personale şi de
carieră şi să bifezi task-urile cu adevărat importante. Asigură-te că rezervi suficient timp
pentru aceste activităţi, pentru ca ele să nu devină urgente (şi nu uita de lucrurile care pot
apărea neanunţate!). Planificându-ţi cu atenţie timpul, vei putea lucra cu drag şi inspiraţie
la planurile tale de viitor. Gandeste-te la activităţi din lista ta de TO DO pe care le poţi
delega (care nu sunt nici urgente, nici nu îţi plac, nici nu ai competenţele necesare să le
rezolvi etc.). Renunta la aceste activitati pentru a te focusa pe obiectivele importante.
Urgent și nu important
Activităţile din acest cadran sunt cele care te împiedică să-ţi atingi potenţialul. Sunt genul
de activităţi pe care ar fi bine să le delegi sau să le planifici mai bine. Învaţă să spui Nu
politicos oamenilor care-ţi cer ajutorul şi încurajează-i să îşi rezolve singuri dificultăţile.
Gandeste-te la activităţi pe care le desfăşori în mod curent şi despre care crezi că te
împiedică să devii mai focusat(ă), mai eficient(ă), să obţii rezultate mai bune.
În momentul în care îți tratezi toate sarcinile zilnice conștient de prioritatea lor ajungi să
nu mai lucrezi la ceea ce nu e important pentru tine.
Ca rezultat, dedici mai mult timp cadranului 2, direcției tale în viață, visurilor și proiectelor
tale.
Eliminând sarcinile neimportante ajungi să ai o zi mai liniștită în care ai realizat mai mult
din ce ți-ai propus!
Aspecte negative:
• Fiind orientat spre scop, este posibil să piardă din vedere imaginea de
ansamblu
• Inflexibilitatea şi concentrarea îl pot face să piardă oportunităţi valoroase
• Poate cădea în capcana de a urmări semne ale succesului (bani, faimă etc.)
dar să nu fie împlinit
• Poate ajunge să sacrifice aspecte din viaţa sa pentru realizarea scopului
propus
• Nu îi place să se piardă în detalii, iar planurile lui sunt de multe ori doar schiţate
• Se concentrează mai mult pe aspectele pe termen scurt şi poate pierde din
vedere consecinţele pe termen lung
Aspecte negative:
• Are vise măreţe, dar deseori are dificultăţi în a-şi face visele să devină realitate
• Lipsa de concentrare şi direcţie îl poate face să îşi risipească timpul şi energia
în mai multe direcţii, fără a face progrese în vreuna dintre acestea
• Datorită flexibilităţii şi deschiderii poate vedea oportunităţile, dar are dificultăţi
în a profita de acestea până la capat
• Nu îi plac structura şi rigiditatea impuse de planificare, astfel încât de multe ori
merg înainte fară niciun fel de plan
Aspecte negative:
• Se poate concentra atât de mult pe ceilalţi şi nevoile lor încât uită de nevoile
sale proprii
• Îşi stabileşte scopuri pe baza a ceea ce crede că ar trebui să îşi dorească şi nu
neapărat pe ceea ce îşi doreşte cu adevarat
• Uneori este usor de influenţat de aşteptările şi părerile celorlalţi
• Deoarece preferă să evite conflictele, este posibil să evite confruntarea
problemelor, permiţând în schimb situaţiei să se deterioreze
• De asemenea, poate avea probleme în a-şi exprima parerile
Aspecte negative:
• Se concentrează atât de mult pe detalii, încât pierde din vedere imaginea de
ansamblu
• Poate cădea cu uşurinţă în capcana de a face foarte bine nişte activităţi care
nu trebuiau de fapt făcute deloc
• Se poate concentra prea mult pe a face lucrurile cum trebuie şi nu îndeajuns
pe a face lucrurile care trebuie
• Îi place să simtă că deţine controlul şi nu îi place să pară nepregătit
• Tinde să neglijeze alte aspecte ale muncii sale şi să se concentreze numai pe
ceea ce ştie cel mai bine să facă
• Tinde să fie perfecţionist şi să menţină standarde înalte şi pentru el şi pentru
ceilalţi
• Aşteptările lui nerealiste pot cauza conflicte şi tensiune
Mulţumesc si succes !
Cu drag,
Daniela Irimia
Obiectiv 1:
S
M
A
R
T
Obiectiv 2:
S
M
A
R
T
Obiectiv 3:
S
M
A
R
T
Managementul timpului presupune autodisciplină; în acest sens este util să ştii cum iţi petreci de
fapt timpul pe perioada unei zile, săptămâni, luni. De aceea te invit să ţii un astfel de jurnal de
activitate timp de o săptămână.
Jurnalul de activitate este un instrument important în time management şi te va ajuta sa afli cât
timp acorzi activităţilor importante şi celor neimportante, de câte ori pe parcursul zilei ai simţit că
rămâi “fără timp", perioadele zilei în care te simţi mai energic(ă) şi mai activ(ă), precum şi
perioadele în care nivelul de energie este scăzut, calitatea alimentaţiei, raportul între lucru efectiv
şi pauze.
După această săptămânâ, te invit să analizezi jurnalul. Pentru eficientizarea timpului petrecut în
cadrul activităţilor zilnice, iti recomand să:
• Elimini activitățile care nu intră pe fișa de post și mai ales pe lista “de făcut…” – cu alte
cuvinte sarcinile care nu îți revin și pe care nu ți le asumi, inclusiv activități personale, cum
ar fi email-uri ce nu au legătura cu serviciul.
• Programezi sarcinile mai dificile pentru perioadele zilei în care te simți mai plin(ă) de
energie. Astfel vei lucra mai bine și într-un timp mai scurt.
• Încerci să reduci alternările între sarcini foarte diferite. De exemplu, verifică și răspunde la
mai multe email-uri odată, de câteva ori pe parcursul zilei, în loc să răspunzi la fiecare
email pe măsură ce îl primești, întrerupându-ți astfel celelalte activităti în curs.
• Analizezi diferitele variabile care apar în Jurnal pe parcursul unei zile: lucrezi mai bine
după ce mănânci? De câte pauze ai nevoie pentru a fi mai productiv(ă)? Ce durată ar
trebui să aibă pauzele și cum vă afectează programul zilnic?
• Identifici activitătile care nu țin de proiectele tale și care sunt consumatoare de timp: de
câte ori a venit colega de birou pentru a sta de vorbă despre ultimele știri de la televizor,
de câte ori ți-ai concentrat atenția pe activități personale (email-uri sau telefoane) și cât
timp ți-au consumat acestea și încearcă să elimini cât mai multe din aceste activități.
a) Metoda ABC
• "A" sarcinile cele mai importante ("A-1" cea mai importantă sarcină din acest grup)
• “B” sarcinile mai puţin importante
• "C" sarcinile cel mai puţin importante.
b) Metoda “ABCDE”
• “D” sunt activităţi pe care le poţi delega altor persoane să se ocupe de ele pentru tine.
De exemplu, dacă ai de printat nişte documente, poţi pune secretara să se ocupe de
asta, astfel rămânându-ţi ţie timp să te ocupi de alte activităţi mai importante.
• “E” sunt activităţile pe care le poţi elimina din listă, fără a avea nicio consecinţă asupra
lucrurilor cu adevărat importante pentru tine. O astfel de activitate ar
putea fi să joci un joc sau să urmareşti un meci de fotbal (exceptând cazul în care eşti
antrenor sau desfăşori activităţi în domeniul sportiv).
* Poţi avea mai multe activităţi de tip A, B, C, D sau E. Dacă ai mai multe astfel de activităţi,
notează-le cu A-1, A-2, A-3 şi tot aşa, în ordinea importanţei. Astfel A-1 este lucrul cel mai
important pe care trebuie să îl realizezi în ziua respectivă. De asemenea, aplică aceeaşi metodă
şi pentru celelalte activităţi notate cu B, C, D şi E. Ideea de bază este să nu faci o activitate de tip
B, atâta timp cât încă mai sunt activităţi de tip A pe care nu le-ai îndeplinit.