Zăpada

De ce ninge?

Sus, în nori, când este frig, vaporii se transformă în mici cristale de gheaţă. Ele cresc şi se
unesc cu altele şi devenind mai grele cad spre Pământ. Cristalele de gheaţă ale zăpezii au forme
diferite, ca un desen care încântă privirea. Ele se pot vedea mai bine dacă sunt prinse din zbor pe o
hârtie neagră şi privite printr- o lupă. Cu toate că par foarte uşori, fulgii de zăpadă sunt prea grei
pentru a mai putea rămâne sus, in nori. De aceea, ei cad spre pământ, zburând prin aer. Dacă
pământul este prea cald, cristalele de gheaţă se transformă in picături şi atunci ninge amestecat cu
ploaie. Dacă pământul este rece, cristalele işi păstrează forma de fulgi de zăpadă şi acoperă solul
treptat, până ce il invelesc complet cu o plapumă albă şi pufoasă.
Zăpada are grijă de sănătatea Pământului. Ea acoperă şi ingheaţă tot ceea ce toamna a intrat in
putrefacţie şi protejează ca o plapumă culturile, până primavara. Zăpada este prietenul copiilor care
nu se mai satură dându-se cu săniuţa, făcând oameni de zăpadă sau chiar frecând obrajii colegilor de
joacă.

Casele de zăpadă (igluurile)

Eschimoşii sunt cea mai nordică populaţie a lumii. Maeştrii neintrecuţi, ei işi construiesc
locuinţele din cel mai răspândit element al peisajului nordic: zăpada. Deşi zăpada este un „material”
fragil, adăposturile construite din ea sunt trainice şi de nădejde.
Igluurile sunt plasate intr-un loc adapostit, ferit de curenţi şi vânt. Casa are o fundaţie ovala.
Pentru a se evita pierderea căldurii, intrarea se afla mai jos decât podeaua clădirii propriu zise.
Cum se face un iglu?
Cu un cuţit de os, eschimoşii taie blocurile de zăpada de un metru lăţime şi o jumătate de metru
inălţime. Aceste „cărămizi” sunt aşezate in cerc şi clădite una peste alta, in spirala şi cu o inclinaţie
spre interior. In felul acesta locuinţa ia forma unui dom. Tunelul de la intrarea in iglu are o lungime
de 3 - 4 m. In interior, pe o bucată de zăpadă sunt intinse mai multe piei de focă, iar peste ele o piele
de urs. Acesta este patul care ocupă o mare parte din iglu. Pentru a mări capacitatea de izolare a
pereţilor locuinţei, aceştia sunt acoperiţi cu blănuri.

Avalanşele

Avalanşele de zăpadă se produc brusc in zonele montane, acolo unde zăpada, in cantitate mai
mare, persistă vreme indelungată şi unde datorită pantelor si văilor, alunecă, prăvălindu se cu mare
viteză distrugând totul in calea lor. Prin acţiunea lor distrugătoare acestea au fost numite” tăvălugul
alb” sau „ trecătoarea albă” , iar cei care sunt ucişi de ele au fost numiţi „victime ale morţii albe”.
Există două tipuri de avalanşe:
Avalanşele de suprafaţă pun in mişcare numai stratul de zăpadă de deasupra. Ele iau naştere in
momente ce nu pot fi determinate cu precizie. O nouă depunere de zăpadă care se aşterne peste
stratul vechi poate aluneca uşor, la cea mai mică adiere de vânt, rostogolirea unei pietre, o
impuşcătură, un zgomot cât de mic.
 Avalanşele de fund sunt formate din zăpadă compactă, grea şi umedă. Acestea pun in mişcare
stratul in toată grosimea lui, până la roca de dedesubt. Ele antrenează o mare cantitate de zăpadă ( de
deasupra ) şi de gheaţă ( de dedesubt ). Ca urmare, au o mare forţă de distrugere.
Locul de unde se scurg avalanşele se numeşte culoarul avalanşei, iar punctul de depunere la
bază se numeşte conul avalanşei. Avalanşele produc mari pagube păşunilor, terenurilor de cultură,
construcţiilor agricole şi pastorale, locuinţelor, micilor intreprinderi de prelucrare a laptelui din
zonele montane.

Bibliografie:
Vasilica Gheorghe, Diana Luiza Nedelciu – „Cum? De ce? De unde? Cand?
Cultură generală pentru clasele 1 – 4”, Bucuresti, editura Niculescu ,2007.
 De ce ninge?

1.Ce sunt fulgii?

2.Ce se intamplă cu fulgii de zăpadă care cad pe pământ?
3.De ce este importantă zăpada?

Casele de zăpadă (igluurile)

1.Unde sunt plasate igluurile?

2.Cum sunt aşezate blocurile de zăpadă?
3.Cu ce sunt acoperiţi pereţii locuinţei?

Avalanşele

1.Unde se produc avalanşele?

2.Care sunt cele două tipuri de avalanşe?
3.Cum se numeşte locul de unde se scurg avalanşele?