TRATAMENTUL PROCESELOR INFLAMATORII APICALE PRIN TEHNICA

CONDENSĂRII LA CALD A GUTAPERCII CU AJUTORUL DIAGUN ŞI DIAPEN

Ştefan Gospodaru,Valeriu Fala,Valeriu Burlacu, Lilian Nistor,
Radu Bolun, Dumitru Romaniuc
Catedra Stomatologie terapeutică FECMF USMF,,Nicolae Testemiţanu’’

Summary
Treatment of apical inflammatory processes by the hot condense
guttapercha technique with Diagun and Diapen
For the first time the technique of lateral hot condensation of the gutapercha was
proposed by Yee in 1977, at the moment we have the modern materials and instruments, that are
composed by the gutapercha Diagun and hot condenser Diapen. It is a modern technique of canal
obturation.The hot gutapercha is put inside the canal by Diagun and being easely to condensate
obtaining a dense and tridimensional canal obturation.

Rezumat
Tehnica introducerii directă a gutapercii rămolite în canalul radicular a fost propusă
pentru prima dată de Yee în 1977. La moment dispunem de material şi instrumentariu de ultimă
oră, alcătuit din pistolul cu gutapercă Diagun şi condensatorul la cald Diapen. Este o tehnică
modernă de obturare a canalelor radiculare. Astfel gutaperca rămolită introdusă în canal prin
încălzire în soba pistol Diagun devine mult mai usor de condensat, favorizînd obţinerea unei
obturaţii de canal cu o densitate şi omogenitate superioară. Conul principal (master con)
fuzionează intr-o masă unică şi o aderaţie a obturaţiei la canal monolit.

Introducere
Se obţine în primul rînd sterilizarea termică de canal şi închiderea ermetică
tridimensională a macro şi micro canalelor.
Diagun este o sobă pistol care încalzeşte gutaperca la 3 nivele de lucru (160-180-200
grade Celsius) menţinînd temperatura constant pe tot parcursul lucrului. În set intră şi vîrfurile
active flexibile în formă de acuşor, prin care gutaperca încalzită este injectată în canalul
radicular.
Condensatorul Diapen este folosit pentru taierea conului principal (master con) şi
condensarea gutapercii din canal. Partea activă (plugger) este încalzită la 3 nivele, luîndu-se în
consideraţie şi file-ul cu care se lucrează, temperatura este ridicată sau coborîtă la 3 secunde
diferenţă. Efectul şi calitatea lucrului sunt maximale datorită combinării metodei de obturare a
canalelor radiculare cu microscopia endodontică. Microscopia dentară face parte din tratamentele
de avangardă în stomatologia internaţională. Bazele microscopiei dentare au fost puse în 1978,
anul cand a fost introdus microscopul în cadrul stomatologiei. Universitaţile din Statele Unite au
implementat microscopia dentară în curricula de învaţămant de mai mult de 10 ani.Tratamentele
la microscop oferă avantajele vizualizării mărite şi clare a celor mai mici detalii, facilitand şi
îmbunataţind eficienţa şi reuşita operatorului pentru un tratament de succes. Tratamentul
microscopic ajută la vizualizarea clară a sistemului canalar dentar, ceea ce permite tratarea
cazurilor complexe, avand o rată de succes de peste 91 %.

Actualitatea problemei
În cazul studiului efectuat s-a supus treningului afecţiunea întîlnită des în stomatologia
terapeutică: periodontita cronică granulantă.
Pentru obţinerea succesului în tratamentul procesului inflamatoriu dat sa-u creat următoarele
etape de lucru:
- accesul corect şi vizibilitatea maximă cu folosirea microscopului endodontic.
406
 - prepararea canalului radicular folosind sistemul de rotaţie ProTaper.
- sterilizarea canalului şi spaţiului periodontal folosind sol. NaOCl 4%, încălzită la 60
grade Celsius.
- uscarea şi obturarea ulterioară cu Diagun şi Diapen.

Scopul studiului
Identificarea, sterilizarea şi obturarea ermetică a macrocanalului şi a canalelor accesorii
prin metoda Sistem B cu ajutorul Diagun şi Diapen folosind microscopul endodontic.
Obiectivele: 1) Identificarea şi sterilizarea macrocanalului, canalelor laterale şi a spaţiului de
proces inflamator; 2) Obturarea ermetică şi tridimensională a macrocanalului şi a canalelor
laterale.

Materiale şi metode
Opmi pico este un microscop compact făcut special pentru practica stomatologică, fiind
caracterizat prin forma sa elegantă, cu design de calitate și funcții foarte uşor de utilizat.
Sistemul de iluminare cu halogen dă o lumină natural îndreptată spre a nu obosi ochii medicului.
Are încorporat sistemul de filter de lmină: galbenă-prevenirea întăririi premature a materialului
composit cu care se lucrează,verde-ajută la vizualizarea micilor detalii într-un camp operator
singerînd. Are posibilitatea de a conecta cameră video încorporată sau externă. Caracteristicile
microscopului endodontic OPMI pico:
- mărire în 5 trepte.
- lentilă obiectiv f=250mm cu inel de focusare.
-tub binocular înclinat.
-stand podea S100.
-sursă de iluminare Ha cu 2 becuri 12V/100W.
-schimbare rapidă a becului expirat.
- fibră optică.
- mîner de manevrare.
-tub binocular cu mişcare înainte-înapoi.
Au fost supuşi cercetărilor programate 20 de pacienţi (12 femei şi 8 barbaţi) cu vîrstele
cuprinse între 18 şi 45 de ani diagnosticaţi cu periodontită cronică granulantă. Toţi pacienţii au
fost supuşi tratamentului endodontic sub microscopul Opmi pico, Carl Zeiss, aplicându-se regula
4S (Valeriu Fala, Valeriu Burlacu ,,Metodologia endodontologiei clinice’’) de sterilizare
endodontică:
1) Sterilitate endodontică prin procedura de lărgire instrumentală de canal.
2) Sterilitate endodontică prin procedura de irigare medicamentoasă de canal.
3) Sterilitate endodontică irigantă preobturativă, fără aplicarea apei oxigenate sau a altor
componente gazante.
4) Sterilitate endodontică prin obturare tridimensională de canal.
La prima vizită a pacientului, tratamentul începea cu crearea accesului ţinînd cont de
regula 3A:(1-acces la tavanul camerei pulpare 2- acces la orificiile de intrare 3- acces la canalele
radiculare şi apex cu ajutorul frezelor sferice diamantate de dimensiune corespunzătoare pentru
obţinerea unui câmp operator maximal prin îndepartarea tesuturilor dentare rămolite (afectate)
pâna la ţesut dentar dur sănătos. Următorul pas constă în izolarea câmpului de lucru cu ajutorul
sistemului Kofferdam şi poziţionarea microscopului asupra câmpului operator (fig1).
Urma accesul acces spre canalele radiculare şi permiabilizarea acestora cu ajutorul
instrumentariului manual (K-files, H-files) şi a sol. de EDTA 15%. Canalul dentar se lărgea
manual până la limitele nr. 20 ISO. Toate manipulările se efectua în vizorul microscopului Carl
Zeiss şi a apexlocatorului.

407
 Se iriga canalul radicular cu NaOCl 4% (hipocloritul de sodiu) cu ajutorul seringii
endodontice lăsându-se soluţia pe o perioadă de 5-7 min. NaOCl, încălzită la 60°C, asigura un
efect bactericid înalt.

Fig. 1. Microscopul endodontic Carl Zeiss

După ce îşi realiza efectul antiseptico-diluant, hipocloritul de natriu s-a îndepărtat din
canalul dentar cu ajutorul ultrasunetului şi a acelor calibrate endodontic, pe într-un timp de 7
min. prin mişcări de dute-vino. După prelucrarea cu ultrasunet canalul radicular s-a irigat
abundent cu H2O şi uscat, adecvat folosindu-se conurile absorbante de hârtie. Urma cercetarea
minuţioasă a pereţilor canalului radicular la microscop pentru depistarea canalelor accesorii sau a
impurităţilor de canal.
La următoarea etapă avea loc prelucrarea cu EDTA de 15% folosindu-se instrumentariul
mecanic de prelucrare a canalului radicular (ProTaper) după scara de lucru a filelor.
Instrumentariul mecanic ajuta la permiabilizarea şi prepararea uşoară a canalului radicular cu
crearea unui contur de con canalar şi îndepărtarea rămăşiţelor din spaţiul radicular. Ajungând la
dimensiunile nr. 35-40 ISO, canalul radicular s-a irigat cu sol de NaOCl timp de 3 min., apoi cu
H2O şi ultrasunet pe durata de 5 min. Această etapă se mai repeta o dată.
Spre final canalul dentar s-a uscat adecvat, pentru a îndepărta maximal posibil umiditatea
din canal dar şi a conţinutului periapical, urmată de stabilirea lungimii de lucru.
După stabilirea lungimii de lucru, canalul radicular repetat e supus cercetării la
microscopul endodontic şi uscat pregătit fiind pentru obturare.
Etapa finală consta în introducerea în canalul radicular a conului master de gutapercă
calibrată corespunzător şi taierea lui la nivelul orificiului radicular şi condensarea cu heaterul de
la Diapen încalzit la 200 grade Celsius. Apoi restul canalului radicular s-a umplut ne forţat cu
gutapercă rămolită cu ajutorului Diagun şi condensată pînă la umplerea vizibilă a canalului
radicular. Se efectua o radiografie de control (fig 3).

Fig. 2. Ortopantomogramă. Fig. 3. Dintele 21 după obturare.

Periodontită cronică granulantă d 21. Canal lateral.

La a doua vizită dintele s-a restaurat prin folosirea materialelor de compozite moderne
(Esthet-X) cu respectarea reliefului ocluzal ghidat, pacientul fiind luat la evidenţă de dispensar.

408
 Monitorizarea roentghenologică se efectua la 3, 6 şi 12 luni.
La toţi pacienţii supuşi tratamentului s-a obţinut regenerarea ţesutului periapical în 97%
din cazuri luate în studiu.

1) Caz clinic: Pacientul C.S.fişa de observaţie nr 108, anul naşterii 1974, a solicitat
asistentă stomatologică la clinica ,,Fala-dental,,în perioada iunie 2011.
Acuze: Durere în dintele 21, schimbarea în culoare, edem la nivelul proiecţiei apexului
dintelui, percuţia în ax indoloră, sensibilitate la percuţia laterală.
Din anamneza: Dintele 21 în urmă cu 5 ani a fost restaurat ca urmare a cariei profunde.
La momentul adresării plomba era prezentă, dar schimbată în culoare, mobilitatea d 21 de
gradul 2, percuţia laterală doloră, percuţia în ax indoloră.
Ortopantomogramă: În regiunea mezială a rădăcinii d 21 se observă un focar de liză
osoasă cu contur clar. Densitatea în focar reprezintă 6 unitaţi convenţionale fig. (2).
Dagnoză: Periodontită cronică granulantă în dintele 21.
Tratament:Trepanarea dintelui pe fata palatinala, aplicarea sistemului de izolare cu
Kofferdam. Poziţionarea microscopului endodontic asupra cîmpului operator.
Acces la cele trei zone anatomice: platoul camerei pulpare, orificiul radicular şi constricţia
apicală.
Prelucrarea instrumentală în debut cu instrumentariul manual (K-file. H-file), continuat
de sistemul Protaper. Prelucrarea medicamentoasă cu EDTA şi NaOCl 4% pe perioade cuprinse
între 5-7 min, în combinaţie cu ultrasunetul şi H2O. Uscarea adecvată a canalului dentar şi
obturarea ulterioară cu ajutorul Sistem B.
Radioviziografie 21: Ermetizarea etanşă a canalului principal cu uniformitate de masă
pînă la zona apicală. Sigilarea perfecta a canalului lateral.(fig.3). Obturarea definitivă a dintelui
cu material fotopolimerizabil (Esthet-X).
Evidenţă de dispensar după 3 luni de la tratament, pacientul nu prezinta acuze, dintele era
intact, culoarea corespunzătoare, percuţia indoloră, gingia de o culoare roz-pală.
Radioviziografia: Determina refacerea integritaţii osoase la nivelul rădăcinii d 21.
Densitatea în focar reprezenta 99 Haus.
Recomandări: Respectarea igienei cavitaţii bucale, cu control în dinamică la fiecare 3
luni.
Rezultatele obţinute în urma analizei obiective, radiologice şi radioviziografice s-au
finalizat cu următoarele concluzii:
1. Identificarea canalului principal si a celor laterale cu ajutorul microscopului Carl
Zeiss şi aplicarea metodelor de sterilizare prin lavaj abundent cu NaOCL 4% (60°C) în
combinaţie cu ultrasunetul asigură sterilizarea necesară pentru dispariţia procesului inflamatoriu
radicular.
2. Metoda de obturare tridimensională cu Sistem B prin injectarea gutapercii
termoplastifiante în canalul radicular demonstrează eficacitatea crescută a tratamentului
terapeutic a periodontitei cronice granulante, astfel mărind longevitatea dintelui tratat.

Bibliografie
1. Valeriu Burlacu, Valeriu Fala ,,Metodologia Endodontologiei Clinice’’ Chişinău 2012
pag. 19-120.
2. The S.D. The solvent action of sodium hypochloride on fiaed mixed necrotic tissue. Oral
surg Oral Med 1979 pag 558-561.
3. Richard E.Walton ,,Endodontics:Principles and Practice’’ 2009.pag 148-163.
4. Weber Juliano CD., McClanahan SB., Miller G. Deiner-West M., Johnson Jd.
5. ,,The effect of passive ultrasonic activation of 2% chlorhexidine or 5,25%
6. NaOCl on residual antimicrobial activity in root canals,, 2003 pag. 500-560.
409
7. Sonis Stephen T. ,,Dental secrets,, 2008 pag. 140-168.
8. Sîrbu Sergiu, Gheorghe Nicolau, Corneliu Năstase „Aspecte structurale ale organelor şi
ţesuturilor cavităţii bucale’’ 2007 pag 105-135.

UTILIZAREA FORMEI ALOTROPICE DE OXIGEN ÎN TRATAMENTUL

PERIODONTITELOR APICALE CRONICE
Eremciuc Natalia
Catedra Stomatologie Terapeutică, USMF ,,Nicolae Testemiţanu”

Summary
Use oxygen allotropic form in the treatment of chronic apical periodontitis
The ozone possesses unique properties which are defined and are applied in biological
systems also in clinic practice. Like a molecule that contains an excess of energy the ozone
manifests a bactericidal, virucidal and fungicidal action. Because of its unique properties, the
ozone is used in stomatological practice. The intracanal use of solutions enriched in ozone
nowadays it presents a contemporary method of chronic apical periodontites treatment. The
process of endodotic space with ozonated saline will increase considerably the chance of success
at the moment of chronic apical periodontitis treatment. The administration of serum (of
solution) ozonized in periapical space also will increase the chances that the tooth will be
tolerated.

Rezumat
Ozonul posedă proprietăţi unice care sunt definite şi se aplică în sistemele biologice dar şi
în practica clinică. Ca o moleculă ce conţine un exces de energie ozonul manifestă acţiune
bactericidă, virucidă şi fungicidă. Datorită proprietăţilor sale unice, ozonul este utilizat în
practica stomatologică. Utilizarea intracanalară a soluţiilor imbogaţite cu ozon actualmente
prezintă o metoda contemporană de tratament a periodontitelor apicale cronice. Prelucrarea
spaţiului endodontic cu soluţie fiziologică ozonizată va mări considerabil şansele de reuşită în
timpul tratamentului periodontitelor apicale cronice.Întroducerea serului (soluţiei) ozonizat in
spaţiul periapical de asemenea va creste şansele ca dintele sa fie tolerat.

Actualitatea temei
Practica stomatologică se confruntă tot mai des cu afecţiunile infecţioase acute si cronice
ale pulpei si periodonţiului, care sunt sursele de producere a proceselor inflamatoare odontogene
in regiunea oro-maxilo-facială.
Dinţii cu elemente de distruсţie în regiunea ţesuturilor periapicale sunt un focar de
infecţie cronică, ceea ce duce la abcese, flegmoane, uneori la boli sistemice (Боровский Е.В.,
2003; Дубова М.А. с соавт., 2005; Жохова Н.С., 2002; Мамедова Л.А., 2002).
În prezent, problema tratamentului endodontic al dinţilor cu periodontită li se acorda o
atenţie deosebită. Scopul principal al endodonţiei este asigurarea sterilităţii permanente a macro
si micro canalelor rădăcinii dentare şi crearea condiţiilor pentru menţinerea sterilităţii pe viitor.
O cauză importantă a periodontitei este infecţia. Canalele infectate reprezintă un loc de
incubaţie şi sursă de microorganisme, în special anaerobe, care conţin materie organică
dezintegrată, de exemplu, colagenul dentinei nedizolvate şi ser penetrant. Microbii care persistă
în canalele radiculare şi în ramificaţiile lor, în tubulii dentinali şi delta apicală în rezultatul
degradării pulpei şi lipsei fluxului sanguin, sînt inaccesibili pentru mecanismele de protecţie a

410