i ~ a et | Re oe — Sig Bors nom i Sea) A SN are VA ENS \ i ae Ft \ (i N oT i . MS a G hy . MhSara Ficlding ii salveaza viata lu Derek Craven. Ea, o domnigoara foarte cuminte si decenté din provincic, ti a cu pistolul in doi bandi{i, pentru a salva viafa unui om. Derek Craven este un barbat fascinant, un om tenace gi foarte bogat, care traieste la limita leg, find propictarul celui mai exclusivist club de pariuri din Londra. Via{a grea pe care a dus-o i-a impictrit inima, asa ca nu ist permite sd aibi sentimente tai de cineva. Cind el se poartd indiferent cu ea, Sara vrea sa-i dea o lectie: se duce ba un bal mascat gsi se transforma: intro stralucité. seducdloare, care il poate tulbura pina si pe cel mai dur barbat cu forta pasiunii si cu promistunea tabi WWW.InITOn.IO MAGACIN VIRTUAL LEI: 24,00 Cale SW TL) QITBODOINAY 1 Ie!Traducere: Andreea RADU Cate SUCapitolul 1 O figura feminind statea ascunsa in umbra, sprijinita de peretele unui han darapanat, cu umerii incovoiati de parca ar fi fost bolnava. Derek Craven ii aruncé o privire aspra in drumul lui inapoi de Ia casa de pariuri ascunsa pe o alee laturalnica. Intilneai adesea femei ca aceea pe strazile Londrei, mai ales in cartierele rau-famate, acolo unde suferinta umand era vizibila in toata diversitatea sa. Aici, la o mica, dar importanta distanta de splendoarea din cartierul St. James, cladirile erau doar niste darapanaturi mizerabile. Cersetorii, prostituatele, vinzatorii de nimicuri si hofii impinzeau strazile. Toti, oameni de teapa Lui. Nici o femeie decenta nu avea ce s4 caute acolo, mai ales dupa lasarea serii. Daca era prostituata, atunci imbricimintea fi era nepotrivita, Mantia cenusie i se deschidea in fata, iar de sub ea iesea la iveala o rochie cu gitul inalt, confecfionata din material inchis la culoare. Suvita de pir care-i alunecase de sub gluga era de un castantu nedefinit. Poate ca-si astepta sotul sau poate cA cra o vinzdtoare ratacita, ? Oamenii 0 priveau pe furis, dar treceau mai departe fara si incetineasca pasul. Daca mai raminea mult acolo, cu siguranta ca avea sa fie violata sau tilharita, ba chiar batuta gi lsat s4 moard. Ar fi fost frumos din partea unui domn si o intrebe daca se simte bine si sa-si exprime ingrijorarea pentru siguranta ei.6 LISA KLEYPAS Dar Derek nu era un domn. Se uita in alti parte si-si continua drumul pe caldarimul din piatra sparta. El crescuse pe strada, nascut in praf, hranit toati copilaria de citeva femei zdrentuite, de moravuri usoare, si educat in tinereje de infractori de toate soiurile. $tia cum s4 profite de neaveniti, cum s4 fi fure torul unui om gi apoi sa-i striveascd beregata, Femeile participau adesea la astfel de comploturi, drept momeala, iscoade sau chiar ele insele hoate. O mina moale, feminina, putea face mult rau cind tinea un obiect din fier sau un ciorap plin cu pietre. Treptat, Derek isi didu seama ca aproape, in urma lui, se auzea ceva. Zgomotul ii dadu fiori. Doua perechi de pasi apasati, barbatesti. igi schimba intenfionat ritmul de mers, iar cei din spatele lui facura la fel. il urmareau. Poate ci fuseseri trimisi de rivalul su, Ivo Jenner, ca si-i facd probleme, Blestemind incet, Derek schimba directia. Dupa cum se astepta, cei doi alesera acel moment ca sa actioneze. Se rasuci cu o miscare fluida si se feri de un pumn aruncat cu putere. Bazindu-se pe instinct si pe ani buni de experienta, isi muta greutatea pe un singur picior gi lovi cu cizma celuilalt picior in stomacul celui care-I atacase. Barbatul scoase un sunet infundat, surprins, si se cHitind, Rasucindu-se, Derek se repezi spre celalalt agresor, dar prea tirziu. Simti in spate lovitura unui obiect din metal gi un impact orbitor in ceafa. Amefil, cAzu greu la pamint. Cei doi barbati se aplecara deasupra trupului sdu cuprins de spasme. lA-o repede, spuse unul dintre ci pe un ton infundat. Desek simi cum capul ii ¢ impins inapoi. Lovi cu pumnul strins, dat vnul cinte cei doi ir tintui bratul la pamint. Simti o taietura pe obraz, un vinet infundat ii astupa urechile si ceva fierbinte si ud al /iitiniliese sit seape de durerca argitoare. Tolul se intimpla prea ineepu Mee copa toch sr in gurd. Singeh Scuipa gi protesta,VISIND LATINE 7 repede, Nu putea s-i opreascd. Se temuse mereu de moarte, fiindcd stia cd asa avea sa vind, nu linistit, ci cu durere, violenta si intuneric. Sara se opri ca sa citeasca informatiile pe care le adunase pind atunci. Uitindu-se prin ochelari, se mira de cuvintele noi pe care le auzise in acea noapte, Limbajul strazii se schimba repede, de fa an la an, intr-un proces fascinant. Se sprijini de un zid, ca si aiba putina intimitate, gi reciti notitele pe care le tuase, apoi ficu citeva corecturi cu creionul. Pariorii le spuneau plate” cartitor de joc si se atenfionasera unul pe altul in legatura cu ,,snopitorii”, probabil politistii. Sara nu stia inca diferenta intre ,.rimpagi” si ,,batiusi”, amindoui folosite in legatura cu tilharii. Ei bine, n-avea decit si afle. Trebuia si foloseasca termenii potriviti. Primele ei doud romane, »Matilda” si ,,Cersetorul”, fusesera amindoua laudate pentru atentia la detal criticat pentru lipsa de acuratete. Se intrebi daca barbatii care veneau si se duceau spre casa de pariuri ar fi putut sa-i raspunda la citeva intrebari. Majoritatea erau lipsiti de eleganta, nebarbicriti si cu o igiend indoielnica. Poate cd nu era infelept sa le puna intrebari. Era posibil sd nu se bucure cA le sint intrerupte activitatile de noapte. Pe de alta parte, avea nevoie de informatii pentru carte, si oricum avea mare grija s4 nu-i judece pe ceilalti dupa aparente. Deodata isi didu seama ca la un colf din apropiere se intimpla ceva. Incerca s& vada despre ce era vorba, dar pe strada se ldsase un intuneric adinc. Dupi ce inchise teancul de hirtii cu notite, pe care le cususe sub forma de caiet, le ascunse in poset si se aventura mai si nu voia ca al treilea, care incd nu avea un titlu, si fie8 LISA KLEYPAS aproape, curioasa. Un torent de cuvinte urite 0 facu sa regeasca. Nimeni nu vorbea asa in Greenwood Corners, cu exceptia batrinului domn Dawson cind bea prea mult punci cu alcool la festivalul anual de Craciun. La coltul cu pricina, trei figuri intunecate se luptau. Se parea ca doi barbati il tineau pe un al ireilea la pamint si-l loveau. Sara auzi sunetele infundate ale pumnilor care izbeau carnea. incruntindu-se, nesigur, isi strinse in brafe poseta $i fi privi. Inima incepuse sa-i bata ca aunui iepure. Nu era intelept s& se amestece. Fra acolo pe post de observator, nu de participant, dar victima scotea niste sunete demne de mila... Deodata vizu cu groaza stralucirea lamei unui cutit. Aveau de gind sa-I omoare. in graba, cduta prin posetd dupa revolverul pe care-I avea mereu la ea atunci cind mergea in recunoasterc. Nu il folosise niciodata pind atunci, dar exersase pe un cimp de fara, la sud-est de Greenwood Comers. Scoase arma cea mic, trase siguranta, apoi ezita. Hei, voi! strigd, incercind sa para puternica si autoritara. Insist sa va opriti chiar acum! Unul dintre barbati se uita spre ea, iar celalalt o ignord, ridicind din nou cutitul. Nu o considerau detoc amenintatoare. Sara isi muged buzele, ridic4 revolveru) gi tinti undeva in stinga celor trei. Nu putea $4 omoare un om, constiinta ei n-ar fi suportat aga ceva, dar poate ca inspaiminte. Tinind mina bine intinsa, sunctul puternic avea si apasd pe trig: ea, Sara deschise ochii ca sil vac rezultanil cforturilor sale. Spre uimirea ei, isi dadu seama ef nimertse Hirt sd _vrea pe unul dintre barbati... Dumnezeule mare, thevet (i berepata! Onvul edzuse in penunchi i dusese miinile fa rana In timp ce ceoul focului de arma se r din vine ciugea singe. Case bruse, scotind un sunet inecat. Celalalt biirtat inberinise, daar eu nie vedea chipul ambril,EEE EEE VISIND LATINE 9 —Pleaca imediat, se auzi Sara spunind, cu glasul tremurat de fricd si disperare. Sau... sau o sd mi se para ca trebuie sd te impuse si pe tine! Barbatul parca se topi in noapte, precum o fantom. Tinara se apropie de cele doua trupuri intinse pe caldarim si ramase cu gura cAscata de oroare. isi duse la buze miinile tremurinde. Era lucru sigur c& omorise un om. Ferindu-se sa-] atinga, se apropie de victima atacului. Derek avea chipul acoperit de singele care-i curgea de sub parul negru si ii pata costumul elegant. Pe Sara o cuprinse groaza la gindul ca nu se mai putea face nimic pentru el. Puse revolverul inapoi in poseta. Inghetase si tremura toatd. in toti cei doudzeci si cinci de ani ai ei, pe care-i traise departe de orice pericol, nu i se intimplase niciodata asa ceva, Se uit de la un trup la celalalt. Daca ar fi fost vrea patrulé de politie in apropiere, sau mdcar un singur ofiter mai calit! isi dadu seama ca astepta s se intimple ceva. Cineva avea si nimereasca peste ei curind. Prin soc se strecura un sentiment de vina. Dragé Doamne, cum sa traiasca stiind ca facuse ce facuse? Sara se uitd la victima jafului cu un amestec de curiozitate si mild. fi era greu si-i vada chipul din cauza singelui, dar parea si fie un barbat tindr. Avea hainele bine croite, genul de imbracaminte pe care 0 cumparai de pe strada Bond. Deodata, pieptul omului se migca. Sara tresari, surprinsa. — Domnule? intreba aplecindu-se. El se repezi inainte, iar ea scoase un fipat speriat. O mina mare 0 apuca de rochie, prea strins ca sa se poata feri. Cu cealalté mina el ii atinse fata, si palma i se opri pe obrazul ei, murdarindu-i ochelarii cu degetele tremuratoare gi insingerate. Dupa ce incerca din rasputeri s& scape, Sara aluneca speriata linga el, pe caldarim.10 LISA KLEYPAS — f-am alungat pe atacatorii dumitale, domnule. incercd s4-i desprinda mina din rochia ei, dar strinsoarea degetelor lui era ca de fier. — Cred cd ti-am salvat viata. Da-mi drumul, te rog. Barbatului ii lua foarte mult si raspunda. incet, igi lua mina de pe obrazul ei si o lisa sa alunece pe brat in jos, pind la incheictura. — Ajuta-mé, spuse aspru, surprinzind-o cu accentul lui. Nu se astepta ca un domn atit de bine imbracat si vorbeasc4 precum unul din mahala. ~ Ar fi mai bine sa chem pe cineva... —Nv aici, reusi el sd spund. Proasto. O sa fim tilhariti si despicati intr-o clipita. Ofensata de cuvintele lui aspre, Sara vru si-i ceara sa fie mai recunoscator, dar se gindi ca, probabil, omul avea dureri mari. —Domnule, spuse cu team, fata dumitale... Daca-mi dai voie si scot batista din poseta... — Tu ai tras cu pistolul? — Mi tem ca da. Strecurindu-si mina in poset, ea cduti sub revolver si gasi batista. Inainte s-o scoata, barbatul o strinse de incheietura, — Lasa-ma sa te ajut, rosti ca incet. Strinsoarea ceda, iar Sara scoase batista, curata, din bumbac, si ii sterse cu blinde{e obrazul, apoi o apasa deasupra tdieturii hidoase care-i ajungea de ta sprinceand pina in centrul celuilalt obraz. Avea sa fie destfigurat. De dragul lui, ca spera c& n-avea sd-si piarda un ochi De pe buzele barbatului scipa un suierat de durere, iar rochia er print o ploaie de picaturi singerii. Tresarind, Sara fi apuca mina gi wo duse la obraz At putea sa (asta aigi? Bine. Acum asteapta cit incerc eu si pilsese pe cineva cate sé ne ajute.VISIND LATINE 11 —Nu. El continua s-o tina de rochie, apasindu-i cu pumnul curbura moale a sinului. —N-am nimica. Du-mi pe strada St. James. —Nu sint destul de puternica gi nu cunosc orasul... ~E destul de-aproape. — Si cel pe care l-am impuscat? Nu putem sa las4m cadavrul aici, pur si simplu. El pufni sarcastic. — La naiba cu el. Du-ma pe St. James. Sara se intreba ce ar fi facut barbatul daca ea I-ar fi refuzat. Parea un individ coleric. in ciuda ranilor, ar fi putut destul de usor s-o loveasca. Mina de la pieptul ei era mare gi foarte puternica. Incet. igi scoase ochelarii si-i puse in poset, apoi il apucd pe om de mijloc, pe sub haina, rosind stinjenita. Nu imbratisase niciodata vreun barbat in afara de tatal ei si de Perry Kingswood, cel care aproape ca-i era logodnic. Nici unul dintre ei nu era la fel ca barbatul acela. Perry, tinar si in forma, nu se compara totusi cu acel strain putemic, cu oase mari. Straduindu-se sa-! ridice, ea se clatina cind barbatul se folosi de trupul ei ca s4-si regdseasca echilibrul. O apucd pe dupa umerii mici, apasindu-si in continuare batista pe obraz, apoi gemu incet. — Te simti bine, domaule? Poti si mergi? El rise inecat. — Cine naiba esti? Sara facu un pas spre strada St. James, iar el se tiri alaturi de ea. — Domnisoara Sara Fielding, raspunse. Din Greenwood Corners, adauga precaut. El tusi, apoi scuipa saliva cu singe.12 LISA KLEYPAS — De ce m-ai ajutat? Sara nu putu sA nu observe ca accentul fi era mai pufin pronuntat. Vorbea aproape ca un domn, dar urma de necizelare era acolo, inmuind consoanele gi aplatizind vocalele. —N-am avut de ales, rispunse ea, incercind si ramina in picioare sub greutatea lui, in timp ce Derek isi duse o mina la coaste si cu cealalta se sprijini de ea. Cind am vazut ce iti faceau... ~ Aveai de ales, rosti el aspru. Puteai sa pleci. — Si s4-i intore spatele cuiva intr-o situatie dificila? Imposibil. —Oamenii fac asta tot timpul. Nu si acolo de unde sint eu, te asigur. Dindu-si seama ca se indreptau spre mijlocul strazii, Sara il conduse inapoi pe margine, la addpostul intunericului. Era cel mai ciudat lucru pe care-} facuse in toata viata ei. Nu se asteptase sa mearga prin mahalalele Londrei cu un strain ranit, Et isi indeparta batista de la obraz, iar ea se bucurd s& vada ca rana nu mai singera ca inainte. — Ai face bine sa 0 tii apasat acolo, spuse. Trebuie s4 gasim un medic. Se mira ca el nu o intrebase cit era de adincé taietura. Din cit am vazut, ti-au facut o rand lunga pe fata, dar nu pare Daca se vindeca bine, s-ar putea s nu-ti afecteze sf fie prea adin prea mult chipul Nu conteaza. iri Sarei curiozitatea, 1 pricteni la Craven’s? De asta mergem intr-acolo? Da Hennogh cunva pe dommul Craven? Luin Derek Craven |VISINDLATINE 13 —Renumitul domn Craven? rosti ea, facind ochii mari. Cel care a infiintat faimosul club, care se trage din mahala si... Chiar te-ai nascut intr-o feava de scurgere, asa cum spune legenda? E adevarat ch... — Vorbeste mai incet, fir-ai tu si fii! Sarei nu-i venea sd creada ce noroc avusese. — Ce coincidenta, domnule Craven. Se intimpla sa scriu 0 carte despre pariuri. De aceea sint aici la ora asta. Greenwood Corners nu e un loc prea umblat, si de aceea am gisit necesar s& vin la Londra. Cartea mea 0 s& fie un roman care 0 sa includa multe descrieri ale oamenilor si locurilor importante fn cultura pariurilor... — Hristoase! se rasti el. Orice vrei, o avere, daca taci pina ajungem. —Domnute... Sara jl trase la o parte, ca s4 ocoleascd un morman de gunoi de care s-ar fi putut impiedica. Stiind ca are dureri, ea nu se supard din cauza impolitetii lui, Mina care i se sprijinea pe umar tremura. — Aproape ca am iesit din mahala, domnule Craven. O sa scapi cu viata. Derek se simtea foarte ametit i se striduia si nu-si piarda echilibrul. Lovitura la cap parca-i mutase creierul din loc. Strinse mai tare forma mica de linga el si isi potrivi pasii cu pasii ci, apoi se apleca pind cind materialul mantiei ei ii atinse urechea. Un sentiment asemanator cu un fel de uimire stearsa il cuprinse. O urmé pe straina vorbareaa si spera ca-l conducea in directia potrivita. il intrebase ceva. Se stridui si-i auda cuvintele. — SA urcim treptele din fata sau si mergem pe cealalta parte... — Prin lateral, spuse el intretaiat, privind din spatele batistei. Acolo.14 LISA KLEYPAS ~ Vai de mine, ce cladire mare! Sara privi clubul cu uimire. Constructia impunatoare avea in fata opt coloane corintice gi sapte frontoane gi era compusa dintr-o cladire principala si doua aripi laterale, inconjurate de o balustrada de marmura. Tinerei i-ar fi plicut sa urce pe treptele din fata, ca si vada faimosul foaier, decorat cu vitralii, catifea albastra gi candelabre, dar sigur ci domnul Craven nu voia sa apara in fata membrilor in starea in care era. Dupa ce-I conduse spre laterala cladirii, coborira citeva trepte care duceau la o usa masiva din lemn. Derek apuca minerul si deschise. Imediat, de ei se apropie Gill, unul dintre angajatii sai. — Domnule Craven? exclama tinarul, uitindu-se inspaimintat de Ja batista plind de singe a stapinului séu la ochii mari ai Sarei. Doamne, Dumnezeule... ~ Cheami-| pe Worthy, ordona Derek. Trecu pe lingé Gill si se indrepta spre anticamera mica gi capitonata. O scara in spiral ducea spre apartamentele sale private, Se uitd la trepte, apoi ii facu semn Sarei sa-l insoteasca. Surprinsa ca el vrea si fie ajutat sa urce, tindra ezita. Se uita la tinarul angajat, care se indeparta, apoi disparu pe un coridor lung. — Vino, spuse Derek apasat, facindu-i iar semn. Crezi cd am toata noaptea la dispozitie ca sa stau aici? Ea se apropic imediat, iar cl isi sprijini bratul greu pe umerii ei. Worthy? intreba ea, apucindu-t de talie ca sa-] ajute sa- si mentina echilibrul. Un om bun la toate. Coastele lui Derek parca-i téiau maruntaiele cu lame boante. focul. Se auzi vorbind, uitind de toti anii de lectii gi accentul greu, de provincial. Paja ir arde: dind La iveaVISINDLATINE 15 — Worthy face totu’, m-ajuta la club. J-as da si viata pe mina. Se impiedica de o treapta gi blestema chinuit. Sara il strinse mai tare de talie. ~— Asteapta. Nu pot sa te opresc din cadere. Trebuie sa vind cineva mai puternic si te duca sus. — Esti tu destul de puternica. incepu sa urce din nou, stringind-o de umeri. — Domnule Craven, protesta Sara. Foarte incet urcara inca dou trepte. Tinerei ii era foarte teama cd el avea s& cada inapoi, in jos pe scari. Incepu sa-I incurajeze, spunindu-i tot ce-i trecea prin cap: — Aproape ca am ajuns. Esti destul de incapatinat ca sa mai urci citeva trepte. Ramii in picioare. Sara abia daca mai putea respira de efort cind urcara ultima freapta gi ajunsera in fata ugii apartamentelor lui. Traversara foaierul si ajunsera intr-un salon decorat cu metri intregi de catifea de culoarea prunei si brocart gros. Ea observa uluita pielea cu care erau captusiti perefii, ferestrele frantuzesti si peisajut splendid din spatele lor. Urma instructiunile abia rostite ale lui Craven si if ajuta si ajunga in dormitor, Camera avea broderii din damasc verde gi ogtinzi complicate, iar in mijloc, cel mai mare pat pe care-] vazuse ea vreodata. Rogind pina in virful urechilor, Sara igi dadu seama ca nu mai intrase niciodata in dormitoru! unui barbat. Stinjeneala i se (ransforma repede in ingrijorare cind Craven se aseza in pat asa cum era, imbracat si cu cizmele in pictoare. Se intinse pe spate, tresari si ramase nemigcat, tar braful pe care-l tinuse pe abdomen i se relaxa. ~ Domnule Craven? Domnule... Sara se apleca deasupra lui, intrebindu-se ce sa facd. Barbatul lesinase. Trupul mare nu i se misca, iar pumnii ii erau pe jumatate16 LISA KLEYPAS strinsi. Ea fi desfacu nodul patat de singe al cravatei, apoi, cu atentie, ii trase batista de pe fata. ‘TAaietura se intindea de la timpla, peste puntea nasului si pind la marginea obrazului sting. Desi avea trasaturile necizelate, avea un chip putemic si simetric. in spatele buzelor intredeschise avea dintii uimitor de albi. Pielea ii era acoperit de pete singerii, uscate, care formasera cruste in sprincenele groase si printre genele tungi. Sara vazu un bazin mic in cealalta parte a camerei si se grabi sa ia niste apa rece din carafa de pe marginea lui. Dupa ce turna putin din ea in bazin, ea aduse vasul linga pat, uda o batista si i-o pres pe obraz, stergind praful si singele. in timp ce-i curata ochii si obrajii, el scoase un sunet gutural, revenindu-si in simtiri. Genele dese i se tidicara. Sara se opri din ce facea gi se trezi privind in adincul unor ochi verzi, de culoarea ierbii de primavara. Simti 0 senzatie neobignuita in capul pieptului. Tintuita pe loc de privirea lui, tinara nu se misc gi nu scoase nici un sunet. El ridicd mina gi ii atinse o suvita de par care alunecase din agrafele care-o tineau. fi vorbi ragusit: — Cum spuneai... ca te cheama? — Sara, sopti ea. in acel moment in camera intrara doi barbafi, unul dintre ei mic, purtind ochelari, celalalt mai in virsta si inalt. Domnule Craven, rosti sobru cel mai scund, l-am adus pe doctorul Hindley. Whisky, rosti Derek ragusit. Am fost cotonogit bine. V.a alacat cineva? Worthy se apleca deasupra lui, surprins. Nu se poate. Chipul dumneavoastra! Se uiti dezaprobator la Sara, care ramasese aproape, fringindu- gi degeteleVISIND LATINE 17 | — Sper cé domnisoara a meritat efortul, domnule Craven. — Nu m-am batut din cauza ei, spuse Derek inainte ca ea si poata interveni. Cred ca au fost oamenii Ini Jenner, Doi, inarmati cu un cutit. Au sarit pe mine in mijlocul strazii. Soricelul asta... a scos un pistol si |-a impuscat pe unul dintre ei. — Ei bine, spuse Worthy privind-o pe Sara cu mai mult cafdura. Muljumesc, domnisoara. Ati fost foarte curajoasa. ~ Ba deloc, spuse ea cu sinceritate. Nu m-am gindit, Totul s-a intimplat foarte repede. — in orice caz, va sintem recunoscatori, spuse Worthy. Eu sint angajat de domnul Craven ca sé ma ocup de orice probleme apar la club, spuse dupa o ezitare, apoi se uiti la trupul insingerat al patronului sau. Sau de orice alte lucruri care necesita atentia mea, continua jalnic. Sara ii zimbi. Worthy era un barbat agreabil, cu trasaturi mici, elegante, cu un inceput de chelie si cu ochelari stralucitori pe nas. Avea un aer rabdator care, ghici ea, nu putea fi usor perturbat. impreuna, el si medicul se aplecara deasupra patului si fi scoasera lui Craven pantofii $i hainele. Sara se intoarse cu spatele, ferindu-si cu modestie privirea. Se apropie de usa, ca sa plece, dar Craven spuse ceva pe un ton apasat, iar Worthy o opri. — Cred ca ar fi bine sd nu plecati incd, domnisoari... ~ Fielding, murmuri ea cu privirea in pamint, Sara Fielding. Numele paru si-i trezeasca interesul tindrului. ~ Aveti vreo legatura cu S.R. Fielding, autorul? ~ Sara Rose. imi fotosesc initialele de dragul anonimatului. Doctorul ridica privirea de la pacient, surprins $i incintat: ~ Dumneata esti S.R. Fielding? ~ Da, domnule.18 LISA KLEYPAS Vestea paru sa-! anime. ~ Ce onoare! ,,Matilda” e una dintre cartile mele preferate. —A fost cel mai de succes roman al meu, recunoscu modest Sara. ~ Eu gi sofia mea am petrecut multe seri discutind teorii legate de final, Oare Matilda s-a aruncat de pe pod ca sa puna capat chinului, a ales sa plateascd asa pentru pacatele ei sau... — MA scuzati, se auzi o voce glaciala din pat. Eu singerez de moarte aici. Matilda n-are decit sA calce pe grebla. Sara se incrunta, stinjenita. — imi pare rau, Doctore Hindley, va rog, ocupati-va de domnul Craven, spuse, apoi se rasuci spre Worthy. Unde sa astept? — in camera de alaturi, dacd nu va suparati. Puteti suna s vi se aduca un ceai si ceva de mincare. — Mulfumesc. Sara intra in salon si se intreba de ce oare Matilda inspira atita interes. Popularitatea romanului 0 uimea de fiecare data. Cineva chiar pusese in scena o piesa de teatru inspirata de el. Oamenii discutau despre personaj de parca ar fi fost o persoani reala, parind sa te placa dezbaterile nesfirsite pe marginea finalului. Dupa ce scrisese povestea unei fete care fugise de la tara si ajunsese prostituata la oras, Sara lasase intentionat intrebari la sfirsit. Pe ultima pagina, Matilda statea pe marginea podului Londrei, intrebindu-se daca sa puna capat unei existente paciitoase sau sa se dedice in intregime celorlalti. Cititorii i formeze propriile opinii despre soarta Matildei, Personal, Sara nu credea cd era important daca personajul traia sau murea, ci puteau sa- ca intelesese cit de gregit traise. isi aminti de poseta uitatd pe brat si cdutd in ea ca sa-si scoatd ochelarii, pe care-i curata pe mineca, dindu-le luciu, apoi si-i puse pe bas $i gisi caictul de insemnari.VISIND LATINE 19 ~ ,,A calca pe grebla”, rosti ginditoare, scriind expresia pe care n-O cunostea. Avea de gind si ceara cuiva sd i-o explice mai tirziu. {si scoase pelerina si o puse pe spatarul unui scaun. Se simtea captiva in cugca temporar parasit a unui leu. Se apropie de fereastra si dadu la o parte draperiile grele, ca sa priveascd strada. intreg orasul era in afara acelor panouri subtiri de sticl, o lume ocupata, absorbita de propria viata, Se intoarse si se uita la oglinzile aurite care impodobeau peretii si la mobila somptuoas, tapitatd cu catifea alba’. Pe mesele decorate cu pietre semi-pretioase erau aranjamente florale proaspete. incperea era frumoasa, dar extravaganta. Sara prefera cdsuta mica in care traia impreuna cu périntii ei. fn spate aveau o bucatarie de vara si o livada cu pomi fructifert, pe care tatal ei ii ingrijea cu meticulozitate. Aveau o curte mica si un padoc, ba chiar gi un cal batrin, cenusiu, pe nume Eppie. Fotoliile uzate din salonul lor mic erau aproape mereu folosite de cei care-i vizitau. Parintii ei aveau multi prieteni. Aproape toatd lumea din Greenwood Comers venise macar o data pe la ei. Apartamentele in care era in acel moment pdreau, prin comparatie, un palat splendid si singuratic. Sara se opri in fata unei picturi in ulei, viu colorata, care infatisa niste zei romani petrecind decadent. Din camera de alaturi se auzi un geamat care ji distrase atentia, apoi un blestem din partea domnului Craven. Probabil c-i coseau rana de pe fata. Sara incercd s ignore zgomotele, dar dupa alte citeva momente, curiozitatea o convinse sa investigheze mai indeaproape situatia. Apropiindu-se de usa, ii vizu pe Worthy si pe doctorul Hindley aplecati deasupra capului domnului Craven, Partea de jos a trupului sdu, acoperita cu un cearceaf alb, era nemiscat3, dar miinile fi20 LISA KLEYPAS zvicneau in laterale, de parca i-ar fi venit s4-I impinga la o parte pe medic. — V-am dat cit laudanum se poate, domnule Craven, remarca acesta, facind inca o cusatura. ~ Fir-ar sa fie de chestie! Nu are nici un efect. Da-mi whisky. — Daca aveti rabdare, domnule Craven, o s4 termin in citeva minute. Un alt geamat chinuit veni dinspre pacient. ~— Fir-ai tu sa fii, cu toti cei din tagma ta, care pun lipitori, taie oase gi se culcd cu cadavre! — Domnule Craven, il intrerupse Worthy in graba, doctorul Hindley face tot ce poate ca si repare rana. Incearca sa va ajute. Va rog sa nu-l provocati. — Nu-i nimic, spuse doctorul pe un ton calm. S$tiu deja la ce sa ma astept din partea lui. Continua sa coasd pielea despicata, cu atentie si cusaturi mici. Nimeni nu spuse nimic un moment, apoi Derek suspina infundat. — La dracu’. Nu mi intereseaza cum arata. Lasi-ma in pace... Dadu sa se ridice. Sara intra imediat in camera. Evident, Craven era coleric, dar trebuia convins s4 ramina nemigcat. Ar fi fost pacat 84 nu-l lase pe medic sa-i salveze cit putea din obraz. — Domnule, rosti ea repede, stiu cd e incomod, dar trebuie sa-f lasi pe doctor sa termine. Poate ci acum nu-ti pasa cum arati, dar mai tirziu s-ar putea sa conteze, in plus... Se opri o clipa, apoi adauga apasat: Un barbat asa mare si putemnic ca tine ar trebui sa fie in stare sd suporle pulina durere. Te asigur c& nu se compara cu suferinta pe cire o indur @ femeie cind nagte. lucet, Derek se ageza inapoi pe saltea.VISIND LATINE 21 —De unde stii tu? se rasti el. —Am asistat odata la o nastere, in Greenwood Corners. A durat ore intregi, si prietena mea a suportat agonia fara sA scoat vreun sunet. Worthy o privi rugator. ~Domnisoara Fielding, v-ar fi mai bine alaturi... ~li distrag atentia domnului Craven cu putina conversatic, S-ar putea sd se gindeasci mai putin la durere. N-ati prefera asta, domnule Craven? Sau vreti si ies? ~ Am de ales? Ramii. Da din gura. ~— Sa v4 povestesc despre Greenwood Comers? — Nu, rosti el, apoi strinse din dinti si igi indbusi un geamat. Despre tine. — Foarte bine. Sara se apropie de pat, raminind, totust, la o distanja discreta. —Am douazeci gi cinci de ani. Locuiesc la fara, cu parinfii mei... Se opri cind if auzi pe Craven gemind indurerat. j! dureau cusaturile, — Continua, rosti el apasat. Sara se gindi repede ce ar fi putut sa-i mai spuna. — MA curteaza un tinar care locuieste in sat. Ne plac amindurora cartile, desi gusturile lui sint mai rafinate decit ale mele. Lui nu-i place fictiunea pe care o scriu cu. Se apropie putin gi se uitd curioas4 {a Craven. Desi nu-i vedea fata, ii vedea bine pieptul acoperit cu par inchis la culoare. Imaginea © surprinse, Singurele piepturi masculine pe care le vazuse erau cele lipsite de pilozitate ale statuilor grecesti. Deasupra taliei inguste sia mijlocului, pieptul si umerii lui erau puternice si bine definite, dar pline de vinatai,22 LISA KLEYPAS ~— Domnul Kingswood, asa il cheama, ma curteazd de aproape patru ani. Cred cd 0 s ma ceard in casatorie curind. — De patru ani? Ea se simfi putin atacata de tonul lui ironic. — Au existat ceva dificultati. Mama sa e vaduva gi se bazeaza mult pe el. Locuiesc impreund, vedeti dumneavoastra. far doamna Kingswood nu e de acord ca fiul ei si se insoare cu mine. ~ De ce nu? ~— Fi bine, nu crede ca sint suficient de buna pentru el. Si nu ii plac subiectele romanelor mele. Prostitutia, siracia... Sara ridica din umeri, apoi adauga: — Dar acestea sint probleme despre care trebuie sa se vorbeasca. — Mai ales cind cistigi bani de pe urma lor? — Destul cit s4 triiese confortabil, eu si pirinfii mei, recunoscu ea zimbind, Esti un om cinic, domnule Craven. Rasuflarea lui iesi cu un suierat printre dinti cind acul ii gauri pielea. — $i tu ai fi, daca ai sti ceva despre lumea din afara satului tau murdar. Chinul prin care trecea il facea s4 vorbeasca din nou ca in mahala. — Greenwood Corners ¢ un loc foarte plicut, spuse Sara, simtindu-se numai putin atacata, $i stiu destul de multe despre lume. Derek igi tinu respiratia © clipa, apoi expira guierat. Vir-ar al naibii, cit mai dureaza? Doar citeva cusiituri, murmura doctorul. Derek s Scvii carti despre prostituate. Pun pariu cd nici nu {i-ai... lipit crobul cu veeun barbat in toata viata ta. stradui sa ramind atent la conversatia cu Sara.VISIND LATINE 23 Doctorul Hindley gi Worthy incercara sa-1 dojeneasca, dar Sara zimbi uimita. ~ Nu am lipit ciobul? N-am mai auzit expresia asta pind acum. N-ai stat destul in mahala, — Aga e, raspunse ea serios. Trebuie si mai fac citeva vizite inainte sa ma apuc de scris. — Nu te mai intorci acolo, o informa el. Dumnezeu stie cum ai Tezistat pind acum. Prostuta mica, te plimbi prin mahala noaptea... — Ultima cusatura, anunta doctorul, innodind cu grija ata. Derek oft ugurat si ticu. Worthy se indeparta de pat si merse spre Sara, zimbind cu regret. — lertafi-] pe domnul Craven. E nepoliticos numai cu oamenii pe care-i place. — O si fie bine? sopti ea. — Cu siguranfa. E un barbat foarte puternic. A supraviefuit unor lucruri mai rele. Worthy o privi atent, iar expresia de pe chipul lui deveni ingrijorata. Tremurati, domnisoara Fielding. Sara dadu din cap si trase aer adinc in piept. — Cred cA nu sint obignuita cu atita agitatie. Nici nu-si daduse seama cit era de tulburata. — Totul s-a intimplat foarte repede. —Trebuie sa va odihniti putin, o indemna Worthy, si s4 va linistiti cmotiile cu putin coniac. Da, poate doar o picitura, intr-o cana de ceai, rosti ea, impletindu-gi degetele. Stau Ja prietenii parintilor mei, familia Goodman. E tirziu si s-ar putea ingrijora...24 LISA KLEYPAS — Cind sintefi pregatita, o trasura privat asteapta si vi ducd oriunde doriti. Worthy! se auzi vocea suparata a lui Derek. Nu mai sopti atit. Da-i soricelului de tara nigte bani si trimite-l de unde a venit. Worthy dadu sa raspunda, dar Sara il opri atingindu-] usor pe brat. isi indrept spatele ingust si se apropie de pat. —Domnule Craven, spuse calm, esti foarte amabil ca vrei sa-mi oferi o recompensa, dar am suficienti bani. Oricum, fi-as fi recunoscatoare dacd mi-ai da voie sa fac un tur al clubului dumitale gi, poate, sd le pun citeva intrebari angajatilor. Asa cum am spus $i mai devreme, scriu un roman, iar dumneata m-ai putea ajuta sa... —Nu. — Domnule Craven, ¢ 0 rugaminte rezonabild, avind in vedere cA fi-am salvat viata in seara asta. — Ba pe naiba. Sara rmase uimita. ~ Dar barbatii dia incercau sa te omoare! ~ Daca ar fi vrut sa faca asta, acum as fi mort. —Atunci... Atunci scopul lor era sa-{i lase un semn pe fata? rosti ea, tresarind ingrozita. Dar de ce ar face un om aga ceva? - Domnul Craven are multi dusmani, remarca Worthy tulburat. Mai ales pe un anume Ivo Jenner, care detine un club rival. Numa asteptam ca Jenner sa faca asa ceva. — Poate ca nu, spuse Derek ca pentru sine, inchizind ochii. Poate a fost altcineva. Worthy, scoate-o d-aici. Dar, domnule Craven, protesta Sara. Haideti cu mine, spuse Worthy, conducind-o blind mai departe de pat. Cam fara voice, Sara i! urmé in salon. Ramas singur, Derek rise amar,VISIND LATINE 25 ~ Fir-ai tu sa fii, Joyce, sopti el, apoi ridica mina si isi atinse cusatura de pe fafa. Dupa plecarea doctorului Hindley, Worthy sund ca sa li se aducd niste ceai si inteti focul din camin. ~ Acum, spuse pe un ton amabil, asezindu-se intr-un fotoliu din apropierea Sarei, putem sa vorbim fara sd fim intrerupti. — Domnule Worthy, ati putea sa-I faceti pe domnul Craven s4 inteleaga c4 nu as supara pe nimeni gi nu I-as incomoda deloc? Nu vreau decit si observ activitatile din club, s4 pun citeva intrebari... — O sa vorbese cu domnul Craven, o asigura Worthy, si o sd va dau voie sa veniti in vizita la club miine seara, cit timp dinsul e indispus. Barbatul zimbi cind o vazu entuziasmata, ~ E un privilegiu pe care femeile i] au rar, cu excepfia, stiti, serilor de petrecere. O singurd alti doamné a intrat in clubul nostru. — Da, am auzit despre ea. 1 se spunea Lily cea faradelege. A fost iubita domnului Craven citiva ani, nu-i asa? — Lucrurile nu sint intotdeauna ce par, domnisoar Fielding. li intrerupse o servitoare care le aduse ceai si niste sandviciuri delicate. Worthy ii tuma Sarei ceai, cu miscari eficiente, apoi adauga o cantitate mare de coniac. Tinind ceasca in poala, tindra mincd un sandvici si simfi cd parca igi revenea dintr-un cosmar. Isi intinse picioarele ude spre caldura care venea dinspre semineu, atentd s4 nu- si dea la iveala gleznele. ~— Va cer un singur lucru, spuse Worthy asezindu-se inapoi pe fotoliu. Nu trebuie si va apropiati de domnul Craven si nu trebuie26 LISA KLEYPAS si-1 intrebati nimic. De fapt, insist s4-] evitati. O s& puteti vorbi cu oricine altcineva de la club. O sa incercam cu totii sA fim cit mai amabili cu dumneavoastra. Sara se incrunta, dezamagita. — Dar domnul Craven mi-ar putea fi de mare ajutor. As vrea sa- lintreb citeva lucruri... — E un om foarte retinut, care si-a petrecut intreaga viata incercind si scape de trecut. Va asigur ca nu o sa vrea si vorbeasca despre sine. — Dar dumneavoastra puteti si-mi spuneti cite ceva despre dinsul? Sara bau din ceai si il privi cu speran{a pe omul bun Ia toate. ~— Nu e¢ usor de descris. Derek Craven e, de departe, ce] mai complicat individ pe care !-am cunoscut vreodata. E in stare sa fie binevoitor, dar... Worthy bau putin coniac si se uitd in adincul paharului, la lichidal aramiu. —Ma§ tem cA, prea adesea, domnul Craven da dovada de potential irosit. Se trage dintr-o lume mai salbatica decit v-ati putea imagina, domnisoara Fielding. Tot ce stie despre mama sa e ca a fost 0 prostituata care a lucrat pe Tiger Bay, o strada din apropiere de port, unde merg ca sd gaseasca satisfactie marinarii si infractorii. L-a nascut intr-o scurgere $i l-a abandonat acolo. Altor prostituate li s-a facut mila de el si l-au adapostit in copilarie, in bordeluri si case de toleranta. Vai, domnule Worthy, spuse Sara pe un ton gituit. Cit de infiorator pentru un copil sa fie expus unor astfel de lucruri. A inceput sa munceasca la cinci sau sase ani, ca baiat de yemincu pentru un cosar. Cind a crescut prea mult ca sa mai incapaVISIND LATINE 27 in semineu, a inceput sa cerseasca, s4 fure si sA munceasca in port. Despre o perioada de citiva ani nu vrea sd vorbeasca deloc, de parca nici n-ar fi existat. Nu stiu ce-a facut in acel timp, gi nici nu vreau si aflu, Curva, in mijlocul tuturor acestor lucruri, a reusit s4 inteleagd literele si cifrele. in adolescen{a avea suficienta educatie cit si faca adunari pentru precupete. El spune cd atunci i-a venit ideca sa aiba propriul club cu jocuri de noroc. — Cité ambitie la un biiat cu originile sate! Worthy didu din cap. ~ Ar fi fost o realizare extraordinara si daca ar fi avut numai o casa mica de pariuri, dar in loc de asta el a visat sA construiasca un club atit de exclusivist incit cei mai puternici oameni din lume sa se inghesuie sa devind membri. — Si exact asta a facut, se minuna ea. ~ Da. S-a nascut fara un sfant pe numele tui... Worthy facu o pauzi. — S-a nascut fara nume, de fapt, iar acum e mai bogat decit majoritatea celor care-i viziteaz stabilimentul. Nimeni nu stie exact cit de mare e averea sa, Are mosii, case, strazi cu magazine care-i inchiriaza spatiile, colectii private de arta, iahturi, cai de curse... e uluitor. $i tine contul fiecdrui ban. — Care e scopul sau? Ce doreste si obtina? Worthy zimbi slab. — Pot s& va spun in doua cuvinte. Mai mult. Nu e niciodata multumit. Vazind ca Sara isi terminase ceaiul, el o intreba daci mai doreste © ceased. Tindra clatind din cap. Coniacul, focul din gemineu si vocea calm a lui Worthy ii didusera o stare de somnolenta. Trebute sa plec.28 LISA KLEYPAS — Chem trsura. —Nu, nu. Familia Goodman locuieste aproape. Ma duc pe jos. — {n nici un caz, o intrerupse ferm omul bun la toate. Nu se cade ca 0 doamna sa mearga oriunde pe jos, mai ales la ora asta. Ce i s-a intimplat domnului Craven e un exemplu de pericole ce ar putea si vi pasca. Se ridicara amindoi. Worthy voia sé mai spuna ceva, dar cuvintele i se dizolvara si o privi intr-un fel ciudat. Parul Sarei alunecase din agrafe si fi cadea pe umeri, iar lumina focului fi dansa printre suvitele castanii. Avea ceva tulburator — aerul ei de moda veche si frumusetea potolita — care, in acea perioada cind frumusetite mai exotice erau preferatele publicului, ar fi putut s4 treacd usor neobservate. — Aveti ceva aproape nepamintean, murmura Worthy, uitind de sine. A trecut prea multa vreme de cind am vazut atita nevinovatie pe chipul unei femei. — Nevinovatie? spuse ea scuturind din cap si rizind. Vai, domnule Worthy, stiu totul despre vicii si pacate... — Dar nu ati fost atinsa de ele. Sara igi prinse ginditoare buza de jos intre dingi. ~ in Greenwood Comers nu se intimpla niciodata nimic, recunoscu ea. Scriu mereu despre lucrurile pe care te fac altii. Uneori imi doresc cu disperare sa trdiesc, sd am o aventura, sA simt lucruri si... Se intrerupse $i facu o grimasa. M-a luat gura pe dinainte. Oare ce-o sa credeti despre mine? Cred ca, spuse Worthy zimbind, daca va doriti o aventura, domnisoara Fielding, ati inceput bine in seara asta. Sarei ii plicu ideea.VISIND LATINE 29 — Aveti dreptate, rosti, apoi deveni din nou foarte serioasa. Omul pe care l-am omorit... Nu voiam sa-i fac nici un rau. — L-ati salvat pe domnul Craven de la a fi desfigurat, daca nu chiar omorit, spuse Worthy cu blindefe. Cind va simfifi vinovaté pentru ce ati facut, ginditi-va la asta. Sfatul o facu e Sara sd se simté mai bine. ~— Imi dati voie si ma intore miine? — Insist sd va intoarceti. Ea ii zimbi incintator. — In acest caz... fl lua de bratul pe care el i-| oferise si-i didu voie s-o conducé la parter. Derek stitea intins pe pat. in vene ii curgea laudanum, facindu- 1 sd se simta ametit si incet. Cu toate astea, nici durerea, nici dezgustul de sine nu erau mai putin intense. Zimbi amar. Aproape ca ar fi preferat ca atacatorii sa-1 desfigureze in loc s4-I cresteze doar putin, facindu-| s4 para mai mult prost decit monstru. Se gindi la Joyce si asteptd si se simta tradat, furios, orice altceva decit acea admirajie rece. fi pasase suficient cit s& actioneze, chiar dacd minat de orgoliu. Lui, pe de alta parte, nu-i pasa de nimic. Avea tot ce-gi dorise: bogatie, femei, chiar si placerea de-ai privi pe alii, mai buni decit el, cum isi sterg cizmele fn pragul clubului sau. Cu toate astea, in ultimii doi ani apetitul sdu vorace se stinsese, iar lui nu-i mai ramsese nimic. Era un barbat tindr, cu un suflet vested. Absenta oricarei emotii era cea care-I condusese in patul lui lady Ashby, ceea ce dusese, pind la urma, la dezastrul din acea sear. Joyce, cu trupul ei sinuos, cu parul blond gi cu ochii ca de pisica, ii30 LISA KLEYPAS trezise un interes pe care nu-I mai simtise de multa vreme. Desi nu foarte puternic, sentimentul fusese suficient ca s4-l indemne s-o seduca. Nu putea nega ca petrecuseri multe nopti placute impreuna, pline de jocuri sofisticate si depravare senzuala... gi era nevoie de mult ca sa-] faci pe el si se simta depravat. Pina la urma, Derek incheiase legatura cu ea, dezgustat de ei amindoi. Amintirea se rostogoli peste el, iar el retrai momentele lor impreund, ametit de drogui puternic care i se administrase. — Doar nu vorbesti serios, spusese Joyce, cu vocea ei matdsoasa amuzata la inceput. Nu ai renunta tu la mine. Se intinsese pe pat, cu trupul gol eliberat din cearceafurile mototolite. — Spune-mi, pe cine ai putea avea dupa ce ma parasesti? Vreo camerista prostuta, de la sat? Vreo actrita cu parul decolorat gi ciorapi rosii? Nu poti sd te intorci la asa ceva, Derek. Acum ai invatat gustul lucrurilor mai fine. E! zimbise larg la auzul tonului ei increzator. ~ Voi, doamnele din aristocratie si pasiricile voastre aurite. Toate credeti cd-mi faceti o onoare daca ma Jasati sa va ating, rosti, privind- o ironic. Crezi ca esti prima femeiugca de rang inalt pe care am avut- 0? Pe vremuri, doamnele ma plateau ca sa fac asta. Tu ai primit totul pe gratis. Figura ei frumoasa, cu nasul subtire, aristocratic, $i pometii sculptati ascutit, deveni deodata foarte furioasa. — Mincinos nemernic ce esti! De unde crezi ci am facut rost de bani ca si deschid clubul? imi spuncau c4-mi sint sponsori. Derek ii zimbi aspru, trigindu-si pantalonii. Buzele rogii ale lui Joyce se desfacusera si dintre cle iegise un ris ascutit.VISINDLATINE 314 — Deci nu erai decit o prostituata? Un barbat prostituat? Ideea, evident, ii placea. ~ Printre altele. Derek isi incheie camasa, apoi se intoarse spre oglinda, ca sa-si indrepte gulerul. Joyce cobori din pat si se apropie de el, oprindu-se 0 clipa, ca si-si admire in ogtinda trupul gol. Se maritase de tindra cu un conte mai in virsta gi isi satisfacuse nevoile cu un sir lung de amanti. Sarcinile pe care le avusese fusesera incheiate in graba, fiindcd Joyce nu voia sa-si strice sifueta din cauza copiilor, iar contele avea deja mostenitori de la prima lui sotie. Inteligenta ei ascutita si frumusetea o transformasera pe Joyce intr-una dintre favoritele societatii. Era un pradator minunat, care isi dedicase viata distrugerii oricdrei femei pe care o percepea ca fiindu-i rivala. Cu citeva cuvinte bine alese si citeva ,,coincidente” genial pregatite, Joyce reugise si distrugd multe reputatii si sa arunce in dizgratie nenumarate femei inocente. Derek se uitase si el in oglinda, unde vazuse ceea ce Joyce voia ca el sa vada, anume contrastul erotic dintre trupul lui imbracat si piclea ei goala, alb-aurie. Uneori, contesa parea un inger, ins el o vazuse transformindu-se jn vrajitoare, cu parul dezordonat si chipul contorsionat, tipind fn extaz si zgiriindu-I cu unghiile sale lungi. Era cca mai nerusinaté femeie pe care 0 cunoscuse vreodata, dispusa la orice fapte doar de dragul placerii, oricit de necuviincioase. Erau 0 pereche pe cinste, se gindise atunci. Amindoi traiau doar ca sa-si satisfaca propriile nevoi. Joyce i] privise in continuare, cu ochii ei de un albastru-palid, si iyi trecuse palma peste abdomenul lui plat, coborind spre turul pantalonilor.32 LISA KLEYPAS — Inca ma mai vrei, torsese ea. Simt cit de mult. Esti cel mai bun amant pe care l-am avut vreodata, atit de mare si de puternic.., Derek o impinsese brusc, facind-o si cada pe pat. Ea desfacuse picioarele, asteptind, dar curind in privire ii aparuse o stralucire de surpriza cind intelesese ca el n-avea de gind sa-i facd pe plac. — S-a terminat, ii spusese Derek pe un ton sec. O sa-fi platesc datoriile pe strada Bond. Alege-ti ceva de la bijutierul ala mincator de broaste, cel care-ti place atit, si spune-i sA treaca plata in contul meu. isi lisase cravata din matase neagrd si atirne, desfacuta, in jurul gitului si isi pusese haina. — De ce faci asta? Vrei sa te rog in genunchi? intrebase Joyce, zimbind provocator. Ma asez in genunchi in fata ta. Nu ti-ar placea? Se asezase pe podea si se aplecase spre el, dar Derek 0 ridicase, stringind-o de umeri. - Asculta-mia, Joyce... ~- Ma doare! — Nu te-am mintit. Nu ti-am promis nimic. Cit ai crezut cA o si continudm asa? Am avut amindoi parte de ce ne doream, dar acum s-a terminat. Ea il privise furioasa. ~ O sa se termine cind spun eu, gi nu inainte! Expresia lui Derek se schimbase. ~ Deci despre asta era vorba, rostise rizind. Ti-am ranit mindria. Ei bine, poti sa le spui prietenilor tai orice vrei, Joyce. Spune-le ca tu ai incheiat aventura noastra. Eu o s4 confirm orice zici tu. Cum indraznesti si-mi vorbesti pe tonul asta superior, ignorantule! Stiu cite mii de cizme ai lins ca si ajungi unde esti, si la fel ca mine stie toata lumea! Domnii vin ta clubul tau, dar nu te-ar