Colegiul Tehnic „Carol I” București

MONITORIZAREA MEDIULUI

Curriculum în dezvoltare locală

Programa școlară

clasa a IX-a – învățământ liceal

Domeniul de pregătire profesională: Protecţia mediului

Calificarea: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

Autor: prof.dr.STȊNGACIU ELENA

2018

1
 1. Instituția de învățământ: COLEGIUL TEHNIC „CAROL I”
2. Titlul CDL: MONITORIZAREA MEDIULUI
3. Tipul CDL-ului: Rezultate ale învățării suplimentare care corespund cerinţelor pe piaţa muncii.
4. Profilul/domeniul de pregătire profesională: Tehnic/protecţia mediului
5. Calificarea profesională: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului
6. Clasa: a IX-a
7. Număr ore: 90/an
8. Autor: Prof. dr.STȊNGACIU ELENA

1. NOTĂ DE PREZENTARE
 Calificarea profesională: Tehnician ecolog si protecţia calităţii mediului
 Nivelul de pregătire: învățământ liceal.
 Numărul de ore alocat modulului: Modulul are alocat un număr de 90 ore/an, conform planului de învăţământ
Scopul modulului: este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare
angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din
domeniul de pregătire profesională Protecţia mediului, sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
 CDL-ul face parte din ,,Stagii de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală” pentru clasa a IX-a,
învățământ liceal, domeniul Protecţia mediului, având un rol foarte important în pregătirea profesională a elevilor
și a viitorilor absolvenți în exercitarea meseriei de tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului.
 Rolul acestui modul în pregătirea de specialitate a elevilor unității noastre de învățământ este de a li se oferi
acestora posibilitatea de a dobândi competenţe de suplimentare în calificarea tehnician ecolog. Conţinutul CDL-
ului are în vedere dobândirea unităţilor de rezultate ale învățării suplimentare celor din standardul de pregătire
profesională și este necesar a fi parcurs în clasa a IX-a cu scopul de a pregăti elevii în parcurgerea mai temeinică a

2
 celorlalte module de specialitate obligatorii cuprinse în planul de învățământ pentru calificarea „tehnician ecolog”
și de a forma la aceștia abilități practice necesare meseriei în care se pregătesc.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi mici şi au grad de dificultate
progresiv, astfel încât să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.
Competențe profesionale:
 Organizarea și amenajarea locului de muncă
 Identificarea sticlariei si aparaturii de laborator
 Executarea operațiilor de baza in laboratorul de protecţia mediului
 Determinarea unor indicatori fizico-chimici ai apei, aerului şi solului
Competențe cheie:
 Comunicarea interactivă la locul de muncă
 Lucrul în echipă
 Asigurarea calității lucrărilor executate
 Asigurarea curățeniei la locul de muncă
 Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă și în domeniul situațiilor de urgență
 Aplicarea NSSM și PSI specifice
 Aplicarea normelor de protecție a mediului

2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării

Cunoștințe Abilități Atitudini Conţinuturile invăţării Situaţii de invăţare

4.1.1. 4.2.1 Particularizarea 4.3.1 Preocuparea pentru 1.Elemente de bază cu privire -Identificarea și
Elemente de normelor specifice de rezolvarea problemelor de la reguli de protectia muncii si utilizarea regulamentelor
bază cu protecția muncii și mediu igiena in laboratorul de de ordine interioară cu
privire la PSI în cadrul 4.3.2.Colaborarea cu membrii protecţia mediului privire la normele de
reguli de laboratorului de echipei 1.1 Reguli de protecţie a muncii tehnica securității
3
protectia protectia mediului 4.3.3. Asumarea în cadrul in laborator muncii, de igienă muncii,
muncii si
4.2.2. Identificarea echipei a responsabilităților 1.2 Reguli de manevrare a de prevenire și stingere a
igiena in
principaleor accidente primite sticlăriei de laborator incendiilor
laboratorul in laborator 4.3.4. Adaptarea unei atitudini 1.3 Accidente posibile -Identificarea
de protectia 4.2.3. Colectarea responsabile față de protecția 1.4 Măsuri de prim ajutor şi utilizarea normelor de
mediului diferențiată a mediului prevenire și stingere a
deșeurilor 4.3.5.Asumarea lucrului în incendiilor
4.2.4. Utilizarea echipă -Utilizarea măsurilor de
corectă a tehnicilor de 4.3.6. Asumarea inițiativei în prim ajutor în cadrul
prim ajutor in caz de rezolvarea problemelor aparute laboratorului.
accidente
4.1.2. 4.2.5 Utilizarea 4.3.1 Preocuparea pentru 2. Sticlarie si aparatura de -Identificarea şi
Sticlarie si corectă a reactivilor rezolvarea problemelor de laborator utilizarea corectă a
aparatura de de laborator conform mediu 2.1 Sticlarie laborator sticlăriei de laborator, a
laborator STAS 4.3.2.Colaborarea cu membrii 2.2 Aparatura de laborator
aparaturii şi a reactivilor
4.2.6.Utilizarea echipei 2.3 Reactivi specifici
conform normelor 4.3.3. Asumarea în cadrul pentru a preveni
PSI a aparatelor de echipei a responsabilităților accidentele.
laborator primite
4.3.4. Adaptarea unei atitudini
responsabile față de protecția
mediului
4.3.5.Asumarea lucrului în
echipă
4.3.6. Asumarea inițiativei în
rezolvarea problemelor aparute
4.1.3. 4.2.7.Utilizarea 4.3.1 Preocuparea pentru 3 Determinarea indicatorilor -Executarea corectă a
4
Determinarea corecta a tehnicilor si rezolvarea problemelor de apei potabile din diverse surse tehnicilor de determinare
indicatorilor instrumentelor pentru mediu 3.1.Tehnici de prelevare si a indicatorilor fizico-
apei potabile prelevarea probelor 4.3.2.Colaborarea cu membrii prelucrare a probelor chimici , microbiologici
din diverse de apa din diverse echipei 3.2.Determinarea indicatorilor ai apei potabile;
surse surse 4.3.3. Asumarea în cadrul fizici -Utilizarea terminologiei
echipei a responsabilităților 3.3.Determinarea indicatorilor specifice
4.2.8.Folosirea primite chimici -Aplicarea cunoştinţelor
corecta a aparaturii 4.3.4. Adaptarea unei atitudini 3.4.Determinarea indicatorilor în viaţa de zi cu zi
pentru determinarea responsabile față de protecția microbiologici
indicatorilor fizici ai mediului
apei potabile 4.3.5.Asumarea lucrului în
4.2.9. Folosirea echipă
corecta a aparaturii 4.3.6. Asumarea inițiativei în
pentru determinarea rezolvarea problemelor apărute
indicatorilor chimici
ai apei potabile
4.2.10. Folosirea
corecta a truselor de
teren pentru ape
4.2.11. Interpretarea
rezultatelor
4.1.4. 4.2.12.Utilizarea 4.3.1 Preocuparea pentru 4.Determinarea indicatorilor -Executarea corectă a
Determinarea corecta a tehnicilor si rezolvarea problemelor de solului din diverse zone ale tehnicilor de determinare
indicatorilor instrumentelor pentru mediu oraşului a indicatorilor fizico-
solului din prelevarea probelor 4.3.2.Colaborarea cu membrii 4.1. Prelevarea probelor de sol chimici ai solului
diverse zone de sol din diverse echipei 4.2.Obtinerea extractului de sol -Aplicarea rezultatelor la
ale oraşului zone ale oraşului 4.3.3. Asumarea în cadrul 4.3.Determinarea pH-ului solului nivelul şcolii pentru
5
 echipei a responsabilităților amenajarea optimă a
4.2.13.Folosirea primite grădinii
corecta a aparaturii 4.3.4. Adaptarea unei atitudini
pentru determinarea responsabile față de protecția
indicatorilor fizici ai mediului
solului 4.3.5.Asumarea lucrului în
4.2.14.Folosirea echipă
corecta a aparaturii 4.3.6. Asumarea inițiativei în
pentru determinarea rezolvarea problemelor aparute
indicatorilor chimici
ai solului
4.2.15. Folosirea
corectă a truselor de
teren pentru soluri
4.2.16. Folosirea
rezultatelor obţinute
in scopul amenajării
grădinii şcolii

5.1.5. 4.2.17.Utilizarea 4.3.1 Preocuparea pentru 5.Determinarea indicatorilor -Utilizarea corectă

Determinarea corecta a tehnicilor si rezolvarea problemelor de aerului interfaţei SPARK pentru
indicatorilor instrumentelor pentru mediu 5.1.Prelevarea probelor de aer determinarea
aerului prelevarea probelor 4.3.2.Colaborarea cu membrii din diverse zone ale orasului
indicatorilor aerului
de aer din diverse echipei 5.2.Determinarea principalilor
zone ale oraşului 4.3.3. Asumarea în cadrul poluanţi ai atmosferei - Stocarea şi prelucrarea
echipei a responsabilităților datelor obţinute pentru a
6
 4.2.18.Folosirea primite identifica poluanţii din
corecta a aparaturii 4.3.4. Adaptarea unei atitudini zonă şi dispersia
pentru determinarea responsabile față de protecția acestora.
indicatorilor fizici ai mediului
apei potabile 4.3.5.Asumarea lucrului în
4.2.19. Folosirea echipă
corectă a aparaturii 4.3.6. Asumarea inițiativei în
pentru determinarea rezolvarea problemelor aparute
indicatorilor aerului
4.2.20. Utilizarea
rezultatelor in scopul
iniţierii masurilor de
protectie a calităţii
mediului în zona
şcolii

LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (echipamente, unelte și instrumente, materii prime și materiale,
documentații tehnice, etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării:
- Instrumente şi materiale specifice laboratorului de protecţia mediului:sticlarie de laborator,reactivi, truse pentru determinarea
indicatorilor fizico-chimici ai apei şi solului,
- Aparate digitale:multiparametru, pH-metre, conductometre, turbidimetru;
- Videoproiector, calculator, soft-uri educaţionale.
-interfaţa SPARK pentru monitorizarea aerului

7
SUGESTII METODOLOGICE

-sunt alocate 6ore/zi x5 zile x 3 sapt.=90 ore/an

-orele se desfăşoara pe teren unde elevii au posibilitate să urmărească schimbările care apar la factorii de mediu,dar şi in
laborator ..
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în
considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, exersarea potenţialului
psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse
surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica
muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda
Phillips 6 – 6, metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul
de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, etc;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele
concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/ investigaţia dirijată etc.;
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual, investigaţia ştiinţifică,
studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
(utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
8- activităţi de documentare;
- vizionări de materiale video (casete video, cd/ dvd – uri);
- problematizarea;
- investigaţia ştiinţifică;
- învăţarea prin descoperire;
- activităţi practice;
8
 - studii de caz;
- jocuri de rol;
- simulări;
- elaborarea de proiecte;
- activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
- activităţi de lucru în grup/ în echipă.
-vizite de documentare la ICIM Bucuresti, Agenţia de mediu, Facultatea de Chimie Aplicată din Universitatea
Politehnica Bucureşti;

Metode didactice recomandate a fi utilizate în activitatea de predare-învățare, centrate pe elev și pe activitatea

acestuia:

- problematizarea;
- demonstraţia;
-experimente de laborator;
-studii de caz;
-proiecte de lucru
- investigaţia ştiinţifică;
- învăţarea prin descoperire;
- activităţi practice;
- jocuri de rol;
- simulări;
- elaborarea de proiecte;
- activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
- activităţi de lucru în grup/ în echipă.

9
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul
de Pregătire Profesională.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul.Chiar dacă se exersează şi alte
competenţe cheie în procesul de predare-învăţare, se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă:
 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de evaluare – probe orale,
scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.
va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile
specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe baza criteriilor și
indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire profesională al calificării şi care
informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
 Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
 - fişe de observaţie;
 - fişe de lucru;
 - fişe de documentare;
 - fişe de autoevaluare/ interevaluare;
 - proiectul;
 - activităţi practice;
 - lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
10
  - studiul de caz,
 - portofoliul
 - aplicații practice

Exemple de instrumente de evaluare:

 fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
 -observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor, observarea sistematică;
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele şi prenumele candidatului :
Clasa :
Data verificării :
Număr de înregistrare :
Timp de lucru :
Numele şi prenumele evaluatorului :
Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

 - diferite tipuri de probe (orale, scrise, practice);

 - analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor (proiect, referat, portofoliu).
 - proba practică;
 - proiectul
 - studiul de caz-exemplu:

11
  Vă propun un studiu de caz cu tema: Agentul economic din zonă , sursă de poluare a râului Dâmboviţa,
urmărind etapele :
o Identificarea agenţilor poluanţi
o Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor
o Evaluarea impactului poluării apei asupra mediului

Nr. Etapele determinării Evaluator Data

probei
1. Identificarea agenţilor poluanţi
2 Interpretarea modului de dispersie a
poluanţilor
3. Evaluarea impactului poluării apei
asupra mediului

BIBLIOGRAFIE

1. Stîngaciu E., Simonescu C.,Supravegherea şi controlul calitǎţii apelor naturale,Ed. MatrixRom, 2009
2. Găldean N., Staicu G., Rusti D. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa
a. a XII-a,Editura economică preuniversitaria ;
3. Mohan Gh, Ardelean A. – Ecologie şi protecţia mediului, Ed. SCAIUL, Bucureşti, 1993 ;
4. Sanda Fătu,Crina Ţurcaş,Elena Stîngaciu,Elisabeta Ciocan,Adriana Constantinescu, Îndrumar pentru pregătirea
practică (Resurse naturale si protectia mediului),Ed.PLUS,2005;

12
 SUPORT DE CURS
Prevederi de securitate a muncii în laboratorul de protectia mediului
În timpul desfăşurării experienţelor
- cei care efectuează experienţele vor avea o îmbrăcăminte adecvată, de preferinţe halate de
laborator;
- este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a aparaturii în timpul funcţionării, a
reacţiilor chimice în derulare;
- la părăsirea laboratorului, chiar şi pentru scurt timp, este interzis să se lase aprinse becuri de
gaz, lămpi cu spirt sau alte aparate de încălzire;
- pentru prevenirea accidentelor după terminarea experienţelor, montajul va fi scos obligatoriu
de sub tensiune, iar sursele de căldură trebuie oprite;
- lucrările de laborator şi aplicaţiile practice se efectuează cu cantităţile de substanţă, cu
concentraţiile, cu vasele şi aparatele indicate în proceduri, în manuale şi în instrucţiunile de
folosire a materialelor respective, după ce în prealabil profesorul a verificat exactitatea
datelor;
- efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparaturii
respective;
- efectuarea experienţelor în vase murdare este interzisă; imediat după terminarea experienţei,
vasele folosite trebuie spălate;
- vasele de laborator se spală cu amestecuri oxidante sau detegenţi şi apă distilată fără a se
utiliza nisip, care provoacă fisuri;
- vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete avertizoare şi vor fi păstrate la locuri
sigure, sub cheie; nu este permisă depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc
reacţii violente prin contact; nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate;
- la identificarea substanţelor pentru experienţe, se citeşte cu atenţie eticheta; dacă există cea
mai mică îndoială asupra conţinutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize
chimice, pentru identificare;
- elevilor le este interzis să guste sau să miroase substanţele, să se aplece asupra vaselor
fără avizul profesorului, deoarece acţiunea multor substanţe este puternic toxică, chiar dacă
aceasta nu se manifestă imediat;
- toate substanţele chimice se păstrează în dulapuri metalice încuiate; nu este permisă
13
înstrăinarea substanţelor din laborator;
- purtarea ochelarilor de protecţie este obligatorie la toate experienţele cu substanţe chimice
agresive
- eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine înclinată (nu spre cel care lucrează, sau spre
vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie încălzită numai la partea de jos, ci pe toată
lungimea ocupată de substanţă; susţinerea eprubetei se va face cu un suport special construit,
nu improvizat;
- rămăşiţele substanţelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substanţe caustice,
solvenţi) nu trebuie aruncate la întâmplare, ci separat colectate în vase special destinate
acestui scop, pentru a fi apoi cât mai repede neutralizate (făcute inofensive prin metode
corespunzătoare), sau recuperate;
- în cazul efectuării unor experienţe cu aparate în care se pot iniţia substanţe gazoase, se va
face, în prealabil, verificarea tuburilor de legătură (etanşeitate, îndoire sau lipire), pentru a
nu se produce vreo scăpare de gaze din cauza unor suprapresiuni.
La mânuirea substanţelor chimice
- experienţele în care se produc substanţe gazoase sau vapori trebuie făcute sub nişă;
- fărâmiţarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sărurilor acidului cromic, ca şi a altor
substanţe care dau o pulbere toxică, se va face de asemenea, sub nişă; după caz, este
obligatorie şi folosirea ochelarilor de protecţie
- vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre, etanşe şi din materiale rezistente la conţinut;
- turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie;
- acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, soluţiile concentrate amoniac etc. trebuie turnate
sub nişă
- la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarnă acidul în apă, sub continuă agitare şi răcire.
La folosirea gazelor şi a vaporilor inflamabili
- gazele sau vaporii inflamabili nu se aprind direct la aparatul care îl produce; mai întâi se
umple o eprubetă cu gaz şi numai dacă acesta este pur şi se aprinde liniştit, fără explozie, se
aşează eprubeta la robinetul la ieşire din aparat pentru aprinderea gazului produs;

ventilaţie şi apoi se închid uşile; se aeriseşte încăperea până la dispariţia completă a

mirosului de gaz;

14
deschise, tuburi de cauciuc sau conducte fisurate) şi se iau măsurile necesare pentru
îndepărtarea defectelor;
La experienţele care pot provoca explozii, stropiri sau împrăştieri violente substanţe
- în cazul experienţelor cu vase în care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate
măsuri de protecţie speciale, prin îngrădirea cu plase metalice sau cu paravane de sticlă
armată;
- la pregătirea amestecurilor oxidante se fărâmiţează oxidanţii în stare pură, frecându-se cu
precauţie doze mici într-un mojar absolut curat; amestecarea oxidanţilor cu alte substanţe
fărâmiţate nu se face niciodată prin frecare în mojar, ci prin agitare într-un balon sau prin
amestecare cu o spatulă sau o linguriţă de os pe o foaie de hârtie velină cretată;
- la experienţele executate sub vid se vor folosi ochelari de protecţie; de asemenea , se vor
utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticlă rezistentă la flacără;
- buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de
surse de încălzire; în laborator nu este permis să se afle mai mult de o butelie încărcată cu
acelaşi gaz; buteliile trebuie ferite de căderi şi lovituri; robinetele buteliilor de oxigen vor fi
păstrate curate (nu vor fi unse cu grăsimi) iar în timpul transportului şi depozitării, buteliile
vor fi prevăzute cu capac de protecţie; este obligatorie dotarea buteliilor cu manometre,
prevăzute cu plombă de verificare metrologică şi având marcată cu culoare roşie diviziunea
de pe scală care indică presiunea maximă de folosire a buteliei; consumarea gazelor
lichefiate sau comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune; robinetele trebuie
deschise şi închise încet, fără a fi bruscate, chiar dacă ele funcţionează greu.
La folosirea sticlăriei de laborator
- introducere unui dop de plută sau cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu
mână cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o batistă şi fără a se forţa
tubul);
- atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri, vasul nu se ţine pe masă, ci de
gât şi cât mai aproape de locul de introducere a dopului;
- încălzirea substanţelor în vase de laborator cu pereţi subţiri se face pe o sită sub agitare
continuă;

15
- baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă ci
pe o placă din material termoizolant;
- paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin astfel, ca marginile
răsfrânte ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare;
- părţile componente ale instalaţiei care se asamblează trebuie să fie bine fixate pe suporţi,
îmbinate corespunzător;
- prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu
ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc.
În caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri, etc.) se vor lua următoarele măsuri
- accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi
striviri; în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt
uşoare, se spală cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon
sterilizat; când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângerării,
dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital;
- accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor, arsurile profunde şi pe
suprafeţe mari (grad II şi III) necesită internarea de urgenţă în spital;
- accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicaţii şi sufocări) pot avea loc la orice lucrare de
laborator, dacă nu se respectă măsurile de protecţie; este necesar ca în timpul experienţelor
să fie la îndemână o cantitate suficientă de bicarbonat de sodiu (potasiu), soluţie de acid
acetic, acid boric, pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care au provocat accidentarea
- manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie
corespunzător
- în fiecare laborator trebuie să există trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată,
alcool sanitar, acid boric, sol. de borax, pense, foarfecă, vată tifon, spray pentru arsuri,
leucoplast, soluţii neutralizante pentru cazul stropirii cu substanţe;
- medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic;
- dacă vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie spălat în primul rând cu o mare cantitate de
apă şi apoi se şterge locul respectiv;
- când o picătură de reactiv pătrunde în ochi, este foarte important ca ochii să fie spălaţi
imediat cu jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical;
- în cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici, până

16
la sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va dus într-un loc bine
aerisit, i se va desface haina la gât şi se va face respiraţie artificială.
Legislaţie conexă:
- Legea 319/2006, HG 1218/2006
- Legea 53/2003, Codul muncii
- O.M.-MMPS nr. 388/1996 – privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii
nr.90/1996, publicat în M.O. nr. 249/1996
- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată
- Normele generale de protecţie a muncii ediţia 2002
- NSSM. Nr. 36 pentru laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice
- ORDIN nr.599/1998 privind prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă
- O.M.- MI nr.775/98 – pentru aprobarea Normelor Generale de PSI
- Legea nr. 451/2001 – pentru aprobarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea
şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Sticlarie si aparatura de laborator

-eprubete, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baghete , cilindri gradati, sticla de ceas, pipete, palnii de filtrare
-pH-metru, conductometru, termometru, multiparametru, turbidimetru, balante
-reactivi: fenolftaleína, metiloranj, EDTA, eriocrom .
Prelevarea probelor
În funcţie de indicatorul fizico-chimic sau microbiologic ce se urmăreşte a fi determinat şi în funcţie de natura sursei de apă se pot preleva:
- probe medii – amestec realizat continuu sau discontinuu în proporţii adecvate a două sau mai multe probe sau cote părţi de probe în scopul
obţinerii unei valori medii a caracteristicilor studiate. Proporţiile în care trebuie să fie probele s-au determinat pornind de la măsurarea timpului
sau a debitului.

17
- probe instantanee (momentane) – cotă parte prelevată aleator dintr-o masă sau volum de apă, prelevarea făcându-se aleator în ceea ce priveşte
timpul şi/sau locul de prelevare [ SR ISO 5667-2].
- probe de volum mare – se prelevează în cazul în care indicatorii detreminaţi necesită volume mari de apă (50 l sau de ordinul metrilor cubi de
apă); probele sunt prelevate pentru determinarea unor indicatori cum ar fi pesticidele, microorganisme a căror cultură nu este posibilă.
Determinarea pH
Înainte de începerea determinării se calibrează aparatul după instrucţiunile de utilizare. Etalonarea se efectuează folosind soluţii tampon cu
pH cunoscut. Electrozii se spală cu apǎ bidistilată şi se clătesc cu apă din probă. Aceştia se introduc direct în probă şi se citeşte valoarea afişată de
trei ori.
Determinarea turbiditatii
Principalele metode de determinare a turbidităţii sunt:
- metoda spectrofotometrică (cu etalon suspensie de formazină, metoda cu etalon suspensie de caolin);
- metoda nefelometrică.
Determinarea indicatorilor chimici
Se realizeaza prim metode colorimetrice si titrimetrice, in prezenta de indicatori conform STAS
Determinarea indicatorilor microbiologici
În calitate de mediu de cultură se foloseşte geloza nutritivă 2 %. Înainte de însămânţare pentru omogenizare, se agită flaconul cu proba de
apă (de aproximativ 20 ori). Se flambează gura sticlei şi se fac diluţii decimale din apa de cercetat (1/10, 1/100, 1/1000 etc.). Diluţiile se realizează
prin introducerea a 1 cm3 din apa de cercetat în 9 cm3 apă de robinet sterilă (1/10) şi în continuare, prin introducerea 1 cm3 din diluţia inferioară în 9
cm3 apă de robinet sterilă, pentru a obţine o diluţie superioară.

18
 Cu pipete sterile de 1 cm3 se introduce câte 1 cm3 din apa nediluată şi din diluţiile decimale dorite în cutiile Petri sterile, peste care se toarnă
aproximativ 10 cm3 de geloză nutritivă topită şi răcită la 45º C, imprimând cutiei mişcări rotative în plan orizontal, pentru omogenizarea
conţinutului.
Obtinerea extractului de sol
 solul proaspăt s-a trecut prin sita cu orificii de 1mm
 Din el s-au cȃntărit 20g
 Solul cȃntărit s-a tratat cu 100mL apă distilată
 S-a agitat 30 minute pȃnă la 2h
S-a filtrat, primele porţiuni de filtrat s-au aruncat, iar restul s-a folosit la determinări

Analiza aerului
Metodele de analiză folosite în cadrul staţiilor automate sunt conforme cu standardele europene: - SR EN 14212 – măsurarea SO2 prin
fluorescenţă în UV - SR EN 14211– NO, NOX şi NO2 prin chemiluminiscenţă - SR EN 14625 – măsurarea O3 prin fotometrie în UV - SR EN
14626 – măsurarea CO prin spectroscopie în IR - SR EN 12341– măsurarea PM10 gravimetric (metoda de referinţă) + măsurătoare optică continuă.
Valorile măsurate optic sunt referentiate la metoda gravimetrica (de referinţă). - SR EN 14902 - măsurarea Pb, Cd, As şi Ni în fracţia PM10 a
particulelor în suspensie - metoda manuală

19