Luceafarul si Lohengrin jeeatarul st uncle lucrdri din Wteratura uni versal, “paraieia dintre poereul eminescian st legonda tui Lohengrin, al edret motiv a fort reluat ae Rickard Wagner in. drama meusiealit cu ace- lagi ume, meriia o mersinne speciaid, devarece analiza comporativa a calor dowd creatit reliefea- 2a unele caracteristicl tmportante ale capadoperei ut Eminescu yi ale spiritualitajit romanesty in general. In adevdr, la o mai atonta privire retese _usor in evidenfa ea ceea ce apropie Luceafirul de Lo- engrin este numai postulatul imposibilitagt uni ii intre doud filnje de naturi diferite, — na Paminteased, iar cealalta eereascd, Dincdlo de a- Geastd nied similitudine incep insti divergentele are inscriu doud sfere de concepfle unoori di metral opuse. Una din deosebiri, semnalat de D. Coracosen, ‘este de ordin etic. Daca Hyperion incearch st-pt Jertfeasoa insdsi memurirea pentre CBidlina, Lo- hengrin, dimpotrioa, are 9 atleuiine pastes i smomentul desprfirit de Elsa. Iubirea acestuia nu este absolutd ca a Luceafarului, ea nu depiseste Figoarea comandamentelor divine. De aceea ope- aa gi fost viu criticatd in acest sens si Wagner planula chiar si-i monifice jinalul, Lohengrin wr ‘Imind sa renunte Ia atribulele ceresti pentru a amine ting Hsa. Ditinudinen diferiel a comcepted etice din poe ‘null lui Eminescu se relend de asement in faprul G4 tm Luceaférul suferinfa finatai nu revine Jap~ turii peimintene ca in opera wagneriand, et filn~ fel superioare. Daca in drama tui Wagner sora Cut de a imparids! iubinen Cavaleratul Lebedet fette de scurta durava $3 ia. pind ta rma incorsa- turd tagied, in Luceattirul, datorita deasebirit de cconcepfie asupra fiinfel superioare, ‘worocul fu biris, intersie tet Hyperion, eevine’ im introgine sferei telurice. Suferinia Cailines este jragild, ea fe risineste de 1a prime insistent @ pajulu Tra= pplinirea iubirit Ta Civalina, paralela eu Insenina- rea inalt @ Tuceaftrulul ctre revine Ta starea. sa Superioord, ameninfaid 0 eliph, se ofl th con ‘rast cu epiloged din drama musteala a compom torului german unde pe primud plan al sujerintit amine led, nefericita pamanteand. © deosebire importanta intre cele dows Tucrurt Hine de modut de consirucfie, de molivarea act luni, Im Luceasarul actiunea este strana de orice element incidental, in sensul of desfasurarea ci ecurge fra. miel ‘0 interventie exterloard struc~ furii spirituate @ personajelor, ct. represines re Jlexut ‘ivese. al naturit acestar sersonaje. In Lohengrin tmoriul view wesluna ai Blsed edicarea consernmulul de a nu core Iubitudul sagt desea Tulasea originea) nu pleacd din structura eb in yd, el este determinat ile Ortruila care rea sd St racbuna pe Cavalerul Lebedei pentra infringe yea suferita de Friedrich Telramund, soful vrd- fitearel, Elsa cedeast Ia insistenta Ortrudet nis pontra cB este de o fire cu aceasta; dimpotried, Hferele metodice ale celor dou personaje sint cu fotul dijerite, Dar modul de « aojiona ol Cato nei nu este decit aparent determinat de Cati- Nn. Intre acestia dol exista o identitate de_firi WTe-ai potrivi cu mine", spune fata omjulat, In- lerventia acestuia nu face decit sf perjecteze «= polufla amet etiludini Jerm exprimats dec pee eee ee cera George POPS Raiser Sur roreras cee a a ieee a ae oe rele a atest eta aa aes Peer ea eens Eee keen etree tiie ae ae rae omen are Lee eee Sc te Sa eae ge Be ee ee ae (continuare in pag. 13)