Transplantul de rinichi
Transplant renal este cel mai bun tratament în insuficiena renal cronic. Acesta nu este
singurul tratament. Dializa este procedura de salvare a vieii în cazul în care funciile renale
sunt compromise din cauza diferitelor boli de rinichi. Atunci când este necesar transplantul
renal, pentru ca acesta s poat fi efectuat este nevoie de un organ donat.
Avantajul in cazul existenei unui donator viu este evident. Nu exist timp de ateptare.
Primitorului i se ofer un rinichi bun de la o persoan sntoas. Intervenia chirurgical este
planificat i are loc atunci când atât primitorul, cât i donatorul sunt bine pregtii. Existena
unui donator viu scurteaz i timpul de ateptare pentru ali pacieni aflai pe lista de ateptare.

Rinichii
Rinichii sunt organe care elimin produse reziduale, sruri i ap din organism. Rinichii sunt
de asemenea organe importante de reglare a tensiunii arteriale, a echilibrului calciului în
organism i ajut la formarea celulelor roii din sânge (hematii sau globule roii) pe care le
msurm ca fiind hemoglobina. Hemoglobina este necesar pentru transportul oxigenului în
organism.
Astfel, în cazul în care funciile rinichiului sunt compromise, tensiunea arterial crete, se
declaneaz anemia, oasele sunt srace în calciu, fapt ce determin apariia osteopeniei.
Atunci când funcia renal este sub 5% este necesar fie tratamentul de dializ, fie transplantul
renal. Dup un transplant renal reuit este necesar administrarea la primitor a unui tratament
imunosupresor pentru a evita respingerea rinchiului transplantat, iar acest tratament trebuie s
fie continuu.

Ce înseamn s donezi un rinichi? Poi s trieti o via normal având un singur

rinichi?
Cei mai muli dintre oameni sunt nscui cu doi rinichi, dar exist unele persoane nscute cu
un singur rinichi. Faptul c avem 2 rinichi înseamn c exist o capacitate de rezerv. Dac un
rinichi este scos, rinichiul rmas preia din capacitatea celuilalt, i, în loc de a funciona la 50%
din capacitatea sa, se obine o cretere la 75% a capacitii. Aceasta are loc imediat, dar studii
recente arat c aceast capacitate continu s creasc pe parcursul mai multor ani. Nu exist
nici un risc mai mare de a dezvolta o boal de rinichi având un singur rinichi, iar sperana de
via este normal sau chiar mai mare, comparativ cu media de via a populaiei.
  
 

Cine poate dona un rinichi?

Astzi aproape orice persoan cu capacitate de exerciiu (competent din punct de vedere
legal) poate dona, dar este necesar o motivaie clar i un donator sntos conform
investigaiilor medicale stricte efectuate înainte de donare. Donarea trebuie s fie voluntar,
iar rinichiul s fie considerat un cadou. Conform legislaiei este interzis vânzarea unui organ
pentru transplant.
În prezent persoanele care doneaz cel mai frecvent sunt:
• Prinii
• Fraii
• Soii/Soiile
Cei mai rar întâlnii sunt:
• Alte rude ca: unchi, mtui, bunici, fiice, fii, veri
• Prieteni
• Colegi de munc
• Anonimi
Fiecare centru de transplant îi are propriile reguli în funcie de climatul cultural, experien,
legislaie naional în vigoare.
Cel mai important lucru este ca potenialul donator s fie investigat în mod serios si dac apar
boli sau schimbri de voin pe perioada investigaiilor acestea trebuie respectate, pentru a nu
aduce prejudicii donatorului i/sau pentru a nu strica relaia acestuia cu potenialul primitor.

Riscurile donrii
Bineînteles c aceasta este întrebarea esenial. Ar trebui ca o persoan sntoas s se supun
unei astfel de operaii majore cum este înlturarea unui rinichi fr beneficii pentru sine?
Interveniile chirurgicale implic întodeauna riscuri. Rata mortalitii este estimat la
aproximativ 0.03%. Cele mai importante i periculoase complicaii sunt sângerrile masive,
inundarea cu sânge a plmânilor, probleme intestinale i atacul de cord. Datele publicate arat
o inciden a acestor complicaii de aproximativ 0.5-2%. Complicaiile mai puin grave includ
infecii ale tractului urinar, infecia plgii, pneumonie, neuropatii, probleme psihologice,
depresie, dureri severe postoperatorii, tromboze venoase, reacii alergice, probleme cardiace,
constipaie, hernie sau probleme minore ale ficatului. Acest tip de complicaii apar în 15-40%
din cazuri, durerea fiind cea mai frecvent complicaie. Cele mai importante msuri sunt cele
  
 

care au ca scop prevenirea acestor complicaii i tratarea lor cât mai repede posibil atunci când
apar.
Anumii donatori cu meserii cu un risc ridicat i solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi
oferii sau pompierii, trebuie tratai cu o grij deosebit inând cont de faptul c sntatea lor
fizic este extrem de important atunci când se întorc la serviciu.

Care sunt implicaiile pe termen lung?

Datorit tehnicii de extirpare a rinichiului prin zona flancurilor durerea persistent este
prezent în procentaj foarte sczut. În cazul extirprii unui rinichi prin tehnica laparoscopic,
durerea pe termen lung este eliminat. Dup aproximativ 2 ani donatorii pot dezvolta
hipertensiune arterial. Nu se poate preciza dac acest lucru se datoreaz donrii. Incidena
hipertensiunii arteriale ridicat, definit astzi ca valori ale tensiunii arteriale mai mari de
140/90 mm Hg, crete o dat cu înaintarea in vârst i are o inciden mai mare în rândul
barbailor. Din cauza scderii funciei renale unii donatori au probleme datorate gutei i
creterii valorilor acidului uric ridicat. Cel mai important lucuru este ca rezerva este pierdut.
Urmrind durata de supravieuire a donatorului dup nefrectomie, datele din rile scandinave
arat c “Donatorii vii triesc mai mult”. Adevrul din spatele acestei afirmaii este probabil
faptul c donatorii sunt un grup selectat de persoane sntoase i se pare c faptul c au un
singur rinichi nu le scurteaz viaa.

Exist aspecte pozitive în ceea ce privete donarea de rinichi?

Exist studii care arat faptul c donatorilor le-a crescut nivelul de autoapreciere. Este greu de
spus dac acest lucru rezult din donarea în sine sau este pur i simplu o trstur de caracter
a persoanelor care doresc s doneze. Gradul de satisfacie a vieii este în strâns legtur i cu
reuita transplantului. Dac totul a decurs normal, donatorul s-a simit mai bine decât restul
oamenilor, iar dac au fost probleme, donatorul nu s-a simit nici mai bine i nici mai ru
decât restul oamenilor .

Chiar poate deveni oricine donator de rinichi?

Nu, bineîneles c nu. Donatorul trebuie s fie sntos, fr boli cronice. Nu poate fi donator
o persoan care sufer de:
  
 

• Boli de rinichi
• Funcii sczute ale rinichilor
• Hipertensiune arterial
• Cancer
• Boli de inim
• Boala obstuctiv cronic de plmâni COL
• Hepatit B sau C sau HIV
• Boli psihiatrice
• Obezitate sever
• Boli sistemice cum ar fi diabetul zaharat de tip I sau II

Investigaiile - cine i când le efectueaz?

Investigaiile pot începe atunci când primitorul se afl într-o stare cronic terminal a bolii i
funciile rinichiului sunt sczute (aproximativ 15-20% din valoarea normal), dar nu neaprat
este în tratament de dializ. Nefrologul primitorului este cel care tie cine face investigaiile în
vederea donrii. Primul screening const în msurareea tensiunii arteriale, a greutii, înlimii
i sunt fcute câteva teste uzuale ale sângelui i urinei. Potenialul donator este investigat de
ctre un doctor. El/ea dorete s tie care este starea lui actual de sntate i dac au existat
probleme de sntate sau evenimente nedorite în antecedente. Programul de investigaii
dureaz de obicei mai multe sptmâni, efectuându-se mai multe teste mai complexe de sânge
i de urin (în total 50 de teste) i investigaii (în total 10). Investigaiile sunt concentrate pe
rinichi i apoi pe inim i pe plmâni, se evalueaz riscurile de sângerri i de tromboze
inând cont de faptul c intervenia chirurgical de donare este una major.
O nou vizit interactiv îi este fcut medicului pentru informaii atunci când majoritatea
investigaiilor au fost fcute. Informaii socio-economice despre potenialul donator sunt
oferite de ctre asistentul social (vezi capitolul separat). Nu trebuie s existe costuri suportate
de ctre potenialul donator. Timpul pierdut de acesta de la munc pe perioada investigaiilor
i mai târziu pe perioada operaiei i a convalescenei ar trebui s fie compensat.

Investigaiile donatorilor
Presiunea sângelui, înlimea, greutatea, BMI (indicele de mas corporal)
  
 

Teste de sânge
Grupa sangvin, cross-match, tipizarea HLA
Diferitele teste de sânge: Hemoglobina, trombocite, leucogram cu formula leucocitar
Testele de ficat: Enzimele, bilirubina
Diferite teste de rinichi: Creatinin, uree, Cystatin C, Electrolii
Diferite teste cu privire la infecii: SR, CRP
HCV, HBV, HIV, VZV, CMV (diferite virusuri)
Teste de coagulare: rezistena APC, proteina S, proteina C etc
Alte teste: Colesterolul, glicemie

Teste ale urinei

Au ca scop detectarea zahrului în urin, hematuria, proteinuria, electroforeza urinii - pentru
analize ale proteinelor din urin, testul de microalbuminurie, uroculturi

Investigaii
Clearance - are ca scop msurarea funciilor renale printr-o tehnic exact. Este injectat o
substan i se efectueaz un test de sânge dup 3-4 ore. Clearence-ul trebuie s fie cel puin
80 ml/min, mai ridicat la persoanele tinere.
Substana injectat este eliminat doar prin rinichi.

Funcia split - are ca scop s verifice dac funcia rinichiului drept este similar cu cea a celui
stâng. Este msurat de obicei prin injectarea unei substane tip radionuclid. Substana este
urmrit cu o camer din rinichi, prin cile urimare pân în vezica urinar. Dac unul dintre
rinichi are funciile mai sczute, acesta este cel preferat pentru donare. Este important
consumul de lichide înainte de aceast investigaie.
Investigaii cu ultrasunete ale rinichilor – un test simplu pentru determinarea mrimii
rinichilor, prezena unor anomali sau a chisturilor.
Angio CT -Tomografie Computerizat a rinichilor. Aceasta este una dintre ultimele
investigaii pentru a determina numrul vaselor, inclusiv artere si al venelor din cei doi
rinichi. Aceast investigaie este fcut de ctre departamentul de radiologie. Rezultatele sunt
importante pentru chirurgi atunci când decid care rinichi se va lua i ce tehnic se va folosi la
  
 

prelevare. Investigaia ofer de asemenea i informaii despre ureterele de pe ambele pri,

despre vezica urinar i despre fluxul de urin de pe ambele pri.
Un rinichi poate avea mai multe artere, motiv pentru care pot aprea probleme tehnice nu
numai la prelevarea lui, dar i în timpul transplantului (care este de fapt scopul acestei
operaii).
Investigaiile încep de obicei prin injectarea unei substane de contrast într-o ven a braului.
Substana de contrast ajunge imediat în rinichi aa c investigaia nu dureaz mult.
Investigaia alternativ este Angio RMN – rezonana magnetic. Aceasta este o investigaie
care se face fr raze X, ci cu unde radio i cu unde magnetice puternice. Persoana care este
examinat intr într-un tub i atunci când îi sunt înregistrate imaginile se aude un zgomot
puternic. Investigaia dureaz mai mult i este problematic pentru cei claustrofobi.
Cea de-a treia variant este cea clasic de angiografie renal. În cazul acestei investigaii
substana de contrast este injectat în artera femural prin canalul inghinal. Atunci când
substana de contrast este injectat pacientul are o senzaie de cldur, iar apoi trebuie sa stea
câteva ore în pat cu un pansament compresiv pe locul unde s-a fcut injecia i îi sunt
monitorizate tensiunea arterial i pulsul.
Electrocardiograma (ECG). Acesta este un test simplu care se realizeaz prin poziionarea
unor electrozi pe piept, brae i picioare i care descrie ritmul cardiac i funcionarea inimii.
Testul de efort (Electrocardiograma la efort) - acesta este un test care se face persoanelor
care au peste 50 ani. Pacientul testat pedaleaz pe o biciclet medicinal, iar ECG este
înregistrat în timpul i dup efort.. Acest test ne arat cum reacioneaz inima atunci când
persoana este solicitat din cauza efortului i a lipsei de oxigen.
Examenul radiologic cardio-pulmonar. Acest test are ca scop identificarea modificrilor la
nivelul plmânilor i/sau a mrimii inimii. Aceste analize sunt de obicei repetate cu o zi
înainte de prevelare în cadrul investigaiilor preoperatorii.
Testul de glicemie provocat – acesta este un test care are ca scop detectarea diabetului
zaharat sau predispoziia pentru aceast boal. O bautur îndulcit cu sucroz îi este
administrat pacientului, iar apoi, la anumite intervale, sunt fcute teste în vederea stabilirii
glicemiei.
  
 

Siguran social – vezi capitolul separat

În cazurile speciale se mai pot face i alte teste în funcie de simptome sau semne:
Msurtori ale debitului de urin: Cu ce vitez poate fi golit vezica urinar? De asemenea
vezica urinar poate fi verificat prin msurtori ale volumului dup golire. Aceast verificare
are ca scop certificarea faptului c nu exist obstrucii ale tractului urinar. În cazul brbailor
pot aprea hiperplazii ale prostatei.
Test pentru verificarea capacitii plmânilor. Volumul total inspirat i capacitatea
pulmonar, viteza expirului pot oferi informaii valoroase pentru detectarea bolilor obstructive
de plmâni. Este extrem de important pentru fumtori i fotii fumtori.
Ecocardiografia - are ca scop detectarea insuficienei cardiace sau a diferitelor probleme ale
valvelor cardiace.
Examenul psihiatric - fiecare donator trebuie s aib ansa de a discuta cu un psihiatru, dar
în mod normal nu se întâmpl acest lucru. Aceast consultaie este fcut în cazul în care este
necesar, în cazul donrii între prieteni sau unor persoane din afara familiei i cu siguran în
cazul donrii anonime.
Decizia
Dup efectuarea tuturor investigaiilor potenialul donator se va întâlni cu doctorul pentru
discuia final i pentru mai multe informaii. Toate documentele vor fi trimise ctre Centrul
de transplant pentru a fi discutate i analizate i pentru a se lua decizia final. Exist o
declaraie probabil de acceptare a donrii, dar decizia final este luat de ctre echipa
medical împreun cu chirurgul de transplant, medicul curant i coordonatorul de transplant.
Atunci când are loc acceptarea donatorului se estimeaz i perioada în care va avea loc
prelevarea.
Este important ca atât donatorul i cât i primitorul s se afle într-o stare bun de sntate în
momentul în care a fost programat intervenia. În general, ambii sunt internai în spital cu
una sau dou zile înainte de donare i transplant. Se fac investigaii preoperatorii, precum i
examene radiologice i ECG. Ambii trebuie s se întâlneasc cu anestezitii, chirurgii,
fizioterapeuii, asistentele i doctorii care se vor ocupa de ei în secie. Donatorul trebuie s
semneze un document care s certifice c doneaz voluntar. De obicei chirurgii implicai
trebuie s semneze i ei. Acest document este solicitat prin lege.
  
 

Criteriile de acceptare
Criteriile se schimb la anumite intervale i în funcie de centru. Exist dou aspecte. Ce
riscuri medicale pot fi acceptate din perspectiva donatorului? Cum v putei concentra pe
reuita transplantului?
Criteriile de acceptare sunt simple atunci când exist o politic strict, prin care sunt acceptai
ca i donatori doar persone sntoase, care nu sufer de nicio boal, nu urmeaz nici un
tratament medical i care au funciile renale foarte bune. Dac sunt acceptate persoane care
urmeaz tratament pentru hipertensiune, obezitate, etc, ar putea exista probleme în viitor.
Aceti donatori trebuie controlai mai amnunit. În aproximativ 1% din cazuri donatorii
regret donarea, un motiv în plus pentru care este extrem de important ca aceasta s fie
benevol.

Tehnici chirurgicale de prelevare a rinichiului

Exist dou tehnici chirurgicale importante de prelevare a unui rinichi:chirurgia deschis i
laparoscopia.

Chirurgia deschis
Este o tehnic veche de prelevare a rinichiului (drept sau stâng) printr-o incizie la nivelul
flancului. Muchii mari sunt secionai i uneori o parte din coast trebuie extirpat pentru a
putea scoate rinichiul. Complicaiile cum ar fi durerea persistent i leziuni ale nervilor pot
aprea în 1-5% din cazuri.
Cea de a doua tehnic de prelevare a unui rinichi este mult mai puin dureroas i este
preferat de multe centre. Cicatricea este mai mult în partea de sus a abdomenului.
Metoda laparoscopic de prelevare a unui rinichi este din ce în ce mai des folosit. Trei
incizii sunt create în abdomen: una pentru camer, una pentru instrumentul de disecie i una
pentru instrumentul care realizeaz hemostaza. Chirurgii lucreaz în faa unei camere.
Abdomenul donatorului este umplut cu gaz pe parcursul operaiei pentru a face rinichiul
vizibil. Acest lucru poate duce la disconfort i durere în umeri la scurt timp dup operaie.
Rinichiul este scos printr-o incizie de 6-7 cm lungime i este pus cu ajutorul unui instrument
special într-un ambalaj steril.
  
 

Perioada postoperatorie
Donatorul are dureri, dar primitorul se simte din ce în ce mai bine cu fiecare zi care trece,
având un rinichi nou care elimin toate toxinele.

Starea general este controlat în fiecare zi i devine din ce în ce mai bun. Donatorului i se
fac analize de sânge, se msoar tensiunea arterial i i se administreaz antialgice. În prima
zi donatorul va putea s bea doar câteva picturi de ap i nu are voie s manânce. Sonda
vezical este scoas, dac este posibil, a doua zi dup operaie. Este important ca donatorul s
încerce s se mite prin camer i nu s stea la pat. Personalul medical îl va ajuta. Micarea
este important pentru a scdea riscul de tromboz i pentru a preveni constipaia, care poate
fi o problem din cauza diferitelor antialgice. Cu cât mai repede donatorul va putea mânca i
se va simi mai bine el va putea fi externat.

Din nou acas

Sunt necesare câteva sptmâni pentru ca rana s se vindece. Donatorul nu are voie s care
greuti, dar poate face treburi uoare. Trebuie s fac o plimbare în fiecare zi i s se
relaxeze. Majoritatea donatorilor obosesc foarte repede. Nu sunt obinuii s nu fie sntoi.
Obosesc dup ce fac foarte puin efort. Acest lucru este normal. Nu trebuie s se panicheze.
Cu timpul se vor recupera. Perioada de concediu medical este de obicei de dou sptmâni.

Sunt recomandate controalele periodice de urmrire a strii de sntate?

Recomandm controalele simple care msoar tensiunea arterial, greutatea corporal, teste
care msoar funciile renale i teste ale urinei în fiecare an. Centrul în care se realizeaz
investigarea donatorilor are responsabilitatea de a organiza aceste controale într-un mod
practic.
Înregistrarea
În multe ri din Uniunea European se ine deja cont de o recomadare a Parlamentului
European de a avea o eviden a donatorilor. Acest “registru” este care urmrete calitatea
procesului de donare i supravegherea acestuia, iar fiecare ar trebuie s-i organizeze
colectarea datelor. În cadrul grupului EULID am avut drept scop stimularea crerii unui
registru al donatorilor de organe, datele pe care acesta ar trebui fiind urmtoarele:
 ***1() ! !#1(

• '

"# ((
! &!#((

• '

((



! &!#((

• +(


•  (
%&#


• #

#% '

! &!#((

• '! &&
"#&!#((

• #

#% '

"#&!#((

• '
 &#
! &!#
$
"#&!#


• "(
! #

• # (
! &


• &
! #

•  &#(
( 

)(&
!
! #

•  &#(
( 

)(&
!

!!*2("

• ,(&&(
"!$&
!"#&!#

&
 #

#! &
" &#(
! &!#
)

# 
%
&

• &

!!*2("

• &&($


• #(&&
$!&
(
 '

&
$"
#! &
" &#(
! &!#
)

# 

• #&  


• #!& (#


•  $( 
#&#
$$&!
3"#( 
(
& $( 
#&#
$&!4

• 
2
#&

&##
!#(#
3(&

!
(&!&4

•  &#) '
#(#

• (##
#
$&
&#& &


• !"'

"!#
#
$&
&#& &

• !"'
"$!!
#
$&
&#& &

• "#& $( 
#&#
#
$&
&#& &

• $&&



&# $" &&




&
$"
#! &
" &#(
! &!#
)

&





• #( 
&!&0
0

0
!$&,
 0

0
"#!& 
&!&0
1


•  &#) '
#(#


• (##
#
$&
&#& &


• !"'

"!#
#
$&
&#& &


• !"'
"$!!
#
$&
&#& &

• "#& $( 
#&#
#
$&
&#& &


































































• $&&



&# $" &&


  
 

Uneori donatorii simt c nu vor primi nicio mulumire sau recompens din partea societii.
Primitorii sunt controlai medical i supravegheai în permanen, îns donatorii au fost
neglijai. Donatorii sunt considerai de la sine recuperai.
  
 

Transplantul de ficat
Transplantul de ficat este singurul tratament pentru insuficiena hepatic cronic. De
asemenea, transplantul de ficat de urgen este procedura care salveaz viaa în caz de
insuficien hepatic acut cu necroz hepatic. Nu exist nici un tip de dializ pe termen
lung similar cu cea pentru pacienii cu boal renal cronic.
Transplantul de ficat este mai solicitant decât transplantul de rinichi. Ficatul bolnav al
primitorului trebuie s fie extras înainte ca noul organ s fie transplantat, iar procedura
chirurgical dureaz multe ore.

Transplantul de la donator viu

Ficatul are doi lobi, lobul drept care este mai mare i lobul stâng care este mai mic. Datorit
segmentrii sale anatomice, din punct de vedere tehnic divizarea ficatului este fezabil.
Pentru a putea menine necesitile metabolice i funciile normale, primitorul are nevoie de o
gref de ficat de cel puin 1% din greutatea sa corporal. Pentru un copil care are nevoie de
transplant hepatic este suficient partea lateral a lobului stâng. Pentru un primitor adult cel
mai adesea este folosit lobul hepatic drept al crui volum este suficient pentru transplant.
Riscul de deces pentru un donator viu de ficat a fost estimat a fi de 0,5%, acesta fiind de 10
ori mai mare comparativ cu procedura chirurgical pentru donatorul viu de rinichi.
Indicaiile transplantului de ficat de la donator viu sunt în principal pentru copiii mici cu boli
congenitale i ai cror prini le doneaz o parte a lobului stâng. Insuficiena hepatic acut
poate fi de asemenea o indicaie pentru donarea de ficat de la donator viu atunci când este
dificil de gsit foarte rapid un donator decedat. O situaie special o constituie pacienii cu
cancer de ficat la care prelungirea timpului de ateptare înseamn risc de rspândire a
cancerului în organism. Pentru primitorii aduli este necesar lobul drept al ficatului care este
mai mare.

Riscurile pe termen scurt i pe termen lung pentru donatori

Intervenia chirurgical de prelevare a lobului stâng sau drept al ficatului este una major.
Prelevarea lobului stâng înseamn segmentele 1 i 2, ceea ce reprezint aproximativ 300 ml
de volum hepatic. Prelevarea lobului drept înseamn segmentele 5-8, ceea ce reprezint
aproximativ 1000 ml de volum hepatic. Complicaiile precoce sunt reprezentate de: scurgeri
de bil, riscuri de sângerare, infecii, dureri abdominale severe i trombembolii, toate acestea
  
 

putând aprea la 10-20% dintre donatori. Complicaiile care pot duce la deces, i care au fost
raportate atât în Europa, cât i în Statele Unite, sunt: septicemia, embolia pulmonar,
sângerrile severe sau insuficiena hepatic.
Problemele pe termen lung se întâlnesc la un procent mic de pacieni i constau în durere
persistent i gastrit. Ficatul este unic datorit capacitii sale de a se regenera. Ficatul
donatorului ajunge la 95% din volumul su iniial oricare ar fi volumul de ficat prelevat.
Recuperarea are loc rapid în primele 3 luni dup donare. Testele de ficat efectuate pe termen
lung dup donare nu evideniaz faptul c donarea a avut loc. Spre deosebire de un fost
donator de rinichi, la donatorii de ficat aproape toate testele sunt normale.

Investigaii
Investigaiile care se fac în cazul donatorilor de ficat sunt urmtoarele:
Teste de sânge pentru evaluarea funciilor ficatului i teste generale: transaminaze serice
(ASAT, ALAT), bilirubin, alp, albumin, INR, hemoglobin, leucocite, trombocite,
glicemie, amilaze, electrolii, creatinin;
Teste de coagulare : APTT, AT-III, proteina C, proteina S, rezistena APC, genotipul de
protombin B;
Grup sanguin, tipizare HLA;
Teste virale: HBV, HCV, EBV, CMV; HIV;
Înlime, greutate, istoric medical i stare de sntate, inclusiv tensiunea arterial;
ECG(electorcardiogram);
Examen radiologic al plmânilor;
Ultrasonografie Doppler a ficatului;
Tomografie computerizat a ficatului sau angioRMN pentru ficat sau colangiografie RMN
pentru a determina mrimea i volumul ficatului i a segmentelor ce vor fi prelevate;
Examinarea donatorului de ctre anestezist;
Consimmântul donatorului i informarea acestuia de ctre chirurg cu privire la procedur;
Informarea donatorului de ctre asistentul social;
Terapia fizic preoperatorie.
  
 

Intervenia chirurgical
Donarea de ficat se realizeaz de obicei printr-o incizie subcostal înalt. Lobii ficatului sunt
izolai de ligamentele i esuturile înconjurtoare astfel ca vasele importante i cile biliare
care intr i ies din ficat la nivelul hilului s poat fi disecate i izolate pe partea ce urmeaz a
fi prelevat. Dup împrirea esutului hepatic, ductul biliar este secionat i vasele de sânge
sunt clampate, partea de ficat ce va fi donat este prelevat i irigat cu soluie rece pentru a
menine esutul hepatic în condiii fiziologice. Va fi instalat un tub de dren pentru a colecta
eventualele colecii lichidiene sau mici cantiti de sânge de pe suprafaa disecat.

Îngrijirile postoperatorii
Donatorul va rmâne în Secia de Terapie Intensiv cel puin pân a doua zi. Dup transferul
într-un salon chirurgical obinuit, cei mai muli pacieni pot începe s bea lichide i eventual
s i mnânce treptat. Este foarte important ca pacientul s se mobilizeze din pat cât mai
repede cu putin. În primele zile se efectueaz teste de sânge zilnic, managementul durerii se
realizeaz de obicei prin analgezie epidural în primele 4-5 zile, care este apoi înlocuit
treptat prin analgezice orale. Majoritatea pacienilor necesit o spitalizare de aproximativ 7-
10 zile postoperator. Firele externe pot fi scoase la dou sptamânii dup operaie, dar
vindecarea complet a plgii necesit 6 sptmâni. În aceast perioad donatorul trebuie s
evite s ridice greuti i s desfoare activiti fizice susinute, dar poate s se plimbe pentru
a-i menine forma fizic. Durata concediului medical poate varia foarte mult de la individ la
individ, dar în cele mai multe cazuri aceasta este de 8-12 sptmâni.

Controalele periodice de urmrire a strii de sntate pe termen lung

Donatorul de ficat trebuie urmrit la intervale de trei luni, controlul constând în examen
clinic, teste de sânge (teste de evaluare a funciilor ficatului) i examen cu ultrasunete al
ficatului la 3 luni, i dac este posibil, la 6 i 12 luni postoperator. Dac apar semne de
complicaii sau disfuncionaliti în orice moment al perioadei postoperatorii donatorul
trebuie s contacteze centrul de transplant pentru o evaluare suplimentar. Dup accea este de
dorit s existe examene de urmrire, dar practicile privind controalele de urmrire pe termen
de lung variaz printre centrele de transplant hepatic i nu avem recomandri pe aceast tem.
Cel mai important lucru îl constituie realizarea unei intervenii chirurgicale de calitate.
  
 

Asigurrile sociale i sistemele de protecie pentru donaorul viu

Donatorii vii ar trebui s fie acoperii de ctre sistemele de asigurri sociale, recomandrile
noastre pe aceast tem fiind separate.
Scopul asigurrilor sociale este de a asigura securitatea în fiecare etap a vieii. Ele au fost
intoduse progresiv în cazul reformelor din secolul 20 i este înc loc pentru perfecionare i
reguli egale în cadrul Uniunii Europene
Protecia social pentru donatorii vii – practici curente i ghiduri pentru viitor
Donatorii pot beneficia de concediu medical dup donare?
În general donatorii ar trebui s aib dreptul la concediu medical pltit.

Cine pltete concediul medical?

De obicei pltesc atât angajatorul, cât i autoritile oficiale. Recomandm ca plata
concediului medical al donatorilor s fie fcut doar de o singur instituie.

Exist piedici pentru donatorii vii de a obine asigurri de via private?

Donarea în sine nu trebuie s fie un motiv de respingere pentru o asigurare de via. Din
contr. Din experien donatorii vii triesc mai mult.

Exist impedimente pentru donatorii vii în obinerea unei ipoteci ?

Nu exist piedici.

Exist sisteme de asigurare a pacienilor care s poat fi folosite de ctre donatori în

cazul complicaiilor aprute în timpul interveniei chirurgicale sau postoperator?
Sistemul de asigurare a pacienilor este un sistem în care pacienii pot fi despgubii pentru
complicaiile care apar neprevzut. Se pare c acest tip de lege exist numai în Suedia,
Norvegia, Frana, Italia i Marea Britanie. Dac exist, acest sistem de asigurare a pacienilor
poate i trebuie s fie folosit de ctre donator. Desigur, acesta este o protecie important care
ofer tuturor donatorilor ansa de a primi bani în caz de vtmare.
  
 

Care este situaia sistemelor de rambursare? Se aplic acestea donatorilor?

Sisteme de rambursare pentru donatori exist în rile cu experine îndelungat în
transplantul de organe de la donatori vii. Acestea ar trebui s existe în toate rile pentru a
facilita tratamentul donatorilor vii. Acetia sunt pacieni pentru o scurt perioad de timp i
trebuie s funcioneze. Donatorii obosesc dup intervenia chirurgical i nu au capacitatea de
a munci sau de a-i cere drepturile.

Ar trebui ca donatorilor s le fie pltite transportul la i de la spital pentru investigaii,

intervenia chirurgical i controalele medicale ulterioare donrii?
Da, fiecare ar ar trebui s aib aceast regul. Donatorul nu se supune unei intervenii
chirurgicale numai pentru rude sau prieteni bolnavi de rinichi, dar i pentru societate, creia îi
realizeaz economii financiare pe termen lung. Donatorilor le este necesar acest tip de
servicii.

Care este situaia investigaiilor medicale ale donatorului? Cine le pltete?

Recomandm ca donatorul s nu trebuiasc s plteasc aceste investigaii niciodat, nici
mcar la controalele medicale de dup donare i nici la cele pe termen lung. Acestea trebuie
decontate de ctre sistemul de îngrijiri de sntate.

Care este situaia pierderii de venituri din cauza investigaiilor medicale ? Cine pltete
pentru acestea?
Acestea ar trebui s fie compensate. Aceasta este recomandarea noastr.

Care este situaia costurilor medicaiei?

Fiecare ar are alt politic pe aceast tem. Recomandm compensarea costurilor.

Este posibil s se ramburseze donatorilor aranjamentele sociale necesare cauzate de

procedura de donare?
Ar putea fi de exemplu pentru fermieri care au nevoie de aceasta (deoarece au animale) sau
pentru prinii care au nevoie de ajutor pentru îngrijirea casei i a copiilor. Pentru toate aceste
compensaii ale cheltuielilor este necesar o explicaie scris care s justifice aceste costuri.