MINISTERUL EDUCATIEI ~I CERCETARll

ELENA LUPSA VICTOR BRATU MARIA DORINA STOICA

Logica si argumeD~e '

Manual pentru clasa a IX-a
•
 Elena Lupsa Victor Bratu Maria Dorina Stoica

-
I

LOGICA~I
ARGUMENTARE
Manual pentru clasa a IX-a
(inviitiimant liceal)
 Referenti metodlco-stlintiflcl:
prof. dr. Aliss Andreescu,
inspector de ~tiinte socio-umane la lnspectoratul $colar al Judetului
Constanta
prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National .B.P. Hasdeu" Buzau

Acest manual este proprietatea Ministerului Educa\iei $i Cercetarii.

Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3886 din 24.05.2004, in urma licitatiei
organizate de catre Ministerul Educatiel $i Cercetarii, este realizat in conformitate
cu programa analitica aprobata de Ministerul Educatiei $i cercetarll
prin Ordinul nr. 3458 din 09.03.2004 $i este distribuit gratuit elevilor

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Starea manualului*:
Numele elevului care Clasa $coala Anul
Anul
a. primit manualul scotar la primire la retumare

• Starea manualului se va inscfie folosind termenii:

nou, bun, lngrijit, nesatisfflciitor, deteriorat.
Profesorii vor controla dacli numele elevulul este scris corect.
Elevii nu trebuie sli facli nici un fel de Insernnari pe manual."
I•

Descrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a Romlnlel

i
LUP$A, ELENA
Loglcl fl argumentare:
manual pentru clasa a IX.., (inwtlmintul liceal) .
Elena Lu'*a. Voctor Bratu, Maria Dorina Stoica
I• Deva: Editura Corvin, 2004
p.;30cm.
ISBN 973-622·133-4
I. Bratu, VIClor
II. Stoica. Maria Donna

16(075.35)
 CUPRINS
1. INTRODUCERE fN LoGICA ~I
ARGUMENT ARE

1.1 Deflnirea logicii S

1.2 lmportanta logkil 6
1.3 Argumentarea~ struetura sa 7
1.4 Princlpille logicii traditionale •••• m·•·············· 9
2. ANALIZA LoGict A 2.1 Termenii
ARCVM.INTELOR. 2.1.1 Caracteriz.are geaeraJJ - 11
2.1.2 Claslftearea termenllor , ..,_, - 11
2.1.3 Raporturi loglce tntre termenl 13
2.2 Defmirea ~i clasificarea
2.2.J Deflnl!la fl structura acestela 15
2.2.2 Coreetltudlne Ill cleOnlre •.•.•. _ 15
2.2.3 Tlpuri de deOnlfle• ·--······-··· _ 16
2.2.4 Clasificarea: deflnlre ,; caracterl.zare generall -······ 20
2.2.5 Corectitudine tn clasUicare ,_,,_., - 20
2.2.6 Forme de clasiOcare* - - - - 21
2.3 Propozltfl categorlce
2.3.J Caracterlzare generall _,_, , - _ 24
2.3.2 Structura propozl!lllor categorlce _ 24
2.3.3 Tlpurl de propozllil categorice - _ 25
2.3.4 Raporturi loglce tntre propozl!llle categorice 26
2.4 Propozifii .compuse
2.4.1 Loglca propozltiUor compose -----·················-··-· 29
2.4.2 Funcpl de adevlr ·-··-··--······ _ - 29
2.4.3 Proprtetitlle prlndpalllor operator! propozl!JonaU• 32
2.4.4 Tlpuri de formule cu propozlfU compuse -··-- 32

3.1 Ratienamente
3.J.J Deflnire fl caracterizare generall 35
3.1.l Tipurl de raponamente - 35
3.2 Interente imediate cu propozifii categorice
3.2.1 Carac.terlz.are generatl - 37
3.2.2 Dlstribulrea termenUor - 37
3.2.3 Converslunea JI obverslunea - 38
3.2.4 Alte lnferente !mediate vallde* .•..- 39
3.3 Silogismul
3.3.1 Deflnire $1 earacterlzare generall ......--·······.. 40
3.3.2 Structura slloglsmulul ·--······..··-··-·· ..·-···.. 40
3.3.3 Figurl ti modurl sUogistlce---··-·-··--·· ...... 4 l
3.3.4 Leglle generate ale tUoglsmuluJ• ··--··--- .. 41
3.3.5 Modurl silogistice valide• ·---·-··--·- ....... 43
3.3.6 Metode de verificare a validltltii silogismelor 45
3.3.7 Forme speciale de argumentare sUoglstlcl • .••• 47

3
3.4 Demonstratia fl combaterea
3.4.1 Definire fi c..-actcrizare genera.IA 51
3.4.2 Structura dcmonstratJeJ ...·-·····--·······-·······--····51
3.4.3 Corectitudlne to demonstrare _ - 52
3.4.4 Tlpuri de demoartratle - 52
3.5 Argumente cu propezltlt compuse
3.5.1 Argumente deductive <11 propozltfl compose ......•. 54
3.5.2 Erori tn constructf• argumentelor cu propo7itli
compuse-·-·-·-·- .._.. .._..._,_ ...._.. _ ... SS
3.5.3 Metode de prebare a validititli argumentclor cu
propozifil compuse _ S6
3.6 Argumente nedeductive
3.6.1 Analogia: dcflnlre fl caracteriiare generall* 57
3.6.l Tlpuri de analog!e• 58
3.6.3 Erorl logice in constructla argumentului prin
analogle• 59
3.6.4 Rolul a.naloglel tn argumentare* - 59
3.6.5 Tlpurl de aq:umeotare ioduclivl 60
3.6.6 Metode de cercetare iodudivl* 6l

4.A.RGUMENTARE~ICONTRAARGUMENTARE
4.1 Evaluarea argumentelor. Sofisme ~ paralogisme
4.1.1 Ev1lu1re1 argumenlelor - 6S
4.1.l Soflsme fi paralogisme - 66
4.1.3 Ellmlnarea erorUor din argumeotare _, ,_ 70
4.2 Argumentare ~i contraargumeotare
4.1.1 Argumentare fl contraargumeotare - - 71
4.1.l Coostrulru uncl pozllil alternalive _ - 72
4.1.3 Argumente p contra.argumenteto comunlcare---·---73
4.3 Persuaslune ,1 'manipulare* ~ 75

SUGESTn $1 REZOLVARI- 77
Bil!UOGRAFIE ••.•••••.•.••••.•••••.•••••••••••.••••••••••• 80

4
:r-~~ ~,...F"-y>" •••• • . ~ ·:~~ -~ """ •

·~· ·1. LOGICA ~I ARGU1\1ENTARE

1'IRMltNI Cans: l~l DEFINIREALOGICU

,/ Lopa Coborata, in cerate, din lumea zeilor, de clltre Aristotel (384-322
t, Chr.), logica a continual s3 fascineze ~i s3 lurnineze gandi.rea oamenilor
,/ Loglca geaenll de-a lungul anilor. Cbiar daca Aristotel nu a fost interesat s3-§i defineasca
preocuparile prin termenul de ,Jogicli", logica a inaintat, ca orice $liin\ll, de
,/ Silogism la simplu la complex.
Cuvantul ,,dialectld" a fost primul termen utilizat pentru disciplina
,/ lnferentl, pe care astazi o numim logicll. Format din cuvantul grec ,,logos" care
rati@nament, tnseamna in acelasi limp discurs ~i ra/iune, termenul de logicll a fost utilizat
demonstrafie pentru yrima datli in secolul al ill-lea de Alexandro din Afrodlsia.
· In sens foarte larg, logica se aplici!, astllzi, tuturor domeniilor culturii,
astfel irdt vorbim despre o logicll matematicil, filosofica, a artei, a sportului etc.
Logica este $1iinta demonstratiei, care studiazll formele ~i legile
generale ale rationarii corecte.
Logica poate fi impiJtiti in trei mari ramuri:
l. Loglca generall, numitii ~i logicii c/asicii sau tradifionalii, de
traditie aristotelica, studiazii formel« logic« funJ/amentale (termenul,
propozitia ~i rarionamentul), precum Ii principiile Iogiceale gondirii.
Pentru Arisrotel logica este ~tiinta legilor de rafionare. Principala lui
eontributie a fost logica termcnilor care stli la baza anaJizei propozipilor, Ea se
fundamenteaza pe un postulat care va dura panli la inceputul secolului al
XX-lea: orice rafionamentse analiuazli atribuind un predicat unui subiect.
Raflonamentele pot fi considerate adeviirate (dacli corespund realitlilii) sau
false(dacll sunt tn contradicpe cu realitatea), Analiziind tipurile de propozitii,
ARJSTOTlL (3!<4 l22 i Chr.)
Aristotel studiazll inferentele cu propozitii care iau fonna silogismului.
Silogismul provine din greeescul sun (care inseamnli ,,cu") ~i din logos (care
t mil Jintrt~ cei ma1 d~ .'.4-'umci gUn..Ji1on
Jin lth1lt-·tinv""rilt•. a $&Jfertf.(.Ul:4l/
irucarnnA ,,rapunc") ~i este o schema de inferen\li corectli care permite
Uttn~ai;:aro11aaftL¥'ta tUtJpu}ui .itlu. fiind deducerea, in mod necesar, din douli premise, a unei concluzii.
~Ymsiderat int1-mtirton.J n lfllM('TfKJM
d~'fc1.r>/11f(. pmun: 04:Ql&J se nUtniirJ ~
lng1ca. nupii cum v-a "fl'lt:ll.1.1atit:st'(l, t'l
em· pnnu~I'"re in mod exp/ll·it, u
,~tin.~1;;~/i.rt:u. logica cajiindo
g:inchre a g:\ndirii
l. Logica simboUcA, numlti $1 matematicll sau modernii
(reprezintli ~tiinta apiirutli in secolul al XIX-lea) studiaza operatorii logici
TERMENI CHEU:: (negatie, conjunctie, disjunctie etc.). Augustus De Morgan, in Jucrarea
"Logica formall" (1847) formuleaza legile dualitatii dintre conjunctie ~i
,/ Loglcl generall disjunctie, dar mai ales crecaza o logic! a relatiilor capabila sli dea socoteala
de inferentele nesilogistice la fel de simple ~i de frecvenl utilizate (exemplu:
./ Logicl simbolici Daca Joana este mama Al.inei, atunci Alina este fiica loanei). Charles

s
 Sanders Peirce (1839-1914) considera cA in filosofie, logica consta in
TuMIMCRUE: rationamente bazate pe operatorul implica{ie(dacA p, atunci q, unde p ~i q sunt
enunturi concrete). El utilizeaza penttu prima datli tablouri de adevir pentru
"' Logica coatemporui defioirea conectorilor sau operatorilor logici. Prima expunere cuprinzlitoare a
logicii matematice este reali.zalA de Bertrand Russell Ji A. N. Whitehead lntre
"' Prlndplul toleraatei 1910 $i 1913 tn celebra lor opera ,,Principia matbematica".

"' Corectitudine
(validitate) loglcli curente,
3. Logica contemporanil, include o multitudine de orientiri ~ide
avllnd ca nucleu de baz! argumentarea.
Logica contemporana debuteaza prin opera lui Gottlob Frege (1849-

"' V alori de adevir

(adevlrat, fals,
probabil)
1925) care este considerat un nou Aristotel, chiar dac! ideile sale nu au fost
de la lnceput in\elese (logica lui fiind simbolic!, matcmatica, fonnalii).
Rudolf Carnap, elevul lui Frege ( 1891-1970), considerll cii: ,,Logica nu este
o teorie, adica un sistem de afirmatii despre niste obiecte determinate, ci este

"' Nolle loglci o limbll, adica un sistem de semne cu regulile de utilizare a acestora."

.. Deductibilitatea ~i corectitudinea (validitatea) se dovedesc a fi relative la

sistem, la limbajul logic si, de aceea, Carnap va formula principiul de
toleran(a potrivit ciiruia ,Jn logiciinu exista moralii. Fiecare est«Uber s6-$i
construiascd cum ii convine propria sa logica, adicapropria sa formii de
limbaj", astfel tncat nu se mai vorbeste despre o singurii togica, ci despre
existenta mai multor logici.
Logiea va asimila raponameorul aristotelic cu propozitia in\eleas! ca
enunt declarativ susceptibil de a fi aprcciat ca adeviirat (Unele flori sunt
albe),/als" (Toate florile sunt albe) sa« pro/Jabil(in ziua de 5 martie 1451 a
plouat la Climpulung). Astfel, lo~a studinl prG'te°zitflle cognitive, adicll
._ acele pr<lPOzi{ii Ce redau cunostinte ~j DU are Ca 0 iect propozilfile ceredau
RudolH \R~.\P IH91 Q,Ol donnJe, intrebari, ordine, reguli, instrucpuni, aspira{ii etc.
ldc:cape art.· ( wtrop ,m.~·1.Jt"t u ,,) o
l
- Flirll a insista, prea mull, asupra noilor logici le vom grupa in logici
dt• .11Y1e in prlmul rdnd In lurr.nt• .. extinse: /ogicile aletheice (se ocupa cu modalitatile relative la adevlrul
Structura logid a lumn r/9111!. "" propozi\iilor, indicate de adverbele care modificii verbul: ,,va sosi poate'');
:Ji ('(':J a unw fi1"~ constuunv pentn logicile deontice (fonnalizeazll notiunile de drept, interdictie, obliga\ie,
/o(l/l' fllln{CJC ~I c.·Ul1(. ptetc fJUSlbiJ~ LJ
datorie, fiiod vorba despre o logicii a nonnelor care pennite formalizarea
IJSl{l•/ ;.k mcerc ire nu nutca c.l\"f'll Je4 I
iu1 aspect l•Jt:I~ · .t..1.)'U inc dt cl ;~ '- arc ·li 1
raponamentului juridic); logici/e temporale (permit o analizll complexll a
pr11ul 1n '"·iden(d '1' '1.Jlllr mn.~llt11IM difcritelor sensuri ale cooceptului de timp); logicileepistemice(precizeazll $i
prrn , un.' !"'' Ir dedus« 11 ale cont. t'pll. diferen\a dintre credin\ll §i ~tiintll); logicailocutorie (se referll la actele de
posibile din anumtre ('C•'ICf7}1t' de bata discurs, de argumentare) ~i in logici alternative: logica plurivalcntll, logica
\L\lt:rnul C(Jrur1tuJn· P'L'' llf t'\1tknt1i 11
poatc ave a tlt"C'cll un <'ar'M.I~,. neutru,
vagll, logica iotui\ionistA, non-moootonll etc.
•ind• tr prmc piul r11at mai su: intr-uo 'sens strict, logica (numitli ~i logicll ,,fonnalll") ~t_e stu.s!i.!:11
legilor formale ale g4ndirii,. le.ii apte. sll_ne cooducll de la propozi\ii
adevilrate numai la propozi\ii adevllrate.
-intr-un sens larg, logica este studiul formelor de ra\ionare apte sa ne
conducll de la propozitii adevlirate numai la propozi\ii adevllrate sau de la
propozitii adevlirate la propozipi probabil adevlirate. De aici, rczultll, cele
Obs: Deductia este o fonnl
fundamentala de rationament to douA pAr{i ale logicii: logica rafionamentelor certe $i logica
care coocluzia decurge cu ra(ionamentelor probabile.
certitudine din premise.
1.2 IMPORT ANTA LoGICII
Adolescentul, ca §i omul matur, ra1ioneazllcorect llr! sll-$i dea searna
~i studiul logicii are rolul de a ne exercita in mod COD§tient g4ndirea
incon~tient logicll (ceea ce se petrece llr! sA §tiin). Pentru aceasta, va trebui
sll iovli\llm sii definim, sii clasiftcllm, sll cuno~tem procesualitatea
argwnentllrii $i patologia ei (erorile logice), sll demonstram sau sll
combatem, construind contraargumente, rezistand persuasiunii ~i
manipulllrii etc.
TERMENI CHEIE: In ultimul timp, §tiinta contemporanii a progresat foarte mult §i
g4ndirea noastd trebuie s3 pnii pasul cu ~tiinta §i acest lucru nu se poate
.,,- Retoricli realiza i'n absen13 cuno~tintelor de logicll. Logica, in\eleasA ca o $liin\ii a
legilor raponamentului nu poate fi ignoratll de nici o $tiin\ll sau disciplinA,
"' Argumeotare astfel logica se aflil tn legllturli cu:
- psihologia: Logica, inj"elegerea informa\iilor, st4 la baQl memoririi

6
 togice (care este opus! eelei mecanice ce se produce in absenta in!elegerit),
rontribuie la formare« mecanismelor logico-maJemadce ce coordoneaza
intreaga noastra aetivitate ~ comportaroentul (ioclusiv actuJ luilrii deeiziilor, chiar
dacli nu toate deciziile sunt rationale), coetribuic obiar la fonnarea ca/iJiifikJr ,/ Logid deoadci
glindirii (claritatea, coerenta, consecventa) #a limbajului, ea ajutiindu-ne sif ne
adaptiim, cat mai bi.ne, situajiilor concrete cu care ne confruntam, ../ Logki filosofici
• retorica # cu argumentarea: Retorica tniclcasa ca ansamblu de
procedcc ale expunerii oralc, in antichitate, urmareste convingerea
auditoriului prin maiestria argumentatiei, prin frumusetea stilului si a lirnbii,
trebuie sA se aplice enunturilor care sunt verosimile (nu neapllrat adevarate),
trebuind sll respecte legile logice, care se supun regulilor rationamcntelor
valide. Argumentarea, in\eleasli ca ansamblu de rationamente trebuie sA
respecte aceleasi rigori logice.
• domeniul juridic: fncll din antichitate logica a fost implicatll in
domeniul juridic si incepdnd cu anii '50, sub influenta lui Georg voo
Wright, a fost creata o logic4 deonticli care a permis formalizarea
rationamentelor cu privire la obligatie si interdictie, datorie $i drept.
• teologia: in Evul mediu, unii filosofi (care erau $i teologi) au utilizat
instrumentele lirnbii $i ale Iogicii pentru a justifica existenta lui Dumnezeu.
- medidnli Ji informatic4: Inell din secolul al II-lea, vestitul medic
Galenius utiliza rationamentul pcntru stabilirca diagnosticului medical. Astazi,
rationamentul medical apeleazli la instrumente matemarice (in cazuJ
probabilitatilor, teoria lui Bayes) si la diferite Jogici. Este vorba despre ceea ce
realizeaza, tn plan informatic, sistemcle expert tn decizia medicalli (ex.
MYCIN, 1976, se ocupli cu diagnosticarea infectiilor baeteriene ale sangelui).
• fdo!Wfia: Bertrand Russell (1872-1970) considera ell ,,logica
filosofica" priveste utilizarea logicii pentru a trata anumite probleme filosofice.
Logicile traditionale, extinse sau alternative propun defini\iile unor concepte SfiinhrlAH;t ~Tl' (1<4- <I 01
filosofice fundamentele (conceptul de adevar, de timp etc.) etc. E\ste cel 1ttu1 \·e\trl dJntre"'POnnf•··
Bisenc1i /anne. i11 Precbcl. l.'ct.area lut
1.3 ARGUMENf AREA ~I STRUCTURA SA Uunult:J.c:u. Cunr~iunl Tratetul
·~pre 1enar.: er(_ tllilce.a/1
Argwnentarea este prezcnta la tot pasul: acasa, la $CQall, in mass ur1t,'Umt'nte tog1~·e ~ntru 11 int.:rn<'t<l
media, In grupul de prictcni etc., insli teoria argumcntlirii a aparut ~i s-a ddewir11rilt! rehy,iei cre~tuu·
dezvoltat in ultirnele doull decenii ale secolului al XX-lea, ca urrnare a
formalismului excesiv al teoriilor logice contemporane, ce aveau o aplicare
redusA in practiea, astfel incat existenta unei diferente esenpale intro domcniul
teoretic ~i eel practic, a impus necesitatea crelirii unei noi logici a argumentlirii.
Logica anglo-saxona contemporanli suprapune tennenul de logica
celui de argumentare, ajungand sll identificc conccptelc fundameotale ale
acestora (rspoaamentul $i argumentul), Astfel, argumentul este prezentat ~
analizat ca ra\ionament, de aceea, inainte de a defini argurnentarea se
impune sli prezentam semnificatia termenilor de rationament ~i argument
in ccntrul analizei argumentarii stli rationamentul, deoarece orice
argurnentare este o organizare inedita de rationamente (argumentare

l
amp/Ii), existand ~i argumentliri care presupun un singur rationament
(argumentare sU,,p/li). _, Psft 'I ':
Rationameotul este operatia logicli pri!l intermediul clireia din propozipi pt mlw IIcca111aicullla111iele
date nwrute prern~e est~ de!l.va(! o ~tll _£~zipe nuniltll conc~e. In
structur« unui rafionament sunt inc/use premisa (premise/e) # conc/uzia.
Urmdnd definifia rationamentului, putem defini argumentul drept o
multime de propozitii, din care unele sunt nu.mite temeiuri (premise), care ,/ Alpmentare:
intemciazli, justifica o alta propozijie numitli tezJ (conc/uzie). temeturl .. ted
Termenul de arg11mentare poete ft definiltn moduri diferite:
1. Argumentarea cste procesul prin care dovedim, deroonstram ceva ., Argumentare simpli
cu dovezi obiective (temciuri sau probe) sau argumentarea este un proces
prin care incerclim sa determinllm pc cineva sl! accepte o idee sau sli fie de
acord cu noi intr-o anumitll problema.
../ Argumentareampll
De aici, rezultll ell teoria argumcntlirii se compune din doull parp: teoria
demonstra(iei # teoria argumenliirii ca art4 o ronvingerii, a persuasiunii.

7
 In domeniul cunoasterii'ftiin(ijice, mai cu seama, este utilizat primul
tip de argumentare numit demonstratie (respectiv combatere). Demonstratia
are caracter teoretic ~i nu depinde de interesele noastre imediate, chiar dacl
ulterior pot fi vizate ~i astfel de intcrese. In ~ia{a de zi cu ti, predomina arta
convingerll (persuasiunii). Ea are caractcr pragmatic (actional) ~i depinde
./ lntHlocutor de interesele celui care argumenteazli.
l. Argumentarea este o relape tntre doua persoane din care una
./ intemelere reall a
argumenteazli (numitll locutor) ~ ceatatta este persoana pentru care se
tezei argumenteaza (numitll interlocutor).
./ intemeiere aparenti De exemplu, elevul poate fi locutor, adicli inijintorul actului de argumentare
~ profesorul este interlocutor, adicll persoana peottu care se argumentea2l!.
a tezei
De aici poate ti dedusa diferenta intre argumentare ~i rationament, Desi
amandoull intemeiazli concluzia (teza), rationamenml intemeiaz.a teza pentru a
dovcdi caracterul ei adevarat sau fals, iar argumentarea intemeia71i teza pentru a-i
arata interlocutorului cA ea este adevaratll sau fulsli. intemeierea tezei poate fi:
a. reall, atunci cand eel care propune teza crede in adevarul,
respectiv falsitatea acesteia (ex. tezele din domeniul stiintific);
Obs: Argumcnt!rii i se opune b, aparentl, atunci c§nd eel care propune teza nu este convins de
contraargumcruarea, ca proces adevlirul sau de falsitatea acesteia (ex. in domeniul politic).
de respingere a argumentarii 3. 1ntrucat rezultatul procesului de argumentare sunt argumentele,
sau critica a unui argument argumentarea poate fi definitli drept un sistem de temeiuri, bine selectate ~i
organizate, astfel tncat sll poatli convinge interlocutorul sau auditoriul de
adevllrul sau de falsitatea unei propozitii numitll tcza,
Obs: Argumentarea, ca proces Argumentarea este necesarli atunci cand interlocutorului ii este
de justificare a unei propozitii, indiferentli o anumita tezli sau atunci cW!d nu erede in adevi!rul ei sau in
se subordoneaza urmatoarelor
falsitatea ei, tn caz contrar argumeotarea nu mai este necesarll.
reguli:
l. Orlce argumentare tn- 4. Argumentarea/contraargumentarea este o constructie rationalli
cepe cu o propozltie formatli din propozitii numite probe sau temeiuri care sunt utilizate pentru
afinnattvl (care este demonstrarea sau respingerea unei teze in temeiul relatiilor logice ~i faptice
confirmatl sau infirmatl) ce se stabilesc intre temeiuri $i teza.
fi DU cu o propozlfie De aici, rezulta arhltectur« structuralii a argumentiirii:
oegativi. I, teza (concluzia) care se sustine (se demonstreazli) sau se respinge;
2. Din oeiolinoarea uod 2. temeiurile (probele, argumentele sau prcmisele) care se aduc in
propoZijii DU decurge oJmic favoarea sau in defavoarea tezei.
cu privire la opusa el. Orice argumentare presupune:
3. Collftrmarea unel pro- 1. Contlnutul argumentlrii (teza ~i temeiurile);
pozilil negative se l. Tebnlcile de argumentare (organizarea propozitiilor cu ajutorul
realiuazA prtn lnter-
rationamentelor);
medlul uoor propozlfil
afirmatlve. 3. Finalitatea argumentlrii (adica organizarea continuturilor cu
ajutorul tehnicilor de argumentare) presupune convingerea auditoriului sau
interlocutorului cu privire la caracterul adevllrat sau fals al tczei.
0 problems legatli de continutul argumentllrii este aceea a identificarii
TERMENI CHEIE: tezei ~i a temeiurilor. Acest lucru se realizeazli cu ajutorui unor cuvinte
caracteristice numite indicatori ai argumentarii .
./ Contmutal ln funcfie de rolul propozipilor pe care le introduc, in argumentare,
argumeetlrii indicatorii argumentlrii pot Ii:
1. de premlsl, atunci c!nd introduc propozitiile temei (pentru ell,
,/ Tebnldde deoarece, fiindc!l, presupunand c!, datoritll etc.);
argumentare 2. de concluzie, atunci ciind introduc teza (rezultli, concbidcm, prin
urmare, in consecin\ll, deci etc.).
,/ Flnalitatea ,......,... I: Flllldi:t -fl Ill,,_,, ti .,,,_,,Ill_,,* l4'd"
argumentiril •a ;&...... ,_ t 7 I ... "" ........ ~

,/ Iodicatori de
premisa

./ Iodicatori de
concluzie

8
 Obs: FonnuUri de genul .,Dael
....... , atunci ", J)acl ~ numai
dacl ... ,, atunci ... " introduc o
Apilrlwe ..... concluzle din anumitc tcmcluri.

'hRMENJ Cmm::

1.4 PRINCIPULE LoGicn TRADITIONAL£

La baza Jogicii traditionale stau aoumite conditii formale numite .,, Priocipiul
,,principil Jogice" sau ,,legi de rafionare". Ele nu exprimli rationamcnre, ci identitltii
condifil generale ale ratienamenteler iodiferent de tipul de propozitii cu
care formullim inferenta,
Principiile logice au fost formulate pcntru prima daU! de Parmenide
(circa 515 - circa 450 i. Chr.), desi nu intr-o formli exacts. Caracterul de
.,principii" a fost pus in discutie nu o daU! in ultimele douli secole, odata cu
adoptarea limbajului §i a stilului gandirii matematice, iosli ele nu si-au
pierdut, in totalitate, utilitatea $i actualitatca, motiv pcotru care vor fi
prczentate in celc ce urmeazli.
Orice rati<Jnament trebuie sa respecte, simultan, urmlitoarele principii logice:
1. Principiul ideotititil presupunc ell orice obiect este identic numai
cu sine ios~i, in acelasi timp ~i sub acelasi raport.
A =11 A (Formula va fi citita: ,,A este identic cu A")
Reguli: Orice obiect este presupus neschirnbar in raport cu timpul §i
cu unghiul de vedere considerat, adicli ramane acelasi pe tot parcursul
rationamentului. f llc>\O{ anuc grrc i (_·IUJ~ "'CUI

. .•.
I. lapl. 'jiiiii'Al'iiit""iiilliiii111tiiiiilill'lllice palelllYadli ea-...& M

--hall
.. . .
tmoc 1'"''-' togicc P' car- nu le-a
aaeeom . e. cnim/ut t'xplit:U in Ji1.1Jor:unlt sa t
2. Lu11 •• -- ...... losic ,..., .... COllfbzii, lluri lolice in.oov sonsti I, T/l,!U 1,
dor pe C'1FC te-a utilr•1.11
c111.. uk.rundu~le dt• tu sine in(tth•re
r 1'~ -.:Jr -1.,. i
an• n· ... -.
Obs: Exisli o •ituali• cind
A =., B fi, anume. cind A ,; B

2. Principiul non-conrradletiel prcsupune ell un obiect nu poate fi in

acelasi limp $i sub acelasi raport §i A, $i non-A.
Notrun cu A = Acest fruct este mlir si A· • Acest fruct este portocala.
Potrivit acestui principiu, doua propozitii A $i A·, in care una afirmll $i alta
neaga acelasi lucru (proprietate ), nu pot fi tmpreuna adevaraie, dar pot fi
false in acelasi limp $i sub acelasi raport,
Formula: - (A & A') sc citeste ,,nu sunt simultan adevlirate $i A, §i A'".

3. Princlph1l terfulul exclus presupune ca sau este acceptata o

propozitie A, sau este respinsa dintr-uo sistem de propozitii, a treia
posibilitate fiind exclusa, ·
'If JI I 11111 .. '
cl .,11 I ' Iii{"- illiil'"--
el "T°' •• n .. nnillilr, 1 ...-
llla .,....,. .,, Prlndpiul non-
' F iU I I (,.tiJi 1_111 •i' .. wilwl fi • 1llli contndlqiei
--~-tllfie••' 7
...... 'All •• , _,, Princlplul terfului

...
cll1lia •"11a11•:t•1 llll,is.- - .. 11111 ,_..._I ... pl DDll I lillll e.1dus
od I
Pt' . "uilF,*"flH ..... I t a1 • r, .,' Prindpiul bivalenfei

L 9
 4. Princlpiul ratiunil suJicienle presupune c! penlru a accepla sau
pentro a respinge o propozitie trebuie sli dispunem de o ratiune suficienta sau
altfel spus, de un temei satisfacator. Existli urmatoarele tipuri de temeiuri:
1. nici necesare §i nici suficienle;
2. neeesare, dar nu Ji suficienle;
J. suficiente, dar nu 'i necesare;
../ Temeiuri necesare 4. necesare fi suficiente .
Spunem cl! propozitia p este un teme! necesar pemru propozitia q,
atunci c8nd tru! adevlirul lui p nu se poate dovedi adevlirul lui q, iar daca p
../ Temeiuri suficiente este un temei suficient pentru q lnseamna ci admitand adevlirul lui p devine
imposibil ca q sli nu fie adevarata.
1ts JI 11:

- "lie I jii . ' ,_,. COlllJli 1111

f'¥-m.r-+i ... , __ ._._,.,_,, ,. ,.,_.,. ... 'I

v·• .. -..- • ca r• ....a
2(Mll
fi bl .: • &• · fi •·• • pe er..,. 11 IL'lil ..AmiDile
Obs: Logica admitc ca logic- - .. lr•r').ilrl*'• ·192_....,... .. , _. ,. 1--r1-
corecte numai ultimclc dou! tipuri (diil -- co ,,,,._.,, k ... 11• pc a.... Ill .,Aminlirile din copillric". llUllCi
de tcmeiuri, primele dou! tipuri de cl c:i al bl \ NB) R.lllia de la...,.,; la 1 iM le tim.lmd llllli:I:
····~---------------~---_.,,
-
temeiuri fiind respinse ca ~~
insuficiente.

EVALUARE:
I Penmc fUr,an tip de argumentare. identifo;afi
indicatorii argumentilrii ti ,.,,,; retfo/i schematic
sl1UC/Uroacestcra:
a, DacA autobuzul cu care merg la $()081~ rAm!ne in
panli, atunci intirzii la ora de Logics ~i •
argwnentare ~iautobuzul cu care mergcam la
$C081A s,a blocat la gara.
b, DacA ninge, atunci p4rtia va fi bun§ pcntru schi.
c, Deoarece tofi oamenii sunt muritori §i Socrate
este om, rezultl ell Socrate este muritor.
d, Fiindcil trebuie sA citesc ~i sl rezolv problemele
la matematicil, rezultl ell am mull de lucru astazi,
1. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.
Utiliz6ndlndicatori al orgumenuiri! odecvati. gdsifi
temeiuri care siijustlfice urmdtoarele teze:
a, Ploua,
b. Elevii bine pregatip sunt rllspl~li.
c. Uoele animate sunt pasari.
d. Oamenii sunt Iiberi,
I. Se dll urma(()ro/fragment din ,. Posa Hassan" de
George Cosbuc:
,,Mihai ti ~te si-alege vreo doi,
Se-ntoarce ~i pleaca spre gloatl,
Ca volbura toamnei se-nvarte et roata
$i intra,n urdie ca lupu-ntre oi,
$iz0 fringe degrabA §izO bate-napoi
Si-o v5.nrura toatil.
Hassan, de mirare, e negru,pAmint;
Nu $tie de-i vis, ori aieve-i,
El vede cum zboad fllc!ii Sucevei,
El vede ghiaurul cA,j suflet de vSnt
Si-n fa14,; puterile turcilor sunt
Tliriile plevei,"
Se eere si se:
a) identifice indicatorii argumentlrii;
b) specifice continutul celor doua argumentJl.ri;
c) construiascii argumentilri in ,,prozli" care sA
mentinll teza, cal 4i temeiurile acesteia, dar care sA
fie mai sugestive din punct de vedere argumentativ.
' Identificafitipurilede temeiuridin exempkle umliitoare:
a. AM este frig §i Popescu Radu este elev In cla.sa a IX-a.
b. Triungbiul ABC este echilateral ~i triunghiul ABC
arc toate ungbiurile egale.
c. IU<lu $i Cosmin tnvaia la acee~i $C08l5 fi Radu $i
Cosmin sunt colegi de banca.
d. Radu tl ajutA pe Cosmin la nnolvarca temelor §i
Radu $i Cosmin sunt vecini.
e. Dccebal §i preotul Deceneu au fost CODtemporani fi
preotul Deceneu 17'1 stlitu.it de mdte ori pe Decebal.
t Ana §i Mihai sunt colcgi de bancll ~i Ana $i Mlhai
sunt in ac~i cl3$!.
g. Ma§ina nu mai functionc~ §i ~na a fost dusl la
reperat
h. Vara trecutA am fost la Paris ~i am vlzitat catcdrala
Notre Dame.
S. Existli vreo situafie in care se poate spune ca A este
identic cu B? Docii riispu11$uleste afirmativ oferi/i 5
exemple sugestive.

10
2.1.1 CARACTERIZARE GENERALA TERMENI CllEIE:
Omul, in calitatea sa de ti intll, are capacitatea de a cunoaste, Obiectul
cunoasterii poare ti extern (real: animale, plante, substante chimice etc.) sau ./ Nofiune
intern (ideal: idei, numere, tiguri geometrice etc.), Cunoasterea doMnditl!
constl! tn caracteristici, proprie!Afi, insu$iri, inlelesuri etc., toate acestea ./ Termen
constituind notiunea obiectului sau a clasei de obiecte. Orice nopune are o
anumitl! eitpresie lingvisticll, constituitl! dintr-un cuvfult sau grup de cuvinte. Pe
de altl! parte, fiecare nopune di! seama de un gen de obiecte, respectiv expresia Obs: lntensiunca fi extcnsiunea
lingvistiell se aplicli anumitor obiecte, ceea ce inseamnJI ell fiecarei notiuni ti unu.i tcrmcm suot elemeote
corespunde o anumitl\ multime de obiecte. corelative, respectiv se afll lntr-un
Notiunea, expresia lingvistic.li ~ multimea de obiecte corespondente rapon de dualitate, evident prin
constituie un termen. comparareaaceston:
Un term en este un cuvAnt sau un grup de cuvinte prin care se lotmsiu:nea unui
e.tprimll o notiune, respectiv tntelesul termenului $i care se referll la termtn este co111UtuitJ dto
unul sau mai multe obiecte despre care se afirmll notiunea in cauzll. proprietlp1e obiectetor care
fonntul UltnJiunea ttrme-
In baza acestei definitii se poate afirrna ell structura unui terrnen nu.Jui..
presupune urmatoarele componente: Extt11JiuRta unui ter-
componenta lingvisticll: cuvantu; sau grupul de cuvinte; meo ate. formati din totalit•tn
components cognitivi: notiunea; obiettelor ale dror proprietili
componenta ontologici: multimea de obiecte. constituie inteasiuaea tttmtrau-
Este, astfel, evident ell tn plan mintal trebuie sll se vorbeasci de un anumit lul,
tnteles al termenului care constituie intensiunea termenului (numitl\ ~i
eontinut), iar tn plan real trebuie sll se vorbeasca de referinta tennenului,
adica de obiectele despre care se aflrma notiunea corespondentll, ceea ce
reprezintl!extensiunea termenului (numita $i sfenl).
iiiiiili''"llliiiir'.iiiiiiiil

CHRYSIPPOS (281 208 i Clu' )

GinditOf stoic, '50C0tit eel ll\iU mare
chal<cticlan al anti<.bitltii ~ptAristotel,
subfoiiazl ~ta logicn pcnbu
2.1.2 Cl..AslfJCAR.EA 1'£RMDo.Loll gindore. S1oiu1 ftind de ahfelprimii care
folosesc deoomirca de logicl rurcotul
Existenta unei multitudini de tipuri de termeni face necesara stoic are cooml>utii nnpcrterae la logica
tncercarea de clasificare a acestora. Cele mai evidente criterii de clasificare tmnerulor. subliniind cl gindirca nu
sunt chiar intensiunea $i extensiunea termenilor: fuoctionca2i nurnat cu semoe, ci in baza
UJ1()r semnofi.;alii
 1. Din punct de vedere intensional termenii sunt:
a. termeni absoluti sau termeni relativi:
Un termen este absolut numai daca se aplica obiectelor din
~ cxtensiunile lor~iderate izolat (plane/ii. obiect, culoare,
zdpadii etc.). Ta cazul In care termenul desemneaza o rela1!e"l
ce se stabileste tntre douil sau mai multe obiecte, atunci
~ Te.- termenul este relativ (unchtu; meu, mat mare deca, SOJ -
........... COllC"'1 sotie, sinontm. gen - specie etc.)
b. termeni abstract! sau termeni concretl;
~ Tcrmai Un termen este abstract numai daca el desemneaza tnsusiri,
pozitivilneptivi proprietati sau relatii ca elemente (e sine statatoare,
Indepelidente de obiectele cilrora le revin aceste tnsusiri
~ Tcrmcni ifrumusete, rdutate, roseaia, claritate etc.). ln masura tn
simpli/comp8'1 care termenul desemneaza obiect~ tnsusiri sau proprietilti
caracteristice acestora, relatii fntre obiecte, se considera ell
./ Tcnncni vizi/ncvizi este concret (numd.r,om, generos.frumos, rosu etc.).
c. termeni pozitivi sau termeni negativi:
./ Termcni Un termen este pozitiv numai in masura in care indica
singulari/generali JL~"E. anumitor tnsu$iri (coerent, prietenos, ~
moneda, presedinte etc.). ln cazul in care se indica absenta 1
./ Termeni U{)Or j>roprietiip, termenul este negativ (incorect, orb,
colectivi/distributivi imoral, schiop etc.)
d. termcni simpli sau compusl:
./ lo cadrul unui sistem de discurs, un termen este simplu
Termeni vagi/preci~i
numai daca define roluJ d~no?une primaia (autoturism,
manual, propozqie, punct etc.), ta baza acestor notiuni
--
primare fiind derivate a.J.te notiuni, respectiv termeni
eompust (auiotunsm de teren, manual de logica.propoziue
cognittva etc.)
2. Din punct de vedere extensional termenii sunt:
a. termeni vi.zi sau nevlzi;
Obs: tn general tnsl, se poate Un terrnen este vid numai daca extensiunea sa nu contine
ap<eeia cl ~•Ji rermen poate 6 nici un obiect (eel mai mare numar pnm, piitral rotund,
utilizat atit in sens colectiv, cil Ji irfractor nevtnovat etc. - logic vizi; centaur,sirena, ba/aur
in sens distn"butiv. cu sapte capete etc. - factual viz{), in caz contrar, termenul
• fiind nevid (ca/, caiet, sincer.frumos etc.).

-~:
0 bs: Potrivit delimitArilor reofimte,
se poote aprecia cl fiecare rcrmen
pool• 6 cousid<nil prin prisna -
Obs: in cazul termenilor ~
trebuie si se facii diferenp intre:
l. Nueleu: reprezintl pattea
precisl a extensiunii termenalui,
formatl din ooieete despre care se
poate afinna cu certitudine cl le
revio proprictlJile tn~rise in
intensiune;
2. M•rgine: format! din ~e
obiecte din ex.tensiuoea termeoolui
despre care nu se poate preciza in
orice condilii ci le revio
proprictltiledin intensiwte.
b. tenneni singulari sau tenneni generali:
Un tennen este singular numai daca el se refera (este
predicabiJ) doar la un singur obiecr (extensiunea termenului
este constituita dintr-un singur obiect: Liceul Teoreuc ,.J.C.
Bratianu" Hateg, Organizaua Nauumlor Untie, Mihai
Eminescu, Fran/a, autorul .,Amintirilor dm copiliirie" etc.).
Daca extensiunea termenului confine eel putin doua obiecte,
atunci termenul este general (oras, carte, creton, piidure,
televizor, gumd de sters etc.).
c. termeni colectivi sau termeni distributivi:
Un termen este colectiv numai dacll obiectele din
extensiunea sa sunt colcctii de obiecti:., ~ inciit
proprietiilile ce revin colectiei nu revin ~i fieclirui membru
al colec!iei (armata, piidure, bibliolecd etc.). fn mlisura tn
care fiecare caracteristicii din intcnsiunea tennenului revine
fieclirui obiect din extensiune, tennenul este distributiv
(pom, mamifer,canii,placere etc.)
d. termeni vagi sau preci$i:
Un tennen este vag numai dacA rw se poate decide cu
certitudine pcntru orice obiect dacil face parte sau nu din
extensiunea termenului (ttinlir, frumos, bun etc.). 1n ca:zul
in care existil posibilitatea deciziei pentru ori.ce obiect,
atunci termenul este precis (pdlrat,fotografie,perele etc.).

t2
 2.1.3 RAPoRTURILOGICE INTRE TERMENI
..
!ntre termeni, din punct de vedere extensional, se pot preciza
diferite tipuri de raporturi logice, delimitandu-se doua categorii: ,/ Raportde ldelllllllle
1. raporturi de concordanfl: dot termeni, A §i B. sunt in raporl
de concordanui numai dacii extenstunile for au eel putin un ./ Raport de ordon•re
element tn comun.
Studierea posibilitatilor de raportare a doi termeni, unul la celalalt ./ Raport de lncruclpre
atunci cand au in comun eel pupn un obiect, pennite delimitarea
urmatoarelor tipuri de raporturi de concordanta;
a. raportul de identitate: se realizeaza numai daca doi
termeni au to comun toate obiectele din ex.tensiunile lor, Obs: Raporturile e>ci.stente um
altfel spus au aceeasi exrensiune (om - animal capabil s!I tcnncni po( fi repru.entate grafic.
construiasca unelte, celibatar - b!lrbat nec!ls!ltorit, Ion Cea mai urlfizatl, in eceastl privirlll.
em metoda conceputi de L Eulrr.
Creang!I - autorul ,,Amintirilor din copil!lrie" etc.). Pottivit acestei metode, eoctensiunea
fieclrui tennen este repruemall
distinct printr-un cert, astfel lncit in
funcPe de modul de pozillooare a
cerruriJor se poate observa tn ce
misuri 1amellii au sau ru in comun
obiecte din eoctensiunea lor.

b. raportul de ordonare: se realiz.eaza numai dac!I oricare

obiect ce apartine extensiunii unui termen aparpne ~i
extensiunii celui de-al doilea, to limp ce eel de-al doilea are to
extensiunea sa ~i obiecte ce nu aparnn extensiunii primului
termen (manual de logicii - manual, pisica - mamifer, piersic
- porn fructifer etc.).

L<onanl [lTl.fR (1707-178}1

I ~
'
F~c cei care a l1sat nwnelc slu
nX>dalitltiide reprezentare prin cercun
a ptopo1J(iilor catcgonec, dq:iantenor

, f1
c. raportul de tneructsare; se reaJi7,eaz!I oumai daca Jui o metodi asemhitoareutiliuse
extensiunile a doi termeni au in comun eel pufin un obiect, Leibniz (1646 - 1716). flrl sl sqx>at,\
/
fiecare termen avand in extensiunea sa ~1 obiecte ce nu sustine cu sigurantl c.i Euler ar fi
apartin ex.tensiunii celuilalt term en. preluat metoda din scrierile acestuta
Excmple: roman - inginer, paslire - zburlltoare etc.

TDMINICUU::
~<5? ~ Raportde
contrartet.te

t 0f)
J. raporturi de opoiitie: doi termeni, A $i B. sum In rapon de
opozitie numai dadJ euensiunile for nu au ntci un obiea in comun.
Aceast!I categorie de raporturi cuprinde: ./ Raportde
a. raportul de cootrarietate: doi termeni sunt to raport de cootradicfie
I contrarietate numai dacii oricare ar fi obiectul acesta nu poate
apartine simultan extensiunii ambilor termeni, existand
posibilitatea de a nu apartine extensiunii nici unuia dintre ei
(Asia -Africa, campie- deal, galben - albastru etc.).

13
 b. raportul de contradictie: doi termeni sunt tn raport de
Obs: Un uoivers de discun
contradictie numai daca oricare ar fi obiectul acesta nici nu
repretintl un domcniu de refainll.
respectiv o categorie de obiecte de face parte, nici nu lipseste simultan din extensiunea ambilor
un anumit gen, geo epuizat de una tenneni sau termenii reprezinta unul negatia celuilalt, luata
sau mai multe speeii. sau nu tntr-un univers de discurs (legal - ilegal, om - non-
om, numar par- numar impar etc.).

Obs: Nu trdluie insl sl se

eonfundenegapa logic! cu negapa
lingvisticl, deoareoe chiar daci
tcrmeoi prccum n&D.ticamerl"•
..antigel". .,antimaterie" sunt
negatM din punct de vedere
lingvistic, ei sunt termeni Poz;tivi
din punct de vedere logic

EVALUARE:
I. Preazatt care din urmdtoarele cuvinte fi grupuri de autoturism electric, autoturism marca Renault.
cuvtne reprezmta termeni Ii care nu: J. Aranjo/I seritle de termeni de la exercitiul 4 in ordtnea
a. si, ~. numai, sunt, ~ frumusete, neseriozitate, crescatoare a extensiunttlor.
propozi!ie compusa, un, aoeastl egalitate;
6. Prectuui fi reprezentati grafic raportul logic existent
b, argument, total, pe, sub, mijloc, autoturism,
predicat logic, falsitate, miros, miros placut;
tntre 1uml11orli terment:
a. triungbi, plltrat; b. extensiune, intensiune; e, poet,
e, deci, post, placmt.ii, peste, datorie, selectie, care,
student; d. major, persoana in varsti de peste 20 ani;
cu, mformane, activitate;
e. anotimp, primlvarl.
d. punct, once, totalitate, unii, materie, toti, ciilarct,
sau, astfel incit, intindere; 7. Pe111ru ftecare dimre termenit de mat jos tdenuftcatt
e, scurt, inu-<>, cerin\i, ceva despre, s!nll.tos, rlitll.cire, al/i termeni astfel inc6t sli ilustra/i cele cine/ tipuri de
subiect, context, putem, ob~µ. raporturi precizatt: licbid; manual; nevertebrat;
1. Preazat: ttpul urmiitonlor termenl conformcriterttlor subsrantiv; anotimp.
ck clasificare: I. Ana/1zafimodiftcari/epe care le cunosc intenslunea41
a, l"C$edinta judetuhn Hunedoara, corect, planeta extenslunea unnatorilor termeni prin adaugarea
Pimint, siren8. grupa, ecbipi, contemporan, proprletli(llor preclzate: •
general de annatA, gol; a. inrelectual + roman; b. teren + agiieol; c. tren +
b. galeati, soldat, anul 2004, scund, elev, triungbi marfur; d. argument + corectitudine; e. tennen + vid.
drepumghrc, cal, alb"trealli, electron, ciung;
c. animal rational, manual, sclav, autohton, zgircit,
9. Fonna!i grupe de patru elevi sau lucrati pe perecbi.
optimist, adevll.r, Napoleon, biped, nemilos; Formulali exemple de termeni a caror reprezentare
d. localitate rural!, eentru industrial, taximetrist, grafica corespunde urmatoarelor situatii:
biblioteca comunalli, patrulater, poligon, strung, •. b.
marfa, sofer, trist;
e. relatie, formli logici, clasificare, seriozitate,cerate,
balaur, temei, univers, gramada, complexitate.
J. Analiza/1 intensiunea (I extensiunea urmdtorilor
termeni $1 arlita// cum acestea se condi(loneaz4
reclproc: disciplinll. de invi!Amlint; centaur; carte; c. d.
cabana de pe dealul vecin; $coala Generali .,Lucian
B laga" Deva.
4. Aran1aJiurmdton! termeni in ordmea crescdtoare a
intenstunii /or:
a. profesor de matematicli, persoani, cadru didactic,
profesionist; c.
b. animal terestru, funrA. animal, pisici, pisicli
persanli, felinll.;
e, porn fructifer, pom, planti. pron, pron de Bistrija;
d. persoanii, timisorean, inginer timisorean, roman,
european: I 0. Fom1D/1 grope de cdte patru elev/ fl ident!ficafi dtferen{ele
e, autorurism, mijloc de transport, produse tehnice, wsten1e &lire negafia lfngvls11clJ fl negaflalogiclJ.

14
2.2.1 DEFINITIA ~I STRUCTURA ACESTEIA TIRMENI CHEii:

Definitia este un caz particular al operatiei de detenninare, ea fiind eel ~ Defialre

mai important proces logic ce precede argumentarea (rationamentul) $i este
conditia indispensabila a argumentArii corecte, fiind o operatie cu termeni. ~ Definitie
tn istoria logicii, deflnipa a fost inteleasli tn moduri diferite, precum:
eperatle de dezvllluire a esentei unui obiect (Aristotel), operatle de ~ Definit
stabilire a tntelesului unui nume (Hobbes), operatic de traducere a unei
erpresii dintr-un limbaj tn altul (Wittgenstein), o eonvenpe cu privirela ~ Definitor
folosirea unui limbaj (Cuny)etc.
Definirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui
~ Relatie de definire
obiect sau notiuni, caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau
notiuni.
Definipa consta in reconstituirea notiunii, astfel tnc!t s4 fie precizate
Obs: Definitia este rezultarul
extensiunea (sfera) §i intensiunea (continutul) acesteia, opera!iei de definire.
Din structura definjfiei fac parte, tn mod obligatoriu;
1. definitul (A) numit $i definiendum sau obiectul definltiei, adica
ceea ce trebuie definit (termen sau notiune);
2. definitorul (B) num.it $i definiens, adica ceea ce se utilizeazii
pentru a preciza obiectul definitiei (exprima caracteristici
definitorii);
3. relatja de definire se noteaza cu semnul ,, =<¥ " §i se citeste: ,,este
identic prin definitie".
Formula A =,.- B redli structura generala a oricarei definitii, iar

.............. _ .... ,.
definitia este corecta daca Intre A $i B exista un raport de identitate.

I .. .. • J1JI ,, OI D R hie• .-.p.f/i1";"', --::---,

t"
Ludwig \\ITICJ'>SlEI:\
,,_ c I tb c .t • \1889- IO~Lj
t •a' 1 I ...a' 7 rtt•,

.
174'
PPM ·- wr3: ,._..
I - • -
,.,. d ... ,. ~ !11 •nicutus logico-philo.!Oph•w~
...... ..--.pl ,~..
_
'I ' • .,.-
..L • a
• a. ,.,., QIJ9lili¥ -..... de - 111,guro t.1crun: (_1UbbcxnQ in IJ!np111
aprl I vunn U·1tt~f1t;1£•1n u lnrercut .~/IA:l
1• 7 ...
I

' I
Ji\JUK.U(J Ulln ..~~" 4.~[Nlf.lb! (; roau
log11.. ~' -' "4-'llf . ..M ceea ..e '"' /'""'f! /1
hJfftl (,ktpr' ceeo re mt are R'IU' dtn
punt:I de •oeckrt lo,.:Jc ''u J'l.llt·m viurie
2.2.2 CORECTITUDINE iN DEFINIRE hlmt'CI In cJct•\l crmtext. pe11lr11rl
tln!Ua lotul Cit lK'tt:UJI ,,uni/ate dit
md"Jtrt.i t -~te nectw-!J trudurere,1
Corectitudinea in definite depinde de respcctarea concomitenta a expr~sii/or Jintr~n lim""-11 in altui.
urmatoarelor conditii sau reguli ce reflecta cerintele principiilor logice: ir«.n1 rmllUll de detirure
1. Regula adecvlim definitorului Iii conJinutul definitulu~ adicli
defini)ia .riu trebuie sli fie nici prea larga, nici prea tngustd (raportulde identitate
dintrc definit §i definitor nu trebuie sli se transforme intr-un rapon de ordonare 'itii''Wfsitl!.
sau de tncrucisare). Abaterile de la aceasta regula se pot produce astfel:
a. daca termenul definitor este supraordonat termenului definit, ~ Cueedl ..,. ..
atunci defmitia este prea brgll. deftalre

~ Rquli de definire
b. daca termenul defmitor este subordonat termenului definit,
atunci deflnitia este prea tngustll. ~ Erori de definire

15
 "'. :·
~ ...." -~ .._ _._ .: ~. . .

c, dac<l definitorul ~i definitul sunt termeni tncruc~t~ definipa

este, pe de o parte, prea largl '~ pe de aM parte, prea tngustll.

.. '
'

L..-....8 ~- <fr:.#'~ .,..~:.~<~,-,

r----~_ . . t_
~~ o.~-., """':'! I"., i:.~·
'
~ '1"' •
..... :..
o \• ~;.,!f;'Z
~""-~·-·
:

2. Definitia trebuie sl previol viciul circularitAtii (sA nu fie

circulara), adicl tennenul definitor nu trebuie sA se sprijine pe terrnenul
Obs: Defini!iile circulare nu sunt definit (nu trebuie sA-1 continll), cum este cazul definitiilor:
false, insl sunt lipsite de valoarc
informativi, adicl nu comunici
nimic nou despre definit

•
3. Defmitia rrebuie sl fie afirmativl, adicl definitorul trebuie sl
spuna cum este definitul ~i nu cum nu este acesta, deoarece ar constitu.i o
Obs: I. Numai daci nu di$punem
de o noli pozitivl, tn definite vom
reeurge la una oegativi, fiind
admise dtfini1iik neptivt in
A ',.
.,=.,Jllttf6---.
sursa de confuzii,cum este cazul definipilor.
"""" = ,., .........
..... ..,.,.
••,.,__ ,__ ..,..., ' ' """'I 1
.

1.
dihotomil· clsitoril - ccb"batar,
!)

vatebrat - neverreorat, drepte

paralele - dtq>te co~ etc. 4. Definipa trebuie sl fie clari $i precisl (inte.ligibilii), adic! sA nu
OFF lal TE:k fie exprimata in limbaj obscur, echivoc sau figural si s1i nu se complice thra

2. Existl situapi In care defioitia

nqativi poatt Ii citt.ularl. cum
AWw-.,···
rost, cum este cazul detinitiilor:
Jll
.,.,,,, - ... .. 0
este w:ul definipei;
Elevul lorq =<If el..,,./ an
me si/itor. (Tenncnul ,.silitor'" se
,,,.
••.... :.«a r

--
definqte ca negaJie a termenului
.lenef')

Obs: Odinitorul nu trebuie s!

con\ini tcrmeni vizi, nerunoscuP,
confu%i, rigurap, ci 1rebuie .sl se
limitez.e strict la acele elemente
cart formeazl un temei suficiem
pentru idcotificarea definitului Ji sl
nu se comptice tld rost.
s. Definipa trebuie sl fie consistenti, adicl nu trebuie sl intre tn
contradictie cu alte definitii ~i propozitii din interiorul unui sistem de
propozitii, (Consistenta nu este propriu-zis o regula privind definitia, ci o
aplicare a principiului non-contradictiei la nivelul unui sistem de propozitii,
mai exact o proprietate a Jui).

Obs: Tennenul de gnoseologi• 2.2.3 TIPURI DE DEFINJTfE'*

semniJicl teoeia CUl>f)(lfl<rll.
Provine din cuviotele greceiti
gnosls (c:unoqtere) p logos
(studiu).
TERMENI ClrEIE:
~ Tipuri de definifie
~ Definifii ~tiinfifice
I. in functie de valoarea gnoseologicli, exista;
1. Definitii ~tiintifice (valoare intrinseca; caracteristici esentiale);
c-mr. ;,, ~ ........ liawMt, -nc q"'4 cu -
,,,..,,;el,.u ,,,,,_,,,,-' •-
Elle o de&nipj piinplkl, deolfece H.,::;;~cl":fnlr-un IDOi de - din
oric:e .._ exild acelqi IUllir dellami, N. Acal nwn1r este ..,..,....
sub~de "nwnlnll lui A!!)l!ldro"Ji "'!,¥lloltea de 6,023 x IO". '
2. Definiti! n~tiintifice (valoare extrinsecl, accidentala),

~ Definifii n~tiinfUice Elle 0 de&iiPe 5

I I ;I, .............. door sl disliligl obi-.!

I

do6ill de~.~ .. alpliDde CllF I '7 I iubilwi ale buelor, c:i

16
 Il. Dupi modatitatea de exprimare, existli:

1. Definitii expticite care indicll direct tntelesul nopunii.

2. Definitii implicite (coordonatoare sau de tntrebuintare) tn care

tntelesul notiunii rezultA indirect, din modul in care este utilizata nopunea
sau din relatiile ei cu alte notiuni,

m. Dupi obiectul definipei red.at de definit existli:

I. Definjtii reale, care definesc lucrol, adicll obiectul lor este o
notiune. Aceste definitii dezvaluie note ale definitului si, pe aceasta cale,
Obs:
Insusiri, relatii, proprietap etc. ale obiectelor la care se referli definitul. a. Ddini!iile reale se raporteazl la
,.._,....,
obiec:te fi nu la numele lor.
b. De reguli, copulll .,este" oe
indicl o detiniJie reall.

2. Definitii nominale, adica definitii al carer obiect este numele

ce materiahzeaza o notiune sau definitii referitoare la termeni. Ele nu trimit Obs: Uouia fi acelllji termeo i se
la obiecte, ci la cuvinte. De regula, au forma: ,,Prin termenul X intelegem pot construi ii definilii <Nie, dar fi
... ", .,Numim X ... ", ,;x:· este ..... sau alte expresii de aeest gen, unde In nominale•
locul lui .X" apare un cuvant sau un ansaroblu de cuvinte, iar tn locul
punctelor de suspensie apare definitorul. ·

Definitiile nominale pot Ii:

a. Definitii lexicale sau explicative, adicli definitii care
precizeazli toate sensurile cu care poate fi utilizat un
cuvAot intr-o limbl sau precizeazl sensul termenilor vagi
(exemplu: Prin .,blltrdn" se tntelege o persoanll care a tmplinit
varsta de 65 de ani). Uneori ele se rezuml la indicarea uoor

--..--
simple sinonime (exemplu: ,,Omli!" tnseamna zlipadll, nea),
alteori avem de a face cu definipi concrete, cum este cazul Giu•eppe PEANO
definitiei: (IR58 - 1932)
.\(alt'muttt·urnnahan, const(lc.·ra ((i
atat in logk·ll, c:01 }' in matematica.
toate ckfin111lle w11111om11Jalt
...

Obs: Numai dtfmitill• date prin

sinooimie sunt nt.t lnicale,
ct:ltbltt pot fi interprdate int~
un fd ••• oltul dacl DY se recll
explicit rorma ,.Prin X se tnldcc•
.. ... . Definijiile nominal• rlspuod Ill
intrebiri de geoul: .Ce in\elegeli
prin termenul xr) .,tn cc sens
'
utilizati termenul X'I" etc.

17
 b. Definili.ile stipulative, adica definitii ce confera o noua
Obs: DefiniJiile stipulative nu sunt acceptiune unui termen deja existent, datorita utilizlirii lui
nici adevlnne ~ nici false,
deoarece expriml numai decUia tntr-un nou context sau ele introduc termeni noi cu ajutorul
noastri de a acorda o anumiti unor cuvinte noi,
semnificatie uoui cuvint sau unui
Sl"P de cuvinte.

Definifiile stipulative corespuod unolltoarelor situatii

concrete:
a) Noile inveotii impuo iotroducerea unui nou nume tn

.. , ., .....
vocabularul unei limbi. Acest oume poate fi o creatie oouA sau
poate fi imprumutat dintr-o alt! limba cum este cazul
definitiilor:

A 1\Qf: lll•J!ltl' eF 0

I I

I I

b) Cuvintele existente tntr-o limbA pot primi, la un

WiU..nl Van Onuan QlNE
(1908. 2000)
In /.,1(1<"0 a propt1<r; un ssstem QT1omat1c
care .ti "'r.:luJJ Iogtca cla.wlor fl .'id
fitt 1te('OlltraJ1cJor1u A tkzvo/Jat ,,
teone r~fenn11a/J. crtocdnd
cemamu a in1en,lf.H1U/4(pr1n uttlizarea
fonr.·~pte/or de temnificafit, 'i1tton11nte
moment dat, noi tntelesuri cum este cazul notiunilor de
,,ban" (unitate monetara ~i in sec al XV-lea, In Tara
Romaneasca tnsemna mare dregator), ,,smuls" fi ,,tinpins" ca
stil de ridicare a halterelor, ,,staroste" (persoana care conduce
ceremonia de nunta, iar In Evul mediu conducaror al unei
bresle, cfumuitor al tinuturilor de margine tn Moldova) etc.
c) Intrucat unele cuvinte sunt polisemantice pentru evitarea
confuziilor se impune precizarea unui sens special cu sunt
utilizate tn anumite domenii, cum este cazul definitiilor:
Nii ... 0111!'.\ -

a•"_._ ..
~' aJevQ, logic) ···-·I I ,
I •II
..........,,., l'iltt1) "'~I
......... • ......... a,
.. _
I ['! ..... _

~==-=:::==~:: "'~. . . ': "'

TDMl:NJ CHEii:
,,.. .. ~ ... "". •I

-' Defiailii stipulative

-' Defiailii prin gen IV. Dupli proccdura de definire evideopatA de defmitor, ex:istA: '
proxim $i diferentll
specilicli 1. Definitii prin gen proxim Ji diferenfil specificil sau
definipi generice. Acest tip de definire a fost prezentat de Aristotel in

18
 Topica (VI-VIl). Tennenul de .,gen proxim" semnifica genul eel mai
apropiat, suficient de bine cunoscut, iar termenul de ,,diferentl specificll"
cuprinde notele (caracteristicile, proprietatile care fonneazl! intensiuoea
tcnnenului) care diferen\iaz.A definitul in cadruJ genului proxim de toate
celelalte specii ale genului.
Regula clasica a acestei definitii, atribuita filosofului Boethius (480- Obs: Aceste definilil sunt numite
524) este: fl dermitil generke, deoareee sunt
aplicabile termenilor ge11trali,
Nofiune ~ genul ill care este cuprinsll nofiunea respectivii (genus care In bau nportulul de
proximumt + diferenta specificll (differentia specif/ca). ordonare dispun de 1p«ii Ji de
•It• genuri, msl de nu pot fi
aplicate mrcmitJliklr, adleJ
ttrmtnilor individuali (cu in
care pentru • dispune de o
difcreali spttifid ar trebui sl
enumerim pre• multt t.asu$iri
neesenpak. iar dtfinitorul •ar
• compli(JI Brl rost) Ji ttrmt:1tilor
cu g;rad mare de geat:raliu.te
(formi, rtalitate, timp, spapu
ere.) care nu pot fi ciadi\i ca
spttii ale altor nofiuni, aofiunta
de gen proxim fii11d lipsiti de
utilitate. in acestc cazuri suat
posibile alte tipuri de dtfini!ii.
Aceste definitii trebuie sli respecte urmatoarele condirii:
a. genul trebuie sll fie proxim, adica supraordonat imediat ~i
nu unul mai departat;
b. diferenta sll fie specificll, adicll sli reprezinte o nota proprie
din intensiunea definitului care sl!-1 deosebeasca de celelalte
specii incluse in genul proxim, in caz contrar, nota respectiva
nu caracteri.zeazA termenul in mod exclusiv;
c. un termen poate fi inclus, succeslv, to genuri proxime
diferite si poate avea mai multe diferente specifice si, deci,
poate avea mai multe definitii;
d. genul proxim nu frebuie exprimat totdeauna explicit
(exemplu: Tard europeanl!=.,- Franta, Romania etc., genul
fiind sublnteles: ,,oricare dintre tl!file").
2. Definifii operationale prin care definitorul confine o serie de sexrus ltMPIRJCUS
operatii sau de alte cerinte Pe care deftnitul trebuie sa I& respecte. (200 1SO i Chr)

.';t-t•plt<-t.\mu/fiullial tk l'.~rrhut1 dJn

E/i.1; (J6.~ :""5 i Cb«). repre:t11JO un
curem ck gii11£'1r~ rJd1<-"cJI, taa va
.fundamt:nlalt)fi111t.l l·ti 1n1 putt"m '1\'t'll
111t·1 o ctrf11uJ111t.•
,Wrtuo; F.mptr1c·u.s dcmonstrraza aufi:/
t.'t} \t t:p/1<.11/,. lfU £kjilH!.)ft• llllHIC
dt-tltWt'i..T un oliu:1.:t nu poate fi definu
1.11.••:dt dtJL·,) e ae C111k•.4:UI in prt•a/ahtl.
ceea ce tnseamna '--a tkfim11<1"" lrfill
aJa,,>:i'l 111m1t- la c.·u111~/er1.·a \'.cl_ Pnn
Ul easta sc cilJ\-etk~te itl\t} ..-J tk_fuu(ut

• 1ru OfUkl met m&·ar Ia iJnd1<uea a

,.,,., IJ<.<igur, o O.flfrl dt po:1/lt se
mdepartwz/J ck :w11sv/ oncan.1 proces
3. Definitii constructive (genetice) care arata geneza sau modul de de O<l'Of.J$/<rt.
formate a obiectului la care se refera definitorul, ilustrand felul in care
acesta ajunge sl! fie ceea ce este.

.I Definifii constructive

19
 4. Definipi prin enumerate atunci cand sc numesc mai multe
TDMINIClda: obiecte din sfera notiunii. Precizarea sferei definitului se poate realixa prin
enumerare completii $i prin enumerare partialii .
./ Ddllll1H ......
enamcnre completl

./ Definitii prin
enumerare pa rpall
./ DefiniJii prin 5. Definiµi prin indicare (osteosive sau demonstrative) se aratli
indicare obiectul prin indicare, utilizandu-se una din expresiile ,,acesta este un ... ",
,,in imagine avern un ... "etc., cum este cazul definitiilor:
~-'-~~~~~~~~

2.2.4 CLASIFICAREA: DEFINIRE $1

CARACTERIZARE GENER.ALA
Clasificarea este operatia logic! prin care notiunile (obiectele)
TERMDll CUii: sunt ordonate $i grupate, dupli diferite eriterii, in diferite clase (din ce in
ce mai geoerale).
./ <luUlcare Clasificarii ii corespunde procesul rational de forrnare a claselor
(multimilor), fiind rezultatul procesului de abstractizare. Ea este ulterioara
./ Dlvlzine definitiei si este opusa operapei logice de diviziune.
Operatia logicl prin care descompunem genul to speciile sale se
./ Elemeatele numeste diviziune, iar clasificarea este operatia logicli prin care
clasificlrii realizlm genul din speciile sale.
Clasificarea riguroasa a notiunilor este posibill! numai cu condipa
./ Clasele obtinute in cunoasterii temeinice a obiectului clasificarii $i a particularitatilor logice ale
acestei operatii.
urma clasUiclrii
Clasificarea presupune trei elemente:
l. elemeotele clasificlirii, adica notiunile ce vor Ji supuse operatiei
./ Criteriul clasilicllrii d~ clasificare $i care formeaza obiectul clasificlirii (de regula,
ele sunt notiuni individuale sau notiuni cu un grad redus de
generalitate);
2. clasele, respectiv notiunile obtinute ca rezultat al ctasiflcarii
(notiuni generale sau notiuni cu un grad mai ridicat de-
generalitate);
3. criteriul clasificlrii (difereota specific!), adica proprietatite pe
baza carora se realizeaza gruparea elementelor tn clase sau

11•••• , r
forrnarea genului din speciile sale.
,

2.2.5 CORECTITUDINE IN CLASlFICARE

./ Repli de cllllificare
Corectitudinea clasificarii depinde de respectarea a cinci reguU:
./ Regula cdor trei 1. Clasificarea presupune trei elemente: notiunile date (obiectul
termeni clasificarii), clasele obtinute si fundameotul clasificarii. lo absenta unui
element nu se poate vorbi despre operatia logicii de clasificare.
./ Regula 2. Clasificarea trebuie sll fie completa, adica ea nu trebuie sl! lase
rest fiecare din elementcle ce formeaza obiectul clasificarii trebuie
completitudinii
introduse tntr-o clasa.

.; 20
 ._. . , ,
Erori tn clasijicare: Dacll nu apar toate speciile genului, operatia
este incompletli, iar dacA apar specii strlline (ale altui gen), operatta TIDDllUOt••:
este prea abundentli.

"'a a s11 r•1 7 :i'ii n ts• 7 -:•,,,,...,,•111c1-•

./ Claslflare
incompletl
• MJfB • ,_,,,, ./ Oaslftcart
•.•• Pl_,....,,,jW ... l'WI.. abundentl
./ Regula raportului de
3. Pe aceeasi treaptli a clasificllrii, tntre elasele obtmute trebuie opozitie intre clase
sli existe numai raporturi de opozifie (contradictie sau contrarietate).
Astfel, spus un element al clasificarii trebuie sa intre tntr-o clasa $i nu tn ./ Regula criteriului
doua !n cazul termenilor vagi, aceasta regula se aplicll oumai nucleului, nu unic
$i marginii acestora.
4. Criteriul clasificirii trebuie sli fie unic intr-o opera tie. Plecilod ./ Regula omogenitlitii
de la locuitorii unei Wi ar fi gresit 53-i clasificam, pe aceeasi treaptll a
clasificarii, in femei, barbati, !!Irani si intelectuali. Procedand asa, ca urmare
a folosirii simultane a doua criterii de clasificare (sexul $i profesia) s-au
obtinut clase intre care nu exista un raport de opozitie.
S. Regula omogenitlfii presupune ca asernanarile dintre obiectele
aflate in aceeasi clasa trebuie s4 fie mai importante decat deosebirile dintre
ele. Dacll aceastli regula nu ar fi respectata, exista posibilitatea de a sesiza in
aceeasi clasa elemente care au tnsusiri reciproc iocompatibile, ceea ce ar

m
tnsemna nerespectarea principiului non-wntradictiei.
cu Clftp rel•*
•.fiiii.;11 J!; .................. AIUSIOH:L (384 - 321 i, C'hr.)
Anvotet c/a."'1ff{:a
~llu~ in tret
ti I:;~~' tJl(H,_.._ plllB ..,_.,.. -.i
!4'•!11i11•1 _,., s'•J; Lcleafi•...._w • atexont: ,111111~ /~bee, p1inµ
peocttcr ~ f/lllrte pvlllu,:t• in ucea'iJJ
____ --- , k ........
·"""""~-- , %ill .. t......
,. ''"'-fifican 1111 . _.,·t~ Jncl11..Wlr1J?u·a.
dtoarttt .ftln/ 'lif"UJ.'{1111t11tu11
~tunµ:/._. u:n~.ire n_f'erd la rea/ilO/'
2.2.6 FORME DE CLASIFICARE* (ml fa C<~><·~ptc).

1. in funetie de numliruJ elaselor care se obfin in urma

clasificlirii, exists: clasificare dibotomicli (daca rezultli doar doua clase) si Obs:
clasificare pnlitomicl (daca rezulta mai mull de doua clase), I. Ac~i dan•nto pot fi
d.as-ifttate dupl trittrii difui1t,
2. In functie de importanta criteriului de clasificare urilizat, dar au in •«IAfi timp, adid rae
exists: tonstruind clasifidri distincte ale
a. Clasificare naturalli, arunci cand criteriul utilizat redli acelora,i eleme111e, fie dasifdnd
tnsusiri esentiale peotru elementele clasificllrii. Clasificarile aule tlt:mmtt to tnpte suctitsive,
aslfol incit lltclr<i tluifdri,
naturale au valoare ~tiinlific!, deoarece ele cuprind implicit ~i
resptttiv, titclrei trepte, ii
definitiile notiunilcr clasificate. c.oresp•ride un si.ngur trittriu..
ct' I
.,. - r' W. 2. Dael su:ot utilizate mai multe
'!! •tr' ·rt- criterii de cb.sif'icau, atu.nci avem
o clarirlCare multipli sau
multinivd.arl, to c.az c.ontrar
b, Clasificare artificiall sau pragmaticA, atunci clind criteriul
e:sistl o tlasifacan uninivdari.
utilizat rec!A tnsusiri neesentiale pentru elementele clasificarii,
dar importante pentru scopul urmarit,

, ., I F J I
,, lllr:a• a Id r Ir fl -. S
ltl ,,,,,,,, • ... • t
""'I
a .. • Ir
./
T!llMl:NI CllEIE:
OasiOcart
3. lo funcfie de eperatiile ce se aplicli obiectelor din clasele diltolonaid/dasilkarr
obtinute, exista; potitomlcl
a. Clasifleare nominalli este rezultatul numai al operatiei de
numarare a elementelor clasificllrii, fllrli a se stabili relatii ./ Oasifirare
intre acestea, naturall/dasificare
artificiall

21
 b. Clasificarea ordioalli este rezultatul operatiei de numlirare,
dar ~i de comparare $i de ierarhizare a elementelor tn functie
de gradul realizarii unui anumit criteriu.
¥' Ouilican
nominall/clasificare
ordinall
EVALUARE:
I. Definitta este operatie logicd:
a) cu propozitii
b) prin care nojiuni mai putin generale sunt grupate,
tn baza anumitor note, in notiuni mai generale
c) de demonstrare sau de respingere a unei teze
d) prin care se precizeaza sfera ~ conpnutul unei
nopuni
1. In structura def/nifie1 se mclud:
a) teza, concluzia $i argumentul
b) definitul, dcfmitorul $i relatia de definite
c) definiml, dcfinitorul $i criteriul de de6nire
d) elementele definipei, claselc $i fundameoml
defimtiei
J. Pentru a avea o deftnitte corectd, intre def/nit 11
deflnitortrebuie sd extste un raport de:
a) contradretie
b) ordooarc
c) tncrucisare
d) identitate
4. Corectitudineadefinittitor:
a) nu depinde de respectarea nici unei reguh/condipi
b) trebuie sa respeete nwnai rcgula adecvirii,
claritiJii $i preciziei
c) depinde de respectarea a 4 rcguli cc reflects
cerintele principiilor logice
d) presupune stabilirca unor adevaruri definitive
S. Regulile de care depinde corectitudmea definqiilor sitnt:
a) regula adecvirii, circularitatea definipei, definipa
fie negativAfi clarli $i precisA
b) regula complementaritatii, ecbidisrantei, afinn8rii
ti clarita(ii fi precizie.i
c) regula adecvArii, prevenirea viciului ciroularitatii,
afinnarii si clarititii 4i preciziei
d) regula confirmarii, afirmAri.i si neglrii fi
complicari]
6. Flind date enuntunle de mat jos. artita/icare dintre ele
sunt enunturt corecte, tar in cazu! celor tncorecte
arotaJi Ce regul! auJost incdlcate:
a. lnfractnmea este o fapti daunltoare social.
b. ,,Erbivor" este un cuvant cc provine din latinescul
,.berba" • iarb8, plantA $i ,,voro" - a de.vora 4i
inseamna mamifer ce se hrlotfte cu vegetate.
c, Triuogbiul ecbilatcral este triunghiul care nu este
nici isoscel Ji nici scalen,
d. Arltitectura este muzica lncremeoita.
e, Ocazionalismul este o doctrina idealist-teologici
sustinura de Cordemoy, Melement s.a., potrivit
ciireia once evcniment are drept cauza nemijlocitii
voinia lui Dumnezeu, cauzele sale naturale nefiind
decit ,.ocaziat' intervenpei acestuia.
f. Continent este, de exemplu Europa, Asia etc.
22
g. PAtratuleste patrulatcrul echilateral.
b. Substanta simpla nu este a.lciituiti din atomi diferili
tti) Romanul este o oglindi pe care o plimbim de-a
lungul unui drum. (Stendhal)
j:'.t lstoria este $tiinl& care studiazi evenimentele istorice.
l'l<. · Reectia de combinare este reactia chimica prin care
un reactant nu se transformA in doi sau mai multi
produs] de reacpe.
I. Obsccn inseamnA nerusinat, indecent, trivial,
vulgar.
m. Cucut este o pasire migratoare, de 32-37 cm, cu
penajul cen~iu, cu coada lungii, cu pete albe, care
i$i depunc ouale in cuibwi striiine unde sunt
clocite de alte piisiri 1i care are un cantec
caracteristic.
n. Lentila este o suprafaf3 optici miirginirii de doua
suprafete convexe.
o. Oreptatea este arrnonia sufletului cu cl insu$i. (Platon)
p. lns~irile esentiale ale unui obiect sunr acele ins~in
esentiale peotru accl obiect.
r. Reac.Jia de descompunere cste reac\ia chimici pnn
care un reactant se 1rangformAin doi sau mai multi
produ$1 de reacfic.
s. Astronomia este $tijn13 despre stele.
t. Condensatorul este un aparat care serve1te. pentru
acumularea cnergiei clectrice.
u. Liliacul nu este un mamifer acvatic.
7, • Fonnati grupe de 4 elevi sau lucrap pe perechi.
Realizap dcfinipi nominale fi pri.n enwncrare parfialA
pentru ,,substanf3 chiroica puril", ,,formii de relief' Ji
•.figuni geometrici".
8.• Lucrind pe percchi construifi definiti lexicale prin
sinonimie pentru tenncnii ,..civilizat", .~plica" $i
...ncvinovat.,.
'I.• Pe baza excmplelor, argumentap de cc de6nitiife
nominale stipulative nu pot fi considerate nici adevlrate
Ji nici false.
lfJ. • Precizati daci enuniurile unniitoarele constimie
defioipi corecte sau incorecte, iar in cazul defioitiifor
corecte precizati de cc tip sunt dupA valoarea
gnose.ologici, obiectul definitiei Ji dupA procedura de
dcfinire;
a. &:out este efcctul produs de o undi acustici care,
prin reflectare, se intoarce la sursa enUteotii, cu o
intensitate suficienta $i o intirziere necesari
pentru a putea fi perceputa ca distincti de unda
directii.
b. Culoare este ro~u. galben etc.
c. A fi sincer insearnnAa nu min~.
d. Masa atomici tclativi a unui element rcprezinti
numtlrul care aratl de cite on masa unui atom este
mai mare decit unitatea atomici de masa
 e, Ase crestina lnseamnil a se boteza. a. 1. Triun,hiuri
r. este un bemol.
Acesta I.I. Triunghi curbiliniu
g. B~A inseamnl\ publicatie de maximum 80 de
pagmi, de obicei brosate. 1.2. Triunghi dreptunghic
h. Bronzul este un aliaj al cuprului cu staniul, I.I. I. TrillDghi echilateral
aluminiul, plumbul ete., cu proprietAti superioare 1.2.1. Triunghi ascuptunghic
celor ale cuprului, rezistent la coroziune §i cu variate 12.2. Triunghi obtuzunghic
utiliziri in tehnicA (lagare, table, siinne, statui, 1.3. Triunghi oarecare
monede etc.). 1.4. Triunghi isoscel
i. Vom nota cu .,p, r, q" propozitiile simple, din logica
prol;>Ozitfilor $i cu I $• 0 adcvirul, respectiv, b. 1. Transporturi
falsitatea acestora. I.I Transporturi rutiere
j. .,Lagiir" inseamnil substantiv fcminin cu in\elesul de: 1.2. Transporturi feroviare
1) loc unde sunt inc~i prizonierii de <Uboi $i 2)
1.3. Transporturi specialc (prin conducte)
or~ de ma$inii care foloseste la rezemarea $i la
ghidarea unui arbore, a unui ax, a unei osii etc. $i 1.4. Transporturi aeriene
care pennite acestora o miscare de rotarie sau de
oscilatie. e, 1. Definifii
k. Orezul este o plantil alimcntarl\ anualli din familia 1.1. Definmi reale
gramineelor, cu tulpini inalte de 80-120 cm, cu 1.2. Definitii stipulative
inflorescenta in paniculc ~i cu seminte bogate in 1.1.2. Definitii operationale

,. amidon (74-7S%).
I. A ordona, in matematica, insearnnl\ a introduce o
1.3. Definitii nominale
1.3.1. Definitii lexicale
relatie de ordine intre elementele unei rnultimi.
m. Os~I este o persoana care serveste In caste. d. 1. Virste ale dezvoltirii psihice
n. Ospitar inscamnA lucnltor comercial, care serveste la I. I. Adolescents
masli pe conswnatori, i:ntr-un restaurant (local) $i 1.2. Maturitatea
care incaseaza contravaloarea consumatiei,
o. .Dxigen" inscamnli element cbimic provenit din 1.2.1. Copililria
grecescul oxys" acru" §i din gennao .,a produce". 1.3. Biitrinetea
p. Ciinclc este .,cea mai frwnoasA ereatie a naturii".
(Axel Munthe, Cartea de la San Michele) IJ. Formati grupe de 4 elevr sau lucrafi pe perechl.
r. Dealul cste o fonna de relief care nu este nici munte Specificand crileriul clasifit;iirii, utilizat pe jiecare
si nici cimpie. treapta, realiza/i o clasificore nominal6 o religiilor din
s. Pisica ,,reprezinti simbolul climinului meu $i al Romania $1 a religiilor din Asia, precum $i o populafiel
securititii secrete pe care ii degajl acesta". (Konrad din /Ora noastra.
Lorenz) ,
t. Plitratul este figura geometrica care nu este nici romb u. Fie urmatoarele ohiec1e alt clasijicani:
$i nici dreptunghi.
u. Omul este un mamifer rational.
a. localitate, sat. or~ earlier, capitalii, municipiu;
b. patrat, figuril plani, dreptunghi, romb, patrulater
v, Ccrcul vicios este o eroare logicA ce consti in faptul convex. paralelogram, triunghi, poligon regulat;
cA definitorul presupune definitul ·
L Corectitudine lnseamnil validitate.
e. bisturiu, eprubeti, sering8, mstrument medical,
produs al mW>cii;
y. Adultul este persoana ce nu este nici adolescent, nici
d. tenneni individuali, termeni generali, tcrmeni vizi.
blltran. termeni nevizi, tcnneni preci~i, termeni vagi,
z, Siropul reprezintil o sofutie densa de zahAr in apl\ sau • tcrmeni pozitivi, termeni negativi, tenneni absoluti.
in sucuri vegetale.
tenncni relativi;
11. • Realiza/i definititlexicalepentru urmdtoarele notiuni: e.. propozitii categorice, propozitii particulare,
.. broasca". .,suspect" fi ,,a nota". propozipi universale, propozitii afirmative,
propozitii negative.
IZ.Analiza/1 urmdtoarele clasificarl /I orlita/l daca sun/ Se cere: sil sc realizez.e clasificarea acestora.
corecte sau nu. In cazul celor incorecte, arala/l ce indicandu-se, pe fiecare treaptii., criteriul de clasificare
reguli au Jost lncalcate fl, apoi, reconstrutti-le utilizat.
corect.

/5.. Analiza/l urma1oarele clasificari $i arata/i daca sun/ corecte sau nu. In cazul celor
mcorecle, orala/i ce reguli au Jost incalcate fl, apoi, reconstrul/1-le corect.

23
 2.3
-
(>t~()f><JZITI
- ' I CATEGORICE
·- -

2.3.1 CARACTERIZARE GENERAU

Utilizarea limbii naturale presupune apelul in primul rand la
'fERMENI CHEU:: propozitii, Etimologic, cuvfultul .,propozitie" provine din latinescul
propositio care semnifica pe de o parte ,,infiit~are", ,,prezentare" (aspecte
"' Propozitii cattgorice proprii, tn primul rand, unei perspective gramaticale), dar pe de altli parte
.,idee", ,,premisii" sau ,,tezi" (io cadrul unci perspective logice).
"' Valori de adevir 0 scurta analiza a utilizarii propozitiilor in limba naturala. va pune in
evident! faptul cii exista o multitudine de tipuri de propozitii: declarative,
optative, imperative, interogative etc. Asa cum s-a subliniat deja, logica
generals se preocupa de propozifiile cognitive. 0 categorie importantli tn
cadrul acestora este reprezentata de propozitiile declarative (aspect
lingvistic) carora In plan logic le corespund propozifiile categorice (de la
grecescul kategorein = a predica), ca cele mai simple forme prin care se
afirma sau se neaga raportul existent intre doi termeni.
Propozitiile categorice sunt rormele logice in care se exprimli un
singur raport logic tnrre doi termeni, fiirl a pune in leglturl cu altceva
sau a conduiona acest raport de altceva.
Considerarea unor exemple precum:
(I) Multi dintre elevi sunt prezenfi
(2) Nici un om nu este nemuritor

BOETHn:s (480 -5~4)

B<"lf:ihi"sdI~tufXe c.·i1K1 tipun ~

-
ilustreaza acest tip de propozipi, fiind evident, de asemenea, cii asemanaror
f't'(>J>o:lfil (ora11<>flC_\') l. oeutnr
ckf"tWll\'<l (c.Je 11JgQm1n1e). :. oralu>
propozitiilor cognitive, propozitiile categorice pot avea valori de adevlir
(1 • adevarat, 0 • fals, ? • plauzibil).
tmperuuva. 3 oeauo 1nJerro;:ati\'tl., .J
orat1n vocauva. J ocatto enennanva .
logica are ca otvect
.. JI t·<ms1Jt·rci ca
urut10 emmnauva, deo(U11< e..ac:ea,\1d
2.3.2 STRUCllJRAPROPOZQDLOR CAlEGORICE
pttiJJeJi Ckkkiratti .!JQ11 .fuL'Jll ln cadrul unei propozitii categorice analiza termenilor ~i a functiei
tor tn propozitie aratli cA aceasta nu este identicii. Astfel, despre unul dintre
termeni se enunta ceva, ln ti mp ce celalalt termcn indicli ceea ce se spune
despre primul dintre termeni (o proprietate, o caracteristica, o tnsusire), Este
vorba despre diferenta tntre:

a. subiectul logic (simbolizat prin ,,S ..) = termenul despre care se

enunJa ceva;
b. predicatul logic (simboli.zat prin ,.P") • termenul prin care se
enun/if ceva despre ,,S".
TDMENI Oo:o::
,,, Subied lecic
tn excmplcle de mai sus termenii de ..elev" ~i ,,om" jucand rolul de subieete
logice, iar termenii de ,,prezent" ~i ,,nemuritor" de predicate logice (se poate
,,, Prediat logic
observa cii sub aspect logic nu este relevanta diferenta singular-plural).
Subiectul ~i predicatul logic nu sunt insli singurele aspecte ale unei
propozitii categorice. De fiecare data S si P sunt raportati tntr-un anumit fel
./ Calitatea propozitiilor unul la altul, posibilitatile privind afirmarea sau negarea lui P despre S.
cattgorice Este vorba de calitatea prepozitulor categorice, afirmauvd sau negattva,
,,, CopulJ
redata eel mai adesea prin intermediul verbului a fl. Cuvintele prin care S si P
sunt pusi in legliturll ~ prin care se precizeazli calitatea propozifiei constituie
I • cea de a treia componentli a unei propozitii categorice: copula.
... !

24
 In masura tn care predicatul logic este gllndit ca o tnsusire despre
care se spuoe ell apartine sau nu subiectului logic, se poate pune ~i problema TERMl:NI CHEU::
cantiti\ii prcpozitiilor categorice, altfel spus daca afirmarea sau negarea ,/ Cantitata
lui P se refera la intreaga extensiune sau doar la o parte a extensiunii lui S. propozijlilor
Cuvintele prin care este specificata cantitatea unei propozitii categorice
constituie cuantorul (tn exemplele de mai sus ,,multi" ~i ,,nici un"), Prezenta c1tegorice
acestuia nu este tnsa tntotdeauna explicita; ../ Cuantor: onivenaJ,
(3) Pisicile sunt mamifere
particular ~i
individual
dar o propozitie categorica confine obligatoriu (explicit sau implicit) unul
dintre urrnlitorii cuantori: Obs:
1. universal, introdus prin cuvinte ca .,top", .roate", ,,orice", I. Propozipa .Onli S sunl P"
.fiecare", ,Jlici unul", ,,nimeni'' etc.; este neuclusivl. deoarece
2. particular, introdus prin cuvinte precum ,,unii", ,,unele", sensul txprcsiei ,.unii S,. cste
.eel putin un S, posibil chiar
• ,,multi", .,existli eel putin un ... " etc.; to~ S".
3. individual, introdus pintr-un pronume sau adjectiv demonstrativ, 2. Propozipa .Namai nnii S
pronume personal la singular, un nume propriu etc. 11101" este uclusivl, deoarece

• Exemplul (3) presupune atunci, implicit, un cuantor universal: expresia ,..numai unii"
leazl eventualitAtea .posibil
anu-

(4) Toate pisicile sunt mamifere. chiar top" Propozipile exclu-

sive se transfonnl in propozipi
Prin urmare tn structura unei propozitii categorice se pot pune in nexclusive de calitate ioversi,
evident! urmatoarele elemente: dupl modelul:
Subiw logi< Pudicallogic

(5) u~ tf ~
elevi " performantl.
soortivi de
CualfltH Copula

3. Propozitia .,Numai S '""' P"

este uuplativl, deosrece
2.3.3 TIPURI DE PROPOZITll CATEGORICE sensul expresiei .;rurnai S"
inseamnl cl .,nimeni in afari
Calitatea ~i cantitatea propozitiilor categorice pot fi utilizate in de S DU poale 6 P, dar DU
neaplrat top S sunt P".
calitate de criterii de clasificare a tipurilor de propozitii categorice. Propozitiilc exceptative se
rransfonnl in propozitii
. - 1. Dupli calitate, propozitiile categorice pot fi:
- afirmative, atunci cand propozipa Jedli un raport de
univusalc de aceeafi calitate,
S 1i P scbimbindu-fi reciproc
locurile fi filoc!iile, du pl
concordanta tntre S ~i P: Tofi S sunt P ~i Unu S sunt P; modclul:
- negative, atunci propozitia reda un raport de opozitie tntre S
~i P: Nici un S nu este P ~i Unii S nu sunt P.

2. Dupli cantitate, propozitiile categorice sunt:

- universale, atunci cand P se enunta despre tntreaga
extensiune a lui S: Tot! S suni P ~i Nici un S nu este P;
- particulare, atunci cand P se enunlil doar despre o parte din
extensiunea lui S: Unit S sunt P ~i Unii S nu sun/ P;
singola re, atunci cand P se en until despre un singur element TERMINI CllEIE:
. din extensiunea Jui S: Acest elev este absent. Deoarece
extensiunea lui S este reprezentata de un singur obiect, se ,/ Propozlpiaftnnative
considera ell enuntarea lui P se face despre o clasa tn
intregul sau, asa tnciit propozitiile singulare pot fi eliminate ,/ Propozitil negative
din discutic, fiind tratate ca propozitii universale.
Aceste criterii de clasificare pot fi eombinate, asa tnciit vor fi obtinute ,/ Propozitii univenale
patru tipuri de propozi!ii categorice, fiecllrui tip fundamental de propozitie
categoricil corespunzandu-i un simbol, o formula si diferite rnodalitap de ,/ Propozitii particulare
reprezentare a raportului existent tntre terrneni:
,/ Propozitii singulare
••
.,11

l 25
 Rqg

u.....
"' ... A
SP•O

.......
U......U SeP Nici u S •• - P SP•O

I SIP U•ilS1.. t P.

......
Padc.-. 0 SoP U•USHIDmtP.
SP~O

Sprc deosebire de metoda Euler, unde bqurarca unei portiuei indic! faptul cl ecea porpune reprezint3 obiectul gindirii, In di&gramtle
V•nn pnn lla$Uratea unei suprafe1e se aratl cl ecea suprafa!I este vidi (nu conpne nici un element). Peetru a ati!JI cl o anumitl
porjilme este nevidl (conpne eel pu)in un element) se scrie on .;c" In aoea portiune.

ll4
r;O;:;b=s:=:;::Raportu=::;::rile==vize=azl=:..I
propoziJiile categonce care au ca
termeni ecdqi subiect p prcdicat
logic tn ~i pozipe, iar
e'<teO.Siunea tor nu este vidl. Ace$1:e
~
a !ft.~.
RAPOtmJR.I
......... ,.... I'
......,.,......,,.,,.,...,
D..l..b '\...A a tllo'"-'~L
LoGJCE

Analea tipurilor fundamentale de propozitii arata ell acestea,

concllPi vor fi avute in vedere in
prczen.tarca raporturilor. llri a mai
fl invocate de ficcare datL
OM: Raporturile Iogice llltre
propozitiile categorice bazate pe
palratul logic pot fi considerate
inferente imediate.
precizarea valorii de adevar a propozitiilor pomind de la valoarea de adevar
doar a uneia dintre ele. Astfel, pot fi delimitate urmatoarele tipuri de
raporturi logice:
raportate unele la altele, nu pot avea orice valori de adevlir. Spre exemplu,
(6) Top elevii sunt prezenti.
(7) Nici un elev nu este prezent.
nu pot fi imprcun4 adevarate, dar se poate concepe o situatie in care ar fi arnbele
false. Aceasta tnseamna c4 o tratare sistematiea a ~sibilitlililor ne pennite
delimitarea tipurilor de raporturi existente intre propozitiile categorice.
Sintetic, aceste raporturi pot fi redate printr-o schema numit4 plitratul
logic al propozithlor categorice, datorata filosofului Boethius (480- 524).
SaP contrarietate Se.P
s s
u u
b b
a
I •I
t t
•r r
e
n n
a
r •r
e
SiP subcontrarietate SoP
Existenta unor raporturi logice tntre propozitiile categorice permite
26
 1. Raportul de eontradlctie:
TERMENI CeEIE:
., Raportde
Doud propoti(ii categorice aflate In report de contradlctie
nu pot fl nici adevdrate # nici false, tn ace/a# timp,# sub
ace/a# raport.
Raportul de centradictie exist! pe de o parte tntre propozitiile contradicfie
universal afirmative (SaP) ~i propozitiile particular negative
(SoP), iar pe de al!A parte tntre propozitiile universal negative
., Raportde
., Raportde
(SeP) ~i propozuiile particular afirmative {SiP), adictJ lntre contrarietate
propozunle de calitate $i canntate opusa, ceea ce pennite
stabilirea urmatoarelor corelatii:

., Raportde
(1) (SiP • 1) -+ (SoP • 0) subcontrarietate
(2) (Sal' - 0) .... (SoP - 1)
(l) (SoP• I)-+ (SaP•O)
subalternare

J 2. Raportul de contrarietate:
Doud prQfJ(ni//icaJegt>rice ajlale fn rapo« de contrarietate nu
Obs: PTopozi\iile 1ftate tntr-un
astfel de raport se oumesc
fJ(JIJi adevdrate, dar potJifalse tn ace/a# limp /Isub acelflli rapon. propozitii coatrare..
Raportul de contrarietate exista tntre propozitiile universal Din adevlrul unei cooeare ruultl
aflrmative (SaP) ~i propozittile universal negative (SeP), adicli in mod neoesar falJitatea celeilalte,
in 9Chimb din falsitatea unei
tnire propozuiile universale de calilate opusa: contrare nu rezulti cu necesitate
(') (SIPcl)-+ SeP•O) nimie cu privire la valoarea de
r (ll)(!eP• I) ... (W•O) adevir a celeilalte (in l<leasti din
(U)(SIP • 0) -+ (!eP •?) ultimi situaiie vocn considera
contrara ca nedetcnninatl, intrucit
(!~~~CJ) .. ~~~- ~==::;;.""'~~::;;::;:;:=;;;;;;::;;; ea poatc 6 in unele cazuri falsl, iar
DD --- wniJ..,,.. _ lliiiliri" (SIP). .. mod - - in ahele adeviratl, depinz.ind de
...
.......cl .......
- -
.~(W). (wtti .. - ...... ci__ cl,..._
.)Id llD
starea de &pt la care se refcd) .

...,._.~~-""'!11!&-flllciwToli...--
(iil'),'.-cl
.......
.>Ww.•••oponiv"<Sd')m...,._
·!.....~ - -- "'~oli .... - ...... (W).

3. Raportul de subcontrarietate:
Douil propotiti! categorice ajlate In raport de
Obs: Propozitfile a&te intr-un
subcontrarietate nu pot ft false, dar pot fl adevllrate tn ace/a# astfel de raport se numese
timp ti sub acelasi raport. pr<>pozit:lisubcontrare.
Raportul de subccntrarietate exist! tntre propozuitle Din falsitAtea unei subcontrare
particular afirmauve (SiP) ~i propozitiile particular negative rezulti in mod necesar adcvlrul
(SoP), adicli fntre propozi/iile partrculare de calitale opusli: celeilalte, In schimb din adeviJul
uneia nu rezuhi cu necesitate nimic
cu privire la valoarea de adevir a
celeilalte ('in aceast1 din ultiml
situape YOIJI considera subcontran
ca nedeterminatl.

. 4. Raportul de subaltemare: Obs: in cazul acestui raport

Raportul de subaltemare IJU are o definitie propriu-zisa, dar in propozitfile egalate cu .r suot
masura tn care vom numi propozitia universala ,.,fupraa/ternll", iar propoziJii nedeterminate. prin •'
aceasta intelegand cl propozipa
propozitia particulars ,.,fubalternll" ~i~ vom cerceta situatiile tn care poate f in uncle cazuri adeviratl,
ele se pot glisi, vom putea pune tn evidenta urmatoarele corelatii; iar in altele fills:&, depinz.ind de
starca de &pt la care se refcd

27
t~
~'.._,----~-----------===
 Didi-
Obs: Cu exceppa raportului de
subalteroare, cclclaltc raporturi
sunt raporturi de opozitie.
-
EVALVARE:
I Prectzati 11pul fl formula pentru urmlitoarele
propozitiicategorice:
a. Oriee persoaoa care a proroovat examenul de
bacalaureat poatc SUS\ine admiterea la facultatc; b,
R.clativ multi clevi au lipsit de la ora de gcografie; c,
Nu existii cai inaripap; d. Existli mll$ini de culoarea
roz; e, Numai cei ce invaf! sunt premianji; t Existii eel
popn un elev care ~-a remlvat tema; • 'Numai numerele
pare sunt divizibile cu 2; It'. Ooar ooii
dintre muncitori
au intra! in grevi; i Nrtneni nu a fost absenl
2. Luera/I pe perecht. Pomlnd de la urmllloarele
propozi/11, aducefi propozl/ille lo forma standard de
exprimare /i formula/I celelalte /rel lipuri de
propo:tfti inftecore caz:
a. Nimeni nu estc nemuritor; b. Existli ~i filosofi
· romini;.c. Nu existA termeni cu intensiune vid!; d.
Oricare om moral este ecbitabil; e. Nu toate adevarurile
.unt evideote; f. Numerele pare sunt toate divi:z:ibile cu
2: &· Florile s-au uscat; b. ExistA spectatori care nu au
aplaudat; i. Nu toate rilele de februarie au fost reci; j.
Nime11.1 nu estc perfect.
~ Constderond urm6foare/e propozi/li adev6rate,
aducefl propozifllle loforma standard de exprimare,
formula/I celelalte trei tipuri <k prapozi/ii fi preclza/i
1•aloareafor de adev6r fnftecare caz:
\, IL Ex1sta plsiri care nu zboarA;, ~ Numercle impare
nu sunt dl\i>:ibrle cu 21 c. ExistA fiinte acvatiee care
nasc pu1 vii; d. Girafele au giitul lung; e. Nu toatc
manualele sunt manuale de logicA; f. Numai orele de
logici sunt plicute; g. Cei prez.c:np reprc7in~ doar o
parte dintre elcvi; h. Nu numai merii sunt pomi
fructifcri; i. Nu tot cc zboarA se mininca.
4. Prec1:af1 formulele urmatoare/or propazl/11 Jin6nd
cont ~i de caroclerul pnz1tiv sou negot/v al
termenilor:
1. Unii oameni fac acte nejustificate; b. Toti e)evii
au fost absen\i; c. Uncle zile nu sunt urate; d. Unii
oameor neserio§i sunr nesinceri; e. Cele maj multe
flori ou s-au uscat; f. Nici un om nu este necugetator;
It· Uncle acte ale noastrc Sun! iresponsabile; h. Nu
ex1sti planctc care sl fie stelc; i. Nu au fost vopsite
toate U$ilc.
Pom1ml de la situa111/e precizate ma1 jos, stabili/i
rapvrtul exutent:
a. Oaci intre propozifiile I ~ 2, respectiv 3 §i 4
existii un raport de contradic\ie, iar lntre proporitiile I
~i 3 un raport de cootrarietatc, ce raport va exists i.ntre
1~i4?
b. Dae§ intrc propozi\ille 1 ~j 3 existi un raport de
subaltemare. intre 3 ~i 4 unul de subcontrarietate, iar
28
,cl
intre 3 ~ 2 un raport de contradicjie, cc rapon va exista
intre I~ 2?
c. Daca intre propozitiile I $i 2 existli un raport de
contrarietate, intrc 3 si 4 un raport· de subcontra -
rictatc fi intre I fi 3 un raport de subalternare, ee raport
exis~ intre I fi 4?
d. Daci intre propozijiile I $i 4 existA un raport de
contradictie, iar intre 2 $i 4 unul de subaltemare, ce
raport cxistl intrc 2 fi 3?
6. Pomind de la adevdrul propozitttlor precizate, ar6ta/i
ce propozuti adeviirate se pat in/era in bozo
raporturilor loglce:
a. Unii clcvi sunt prezenp la ora de sport; b. Unora
dintre oameni nu le place sportul; c, Toate mamifcrele
sum vertebrate; d. Nici un elev ou a copiat la lucrare.
Pomind de lafalsitatea propozuulor preclzate, ar61apce
proptJ%tfit adev6rate se pot infera in baza raporturilor
logice:
IL Nici un om nu este atotputemic; b. Toti arl>orii sunt
pomi fructiferi; e, Uoii pomi fructiferi sunt vesnic verzi; d,
Uncle metale nu sunt buoe conduc3toare de electricitatc.
'· Pomind de lafalsitatea propozuutor pf.MiZate. ariita/1
ce propozttu false .te pol infera fn baza raporturtlor
logice:
a. Uoii studenti nu au promovat examenul de
bacalaureat; b. Uncle lnrreprinderi sunt falimentare; c,
Tuturor elevilor le plac vacantele; d. Nici un om ou
este invincibil.
9, Pomind de la adevdrul propoztuilorprectzate, ar61aJI
ce propo:lfii faire se pot tnfera in baza raporturilor
logic«:
a. Toti cei ignoranti sunt fericiti; b. Nici unul dintre
cei prezenti nu a votat lmpotriva proptqlCl'ii; e, Uoele
zile de iaroii sunt cilduroasc; d. Unii dintre eolegii mei
nu sunt serio'i
H Format: grope de 4 elev/ Sau lucrati pe perechi.
Exemplificap, raporturtle extstente intre o propozttie
oarecare universal negat1v6 (SeP) 11 propozttta
particular aftrmativ6 corespunzdtoare (SIP).
I/. Formati grope de 4 elew sou lucra,11. pe perechi
Plecdnd de la propozutt umversal negative fals«
(SeP). e)(empliftca/l pe de o parte, postbilitatea
contraret false, iar pe de altii pane postbslnatea
contraret adeviirate.
I 2. Formafl grupe de 4 elevi sau llJCra(1 pe perecht. P/ec/Jndde
lo propo:Ifi1 pomcular nt.'fl(Jt1ve 0<ln'6rate (SoP).
exempltjlca(I pe de o pane, pos1h1lttatea STJ/xx»11rare1
adeviirale, 1ar pe de alt6 pane pos1b1/i/a/ea St1bcontrarei
false.
 2.4 PROPOZITII
'
COMPUSE
2.4.1 LOGICA PROPOZITilLOR COMPUSE
Limba naturalll contine expresii lingvistice care nu pot fi
fonnalizate, asa cum s-a v!zut anterior, in cadrul unei logici a termenilor si
prin intermediul propozipitor categorice. 0 expresie propozitionala precum: ,/ Paopod11e-1 I

(I) Dacll este prea frig, nu voi merge la plimbare

nu poate fi abordatJI ca o propozitie categorica, in acest sens fiind creatJI o ,/ Opentorl
altJI logicll numita fie ,,/ogic4 propo7i(ional4", fie ,Jogica propo7i(iilor propozifionati
compuse: etc.
Numele de .,propozipe compusa", provine de la faptul ell in structura ,/ Variabile
unei propozitii compuse se pot pune in evidenta oel putin o propozitie simp/4 propozifionale
si eel pu\in o constantd logica. Considerand un alt exempla:
(2) Nu este adevlirat ell anul 2004 este un an bisect
este evident ell in cazul sau se poate face diferenta intre propozitia .,Anul
<............._ 2004 este un an bisect" si expresia ,,nu este adevarat elf' care neagll ceea ce
se aserteaza to propozitie,
in cadrul unei propozitii compuse pot fi puse astfel in evidenta doull
tipuri de componente:
propozitiile simple, simbolizate curent prin litere precum p, q, •
r ... numite variabile propoziuonole;
- operatori propozitionali (numiti si ,,conectori propozitionali"
sau ,,conectori logici"), care sunt simbolizati prin intennediul
unor semne speciale precum -, +. "; V, & ... reprezentand
constante log.ice.
Dupll cum sugereazll exemplele precedente, propozitiile compuse se
obtin aplicand anumite operatii logice la propozitiile simple, iar mai precis
este vorba de aplica aceste operatii la valoarea de adevllr a propozitiilor Btrtra.ad Rt:SSl:LI, (1172 • 1970)
'} simple. De aceea, propozitiile compuse suni tratate ca funcfii de adevlr,
respectiv valoarea de adevdr a unei propozitii compuse depinde de valoarea La lnttpulJI/ ~w1"lw XX (/910
de adevar a propozitiilor simple. Astfel, dac4 propozitia .Anul 1004 este un 19/J), akltun de A.l'I lf1nr.hoad. va
an bisect' este adevllratA, propozina ,,Nu este adeviJratciJ anul 1004 este Jlllbllco "'°"''mt'1'1ala l11t:rart
Pnncipia Mathematica. prin can
bisect" va 6 falsll $i invers. lncerca <ii amt• dtm.,,bt/1ta1ra
A cerceta logica propozitiilor compose revine astfel la a studia, tn -•"""icil dm ~ AMUii
primul rand, functiile de adevllr (operatorii propozitionali) posibile (in cazul in1.:ucare<k u11eme1ere ti va ,-,>nJMc~
nostru tntr-o logicll care lucreazll cu doua valori de adevar: adevllrat si fals - pi Rus~ll la a oferi un carocter .li/r1..:J
de aici numele de logicd bivalerud) formal /ogrci1

~.4.2 FuNqrrDE ADEV AR

Numllrul total al functiilor de adevllr posibile se determina calculand
N = m-", unde "N'' • numllrul functiilor de adevllr, ,,n" = numllrul
variabiletor propozitionale, iar ,,m" • numllrul valorilor de adevllr.
... ln mllsura in care m = Z (adevarat = 1 $i fats = 0) pentru n .. I se obtin 4
funcfii de adevlir (functii de adevllr de ordinul 1), iar pentru n = 2, 16
functii de adevlir (functii de adevar de ordinul 2).
FunctiiJe de adevllr de ordinul l sunt:
r:!:i~]('8'ill'i~ \, prin ~
ob~,,.~
unci propozipiadc\>lntc IC
propolipeodcdr•ll;
2. pn• alirnwu unei p-opozipi r.i.. ..
ob!in< llCCCafi propozilJCfab1;
prio -· unei propozipi ..,.. ..........
nbpne • propozilie fall!:
prin negaru unei p<opotilii r.Ise oe obline
• propozilie lde>lnli.

~l 29

Obs: In limbile naturale,
mecanismul neglri.i este neuniform,
resp«tiv modul de construire a
nesapei unei proporipj este in
l\mqic de fonna logico-lingvisticl
pe care pro~a o arc dtja.
Astfcl, propozitia negativl ,.Nu p"
este echivalentl, in esenli, cu .Nu
este adevlrat cl p", dar, in anumite
contexte, d1ferenp diotrc cele doul
moduri de exprimare este evidentl.
In timp ce pentru propozitia •Toate
pls5ri]c sunt zburltoare" putcm
spunc cl ,.Nu toate pbirile sunt
zburltoare" sau ..Nu este adc.irat
cl toate plsiJ'ile SUnt zburltoare",
pentru propozi!ia particulari
.Unele plslri ou sunt zburltoare•
este corectl fonnula .,Nu este
adevlral cl untie plslri sunt
zburitoare", iar nu formula ,..Nu
uncle plsiri sunt zburltoare".
Obs: Chiar dacl din puna de
vedere gramatical se spune despre
conjunt\io cl 1-.gi piJ1i de
propozipe, din pullCI de vedere
logic este votba de legarea a doui
propozitii. Astfel, • Vasile este
ttaetorist $i consilier local" se
interpreteazl logic ca conexiunea a
doui propozitii (p • Vasile este
tractofist ji q • Vasile CSIC
consilier local). Cu toate aeestea,
coojunt\ia grarnaticall .fi" nu
indeplioc$fc intotdeauna rolul uoei
conjunc!ii logice propozifia .Lucia
$i Maria sunt verisoare" nu pcate fi
tratatl drept conjun(:fia dintre
,.Lucia este ·~· ii ..Mw
•e veri$0ari", deo&reec lipseste
termenul de referin!i, 1¥ incit va
reprezenta o propozitie simpli.
FunctiJle de adeviir de ordinul 2 sunt;
........
II
Dintre toate aceste functii de adevar sunt insA uzuale, atat din punct de
vedere logic cAt $i din punctul de vedere al corespondentei lingvistice, doar
sase, care urmeaza a fi prezentate.
Negap. (,,-" sau ,,~ ")- non-p
Negaiia unei propozifii p, - p (non p), este falsii dacii $i numai
daci p este adeviiratll fi este adevliratll dacll fi numai dacll p este
falsll.
ln limbajul natural negapa este introdusa prin cuvinte $i expresii de
genul ,,nu este adevarat er, ,,nu este cazul ell", ,,este fals ca" etc. Deflnitia
sa poate fi concretizata prin urmlltorul tabel al valorilor de adevar:
Cu alte cuvinte o propozitie $i negatia sa nu pot fi tmpreuna adevdrace sau
false, raportul dintre ele fiind'unul de contradictie,
Conjuncfia (,,&" sau ,,A")- p .fl q
0 eonjunctie este adevllratii daci $i numai dacll ambele
prepozitii sunt adevllrate. in caz contrar, ea este faIsl.
Cuvintele $i expresiile lingvistice prin care este introdusa o
conjunctie sunt ,~i'', ,,.iar", ndar,.., virgula, ,..cu toate ca", ,,in pofida", ,,de$i.,,
---
,,or", ntotu~i··, ,,pe cind" etc.
---.._
Exemple:
Dqi af'lli "'-"' plec la plunb ....
c. teated - in\'lftl. am. luat0 ooa proast1.
Alina ii·• cumpirol .._ ru1..- fi o perec11C c1e
-U$i.
Dacia es:t.c albastri, i•r Mcn:cdesulnq:ru.
Ploul,balev.latul •.
Disjuncfia neexclusivll (,.V") - p sou q
0 disjunc~e neex:clusivli este falsl daci $i numai daci ambele
propozifii sunt false. in caz contrar, ea este adevllratli.
Este introdusA prin cuvinte precum ,,sau", ,,ori", ,,fie" etc.
30
 r
Enmple:

===!!!: :::::::::~; ,umn.

Mihai este un elev bun Ja hocezl ••• la
matc:rMtiel.
.-"'"°;;;;;;;;;;;; Oamcnii do lilcre 1Criu 6e in prod, ftt in ~ Coaju.qie
b'l,llJ!Mi..r Prictcnu1 tlu cste sportiv ••• dev.
Poate imn la fecullalc oricinc a ciftiaal o ~ Disjuncfie neuclusl
mcdalic la olimpildole naliooale All
1-=~.1 intemacionaJe,
..t' Disjuncfie exclusivl

Oisjuncfia exclusivll (,,W")- sou p sau q

0 disjuncfie exclusivll este adevllratli dacii §i numai dacll

propozifille nu au aceea$i valoare de adevllr. in caz contrar, ea
este falsli.
Diferenta dintre acest tip de disjunctie si disjunctia neexclusivli se
refera la respingerea cazului fn care se pot realiza atilt p c6t $i q. Disjunctia
exclusiva este introdusa astfel de expresii precum; ,,sau ... , sau ... ", ,,ori ... ,
•• ori ... ",,,fie ... , fie ... " etc., care resping cazul realizarii ambelor situaji.i.

Exemple:
Grorgt BOOLE (181~-1864)

Matt""1n(·ian $1 /ogrcum enxt*':

co1uukrai il11em1-·1e1Qn1/~, ....,,
stmbohce ultm.n Jc A. t.k MtH'gc1n
/)u1rre lu1.1'ilrllt sale pot fl ammtue
Auhza matcmatici a logicii (JRri.
Cercetsre &supJl legilor $ind1ni
Implieatta (,,-+ ")- dacdp atunci q (IR5~J. Tratar ae.prc ecuatnle
difffllll!illc tic.
0 implicatie este falsli dacl ~i numai dacll antecedentul sliu este
adevirat, iar consecventul este fals. in celelalte cazuri este
adevlratll.
Implicatia este redatll in limbajul natural prin expresia ,,daclL.
atunci... ", ,,dacll... " unde ceea ce urmeaza dupi! ,,dacli" se numeste Ob.t: Fonmlelc p & q, p V q,
antecedent,iar ceea ce urmeaza dupa ,,atunci" se numeste consecve!'lt. pWq,p-qpp•qpo16
• considerate inferenie imediate,
deoareee concluzia (q) decurge
- Exemple: dinu-o singuri prtmisl (p).
- Dael JliNe. •t1bttl ml \lli 'bnbrb mai pos.
- Dael vci inv~ vei obtine~bane.
Dad Uni ,<Q explica ex.crcitiul. voi Jti 11-mi
.......... _ ... fa< ICma.

- 1)1<1 ~ c1e • ....,,... balilor se

-, ...... rata inflaliet Va .

---

Ecbivalenta (,,• ")-dacd st numai dacd p atunci q

0 ecbivalenfli este adevlratl dacll $i numai dacl prepozitiile au

aeeeasl valoare de adevlr. in caz contrar, ea este falsl.
Echivalenta este redata in limbajul natural prin expresiile ,,dacii $i
numai dacii ... atunci ... ", ,,dacll $i numai dacl!... ", ,,numai daca ... " etc.

Exemple:
'hnDNICllm::

..t' Ecbivalenta

L 31
 2.4.3 PROPRIETA'f)LE PRINCIPALILOR
OPERA.TORI PROPOZl.'fIONAU*
Proprietatile principalilor operatori propozitionali pot fi precizate
prin intermediul unor legi logice in care acesti operatori sunt implicati:

2.4.4 TIPURI DE FORMULE CU PROPOZITD

COMPUSE
Strucrura unei propozitii compuse, utilizand variabile propozitionale
TERMINI CID:m: ~i operatori propozitionali, poate fi redusa la o formula Formulele obtinute
pot fi clasificate tn functie de urmatoarele criterii:
./ Formall
1. Operatorul principal, respectiv operatorul care apace ultimul
./ Operator principal in constructia forrnulei. De exemplu, formula

(p & q)-+ -p
./ Metooa matriceali
este o implicatie, iar formula
(-p V q) V (-p & r)
este o disjunctie neexclusiva.
2. Rezultatul obtinut prin calculul logic. Potrivit acestui criteriu
forrnulele din logica propozitiilor compuse se impart In legi
logice, fonnule contingente ~i formule inconsistente
(contradictorii).
Pentru a putea face aceste diferente este necesar sl1 se realizeze
calculul logic (prin metoda matriceald, oumitA ~i metoda tabelelor de
adewlr) peotru toate combinatiile de valori de adevar ce se pot pune in
evidenta in cazul unei forrnule. Numlirul total de combinatii de valori de
adevlir este egal cu 2", unde n reprezinta numlirul de variabile
propozitionale.

32
 ./ Tautologii

./ Formule contingeote

./ Formule Inconsistente

Astfel, calculul logic permite dellmitarea urmatoarelor tipuri de

formule:
a. legi logice (tauiotogii): o formula din logica propozitiilor
compuse este o lege logica daca ~i numai daca ea este adevtlratli
pentru orice combinatie de valori de adevar;

"' - ~.-:::_"'_'__ J
7.ENON dio CitiuM
PJ6 204l C'hr J

Fste c«t care, vemnd /()Alena in 1urul

b. formule contingente; o formula este contingenta dacll ~i numai LUtu/NI J21) i, ( .,,, , lft.J i11{i/ll/lJ m<ll
dacii ea este adevarata pentru anumite combinatii de valori de /j/-:1u. ~c.·1XJ!a.\lou:il l'u:1/11/.: 1~ n.1rt!
suua gcinditoru ucestet scolt
adevar si falsa: pentru alte combinatii; \c.' lYtr Ji1

.. "
<·etu ct' prn.:e.,ve lagu·u nu vunt
1ck111"·e c.·u cete ortstotetice. Spre
<ko.trlnre de /0~1caarl.<iloltltctl togtca
Ill I 1 '""c:tl e\/1• rt loJ[lCci a (Jrr>('01tr11/nr
,,. .... t l't'lllflt An.,·1otcl 1111 lut.·r11 era necesar
f ti 1 I duclt era "'"''"sol. ~ unde
••• I' f' necesuatea di! o lfluiJu ruportur1h•

I 11 t t nure ffOIUllU f't>lllru .<ilfll(.'I. prtn

l'n I t lkJ1nu1a/J:«tt'tJ ..-ot1t. L'J'fUlu1, June.. 1"1

t ti I t lox":a" oc '''u'"d.:\'llte nulil, c..•I

''oflld'"-' dt>111 in c.."UJru/ prO/J()ZllUlor
11 •• A \I/el. dac.·,/ argumentul aristotelic
este prm t\ctlent{J <-"Olk:eptuul.
c. formule inconsistente (contradictorii): o formula: este ur;..'JJ1tft''lful lt~1t eve pnn t7T<·l·ft·1uti
inconsistenta sau contradictorie dacii ~i numai daca ea este falsa propo:1tlo110l, <k 11'.dc..• ~,; caracterui
pentru orice combinatie de valori de adevar. ptonuntat formal al aceuei log;cr

'
EvALUARE:
I. Construitt formulele corespunzatoare urmdtoarelor
propozittt:
a. DacA este adevarat ell ai fost la film, este clar de ee
nu ai realizat sarcinile primite.
b. Daca holllrarile drcpte sunt in concordanja cu
prineipiilc morale §i toate hotanirile luate au fos1
drepte, aceasta inseamnAca actiunile intreprinse au
fost morale.
c. Nu este adevarat ell am mintit sau cA am omis
ceva, 8$8 tncat sunt o persoanA morala.
d. Misiunea mea este de a-i ajuta pc ceilalti sau de a
nu pennite inclllcarca rcgulamentului.

J· . 33
 e, Doctorul ne-a interzis sa facem cfort $i sa st8nJ rezultate bune.
prea mull afari, dar daca nu slim afara, atunci ne Nu obJii rezultate bune, dar e~ atent.
vom ptictisi. E$ti atent ,; obtii rezultatc bune.
t. ·intruciit Maria $i Elena sunt prietene, iar Maria c. Cine este bine infol1llllt, poate da raspunsuri la
merge la facu!tatca de fi.i.ici, atunci DU poate fi intrebarilc dificile.
adeviirat ci Elena va merge la facultatea de Nu c~ bine infonnat ,; nu pop rispunde la
literc. intrebirilc dificilc.
g. Daca mergi cu mine la meciul de fotbal, vei vedea Sau C$ti bine infonnat s.au 11\1 pop rlcpunde lo
un spectacol sportiv sau 11i vei petrece intr-un mod intrebirile dificilc.
plicut timpul liber. qti binc infonnat. dar nu po(i rispuode la
b. Dacii ai posibilitatea de a rezolva exercipul sau de tntrebirilc dificilc.
a sugera o calc de rezolvare, inscamna ci ai 'in\ll\141 Pop raspunde la intrcbllrile dificile chiar daci nu
lectia predata ieri 1i nu evili in a face temele. C$ti bine informat.
i. Cine cheltuieste mai mult dccit resursele d. Daci nu-ti cxcrsezi aptitudinilc sportive, nu vci
disponibile 4i nu inccarca s1 giiseasci cele rnai oblioc rezultatc deosebitc.
bune solupi, inseamni ca sau nu cunoaste Cu toate ca ip cxersezi aptitudinilc sportive, nu
principiile ecooomici de piap sau nu ii pasi. obfii rezultate deosebite.
j. Dacii 4i numai dacAii vci cump8ra flori de ziua ei, Dael objii rezultatc bunc, lnseamna ci !i-ai cxersat
vei ajunge si to intiln°'ti sau si petreci mai muh aptitudinilc sportive.
timpcu ea. Nu obtii rezultate bune, chiar daci ti-ai exersat
aptitudinile sportive.
1. Prectzati tipul formulelor corespunzdtoare Nu ti-ai exersat aptitudinilc sportive sau nu obtii
urmdtoarelor argumente cu propozutt compuse: rezultatc bune.
a. Dael ai rezultatc buoc la o singura disciplini, e. Crcativitatca umani are un rol deoscbit in proccsul
atunci nu ~ti un elev temeinic pregiitit. dar poti fi de adaptare,alaturi de inteligen)ll.
mAcat ordonat, Daci fi Dumai dacii intcligenta are un rol deoscbit
b. Estc uo elev cuminte, dar nu este prea silitor sau de important in procesul de adaptare, atunci accst
nu are conditii sl invete. rol revine $i creativitiJii.
e, Eficienta econornica creste dacli $i nurnai dacll se Nu este adcvilrat ca intcligenta are un rol deoscbit
perfectioneeza tehnologiile de producpe 4i creste in procesul de adaptare sau accst rol revine
gradul de utilizare a ma$inilor. crcativititii.
d. Deoarece nimeni nu este mai presus de loge $i Daca intcligenta arc un rol deoscbit in procesul
legea reprezinta libertatca noastri, se poatc a6nna de adaptare, inteligcnta nu poatc define un astfcl
ci suntem datori sl DC supunem legilor, derol.
e, Deoarece nu suot atent sau nu inicleg prca multe, Sau crcativitatea umana sau intcligenta defin un
mi se intiimpla lucruri ncplik:utc. rol deoscbit de important in procesul de
f. Fie dorm, fie nu dorm, nu voi putea s.1 obtin adaptare.
rezultatclc dorite.
I g. Formelc de guvemare suot lcgitime sau
nelegitime, de unde re:rulti cl ele au ca fundrum:nt
4. S1ab1/ifl can dintre propoz/{11/e de mai ;os sum logic
echivalente:
fie binclc, fie raul. a. P-+ q ii P-+ (p&q);
h. Cunoasterea incepe co probleme si sfiillC1te cu b. -p & q $i '"1' -+ q;
probleme, aµ iDcit problcmcle sunt preocuparca c. (q & p) -+ -p p (p & q) ... --q; •
sa. d. -p -+ "'11 fi q ... p;
i. Nu esti series sau nu cun~ti suficicntc lucruri, e. --<! -+ p ,; q v p;
daca 4i numai daci nu faci ceea cc Ii sc cere $i nu (. (1)-p ... q; (2) q ... p; (3) p & q; (4)-p & --q;
obtii rezultatc in activitatea ta. (5) p v q;
j. Caracterul moral sau imoraJ al actelor noastre 4i g. (1)(--p&--<i)""' (p•q);(2)(pWq)-+ (-pV--q);
reu$ita acfiunilor noastre se reali7.ev.a daca $i (3) p. (q v -p); (4) (-p v "'11)-+ (q & p);
numai daca ne urmirim constant seopurile. (5) (p & q)-+ "1';
b. (1)-p-+ "'1j;(2)-p&q;(3)pV--q;(4)-p&--q;
J. Precizatiraporturile logice existeruetntre urmdtoarele (5) p•q;
propozttit: i. ( 1) (p -+ r) V (q -+ r); (2) (p & q) -+ r;
a. Primatcle nu sunt intcligentc, dar omul este (3) -p & (q V r); (4) (-p & "'11) V (q & r);
inteligent, (5) (p v q) .........
Daci ,; numai daci primatclc sunt intcligcnte,
omul este inteligcnt. 5. Claslflco/l urmatoarele fonnule potrivit criteriilor
Daca omul este inteligent, atunci primatele sunt uti/lzate:
inteligente. a. p V 1-p& (q V r));
Omul este intcligeot sau primatcle nu sunt b. (p V (--q& r)) -+ (-p V q);
inteligentc. c. ((-p &--<!) • (q & r)J -+ -p;
Dacii omul nu estc inteligent, atunci nici primatcle d. ((-p "' --q) • (p & r)J V -p;
nu sunt inteligente. e. (p -+ ("'11 V r)) -+ f-p • (q W --r)I
b. Efti atcnt, dar nu obtii rezultatc bune.
Daci ~ti atcnt. atunci obtii rczultatc bunc. 6. Evaluafi potrlvit metodelor prezentate formulele
Daca ,; nwru1i dacl nu C$ti ateot. atunci obfii proprietlifilor operatorilor propozifionali.

34
 3.1~1
GENER.ALA
DEFlNIRE
~· CARACTERIZARE

lo raport cu tennenii sau propozipile, rationamentele (inferentele)

~
l'ERMENI CHEIE:

Raponament

reprezinta forme logice mai complexe si totodatll $i operatii logice cu ~ Condifii de raponare
propozitii, Ceea ce in logica traditionala se numestc rationament, in logica
moderns se numeste inferen/li~i argument sau tehnicli de argumentare In
logica contemporana (eel purin in logica anglo-saxona). Obs: Forma logicl reptel:inlll e
Rafionamentul este operatia logicliprin intennodiul clireia din propoziJii structuri proprie gftndUii umane
date numite premise este derivatll o altllpropozipeoumitl! cooclozie. care realizeail organizarea
Astfel, avem unnlltoarea structurii a rajionamentelor: gAndurilor noastre sub forma
tennenilor, propozitiilor Ji
(Piiiilii:'"·Unii 1111 """ Pl 7.ifilt: ~.:.-.--.""1tunc="'1
B.--. ralionammtelor sau argumentelor.
CHdula· Um1 P 1m IUD! S A este adevlrat

Obs: RaliODAmCDtele au la bazl! o

Peotru ca o sumll de propozitii sl! constituie un rationament, trebuie Jege logicl, dar nu once Jcgc Jogicl
indeplinite, simultan, conditiile: este o infcrentJ, ci numai acelea
1. Unele propozitii soot date (premisele care pot adevl!ratesau false); care se prczinlll sub forma
implicalici sau a ecbival01>tei
2. Din premise rezulti o propozltle noui numitli concluzle;
3. Premisele trebuie si constituie un temel suficlent sau necesar
pentru derivarea concloziei (nu mai este necesar nimic altceva peotru Obs:
derivarea concluziei); J. La baza tulu!Or ra\ionamentelor
4. Conduzla trebuie sli constituie conseelnta suficienti sau stl priocipiul ratiunii suficiente.
necesarl a premiselor, adicl concluzia trebuie sl! urmeze din premisele date. 2. Leg!tllnl dintrc premise ,;
coeclczic sc realizem pe baza
elementelor comune pe care. accstea
3.1.2 TIPURI DE RATIONAMENTE le contin.

1. Dupl dlreetla procesului de lnferenfA intre general fi Obs: In primul exemplu, concluzia
.particular, exlsti inferente deductive Ji inductive (nedeductive). este mai Putin generali docil
• Inferentele deductive sunt acelea ill care dintr-un anumit numar de prcmisclc din care a fost obJinutl.
'1
'~ premise este derivatll o concluzie care este la fel de generala sau mai pujin iar in al doilca exemplu, concluaja
generalll decdt premisele din care a fost obtinuta (concluzia nu spune mai este la fcl de general! ca premisele
din care a fost obfinutl.
molt decat spun premisele din care a fost ob\inutA).
Toti dlrii c'-111 IX-t1 stiu/iovi t&ciplJJM: Lofic4 $111rg•-n
P~11 CrUtbul ntt elnll i11 da!NI • IX-t1 I TE!t'\1ENI CHEIE:
°""""'
ldl llllMw(I sll/rJ lfflOmM
. y,,, #. •rr•~
~ Inferente deductive
!£!.i..!:!!!!..!~~--~--~~~-
lnferenfele inductive sau nedeductive sunt acelea in care concluzia ~ Infereute Inductive
este mai gcncralll decftt premisele din care a fost obtinuta ~i chiar dacll
premisele sunt adevarate, concluzia obJinutA, ramine, totusi, probabilll.

35
 Obs: lofcren1<I• imediate
rcprezintl eel mai simplu tip de
inferenie.

Obs: Logica modeml ClOnside.t cl ~ ~-·· ..

noi nu gindim pomind direct de la
"°""'"*· ci de la rcprezcnllrile
lor simbolice (fonnule, cuviete,
frazc etc.), Regulile de inferen\A
devin reguli de transfonnare a
$irwilor de simboluri, din premise,
!n $irul do simboluri din ClOncluije.
.• • . • •• ' . ·l
2. Dupl numiruJ premiselor din care se obpne concluzta,
inferentele deductive pot fl: Imedlate $1 mediate.
0 inferenfi deductivi este imediati daca §i numai dacli concluzia
este derivatli direct dintr-o singura premiss, flira nici un alt pas intermediar.

'IWIMIMQctr.:

"' .........
0 lnferentl deductivi este mediati daca $i numai daca concluzia
IJlf••te dedacdvl este derivatli din mai mult de o premiss (ex. silogismul $i polisilogismul,
care vor fi studiate in cadrul acestui capitol).
3. in funcfie de corectltudlnea logici, lnferentele deductive pot

"' Inference dedactlve Ii: valide fi nevalide.

0 inferenJA deduetiva este vaiidi atunci cand din premise
mediate
adevlirate se obtine o concluzie adevAiatl.
0 inferentl deductlvi este nevalidli atunci cind premisele pot fi
"' lnferente deductive
valide
adevarate, insa concluzia este falsii.

"' lnferenfe deductive

nevalide

Obs:
I. Un argument este concludcnt
dacA concluzia decurge cu
necesi1atedin anumite premise.
2. Un argument este occoocludont
dad! premisele nu reprezintl un lcmci
suficicnt sau occ:esar pco1ru o1J1inaea
coecluziei, adicl coocluzia este
irdewntl fi in ciuda aparenjei nu
decwge din premise (cbiM dacl 4. Dupli felul premlselor Iaferentele mediate pot fl: lpotetlco-
premiselc $i coocluzia SWll propozilii categorice ~i disjunctivo-categorice (acestea vor fi prezentate in ciidriir
adevlrsle). ~lu: Dael oriciM capitolului rationamente cu propozitii compose).
dotclle drq>tatoa $i oomenii foricip S. Dupli numlirul cazurilor examinate inferentele inductive pot
.wnt drepp, =iltl cl oricine don:fte
Ii clasificate in: lnductle completii Ji inducfie incompletli.
ftricirea.
3. Concluzia unui argument oevalid
poate fi adevlratl sau talsl tn lnducdve (nedeductlve) pot fl: tari slabe. ,1
6. in functie de gradul de probabilitate al eencluzlet, inferentele

Un argument nedeductiv este tare numai daca premisele sunt

funcpc de starea de fapt la care sc

:.u ht
adeviirate ~i concluzia are mare probabilitate sa fie adeviirata.
••
refcrl. indifcrent de valorilc de
adevtc ale premisclor din care a
fosc oblinutl. [l.t ::ttcb'llfth ! !'
Un argument nedeductiv este slab numai daca premisele sunt
adeviirate ~i conciuzia are micli probabilitate sll fie adev1irata.
lifliiJtlRllJjiilit;l•i1iiiJ
EVALUARE:
I. Fie urmdtoarele argumente nedeductive: media 10, In semeslrUI r, la diociplina Logjcl p argumentare.
L Detergentul X pc care I-am cuu.,ltat de la acest magazin d. Trei persoane din I 00 care au cumplrll piiine de la acest
este foane bun, tnse.amnA cl orice deteraent de la aoest magazin au fost foartc ncmultumitc de calitatca accsteia.
magazin este foane bun. Prin urmare, Ji cclelalte persoane sunt nemul)\lmite de
b, Baleoa este mamifer $i nu este animal z.bur!tor, prin calitatea painii cumplntte de la acest magazin.
unnare mamiferele nu sunl iburiltoare. Se••~slsc:
e, 90% dinlre elevii clasei a IX-a A au otipnut media 10, la a) Jt&bileasci daci reprezintl argumen.tetari sau slabe;
disciplina Logjdi Iiargumcnlaro, In sm-.:strul I. Prio unnaRl p b) in CllZUl atgUIJDllclor sbbe, sl se 3lllle ce ar trebui dugat
lOl.l<$CU Alcxandru,'*" este elev in c1asa a IX• A, a ob\irlut pcolru a mliri gndJI de probobiJiJ£ al oonchmci.

36
f'
3.2 INFERENTE
'
lIVIEDIATE CU
PROPOZITll
'
CATEGORICE

3.2.1 CARACTERIZARE GENERALA

Raporturile dintre propozitiile categorice, bazate pe patratul logic, ./ •••• eate lmedillte
constitute un prim tip de inferen/eimediate. Jntruciit, dupli cum am vazut,
propozitiile A, E, I, 0 se opun fie prin cantitate $i calitate (A,0 pe de o ./ lnferente !mediate
parte ~i E,I pe de al!A parte ), fie numai prin calitate (A, E pe de o parte ~i I, cu propozitll
O pe de aim pane), tie numai prin cantitate (A,I pe de o parte ~i E,O pe de categorice
al!A pane) acest tip de rationamente sunt numite inferen(eimediate c«
propozipi categorice.
Particularitatea inferentelor imediate cu propozitii categorice, consta Obs:
in faptul ell ele reprezlntl slngurul caz de Iafereate valide (corecte), in I. Infen:nfde imcdiatc bazalc pc
care din adevllrul unei propozitii putem infera falsitatea altei propozitii (spre conversiunc 'i obversiune fac part•
din categoria • raflonolfltJttelor
exemplu din adeviirul propozitiei SaP inferlim falsitatea propozitiilor SeP ~i dedMCllH, intrucit nivelul de
SoP), iar din falsitatea unei propozitii putem infera adevlirul alteia (spre gcneralitate al concluzici nu
exemplu din falsitatea propozitiei SaP inferam adevarul propozitiei SoP). d~~te nivelul de gencralitate al
.Jipurile fundarnentale de inferente imediate cu propozitii categorice premisei •
se bazeaza pe douli operatii logice distincte: eonversiunea~i 'obversiune». 2. RaJioruunentele (inferentele)
deductive SC dcosebesc de
Avind in vedere aceste noi observatii, denumirea completa a rationarnentele inductive, inttucit
inferentelor de care ne vom ocupa in continuare este Inferente deductive nivelul de generalitatc al concluzici

__ ,....
!mediate cu propozifii categorlce bazate pe converstune JI obverslune. depq~te nivelul de gencralitate al
fntrucat o asemenea denumire este incomoda, pentru simplificare, le vom premiselor.
numi, de aici inainte, inferente imediate bazate pe conversiune ,1
obversiune.

3.2.2 DJSTRJBUIREA TERMENlLOR

Faptul ell propozitiile categorice sunt cuantificate (au o anumitii
cantitate) arata, de asemenea, dacli subiectul Iogicdintr-o propozitie este
I

--
coosiderat partial sau in totalitatea sferei sale, ceea ce nu este insA la fel

-- - ---
de evident in cazul predicatului logic. De aceea, este necesar sA se
precizeze acest lucru pentru fiecare tip fundamental de propozitie
categorica, considerandu-se ell atunci ciind un termen este luat in intregul
sferei sale, el este distrlbult, iar daca este luat doaitntr-o parte a sferei
sale, el este nedlstribuit. Notand cu ,,+" distribuirea ~i cu ,,-"
...
Mardanus CAPELLA [sec. V)
\1'1rfic1t1us Capella {sec i? ore
nedistribuirea vom obtine urmlitorul tabel al distribuirU termenUor:
scrutor taun [oarte c1111oscu1d<1 •rit(r
opt-rf'I vale Sahncon rare cotum un
• r umat ul tuturor cunostinteivr
nmpuhu ,VUtn('$1t'propt>Zl/IU
afirmatil'ti aicntia, iar pe c. ea nt"got1va
n~ai1ba, introducand l'f'rbt It '
affirmarc ~' negare Troteara rt'g11Ji/,..
<''>n\'t·r, 11Jn11, .. onversiunca propriu-
zis« fund numit<i pnma c::on\CJ:->10. 1ar
Precizarea caracterului distribuit sau nedistribuit al termenilor C(n1tr"l"':i/iu f.«unda con,c:rsio
din cadrul unei propozitii se impune deoarece validitatea inferentelor
imediate bazate pe conversiune depinde lfe respectarea legii Obs: Conform ecestci legi oricare
ililffibuirii termenilor (tratarea acestei probleme se va dovedi utila ~i tetmen distribuit in coocluzie,
in cazul silogismelor). tn:buic sll fie distribuit 'i in pmnisa
din care provine. Leaea nu interzice
Potrivit legii distribuirii termenllor un termen poate apii!ea msll ca oricare tetmen distnl>uit in
tjistribuitin conclude numai daca este distribuit # in premisa. premisll sll fie ncdislribuit in
cbncluzic.

37
 3.2.3 CONVERSIUNEA $1 OBVERSIUNEA
Tt:RMENI CHEIE:
Un prim tip fundamental de inferen!ll'imediata este conversiunea.
./ Convenhme Denumirea acestei inferente este legata de operatia logic! care permite
derivarea concluziei din premisa.
./ Obveniune Cooveniunea reprmnti operalia logici prin care, in trecerea de la
premisi la coocluDe, se inverseazi ordinea tennenilor sau, altfel spus,
plecind de la o premisi de fonna S-P, ajuogemla o concluziede forma P-S.
Obs: Premisa se numeste Structura general! a inferentelor bazate pe conversiune poate fi
"conttrtendl•. iar concluzia se
numef(e ,,convtrsl". redatli de formula:
S-P~P-S
Apliciind aceasta formula general! pentru fiecare tip fundameotal de
Obs;
I. 0 jXimii analizl a 8CCSlllr formule, propozitie categories si finiind cool de cerinta legii distribuirii termenilor,
pune lb evideng! li!p(ul cl numai vom obtine urmatoarele inferenj:eval.ide bazate pe conversiu.ne:
propozi)iile de funna s.J', Sd' Ii $iP
:re pol conw:rti ...wd, lb titnp cc SaP~. '

)
propoziJiile de fixma SoP 11• se SeP~PeS _, • ._ ...
"""',,.,,,.., Wlli4.
2. Exisd. dooA lip<Jri de COOversilllle:
simpll (c:azul propozipilor E ~ I) fi
ce••• ..... -.. -•r--
_,,I

prin ot:ddml (cazul propoziliei A).

3. Propoizi!iile de fonna E se pot
convcrtiwlid sitq>lu ~ prin accident. in cazul convendunil simple premisa ~i concluzia sunt propozipi de
acee~i calitate ~i cantitate, iar m cazul conversiunil prin accident coocluzia
Obs: este de aceea~i calitate cu premisa, dar de cantitate opusl!.
I. in c:azul comwslllllllor vlllldt ,_. wrill:a.,. ..._ - - - mliza clleY& Clllllri, ............
~ pnmba \i ClOlldUJ:la au la Iopa dimillairii ~. relplCliv ,,_ ' - wmlllollele 1ezlO:
fototdeeu•• ..... ,..ao.re de
acle>'lr. in cazu1 t<llMnlunllor nlidt I. ile ,.,_ 8aP •• • pet _.... ftlll _.. prlll
prln oa:ldenl, aeest fll)l nu moi <* · 'deat,waua I 1 ... •p;sp 'tF ....... , ¥1';
posibll, ast!d, pe de 0 pQtt este J. p1ep J1• • ...._ SoP • 11e pat ce••llil ftlld lllcl lhaplll fl
~
lar ......... -. itu,,. tk ""'"°""'
.. prUlllsa sl lie odfMnd .M... • '1.C l• .. c:uftl'li valldl
I. ~ paCnl tm: pi6ji6Zllllle de ...._ SaP •• • pot
- pDJibil"" pmnifo t4 fe /""'6, Mu
conclll:itl tltkvhat4. Pcntru accasli cetnet11 .... dedt prlll acdz'ellf. -•••w
llmpll •
ullimii situa\ie, spre ~ ruand ca pup lllP..r SaP 1111111 analldl:
pnmisll .TOli OOIIIJlii ..-t..bkm:l'
1Sal'=<)), re2(ill!. convasa valid! prin
-conveniunea q11.s• aP" ~p· aS-, eete IM¥llBdl (se lncalci
~ .Unii blonzi SlllJL oamcni''
lesea distn'buiriitcrmmilor, P cate disln'buit In coacluziefi ncdillribuit
JEiS-1), &aU- ploc&ld de la p:emisa In Premisi);
,.N'ici Uri cm DU e&IC ll]Ul'il(lr" ~), - conveniunea priD -.ideaA,S' aP" ~p-;s-, - vlllldl (se
l'e'DJlli COOllCl'SI validli pcin accidenl
~ ... disttibuirii tennenilor). t=":-:":="""===~
,.Unii rnuriUIL OU j\lnl
~I). &mp.I iii """'1Sld ~
,..,,.,,.. -
oanxru~

foptJJ ai, iii """"

..........................
2. Np

. con-n.-
tue ....... -.:

liml'll. s-op•
jN
_.....(
p zl de ...,_

~p-os•. - _ ..... <se

s.r M 11 pet
):
1nca1c1
...-U

uof<'mifdor wlDtle bazoie pe

"""--'- ,;,,,p14 .... p,;,, ~ ...... dislribuirii lmlllellilor, S aMe dilbibuit In COllduzic ti nedillribuit in ,
- Otrposibil "" pl«4nd • "' 0 pnmid);
,,,.,,.. ~
condldefab'.
si ·- lo 0 - ...--...... prin accident, s- oP• ~ p• eS• . - en1llldl (se
2 Validita!ea inf<J'Clllelar imcdiale
..... ...... clillribuirii ......... s- dillrilluit tn 00 hrje ti aedillnlluit In
ba2ale pe convmiuoe se poaie probo
Ol/Jt CM oj111Dnd t1i48 ...... £1116, c8f
p CK ttjotonll t1i481""'dor Vmn. Se Uo al doilea tip fundamental de inferentli imediatAeste obversiunea.
\inc COOi de ~ cl pmtru prcmisl. ~itn cazul obversiunii, denumirea acestei infercnte este legata de operafia
diagrama se cilqle de la S la P, iar logicli care permite derivarea ooncluziei din premisa.
pmtru coocluzie, in onlinc in,,.,,;11, de la Obversiunea reprezintlioperatiJl loglci prin care, in trecerea de
P la S. In cazul ~ valide
pn:misa p concluzia vor avoa ~ la premisi la concluzie se scbimbl calitatea propozitiei, iar predicatul
rqirezm1= gra6ol. premisei este oegat in concluzle sau. altfel spus, plecind de la o premisli
de forma S-P, ajungem la o concluzie de forma S - P.
:a. Structura generala a obversiunii poate fi redatli de fonnuia:
Obs: Bara mare de dcasupraconcluziei
semnffidl f3ptul cl cooclutia - 0 S-P~s'.::p
propoziliedecalitlle ~ pmnisci, iar
hara midi, de ~ lui P, indd Aplicfuld aceasta fonnulll gencra!A pentru fiecare tip fundamental de
tiliJC>JI cl prodic:atulcoocluzici i:qxcWlll propozifie categorica, vom obtine urmAtoarele inferenj:e vlllide bazate pe
nqJalia prcdicatuluipmnisei. obversiune:

38
 TCJli S-P """""-+ Nici m Sm.- -.I' Obs:
I. Premisa se nw:rqte
NicimSau.-P ....J!...+ TCJ!iS--P -.obvertendl»? concluzia se
DUfDC$te ,.obvenl", iar cantitatea
SIP~ Unii s ... p....J!...+ Uni! s .. --p propozijijlor nu se sehimbl in
SoP....!!..+siP ir=rea de la pmnisl la conelu%ie
Uaii S DU - P ....J!...+ Unii S sum --p si, astfel, validitatea logict. a
obvcrsiwili o-u este legal! de
di.rtrihuirii
3.2.4 ALTE iNFE.RENTE IMEDIATE VALIDE*
respcctarca /~;;
termenllor,
2. in cazuJ inferentelor bazate
Ase dupa cum am afirmat, inferentele bazate pe conversiune $i pe obversiune, pre111is4 fi
obversiune reprezinta tipurilefundamenta/ede inferen(eimediate. Pe baza conc/11zia 1111 fntottk1111na
acestor doul! tipuri fundamentale de inferente imediate, pot fi obtinute o acuop valoar«tk adelldr,fiind
serie de alte inferente valide, cum sunt: conversiunea obvertlti, astfelec/tivalenfe.
3. Validitatea inferenpelor
contrapozitla parfiall JI contrapoz:ifia totalii, inverslunea totalii fl imediate bazate pe obversiune
lnversiunea parflall. se poate proba c11 11jutor11l
La aceste noi forme se poate ajunge plecand de la oricare din diagromelorVenn.
propozitiile A, E, I, 0 luate ca premise, iar in continuare se vor aplica, in
rood altcmativ 'i repetat fie operapile de conversiune $i obversiune, fie
operatiile de obversiune '1 conversiune. Yn acest mod vor fi obtinute
urmll.toarele noi formule valide:
SaP~PiS....l!...+
-- .......-- Obs: ~irul infercntelor se oprejte
tn momentul tn care se ajunge la o
SaP-£....+Se"fo....L+'Pes....J!...+PaS~SiP-£....+°SoP propoziJie 0, care ar urma sl fie

If SeP -r.s
0
-r.s- c-llP- 0 -llP --
eonvertita, ori dupll cum s-a
demonstra~ propozi\iilc de aceasta
forml nu au converd vahdl.

J.N. Keynes a sistematizat, sub forma uoui · tabel, totalitatea

inferentelor imediate valide, tabel care permite 'i precizarea denurnirilor
altor tipuri de inferente valide decat conversiunea ,; obversiunea:
Dem 1rit1 _,,,,,,, JI- ,,_,1#1
SaP SeP SIP SeP
CZbif11~ .;...:;;:;;::::::;:=.:= PIS
CG;miil ;jirtli~iiCideiit~i,==JF~ PiS.=;;=,;;.cc_~r;~~=-
ObWiil SeP SiP
\
\. PaS
N .... PiS
PIS 1'118 M

EvALUARE:
I Formatt grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.
Reprezentafi~jutoruldiagramelor Euler fiecare din
cele patru 11pJ!f; fandamentale de propozi/ii categorice
(A, E. I, 0). Anal'lta/ijiecare reprezentare /i verificati
dac4 legea distribulrii termenllor se conjinn4.
1. Plecdnd de lo premise adeviirate, construiti exemple
concrete de inferenfeimkdiate bazate pe conversiune,
far pentru fiecare din fonnule/e obtinute, verificat:
validitatea lor, atat cu ajutorul diagramelorEuler. ctiJ
fi cu ajutorul diagramelorVenn.
3. Yerificafi cu ajutoruldiagramelor Euler, cii.t 1i cu
ajutoru! diagramelor Venn. concluzia potrivit cifreio
propozitlil« deforma SoP nu au converse volidii.
1. Plecdnd de la premise adevdrate, construtti exemple
concrete de lnferen/e imediate bazate pe obversiune #
pentru fiecare din formu/ele ob/inure verificofi
validitatea lor cu ajutorul diagramelor Venn.
s. Utiliziind legea distribuirii termenilor verificati
urmdtoarele afirma/ii: a. propozitiile de forma SeP se
convertesc valid simplu fl prin accident ~i b.
propozi/iile de Jonna SiP se convertesc valid simplu,
conversiunea prin accident fiind nevalida.
Plectind de la propozitia "Toti oamenii sensibili sum
flinfe corecte", stabiliti: obversaconverse/, contrapusa
parfiala /i Iota/ii. precum /i tnversa parflalil # totalil.

L~- 39 • • •
 3.3.1
GENERAL\
In
DEFINIRE
~· CARACTERIZARE

maternatica ou se opereaza frecveot silogistic, iosA cunoasterea

C11111:: comuna $i ~tiiolific! utilizeaza silogismul,
OacA in cazul argumentelor imediate aveam de a face cu
deducerea unei propozitii din alta, tn cazul argumentelor propriu-zise, din
care face parte $i sllogismul, avem de a face cu deducerea unei propozitii
<F Argument medlat numita concluzie din doua sau mai multe propozitii numite premise. Se
produce un argument medial, astfel io cazul tn care coocluzia este
<F Siloglsm dedusa:
I. doar din doua premise se obtine uo silogism simplu categoric;
2. din mai mult de doua premise se obtin silogisme compuse sau
pollsllogisme.
Definitia corecta a silogismului trebuie sA precizeze felul ~i numarul
propozitiilor, astfel:
I. Silogismul este inferenta (argumentul, forma de rationare)
format! din trei propozitii (doua premise ~i o concluzie) ~i din
trei termeni (S, P $i M).
2. Silogismul este un argument tn care din douli premise (propozitii
categorice) care au un termeo comun (M) se deduce drept
concluzie o propozitie care uneste ceilal!i doi termeni, adica
termeoii necomuni din premisa (S, P).
3. Sllogismul este tipul fundamental de argument deductiv mediat,
alcAtuit din numai trei propozitii categorice, din care doua suot
premise, iar a treia este concluzia.

.\RJSl'OTEL 0114 322 i. Chr)

Con.rUkrimd eel raJtnnam<nle/e nu

rqJlflezilftti dt:oJ11"U(fu/ in <:Qrt,:
I

I
l':<ten/t'le /ucnmlor se i'nldn{Jlie unt'le
cu altete. Ari.SU)~/"" coMepe teona
33..2 S'IRUCTURA
S~IULUI
sllogmnului ea ilustrare pafutd o
I· acestt1i.nldn{llirl. De octta, inesa
centrata a doctnnei l-lUn~l la Aristotel
Structura silogismului sc determina plecand de la concluzie, astfcl:
I. Subiectul concluzlei (S), numJt termen minor, se regaseste ta
a ftXt t·<,,tndemttiodesea a fl teoria nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care acesta se numeste
si/()gi.rhNf premlsl minorli;
2. Predicatul concluzlei (P), numit termen major, se regaseste la
Obs: Pcntru a vcri6ca valirutatca nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care aceasta se
unui silogism, propozi~ile numeste premisil majoril;
oomponente trebuie sa fie *"*"'in
ordinea standard: premise majorl,
3. Termenil minor ~imajor sunt numifi _Rrmenl extremt,
premisa minori si concluzia. legarura diotre ei, la nivelul premiselor, reaii9idu-se cu ajutorul
unui termen comun ambelor premise, num¥ termeo mediu (M).
lat! un exemplu de silogism chuia u vom'stabili structura ~i,apoi, Il
vom reprezenta grafic utilizand metoda Euler:

<F Tennea major

<F Termen minor

'i <F Conduzie

i

• • 40
l
 1'ERMENI CHEIE:
./ F1gurl slloglstlce
./ Modu.ri siloglstice

3.3.3 FIGURI ~I MODURI SILOGISTICE

Silogismele se impart in patru clase dupA pozitia termenului mediu Obs: Figura 1 este coosldentl
In premise, clase ce sunt numite figuri silogistice: ngurl perfccd, dccerece in ca:
..
... :~ -:~-..::·~
'
I. pot fi demoastrate sub fonnl de
concluzie, oriee propo:cijie din cele
~ ..... ;:-/.·:~'- .. patru tipuri de propozitil categorioe;
2. tetme11ul mcdiu este gen pentru
.
f' ~
- .
"i"
tcrmcnul minor $i specie pentru
!n fiecare figurli silogistica se pot construi 64 scheme de tennenu1 major. ceca cc face ca
argumentare numite moduri silogistice, rezultand 256 modurl sllogistice nwnai in accastA figuril cei trei
termeni sl coresplllldl explicit
din care numal 24 sunt valide (cste 6 tn fiecare figurl silogisticli).
rolului lor in silogism.
Modurile silogistice se obtin combinand calitatea cu cantitatea propozitiilor
categorice in premiscle ~i tn concluz.iasilogismului.

t
3.3.4 LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUr" r\'(f'
KA.'T (1724-1804)

fi/mof.e:erman, outor al
I
Determinarea celor 24 de moduri silogisticc valide se poate realiza
Criticn ru/1unU purt• Considero ca
1111m<1t pr11trt1 !igllrd sllogis(U:ti este 11
I

1
prin verificarea respectarii legilor silogismului. ' leK1flmJ, deoarece cetelolte Jfiguri
rc.diJcn/lile lo prlltf(J 11pottn1
Leglle slloglsmului pot fi grupate in legi: fUffl
ctJ .. t<Y>pwl logicii ttU e ~6 incurre.
1. generale, exprima cerintele pe care trebuie sli le respecte orice , ·1 .fd .w>lut1one::e". rerulta ca oceste
silogism pentru a putea fi considerat valid; ftgun trebuie exciuse din logu·a
I'
2. speeiale, cxprima conditiile speciale pe care fiecare figura
silogistica trebuic sli le tndeplineascii pentru a asigura respectarea
tuturor legilor generale ale silogismului.
Leglle generale se refera la termeni, la calitatea si la cantitatea ., . -it-
propozitiilor categorice.
Legile referltoare termenl sunt: Tai• mC t 1:
I. Intr-un silogism valid exlstl trei fi numal trei termenl numtti
major, minor ,1 medlu (care apart fiecare de doua ori). ./
Aceasta lege se referii la silogismele redate in limbaj natural ~i nu
la silogismele redate schematic, unde existen(a celor trci termeni ./ Legl sped1le
este asigurata direct prin respectarea definitiei silogismului.
./ Legi referitolre la
termeni
'

41
 2. in eel putfn una dintre premise, termenul mediu trebuie si fie
'hRMENJ Cllt:o:: distrlbuit, in caz contrar silogismuJ este nevalld.
D I f l'lli...W .,,,..... ----
,/ ..... dlstrlbtdrll llal'·I .. ..,•........ ..
termenului media p TlllDmll ..... (M)..,_can t• lull ..
........................ opwipe
..... I .............. - .........

,/ Legea dlstribuirii de .... zilie olliawli .. "..--

termenilor extremi Ulilidnd _. '.R;Buis - ''llllilllli,
··-
.....

,/ Extindere nepermisi ~~;;;;;~~~fi;;;;;~~

railll m nipon
...._.......
IDCI • 1 e. ltap ' t
bu u1111c1 .... Mtil'
ipC1i, pnmi11 minaa11,
ab11Mlm c1 im. a ti M ailll • ....,n de cw' 1, s llilM1 ._
1Uboc1• ti ....... ·- <->. (b) .( ..).
Pn+iJ tt ~..,,.,. ,, R ' i11w la di-. S
Obs: Pentru cazuJ cxtindcrii
fiPpeC11e•tnblnlll-1.._llllf1iClt
_.,_..,.__.6ial: 6a1ij8i wplicl

ti 2. ..
--cl l.SaPdln
nepermiso (ilicito) a tennenului
...... (a) dia (b). Dlnalll I 3 - .... ......, ...... -
major, demonstrati• este ana.log!.
.. , ... Ir ..... cl 6) ···--- .. ...,.,,,,.;
...... cllr, tnlnncll. clia ~ - ....... pooibiJe
condazii 4'i!c lloP p SiP di .. npon do C le jio,
'*"'
jW(f IC

lelwlmedla_,..........,_, .. _......... ----

lg I cl eel palia - dillln • -

z.Mi!!o~llI-dlUIJ!Nl]ile 1:111.
Ml. ltaalll. dlCi, cl -=i
aclovlna•...,..oc11!1£ ·,

3. Oricare din terroenii extreml poate apirea distribuit to

concluzie numal dad el a apirut distribult tn premlsa din care
provlne, to caz contrar slloglsmut este nevalid (extindere
nepermisa a tennenului cu rol de subiect logic sau/~i de predicat
logic).
D ........... _.
et' CPI •r I (mdR) a
s 1W I I .c..n FH lllOdal .i.2 in
-S-di*81ait ID NWhnrje (lldlcle
- nil do ....... ... pupw:ilie
imi-.11) ti - 5 1 ibail In .......
5

._. (m:de ... rol do ...i.iect de

1==~....
~;;~. . fiil
.......
i-~~~
pslicolld).
lllia>IJ!I. I tllll el llllle 8 ti M
exid - npon
ollomollll cl lnlle P
wbodc1111 fllll • M
M
,.
titi_,_-....._
'"'· ........
• npon do GI 1J I, P Iliad .......
~
4iaa P8liliill (a),(') ti (e),
Din pozipa (1) noulll SeP, .,.... dain - ...... liJoPtic clot
pntinc!c cl • cleriva din pauisele NI fi SiM. In ..-..; limp din pozijia
(') iemlll SIP, - ce cl, Ill - CU, dlcl .... ...,..ue sunt
......._, _ ... llUliaa•ililU!ielnl-dillele•_. 0 CGlduDe fi:ld
·~ ... nl .
TERMENI CHEIE: Legile referitoare calltatea propozitffior categorice sunt:
,/ Leg! nferltoare la 4. Din doul premise afirmatlve rezu.ltl o concluzie alirmativi,
to caz contrar slloglsmut este nevalid.
.. calltatea
propozlfil)or D a IJ•fle: Diel.. . el - s ti p r.
p·· '
ai111•111P01ICllDILC I it Mrilldl 1Sadi'=IIl1leStiP
I - .. ,... ..

ea.a iiai ...... ~ IJ y• 11 lalllli -. ,. .. : \ hi -

I

1 wll: J Fll•Mll•P• Ill 111 .... dmp.

.. S. intr-un silogism valid trebuie si existe eel pufin o premisl

alirmatlvi, in caz contrar silogismul este nevalid.
~-----,
•

·1 6. Dlntr-o premisl afirmatlvi fl alta negativi rezulti o

• concluzie negativi, in caz contrar slloglsmul este nevalid.
42
 --.. \, .

D 111
- ..,.,(M-
................. ,

apartda ............

""lllM -
1111 · ilfinwli,.
Mfiaellllll __

adce ......
._ .....
., nport •

prin .... celPllll -

,,
-11oii41 llllle

17
1 I

I ......
..
...

1 ...
,,
TERMENI CHEIE:
Legl. referitoare la
,,...
_ ••• .-.
, ,
• ..,..
: • , v/ I
s ,•
- C I « lk5 .,; ..,... cxdua.
..,......_s.iP.i.cleci.Dll
111 •
cantitatea
propozitii)or

Legile referitoare cantitatea propozllfilor categorice sunt:

7. Cel pufin o premisii trebuie sli fie propozitie universalii, altfel Obs: oaca din doul premise
spus, dacii ambele premise ar fi propozlpi partfculare particulare am deduce o concluzie,
silogismul ar fi nevalld. am tncllct implicit eel pulfn una
din cele 6 legi admise p&\I acum.
D I 2 !11: P, ; cl pnmile - jNClpUif:IPI jWiiCiiliiii,
......... .. JM I ............. lliJul!ii;
1 ............ lmt p ; 'II pan ' .. nw,. Geel ce
k cl nicl -1 dia -
.. ... ft dilclillult .. pnmile. Prill-,
nici _, mediu 1111 ii'ft diltnllllil. In aici - c?inae pnmile, - ee
In .. ..,,, IEWlesiipaenle2fi1il•'1 d•fin9valic?. 1

2. _ ........... - 5 ............ cellllll-

.... 111 r ,......_ o ' m ?egii 6, condum er fi llOplM fi.
.ft dillribail ti rapeclliu leP ...-
7

deci, pNdicelul ci .. 3•
;...,... ca P Ill fie dillrilluil ti In praniw lllljorl, 11111, Ill nhelul pranilelor,
[ ··-

ma! .... cei lni dimilNil (eel ... rolal do pnidical In

....... llllllift). ,_., 2--IRbaie ..
tie chier M fi, cum H vim!, _...... llind lllll(IM. • adlai ca P II fie
dislnllait In lllljorl, Pllllt impwibil, decl sDopmul - nmlid prin
- .. • .. ?egii 3.
3 - In - CllZ, .. ti
............... &<!1111!!!1~
8. Dlntr-e premisl unlversalii fi alta particularli rezultii o
concluzie particularli, ill caz contrar sllogismul este nevalid.
D 7 •· Ltadlno• · • .-... .. w ....... n::zuillltnililllllii:
I. ....... ....... - llltwdte. In llCCll cu, le nivelul
pmnisclor, .., singlll' - ate dillribuit fi 111umc eel cu rol de subiect In
ptDll uni-=11. P-.. I iapeda lepa ......... 2 eceal - lnbaio II
fie M. - ee In-" c:i. la aivelul premioelor. IAlnllalU exllmli .,,... ca
nodiJ4ribuiti, l'emru I rapccla lepa pncnli 3, S p p !ldiuie II .,,.... In
c:onciuzic lol neclillnlluigi, deci. concluzia nu poatc fi decat puticu7ar

...
afirnmli\ll.
2 .• ,.... _ .. wlld,lllrcalalll-iioplh:l. lnac:atc:az. J. to/ , n 11n1rl rngle. autor
doi 1ama1i .,,.. dilln"bui!i. p mumo, suhierflll uni--1ei ti pocdi.calul <.; ruluJ: d¢ logJC· indu wl
popozigiei ~ Pcllllu a ""P"C'8 ..... .-..it 2, 1111111 dinlft ocqtia Jd . \l l/1143}. Crttkil "i"llUlffJ'i
bobuie Ii fie abiiploriu M. ilr penllU RlijlCda .. 7ep paenle 3, al doila r1Je11 !u u11 ~o.fLSm pcllr10
l<mleD dillnbuit nu pc>* fi cldl P, deolrece conform lcgii pnenle 6 '¥lJK. pll pen/rtJ ca
QdnoQn;/
<OllCluzio .... ncplM fi prcdicalul logic - dimibuiL Rczuhi cl, la prr:ml. et r 'onttni' deja udf. vdrul
niveiul pranilelor, S ale nodiRribui4 ,; penlnl a nu IDcllca legce gencnli 3 tu11,1 .. 1 (oncep/1a)u potn1.t
el IRbuie Ill rtmAni nedillribuit la nivelul coocluziei ti. prin urrnare. r an IUim:-'fftll 1 oga. m, 1·ir1<'
concluzie nu poatc Ii cldl pmticuler negotivt. 1,:ifabJI I-a condus la "l11J- '"o
3 ................ - .........
nmlid ~ hrilqe lqpi i"'="",,,ale=S
..._
r.. - c:az. 111.,.;.....i -
~~---'
ndM '1e1 P<~ntru drico~r ,...u
adt·•~r /u1 t

3.3.5 MODURI SILOGISTICE VALIDE*

Peotru a stabili cele 24 de moduri silogistice valide, ca ~i
reparti:wca !or pe cele patru figuri silogistice, se procedeazli astfel:
Pentru figura I:
I. Pen1ru ficcare figur.l in porte, se detennioll coodiliiJc spccialc pc care ea ircbuie sil le
indeplineasci pcotru a fi asiguratl respoc48rCa luturor legjlor generale ale silogisnailui. Accste TERMENICHEIE:
coodipj """' oumite .Jtci sp«iale" ale respectivei 6guri. PenlnJ accosta se scrie schema de
infererql a figurii respccrive~ se verilicii ~ lcgilor generale ale si!Qgjsmului,astfcl: .,.. Legile speciale ale
Legea geocrall I cstc rcspectat! prin definitia silogismului. silogismulu.i
PCDlru a ti respecWi legea ga><nli 2 cxisd OOWI varianre: a) majora sli fie
unlversall (deoaJece M are rol de subiect ~i ~ ci subiectul este
diSlribuit in propozi!iile universale) $i b) mioora si fie negativl
(deoam:e M are rol de prcdical $i $lim di predicatul cstc distribuit in
propozitiile negative).

43
 Dacii alegem varianlll b): minora oegativl, aceasta antrenem automat legea
gcneralii 6, adici eoncluzia va Ii ncgativl. Dael coneluzia este negativl, atunci P at fi
distribuit fi pemru a nu incilca legea genera!A 3, el trebuie sl fie distnbuit ~i in premisa
majort unde are rol de predicat logic, decl aceasta ar trebui sl tie negativl. Dael minora Ji
majora sunt negative, atunci ar 6 incilcall legea generalii 5 fi atunci singura solutie penlru
respectarea Jegii generale 2 ar ti:
a)-Jon univenall fib) mlaon lfinnadvl = leglleJt><dale lie llguril I.
2. Odat! stabilite legile speciale ale figurii, en ajutorul lor se decenninl combinaliile
de propozipi A, B, 1,; 0 ce pot aplllca ca premise/concluzie In figura respectiva.
Astfcl, in figura I majora csle univmall (A, E). iar rninora CSIC afin:nativl (A, l) ti. prin
urmare se V<1t oblille unnMoarelecombinatii de premise: aa-, ai-, ee-, ei-.
3. Odatll inabilite combinaµile de premise admise de o fip silosisticl, cu ajutorul
legilcr generale sunt detenninate conclu:ziile ce rezult! din aceste premise. Astfel. penlru
figura I, din combinapa;
I) aa-, conform legii gencrale 4, concluzia nu poate fi declt o propozipe afirmativl,
de tip a sau i;
2) al-, conform lcgilor generate 4 fi 8, conchaia este o propozitie particular
afinnativl de tip i;
3) es-, conform legii generale 6 ooncluzia nu peste Iideclt o propozijie negativl de
tip e sau o;
Obs: Tebni(a denurninlor 4) el-, conform legilor gcncrale 6 ti 8, concluzia nu poate fi declt o propozipo
maemoiehaice apare aproape particular ncgativl de tip o.
complet futall in lnlllltul lui Petrus R~d, tn figura I, se obtin urmiitoarele moduri silogistice valide care In Evul
llispanus, Summuloe logfcalt3, mediu au primit denumiri mnemotehnice:
ilustrind astfel existent• unui lung
prcces diclaetic fi al unor nevoi de lll!'l'lf:lR •
formulare ,; delimitare.

Pentru figura 2 se procedeazi astfel:

I. Plec4nd de la legile generale ale silogismului se delCrtninl legile spociale ale accstci
6guri. Legea general! I cste respec1311 prin lnsa$i dcfinipa siJogismului. Pentru a fi respectali
legea gcneralA 2 exisll doull variante: a) majora sl fie negatlvl Ji b) mlnora sl fl•
negativl (M are ml de predieat in ambele premise p se Jtie cii predicatul
este distribuit lo propozi\iile negative). Dael ambele premise ar 6 negative,
atunci ar Ii lnc!lcall lcgea gencralA 5 fi necesitatea rcspectlrii acestei legi
impune ca oumai una dintre premise s~ fie negativl. Dael o premisl
esle negativl (cealalt! esle obligatOriu afirmativli). atQOci este antrenat!
legca generall 6 f~lo accst cu, concluzia ar fi negativL Dacii concluzia estc negativl, atunci
predicatul ci este distribuit p, ca al8IC, neccsiUtca rcspectlrii legii 3 impDOe ea P sl fie
distribuit fi in premisa majorll undo are rol de subiect logic, deci premisa majort trebuie s1 fie
uoiversall.
Deci, tegilc speciale ale figurii 2 sunt: a) major• ute universall p b) o premisl
negalivl (In cll2lll In care majora este E, atunci premisa minort este obligatoriu afirmativl
pcnlru a nu incllca legea gcnerall 5).
2. Pe boza legilor spocialeale figurii 2 se determinl cc combinalii de PrQPOZi\ii A, fl, I $i
0 pot aplltca ca premise, objinlo<hH;etn aceaslll figurt oombinatiileao-, ao-, ca-, ci-.
J. Odat! stabilite combina\iilc de premise admise in MlWIA figurt, pc baza legilor
gcncrale, vor 6 determinate concluziile ce r=lt!. Astfel pentru figura 2, din combinaliiJe:
I) ae-, conform legii 6, concluziA va fi negativl, deci de tip e sau o;
2) ao>-, conform legilor 6 p 8. ooncluzia va IipartlCUlar ncgativl, dcci de tip o;

--
3) ea-, conform legii 6, concluzia va Ii negativl, deci de tip e sau o;
4) tJ., cooform legilor 6 fi 8, ooncluzia va Iipmticulllrnegativll, deei de tip o.
P£.:fRllS HISPAll;l)S (1226 • 12171 Rezumind, in figwa 2, se obpn Unniitoarele moduri silogistice valide:
"?i• .. ' ---
F\tt' gu11J11on,/ medieval de tu core:
nt u ramas unul dtmrc ct•lr ma1 bune ..
manuatr Jl' logu'ii elaborate de-o
lungul f.vului '-f,•diu
Pentru figurile 3 fi 4 se procedeazil analog fl se obtln
urmiitoarele moduri sllogisctce valide:

44
3.3.6 ME.TODE DE VERIFlCARE A Obs: In cazul exeenplclor de
VAUDff AT[I Sn.oGISM.ELOR silegism, inainte de a aplica una
dintre meiode, tstt obllgatom
aducerea sUogismu.htl la forma
ExistA mai multe metode pentru a stabili validitatea, respectiv standard de exprimare (poate fi
nevaliditatea silogismelor. Yorn prezenta metoda diagramelor Venn ~i necesar 4i sll se rcducii numarul de
metoda reduceri i di recte ~i indirecte. tcrmcni prin aplicarea conversiunii
1. Metoda diagramelor Venn consta dintr-o diagrama alclltuitAdin fl a obversiunii), Aslfel, argwncntul
silogistic dupl care •.Nici un om
trei cercuri intersectate, fiecare cerc reprezentand unul din cei trei termeni ai moral nu se lasl corupt penttu cl
silogiilmului. Sunt reprezentate grafic numai premisele (in maniera nici un om virtuos nu se Jasl corupt
cunoscuta) ~i daca din reprezentarea grafica a premiselor a rezultat automat $i orioc om moral estc virtues" ii
reprezentarea grafica a concluziei, atunci modul silogistic este valid, in caz corcspondc schema de infcrcn!l din
maijos:
contrar silogismu1 este nevalid, Nici un om virtues nu se lasi corupt
Orice om moral este vinuos
Nici un om moral nu sc lasa e<>Npt
MeP
SaM
. SeP

t'ERMENICllEIE:
~ Metode de verifklU'e
a valklitltfi
slloglsmelor

~ Metoda diagramelor
Venn

John \'ENI\ (1834 JQ.2))

l-u~1.1an i.:utt1c:tf:an: of4'rll o JtK1l»Ja
Jc rcprczentarc a propozJpl.lor Jl
,~,ulvr rnn figun ~ll'OO'letnte.
n1ctodacunoscuta sub nutncle de
.. dillgnUnele Veno.*

45
[

I 2. Metoda reducerii*. Asa cum s-a precizat anterior, modurile

siloglstice valide ale figurii I sunt numite .,perfecte", iar celelalte sunt
considerate .Jmperfeete". Se pune problema de a dovedi validitatea
modurilor silogistice imperfccte cu ejutorul celor perfccte, In acest seas,
pot fi utilizate doua mccanisme, numitc ,,reducerea directa" ~i
,.teducerea indirectli".
a. Metoda rcducerii dtrecte
Consideram admisa validitatea celor sase moduri silogistice valide
" Metoda reducerii din figura I si presupunem ell este pusa la indoialli validitatea unui mod
directe ,,imperfect" dintr-o altll figurl!. Dael! reusim sa demonstram ell:
l) din premisele modului ,,imperfect" decurg premisele unuia dintre
modurile "~.....
oerfecte":t
2) concluziile celor doua moduri sunt idcnticc sau din concluzia
moduJui perfect decurge concluzia modului ,,imperfect";
vom stabili ca concluzia modului ,,imperfect" dccurge din premiselc lui, deci
acest mod este valid.
,..,.,,., ._, j•1<.i..:iill.JAA Modurile silogistice sunt determinate de tipul propozitiilor
.
•tMfyu ....... ..-Tit I• 1,f
componente §i pentru a le retine mai usor, in Evul mediu, s-au introdus o

' " ' " ""

~~:!~~~~!!t!'~~r;.;·a
.,.,, ......,~ ....
..... <l•· seric de cuvinte mnemotehnice (Barbara, Cesare etc.) care nu au fost

I]
alese la intiimplare. Consoana iniJiall! (B,C,D,F) aratll modul din figura I
fl.U.f&(Jl'J<>
la care va fi redus, vocalele reprezinta tipul de propozitie (A,E,I,O), iar
VJ 61J.AM
TIV$.fi.t•
consoanele postvocalice din figuriJe 2, 3 §i 4 au semnificati ile urmatoare:
~,.,......,,.~·-··4'
- ..... ~ .. w
-""- consoana ,,.s" • indicll conversfunea simpll a propozitiei care este
_ ...... ~ .,_--r· reprezentata de vocala ce o precede; consoana ,,p" - indica converslunea
~--:.-: ~::~r:.:::.::
-
"""11~.-

_
·ri:--'"
......... ..,.
_.,.,..,,,.,..t
~~
_
·-·--"
_.....,;,"
-4 ....

'Wt"'"··+
~c_._....
prln accident a propozitiei reprezentata de vocala ce o precede,
consoana ,,m" - indica schimbarea ordinii premiselor, iar consoana .,c" -
indicll reducerca indirectll.

-
Fie modul silogistic eae-Z (CESARE). Dupll cum araUI inijiala C,
modul silogistic dat se reduce la modul CELARENT. Litera ,,s" aratli ell se
converteste simplu premiss care o precede, astfel:

.... ~
<Jrganonul lui Anjtotel In care - .!!!!!
a tratat problemanca ~1to;:;L smulu:

latli un exemplu de nxluccrc in care se cer convcrtite ambele premise

Obs: Se obscrvt cl penrru a aduce ale moduJui silogistic ,,imperfect". Fie modul silogistic cao-4 (FESAPO):
pc M tn pozi1ia caracteristica fig. I,
-----.
....
trcbuie SA convertim eele doui NI(
premise. Oupl cum aratA iniliala F,
modul sc reduce la FER.IQ, lilera
.;." atata cl se conveneste ••mplu w
premisa care 0 precede (&die!
PeM), iar litera •.p" arata cl se
, convcrteste prin accident premiss in exemplele anterioare, concluzia moduJui supus reducerii si cea la
care o precede (adicl MaS). care acesta era redus, erau identice. Acest lucru nu este intotdeauna necesar,
deoarece important este doar ca concluzia modului supus reducerii sa
dccurgli cu necesitate din cea a modului la care este redus. Iatll un exemplu
Obs: DupA cum aratl ini1iala 0,
mod\11 dat (DISAMIS} se reduce la in care vom converti simplu premiss majoia~i vom schimba (muta) rolurile •
DARil. Litera ..s" aralA cl SC celor do~ premise ale modului iai-3.
converteste simplu premisa care o
precede, adicl premisa major! MIP...........___.f/i8
(MjP), iar •.m" aralA cl se sclllmb6
ordinca prcmisclor. -
MaS---.: C8
PIM
SIP SIP
'
I
- ~
:=:;;;;;;;;;;;==::::Dl~SA}SlS~
(..Iii 3) ·DARB ( I,)

l'ERMENI CHEIE: b. Metoda reducerii indirecte sau demonstratia prin

reducere la absurd
" Metocla reducerii La dcull dintre modun1e valide ,,imperfecte":aoo-2 §i OIM>-3, nu poate 6
indirecte aplicatli procedura reduoerii directe, deoarece propozitiile particular negative nu
se convertesc si aducerea lui Min pozitia caracteristica pentru fig. I nu poate fi

r 46
I
v

realizata prin convertirca premisci de tip 0. Reducerea direct! nu poate

fi realizatli nici prin convertirea premisei A, deoarece acesta este
convertita numai prin accident ~i ar rezulta o premiss de tip I si dintr-o
premiss de tip 0 si I nu rezultli nici o concluzie (ar fi inclilcatli lcgea
generals 7).
Demonstratia validitlltii acestor moduri silogistice trebuie sl!
urmeze altl! cale. Aristotel, in ,,Analitica primA", a recurs la procedeul
demoostrativ cunoscut sub numele de demonstratle prio reducere la
absurd. Baza acestei demonstratii o constituie cele 6 moduri silogistice
valide din figura I. Pentru a demonstra ell un anumit mod silogistic este
.' valid se procedeaza astfel:
I. Se scrie schema de inferenta a modului silogistic a
carui validitate vrern sll o demonstram. Presupunem cii
modul siJogistic dat este nevalid, ceea ce inseamnli ell existli
o situatie tn care modul silogistic dat produce din premise
adevlirate o concluzie falsa (dacli lo fioalul demonstratiei
contradictoria tezei de demoostrat se dovedeste a fi falsll, in
baza raportului de contradictie, rezulta ell tcza initialli Aristotd. Scu/pturd pe 1111
este adevliratii). Astfel, presupuoem, prin ipoteza, ell poetot al Cotedratei drn
premiscle modului dat sunt adevarate, iar concluzia este Chartres. con.rrrvrtO lntre anti
J 145 1155.
falsli. Sc stabileste contradictoria concluziei ~i apoi, In baza
raportului de contradictie, acesta va fi adevarata. Fie modul
aal-3, caruia ii scriem schema de inferenta:
Presupunem prin ipoteza cA Maf.ol; MaS=I si Sip.,(). Stabilim
contradictoria concluziei, care este SeP si, in baza raportului de contradictie,
dacll concluzia (SiP) este falsa, atunci contradictoria ei (SeP) este adevliratli:
(SiP = 0) -+ (SeP = 1 ).
2. Contradictoria concluziei modului dat se combina cu una
din premisele modului silogistic dat, astfel incilt, sA rczulte un
mod silogistic din figura I. in cazul nostru, singura combinatie
posibila este ca SeP sll fie premiss majora, iar MaS sli fie
premiss minorli. Conform schemei de inferentli din partea
stilogli, S are rol de termen mediu, P arc rol de tcrmen major §i M
are rol de subiect logic, iar concluzia va fi negativa (0 sau E). Obs: La punctul 3, In locul
3. In baza ipotezelor asumate, se stabileste valoarea de adevlir raponului de conlradic)ie mai poate
a concluziei modului silogistic eao-I, despre car~ stim cA este valid Ii utilizat raponul de contrariewe
(fapt demonstrat anterior). in cazul nostru, concluzia noului mod (dou.l. propozipi contran: nu pot fi
silogistic (MoP) se aflli in raport de contradictie cu una din irnpreunl adevlratc, dar pot 6 false
In ace~ timp Ji sub ace~i raport)
premisele modului silogistic initial (MaP), dcspre care stim cA cste dad se alegea o concluzic universal
adevlirata, prin ipoteza: (MaP a 1)-+ (MoP ~ 0). ocptivt (E).
4. Se stabileste valoarea de adevlir a premiselor noului mod
silogistic eao-l despre care slim cA este valid, dar concluzia este falsa,
Conform definitiei validitlitii argumentelor, rczulta cu necesitatc ell eel putin
una dintre premisele modului dat este falsa, 1ntruciit prin ipoteza MaS = I,
atunci rezultli cu necesitate cA SeP = 0.
S. Finalizarea demonstratiei, Intrucilt SeP este contradictoria
propozitiei SiP ~i este falsa (SeP • 0) rezultli ell SiP e I, adica ceca ce
trebuia demonstrat din premise adeviirate, modul aai-3 nu produce deciit
concluzii adevarate, ceea ce tnseamna cA modul aai-J este valid.

3.3.7 FORME SPECIALE DE ARGUMENTARE

Sn..OGISTJcA * TERMENI Com:
Uneori pentru a justifica o teza (concluzie) nu este suficient un
siogur silogism, ci trebuie sli se recurga la mai multe silogisme, caz to care ./ Fonne spedale de
concluziile prelimioare formeaza, impreunli, o ratiune suficienta pentru a argumenlare
justifica concluzia. silogistici

47
r

PoUsllogismul este format din mai multe silogisme care participa la

TERMENI CHEU:: intemeierea unei propozitii (teze), caz in care concluzia primului silogism
devine premisa in eel de-al doilea silogism, concluzia celui de-al doilea
.I' Pollsllogbm silogism devine premisa in urmatorul silogism s.a.m.d. panli la ultimul
silogism, Ultima concluzie este numita concluzie finalli, iar celelalte conciuzii
.I' Prosilogism sunt numite concluzll intcrmediare. Silogismul care precede se numeste :;a-
m1m~te prosilogism. iar eel care urmeaza se numeste episilogism.
./ Episilogism Existli douli forme de polisilogisme: progresiv«ti regresiv«.
in pollsilogismul progreslv, concluzia devine premisli majorli in
./ Polisilogism silogismul urmator, iar in poUsilogismul regresiv, concluzia devine premisa
progresiv/regresiv minors in siiogismul urmlltor.

Obs: Fonncle analizate plnl acum

sunt exemple de silogisme To.lo a MB
eemplete. Atilt silogismele simple, Ta.le tierisiJe IUllt plult-Z c.A
dar ,; polisilogismele pot ti
elipticc, adicl silogisme tn care TM!e ferigile ....... pan ... I I c.a
li~le una din propozitii ,;
polisilogisme !n care lipscsc mai Tom phnlele care•..._ prtn .,.,., '"'.., 1i1fe BID
multe propo%ifii. To.ie fertajle 11e llllnelC pria I+ I Cd

Sorltul este un polisilogism eliptic (entimematic) irJ care concluziile

TERMENI CHEIE: intermediare sunt doar sublntelese, fund redatli explicit doar concluzia-
finala, ca in exemplul urmator:
./ Sorit
./ Sorit aristotelic

Soritul poate fi: arlstotellc ~i goclenlan, amJindouli fiind obtinute

din polisilogisme.
Sorltul arlstotelic este numit ~i analitic ~i poate 6 redat prin schema
de inferenta:

!Mfrl~!!!!!!~
BaC
CaD
Dlti
AaE .,._NC. - dia pna..
AID. La 8-11 lilasllai rth 1111 : • 1:1

toate celelalte
PlrrreGASSF."IDI (1592-1655)
fi/u.,·o/ ~t matematician franct".: a
comhiiftlt oristotelismui "''-O/Q.t,f1'-

Gassendi in tucrarea Syntagma

ph1losophlcwn considera logrca
$flinfa gOnJ1rii carecte Silogi.\mut
arc un rol important. el ne aratti
,,cum trebuie .\Jdeducemju.,,_ ·· 2. Ultima premlsa poate sli fie negatlvii, toate celelalte trebule sA
fie afirmative.

., 48
' -~-
 ~ Sortt pcle hn

Soritul goclenian sau slntetic (de la numele Lui (Rudolf) Goclenius I ~ Entimeml
care l-a descoperit in secolul al XVI-lea) uneste in concluzie subiectuh, •
ultimei premise cu predicatul primei premise. Schema lui de infercn1aeste: •' "' Epicbereml

SorituJ progresivgoclenian are doull regull:

I. Numai prima premisl poate sll fie ncgativi.
2. Numal ultima premisa poate fl particularll.
Entimcma este silogismul simplu din care este omisa o propozitie,
adicll una dintre premise sau chiar concluzia. Entlmema poate Ii de ordinul
intii (cand lipSC§IC premisa majora), de ordinul doi (eand lipseste premisa
minors) $i de ordinul trei {eand nu este exprimata concluzia),

=·-t'* - ;$
T-.'d I-·• ;,
Rudolph COCLE"ilUS
Epicherema este lantul de silogisme eliptice formate din entimeme ( 1547 • 162R)
sau polisilogismul prescurtat in care eel pufin o premisii este eotimema
Obs: PChtru a verifK:a validitatca
unui asemenea aigumcnt trcbuie sl
rclllcem polisilogismul In fonna lui
complet! fi apoi sl vcrificim
validitatea fiec!rui silogism,

EvALUARE:
/. Determlnati schemele de .inferen/a specifice oamcni virtuosi sunt fericjti..
urmatoarelor moduri sitogistice:'!!;i-1, -aai-2, ·~3,

-
eao-4, oac-s, iai-l , eae-2. iea4, aie-J, iai-3, aii-I.
2. Determinat! validitatea urmdtoarelor silogisme cu
ojutorul metodet diagromelorVenn: iai-1, aii-3, aeo-z,
aee-I, oae-s, eeo-s, eao-1, eao-2, aai-I, eee-z, eia-I,
ieo-2, oao-3, aai 3.
2
J. Fie urmiitoare/e argumente:
a. Uncle substame chimice DU SWlt baze, deoarece uncle
substutte chimice DU albastresc Mrtia de turnesol ~i
t. Toate meduzele sunt oevenebrate, dar din piicatc
uncle animale sum meduze ~i, deci, uncle animalc
nu sum nevertebrate.
d. Unii oameni sunt divinilnp, deoarece fiin!l
perfecta este doar divinitatca fi oici o fiin!l
perfcctli nu este om.
e. Omul este lltiritor de uncltc $i omul este animal,
rezultli ell uncle animalc nu lluresc unelte.
Se cere si se:

~~~~~~~~---
A. detennine schema de infen:uti specificl floclroi
toate bazcle alb3stresc hartia de tumesol silogism, prccizindu-sc modul fi figura;
b. Unii oameni fericifi nu sunt rAuflciitori, pcntru cli B. verifice validitatea silogismclor prin metoda diagramelor
nici un rfoflle3tor nu este om virtuos-ii unii , Venn.
...........
49
 4. Formulati concluzii valide (corecte) pentru
urmdtoarele silogisme:
a. Unii hop sunt pedepsiti de justitie
Toti hotii sunt duflic~tori
b. Nici un urs nu este reptila
Uncle rnamifere sunt ursi
c. Toti oamenii virtuosi sunt cinstip
Njcj un hot nu este cinstit
d. Toti delfinii sunt mamifere acvatiee
Nici un mamifer acvatic nu estc tigru
e. Toate mamiferelc carnivore sunt animate
Nici un animal nu este ferilll
5. Pormati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Se
dau urmdtoarelepropozitil categorice:
a. Unghiurile B ~i C sunt coogrueote.
b. Unii oameni sunt fericip.
c. Uncle reptile nu sunt crocodili.
d. Unii oameni sunt cercetatori.
e, Nici un mamifer zburlitor nu este peste.
Secuesl se:
1. construiasca, pcntru fiecare propozili• catcgoricli, o
: argumeotare stlogisticil validl;
i.preeizeze modul ~i figura silogisticl cortSpUll2iitoare
6ec!rui tip~ argumentare silogistic! construit,
6. Lucrtind pe perech; determinaJi dacO urm®arele
silogismesum i>alide, utilitlindunadin metodelecunosaue:
a. Nici un delfm nu este mamifer zburator
Li!iacul este un mamifer zbudtor
Nici un !iliac nu este delfin
b. Unii medici sunt profesionisti
I2!Lmcdicii swit pecsoane cu srudjj superioarc
Uncle pcrsoanc cu studii superioare smt profesiooi¢
e. Uncle p3san migratoare sunt cocori
Nici un )trul african nu este pas~re mimtoare
Nici un strut african nu esle cocor
d. Unii copii sunt persoane sensibile
Toate persoanele sensibile sunt bolnave
Toate persoanele bolnave sunt cop ii
e. Top zimbrii ~i antilopele sunt fiintc
Toti zimbrii si antiloocle sunt bovidc
Toate bovidelc sunt fiinie
7. Fie urmdtorul silogism:
Toate mamiferele sun! vertebrate
Nici un vertebrat nu este bacterie
Nici o bacterie nu estc mamifcr
Determinati figura s/logisticii din care face pane
dacii acesta este valid
8. Plec/ind de la schema de inferen/o ial-B, alegefi
exemplul de silogism corespunzdtor:
a. Deoareoe uoii oameoi senstl>ili suot melancolici §i toti
omnenii SCllSibili sunt nerrultumili de sine, rezultl! di
uoii oomeni oemultumilide sine sunt melancolici.
b, Deoareoe toti oameoii sellSll>ili suot melancolici fi unii
oomeoi SCOS1.l>ili sunt nemulllJmi1i de sine, rezultl! di
toti oameoii nemultumili de sine suot melancolici.
I
c. Pentru cl unii oamcni mclancolici sunt
nemuljumiti de sine fi unii oameni sensibili suot
nemulturniti de sine, rezultii cl unii oameni
melancolici sunt ncmulllJmi~i de sine.
d. fntrucit unii oameni nemultumiti de sine suot
mclancolici fi unii oaroeni seosibili suot
melancolici, rezultl! cl to!i oamenii nemuljumiti de
sine sunt sensibili,
9. • Argumentul deductiv medial alciituit din doull
J
I
propozitit categorice care au rm termen comun din
care se deduce drept concluzie o altd propoziti«
categoricii formotll din termenii necomuni al
premise/or deftnefte silogismul.
•. a. ajutorul legilor ~ale silogismului. drterminaJi toore
mocb:ile silogisticc valide din 6gura 2 care au ca pranisl
mined 0 pllp(l(lipe negali.vl.
b. ConstruiJI pcntnl liccare mod silogiotic valid, cbpnu• la
punctula). tn limbaj na~ cite un cxcmpluadocvat.
e, Reprezentati modurile silogistice oblinute la punctul e)
cu ajuaorul rnetodei Venn.
JO. Fie urmiitoru/ silogism:
"Se poate spune cu certitudinecl nici un animal nu
cste plantl! fi ell toate mamiferele sunt animale, prin urma.rc
nici un mamifer nu este plaoti."
a. Cooslnli)i schema logicil a silogismului, precizind fi
figura clreia ii ap8J'lioe.
b. Prcciza)i explicit corespondent• diotre lermenii
limbajului natural ~i cei ai limbajului fonnal/logic ai
silogismului.
c. U1ili7Jnd uoa dintre mclOdclc cunoscutc, verificap
validitatca acestui silogism.
I I.• Argumentul deductiv medial alciituit din doua
propazi/ii categorlce care au un termen comun din
care se deduce drept concluzie o altll propozi(ie
categorlcii formatd din termenii necomuni ai
premise/or definefle ~i/Qgismul.
a. UlilizAnd legile generate ale stloeismului. demonstraJi cl
modurile silogistice valide din ligun 3 trebuie sa
respect• concomitent unnltoarele legi spcciale: I)
premisa minorl este afumalivll; 2) concluzia estc
panicularL
b. UtilizAnd metoda diagnunclor Venn, n:prezcntati grafic
modurile silogistice valide din figura 3.
12.*Fie urmiitorul argument eliplic:
,,Deoarecc unghiurile de la baza uoui triungbi isoscel sunt
congnicnJc, rczulta ~ ungbiurile B §i C sunt coogruellle."
L ReconstruiJi ariiumenrul ad!ugind propozitia care
lipsq1e. Cc tip de argumcna •ti obtinut?
b. Detenninati structura logicl a acestuie, prccizal>d
explicit corespondcnia dintre tmncnii limbajului natural
Ji cei ai hmbajului fonnaL
e. Utilizind una din mctodelc cunoscute, detenninali
validitatea argumcntului ob\lnol
13. • Demmrstraflcii dacii douii silogisme au o premisll
com111Ui, iar celelalte premise siml Ill raport de
contradiqie, ambeleconcluzilsuntpropozi/iiparticulare.
Ii
U. UtilizOnd metada diagrame/or Venn sa11 metoda
reducerii indirecte, determina/l validitatea
11rmatoarelor maduri silogistice: aeo-2, aai-3, aai-4,
aaa-2, aai-4,oao-3, eee·2 # eai-1.
I5. • Legea distribulrll termenilor extremi esle lnciilcalii In
silogismele urmiitoare:
a. MiP b.PaM c.MaP d.PaM
Mes SeM SaM M&S
SoP ScP / SaP SiP
19. Utilizdnd una dmtre metodele de verificare a
validitd/ii silogismelor, determina/i ce moduri
slfogistice sunt valide In figura 3:
a. aio $i iae; b. oai §i eai; c. aia §i eae; d. iai §i oao
1(). Utilmmd uoa diotre metodele de vcrificarc a validitApi
silogismelor, deteo:ninap in cc figurii silogisticA sunt
valide modurile silogistice aaa Ji iai:
a. figura 3 §i I; b. figure I Ji 3;
c. figura 2 $i 4; d. figura 2 §i 3.
50
 3.4.1 DEFINIRE TERMENI Clllilt:
GENERAJ..A ./' Demonstratfe
-Cerinta principiului ratiunii suficiente impune cA nici o idee sau
propozitie nu trebuie admisa ll!ra o Intemeiere logicli sau fl!ra a avea un ./' Combatere
temei satistru:Ator§i, de aceea, vom utiliza in argumentare fie demonstratia,
fie combaterea.
Demonstratia este procesul logic (rationamentul sau lantul de Obs: 0 vccbc corin\l spunc cl
rationamente) prin care o propozitie datll este conchisl! numai din propozitii sarcina dc.monstririi rcvine c:clui
care a6nnl ~i nu eelui care neagl,
aaevl!rate. deoarccc propozi\iile afumativc au
Combaterea este procesul invers demonstratiei prin care o prioritatc absolull in raport cu eele
propozitie este respinsa ca falsa, adicli demonstram cl! asertiunea ,,p este o negative (lnaiote de • avca negapa,
propozitie fatsa" este o propozitie adeviratA (in acest sens combaterea este avem aJi.rmatia fi, prin unnare, eel
tot o demonstratie). · care afuml, pune ideea inaintca
celui care o -gl).

3.4.2 STRUCTURA DEMONSTRA'flE]

Orice demonstratie se compune din:
1. teza de demonstrat [demonstrandumi este o propozitie concreta
pe care o propunem si pe care urmeaza s3 o argumentam (demonstram,
dovedim);
2. fundamentul demonstrafiel (principia demonstrandii este un
ansamblu de premise din care urmeaza s3 conchidem teza (premisele sunt
numite si argumente);
3. procesul de demonstrare (forma logicli a rationamentului care
leagl! fundamcntul de tezll.) este rationamentul SIJU ansamblul de
rationameete prin care deducem teza din premise. ElCLID (330~ 275 i. Chr.)
Diferenta esentiala intre demonstratie ~ deductie este faptul cli in
demonstratic stim cl! premisele sunt adevarate si, conform conditiei esentiale E.ffteel care o/"4 o s1111cturd biM
a validitatii, dacli premisele sunt adevArate,atuoci concluzia este adevl!ratli. <k/i,,,1tat4 ctdei mui import011te/o,._
Schema de inferenti a dernonstratiei este: de intemeiert, anume demonsJraf1a
P (adevlirate)
Q (adeviiratli)
Dacli premisele P sunt adevl!ratc §i demonstratia este corecta, atunci
e- concluzia Q este adevilratli. Rezultatul se marcheazll.cu Q.E.D. (quod era/
demonstrandum = ceea ce era de, demonstrat).
Demonstratia este, de fapt, ,,reducerea unci propozitii date la .. • J
···"':.;.~~.~~
~ .. .,,,,,

propozitii adevlirate" cu ajutorul rationamentelor valide. Se lntelege cli nu

exists o procedurli universal valabila de a afla fundamentul demonstratiei
§i cli trebuie sll intuim din ce propozitii deducem §i cum deducem.
Propozitia de demonstrat dispunc §i de posibilitatea unei confirmari "'
./'
Taade' 111a111at

Fuadammtul
independente de premisele date si, in acest fel, contribuie ea tns~i la
confumarea premiselor. Dael! am acceptat argumentele (premisele) ca demonstratlei •
fiind adevAratc, atuoci trebuie sl1 acceptam ~i teza de demonstrat
(coucluzia) tot adevarata, tnsa trebuie sa nu uitllrn ell in fundamentul ./' Procesulde
demonstratiei pot intra propozitii bazate pe dernonstratie, pe observatie, demonstrare
definitii, postulate sau idealizari. Daca demonstratia este incadratA tntr-un
sistem deductiv bazat pc un numar detcrminat de propozitii prime

)
(axiome), atunci ea trebuie sli se bazeze pe o altl! proprietate: non-
contradictia.
51
 TIRMD1 ClmE:
~ Replletezel
~ Regullle
fundamenhllui
Gottfritd Wllhtha LEIBSIZ
(1646-1716)
Cott.'fiderd cd .. Af'la de a demonsrro
c·Olt:'ilOin '*>ud lucrurl: aria tk a
defini. t:.ure este tmaliza s; arta de a
comh1nodefinifiikf care est« sint~a .,.
Obs: Modurilc silogisticc cele mai
freeveat utilil:ate, in demoostrafie,
sunt eele din figW11 I (figW11 2,
pentnl cl toatc conehJZiilc sont
negative, cste utili.zatll In 1'<$piogere
la fcl ca figW11 4, iar 6gw11 3 este
utilizatll in COOlraargumentarc,
deoarecc nu se poare Oblinc nici o
concluzie univcrsalA) de excmplu:
Caprele $UQt erbivore
Deoa:recccaprelr sunt comutc
Or loalc comutcle suat erbivore
Dcmonstra~a dircctl se
poate formula in oriee Conn! de
raiiooament cu condipa sll se trc:acil
de la adcvtrul stabilit al premiselor
la adcvAnd concluzici (tc7.ci de
demonsttat).
Rsportul diotre demon-
strape (nolatA cu •.Dem" fi
respingere (ootatll cu ,,RO$p") poate
Ii redat prin:
IL Dael A este demonslral.
atunci - A cste respins, • iar
preacunat: Dem (A) Resp(~ A).
b. Resp (A) Dem (- A)
sau Resp (-A) ..... Dem (A).
~ Demaab ...
dedlldlve
~ Demonstnfli
inductive
~ Demonstratie
di.rectli/lndirectl
3.4.3 CORECTITUDINE fN DEMONSTRARE
0 demonstratie pentru a f logic corectli trebuie sA respecte anumite
reguli in raport cu teza de demonstrat, funclamentul ~i cu procesul logic de
trecere de la fundament la teza,
Jn lcglitwi cu teza de demonstrat trebuie respectate urmatoarele reguli:
l. Teza de demonstrat trebuie d fie clar sl preds formulaUI,
adica nu trebuie sl! confinl! p3rfi variabile (termenii sunt bine definiti fi auo
semnificatie unica).
··2. Teza de demonstrat este eel putin o propozitie probabil• Ji nu
este o propozitie infinnatli (in caz contrar nu are sens sa o demonstrlim).
3. Teza de demonstrat trebuie sl riminll aceeafi pe tot
parcursuJ demonstratlel, adicA ea nu trebuie inlocuitli pc parcursul
demonstrapei cu alta printr-o reformulare aparent identica sau prin
demonstrarea altei teze.
1n leglituri cu fundamentul demonstratiei trebuie respectate
unnlitoarele reguli:
1. Argumentele demonstradei trebuie sii fie adevirate, deoarece
stim ca din adevar decurge in mod valid numai adevlirul ~i cl! respingerca unei
propozi!ii este echivalenlil cu acceptarea opusei sale in baza raportului de
contradictie $i cl! multimea argumcntelor demonstrapei este necontradictorie.
2. Demonstrafia argumentelor este independeDtll de
demonstrarea tezei, astfel incat argumentele sA constituie un temei suficient
pentru teza de demonstrat,
3.1Demonstrafia trebuie sli fie corecti, adicil teza sli decurga din
argwnente conform cu regulile logice (acest lucru TIU inseamnl! di
demonstrapa este construitli numai din rationamente complete, ci cerinta este
J
ca demonstrapa sA fie completabilil in cazul in care esre construitli eliptic]. {i
3.4.4 TIPURI DE DDIONSTRATIE ~
(
I. in functie de procedeul utilizat, exlsti demonstraf:le intuitivll
(Deaxiomatizalil sau axiomatizata) 'i formalizatl. DemonstraJia intuitiva se
bazeaza pe relatiile dintre tenneoi §i propozipi. Cel mai adesea ea Du se
bazeazlipe rafionamente complete, ci eliptice, iar, uneori, eel care le realizeazli
nu este COnJtieftt de rcgulile pe care le aplicA (el apelcazll la intuifie care Du
este un criteriu sigur §i trebuie CODtrolatA, deci trebuie cunoscute regulile
formale). Odatli cu complicarea demonstrapilor a devenit necesar controlul
prin reguli, ceea ce a dus la construcfiile axiomatice riguroase (de~i intuitive)
$i apoi la construe!iile formale (fonnalizate) in care se are in vedere, in primul
rind, sistemul de simboluri Ji regulile de operare cu aceste simboluri.
2. in funcfje de sprijinuJ direct sau indirect pe experi~Jil, existl
'!_!monstraf:li deductive ,; demonstrafii inductive. Dae! in des~
demonstrafiilor nu intervin direct date de experienfA atunci avem demonstraµi
'i
deductive, in caz contrar avcm de a face cu demonstraµi inductive.
3; Demonstrafia deductivl! poate fl: directi ln,dJrectl.
Demonstrafia directl este fie inductia completli, fie deducfia conforml! cu
fonnele de rationament cunoscute in care se trece de la premise la concluzie.
Diferitele moduri de silogisme categorice sunt exemple de demonstratii
directe, eel mai adesea fiind eliptice, diind impresia unor inferente imediate
(,,deoarece P, Q"; Don-Q, deoareee non-P").
Demonstrat;ia indirectl poate fi: prin acludere, prin absurd ~i
apagogic4(jlrin infinnarca opusei), prin lmposibil.
Schema de inferenta a demoDstraf:lci prin excludere este unnlltoarea:
52
 unde cu ,,w" notAm disjunctia exclusiva ~i cu ,,-" respingerea (negatia):
Aw B w .•••...... w X Tl:RMENJ CllEJE:
=A.- L , .
v' Demoastratle prla
exdudere
Schema de inferentaa demensrratle] prin absurd este urmatoarea:
-A,11 ..... v: Demomtrafie prln
-=A
absurd

Schema de inferen!lla demonstratiei prin imposibil este urmAtoarea: v' Demonstnpe prin
C,,C, -+C2,C2 -+C, ... imposibil

-c
Vcm Cili: Cl, dlr dlCi Cl -+Cl,- -+ C3 f.11.&4. idDil,-
[A LOCTQVE
ee - · -c ••
Combaterea (infirmarea') poate fi de mai multe feluri, insii cea mai
simplli formii este eJiminarea universalei prin contraaexemplu. Schema de
respingere este urmiitoarea:
&pi .,.
Cm rt •:B~ I W t•)
D * ,W.-8-+-A

--
-A
I
Altii formli de infirmare este rcducerea la absurd. Existll
urmatoarele tipuri de reducere la absurd: Logiea de la Port Royal(aumrii
I. reducerea la centradlctle (demonstratia prin reducere la absurd a er. merrtbri u1 curentuhu
validitatii modurilor silogistice); onuscotostic. ·~1awau sediul la
mdml.ttirt!a de la Port 11'7>"1),
2. reducerea la fals. Bnu1ncrd S n-guli lfWW<lologrt't1'.
s 111r11e Tt11i4riiilflliiii•:iriwiiiwti"illiiiiii:""-------1 "n Iintre ele r tenndu-se la
F'w .......... i. dt ntonstr ?('e
TCJ!i ™''"ii - tlnlh)fl
$1 hizefmfe:ij pp pegj:rai
Si I !zofleaieli lld llnlllltl TERMENI CllEIE:

--~--0"'"*.,. . . ._ .,,
a- ~- 'J ti:•o ...
a.....,.....•
a

paibicl a"Gllicl _,_. pnn 6rcjli g polbice. Reduccre la absurd

.,.....
(
7
-
'S fdd
...,.. (pallia iilMjall) - ....
.,, Reducerela
lili ,.. ........ ell .. diaqe
a.....-.
.... • -- .....

C011d'111±ilecaie mllll*bint dlcio....... •6111. contradiqie

(AAl)-+C
s's•-
.,, Redocere la fals
_,.
-C.B
.,, Redocerela
3. redueerea la autocontradlctie arc Joe in cazul propozitiei ,,Toate autocootradiqie
propozitiile sunt false". Cum ~i acest enunt cstc o propozitic, dccurge ell ea
I insa~i este falsii. Schema generalli de infercn\li este:
A,=B Obs: fn teete cuurile ucbuic sl
I -A
~Q.J!lllip!lilitJll .. lllUlllilllll8}.J... lllllll.S11.111.As~~-
intervinl o propoa~e suplimcn1ad
(B) can: cste acceptati.

E\'ALUARE:
I. Lucrtind pe perechisau pegrupe, constmifi douil exemplede e, Toti absolventii de liceu sunt ~i la facultate.
combotere prin eliminarea u11ivenalef prin <Xm/rtleJU!mplu. d. Toti ursii sunt mamifere carnivore.
2. Lucriind pe perechl sou pe grupe, construiti douii ./. Cu ajutorul metodei reducerii indirecte sau a
exemple de combatere prin reducere la fals. demonstratlei prin reducere la absurd (reducerea la
contradlctie} determinati validitatea moduritor
.l. Sil se infirme printr-o argumentare silogisticii
silogistice: iai-B, aai-4, e(J()-2, UJo.2, ou-s, ea0z3, eios4,
propozitiile: eai-s. ' .
a. Nici un medic nu esre absolvcra al Facul~fii de
Medicin3. 5. Identificati trei exemple de propoziti! care pot fl
b. Toate afectiunile (bolile) sunt ereditare. infirmate prin reducere lo autocontradiqie;

53
 TERMENI CHEIE:
./ Argumeote deductive
cu propozifil compose
3.S.l ARGUMENTE DEDUCTIVE cu
PROPOztT[I COMPUSE
Propozitiile compuse pot fi utilizate in constructia unor argumente
(unor rationamente sau inferente). De exemplu, argumentul:
Dacli inveti, atuncl vei obtine note bune la logicli. Cum nu al
obtmut note bune la logicll, tnseamnli ci nu ai tnvlltat.
are urmatoarea structura logica:

Dd iml. DOie blBJe la kisiiil

-1.....
Nu obfin DOCo bune la logici
uln~
Arpwmtil de '8pt .... tiiiil reniili dUi lope•
prepodllUor __,_
((p -+ q) It -11 -+ ....
pmnisele tiind legate tntre ele prin -.luctle. iar oonchrzM tiind
lmpllati de!J!!!!!!i!.
~'---
'··'-~1'4~-- Procesul de intemeiere (argumentare) prio intermediul propozitiilor
compuse cunoaste nuroeroase forme, diotre acestea unele dovedindu-se
THEOPHRASI (170 287 I Chr 1 uzuale. Potrivit oumArului de premise, se disting, in general, doua mari
categorii de argumente deductive cu propozitii compose:
l1mtQ.1 al /u; Aristotet lu conducerea
Lvcrului. vu duce mat dt'partt multe 1. Argumente deductive cu douii premise care se impart in:
dintre prevc11piir1lc' ucc.thila In logit'ii a. lpotetice:

,.., • ....-....>W1-•--i
Pnncipatasa contributieest« ~u- 1tJodus ponendo-ponens (modul ajirmativ-afirmativ)
...,.,
num1111/ s1loRuW11pot(!tK. pnem1_.,.J. a
ceea tt"'W'f:1rd.n·m1nwi ton111
arg11men1~lr deductive cu p,.opotl{u
compuse
..... '..l..:.IZI- --------

modus tollendo-tottens (modul negativ-negativ)

TERMENI CHEIE:
, ... 4 ~ lirlii.111111c1~-.,_1ar=~---.
./ Argumente deductive l--'.:! ~ ... bane la !ogicl
cu doul premise Nu

b. disjunctive:
./ Argumente ipotetice modusponendo-tollens (modul ajirmativ-negativ)
: ... • Envlt,,,,,,,,
- plldiliiii

.
ml - ..
./ Argumente
disjunctive ulllldac• · ~~~~~~~~-'

Obs: Sc poatc observa ell in cazuJ

,
modus tollendo-ponens (modul negativ-ajirmativ)

inferen1elor disjunctive, modus

tollendo-ponent este valid atit in
oazul in care prima prcmisl este o
di•junclie exclusilll, c!t ~i in cazul
m care este vorba de o disjuncJie
neexctusiva.

54
 2. Argumente deductive cu trei premise, numite $i dileme:
a. dilema constructlvi: TERMENI CHER:
-slmpli:
./ Argwnente cleclucdve
p-+ q Docl tn.l!. -a oblin - bunc la lOjiCI cu doui premise
r-+ q Docl ...-.1ogica.111Unci oblin - ....... i. logicl
pV r lnv11 -lnldea losica ,/ Dilema constructivi
ll
Ob!il!note bunc i.1cp:1. _
./ Dilema distructivi
- complex.I:
p-+ q Docl bMt llllllCi oblin - bune 111 lopci
r-+ I Dllcl fllldeg lo&ica. - pndesc """""
LY...!. lnv14 .., fllldeg logica
_q,_V I

b. dilema dlstructivi:
-simpli:
p-+ q Docl lnvtJ, llllnCi oblin !IOlc bunc i. logicl
p-+ r Docl lnvlJ, llUDci intcfcg logica
Nu oiJ1in !IOlc bune la logicl aau nu lnlel.. logica
~
Nulnvl!.~------------'

- complexii:
p-+ q D9cl bivlJ, atuDci oblin - bunc la lop:A
r-« I Docl ....... logica, llUllci gAIMlclc """""
":1.Y.:! !Nu oblin - bunc la logicl .... 1111 glndcoc """""
"1' v'""' Nulnvl!lF nu~ I~

Validitatea accstor inferente deductive cu propozitii compuse reiese

tn primul rfuid din definitiile date principalilor operatori propozitionali. Spre
exemplu, in cazul inferentei ipotetice modus ponendo-ponens este evident ell
in masura in care antecedentul unei implicatii este adevarat, pentru a avea o
implicatie adevarata, este necesar sli se afinne adevarul consecventului.
TERMENI CREn::
3.S.l ERORI iN CONSTRllC'flA
./ Eroarea aftrmirll
ARGUMENTEWR CU PROPOZITfl COMPUSE consecventulul
•
Pornind de la aceleasi definitii ale principalilor operatori ./ Eroarea neglrii
propozitionali pot fi puse in evidenta ~i erorile uzuale care apar in antecedentului
constructia argumentelor cu propozitii compuse (este de sernnalat insli faptul
ell desi sunt nevalide din punct de vedere logic, ele sunt acceptate in practica
./ Eroarea afirmirii
argumentarii ca scheme de inferen/ii plauzibile - concluzia este probabil
adevaratli, iar nu iiecesar adevliratli). disjunctului

1. eroarea afirmirii consecventulul:

p-+ • Diel IDYil, lllUDCI ob!ia .. biine la Obs: Estc evident cl notclc bunc
q lo8iel pot fi ob!inutc $i prin altc mijloaa;

• Oblin note .,_ la losicl altfol spus adevl!rul cocsecvenmlui

nu decurgc necesar doar din
adevl!rul antcccdentului.

2. eroarea negirii antecedentulul:

p-+ q OKI la\'ll. 8lunci oblin DOie bune la Obs: Faptul cl im"I! nu lnseatmA

!'-~-·_:- _
neccsar cl nu voi objinc o no<l bun!
la lo&ici, din falsul anteccdcntului
"1' ...
pu!And dcriva atit adevlml, cilt ii
Na . litlsul consecventului.

3. eroarea afirmilril disjunctulul: Obs: , Din afumarca uncia dintre

•
•v•
e-
favai 1111 ml -
.__,.l....___,~~--'lllll~duc-
..--.----
la pliaillll'e cemponentele unci diJjunctii nu
dccurge cu necesitate ncgarca
celei laltc.

55
 TERMEM CHEIE:
3.5.3 METODE DE PROBARE A VALIDITATll
ARGUMENTELOR CU PROPOZITU COMPUSE
./ Metocla matriceall
Corectitudinea logic!!. a argumentelor cu propozitii compuse poate fi
./ Metocla tabelelor de probata prin intermediul mai multor metode, tntre acestea cele mai utilizate
fiind:
adevlir parfiale
1. metoda matricealli (metoda tabelelor de adevlr): presupune
acelasi algoritm ca in cazul calculului logic prin intcrmcdiul
caruia se putea pune in eviden\! tipul formulelor din logica
propozitiilor compuse. Specific validarii sau respingerii
argumentelor cu propozijii compuse este faptul cli se evalueaza
fiecare formula corespondents premiselor ~i concluziei to parte,
argumentul jiind valid dacii nu existii nici o linie (o
combinatie de valori de adevifr) pe care premisele sii fie
adeviirate,iar concluziafalsii.in masura in care exists eel putin
o linie de acest gen, argumentul nu este valid.
DacA Andrei •i Mihai aj1mgeau la r -r 11 -
limp la concurs, alllnCi Andrei
ciftiga concunul de atlctiBm. Andrei
nu a ciJligat ooncursul de atletism.
ceea ce lnse•IDDA cl Andrei Ji Mihai
muiyjuns la ·
Charin Sandtrt PEIRCE ••
11g39 Oi I) Schema de mferentA a acesrui
qumcm:
F, 0,1.if, JorNl '"'1 t m t matu.ran (pAq) -r
oner :Jn 1 1d1 eu:J pentru prtma .....
1lata I /!1 urr de atk'lt1r pentr 1
uperatoru loj..'1< t
Estr unat dmtrc llJ (ru/l ,.,
pragmat ·nulut t( um {OU fa< "'n
ctare id le noastrc ~· ol :u~mlUlkU
(->Illn/a curt .lt' ocupa cu studiui 2. metoda tabelelor de adevir partiale (metoda deciziei
genf'rul al ~tmnelor) preseurtate): se bazeaza pe proprietatea implicatiei de a fi falsli
atunci cand antecedentul este adeWrat, iar consecventul fals,
Astfel, prin reducere la absurd se presupune cl\ antecedentul unui
argument (conjunctia premiselor) estc adevllral, iar formula
concluziei este falsa, Din tabelul valorilor de adevir corespunzator
tipului de formula reprezentat de concluzie se pot pune In evident!
cazurile in care fonnula este falsli (de la unul pana la trei cazuri),
studiindu-se dupl!. aceea cazul in care coejunctia premiselor este
adevarata in functie de valorile luate de variabilele din concluzie. in
mlisura tn care se ajungc la o contradictie logic!\ pentru fiecare
combinatie de valori de adevl\r luatli in calcul pomind de la
concluzie, formula este valida. in caz contrar este nevalida.
o..a i ti Miboi <P"q) .... <r&:•>, .......... 11-. v ....

-·
a;un.,.u la ump la
concurs, llallCi Andn:i Scafinna..ie.tnalp I I (~--
c:Attip concunul de -- - '"'' .,,._......_)tifaloul
lllelism, iar Miboi ..
111ua pe un loc bun.
Andrei OU clflipt (pAq)-+
4
(rl11) l-r& ... 11 .... v-<!
concunul de atletism ti 11 11
oici Miboi nu 1 obfiaal
1111 loc bun, ceea ee
Sc ... rn c:okul c:azurilt !II COR lbnaula coacluziei - falll.
In-a cl - Andn:i 1-r& ... 11"1'

Se---·-·--· . . .
... MlhaiDllMll!illlllla (pAq)- (r61) v "1
1-1 11 II II ti
Schema de inferenti

---
a acestui argument:

..........
(pA q) .... (r61) "'Mb±
-•
....... ..
c 1
_.. • -
lcpe. cemoe ~
... ••lall'cl.. obli·
,_-._
claa
diD

'dll

56
\..._
 -:~.

EVALUARE:~
I. ldentifica/i erorile formale prezeme In urmatoarele
argumente:
a. Dae! uiw)gbiul A are toate ungbiurile egale, atuoci el
este echilateral Triunghiul A nu are unghiurile egale,
asa incat uioogbiul A nu este echilateral.
b. Dael mli straduiesc, voi realiz.a ceea ce mi-am
propus. Am realizat ceea ce mi-am propus, deci
mli strliduiesc. ,~
c. Inv11 sau mli distrez, Inv11, decNnl distrez,
d. Maria a fost la coafor sau aceasta este culoarea
p!rului ei. Ea a Cost la coafor, 3$8 indt este
adevlirat cl nu aceasta este culoarea pArului ei,
e, Dacil ne indeplinim scopurile, atunci avem o via!l
pllicut!. Avem o via!l pllicuti, prin urmare oe-am
atio.s scopurile.
2 Stabili/i vallditatea urmiitoardor argumente:
a. Dael sunt atent ~i muncesc mai mull, atunci voi
obtine note mai bune. Nu Oblin note mai bune.
Deci nu sun! a(Ol.Sall nu muncesc mai mull.
b. Se poate sustine cl rata inflatiei nu creste,
deoareee salariile reale nu se reduc fi f(>rnajul nu
creste, ori se stie cl in m!sura to care rata inflatiei
creste, salariile reale se reduc si ereste somajul,
c. Dacll invlt la matematicA, nu mli voi putea uita la
filmul prefcrat, Dar dacA nu invA\ la motematicii,
nu voi putea obpoe o noUi bun~ la lucrarea de
mfilne. Prin unnare, fie unnlircsc filmul prcfcrat,
fie invii\ la matematicll
d, Scopul politicii este acela de conduce bine un
popor, cu toate cl adesea sum urmarite alte scopuri
~i popoarele nu trAiesc mai bine, de unde remit! cl
nu intotdeauoa acest scop este cunoscut,
e, Nu este adevlrat cl utilizarea instrumentelor
tebnice conduce la tncetinirea dezvoltirii umaoe
sau cA datoritli lor omul ~i-ar pune in pericol
existenta, lnstrumentele tebniee constituie un
sprijin important In activitatea omului, prin
intermediul tor activitatea aeestuiafi.ind eficienta,

3.6 ARGUMENTE NEDEDUCTl\'E

3.6.l ANALOGIA: DEFINIRE
CARACTERIZARE*
Analogia este una din modalitatile de argumentare nedeductivl
frecvent utilizate. Termenul de ,,analogie" provine din limba latinA si, initial, TaMl:NI C&&11::
avea sensul de ,,proporfi.e", dobandind ulterior sensul de "ascminare". in
analogie se rcalizeaza transferul de proprietati, de tnsusiri sau de ./ Aulogle
caracteristici de la un obiect la altul. Astfel, dacli doua obiecte a ~i b au in
comun proprietatile F, G ~i H ~i daca, in plus, obiectul b are proprietatea P, ./ Anlllogie cu

·~
rezultli, prin analogie, cli ~i obiectul a are proprietatea P. cooduzlecerti
-·-
' . '
./ Anal.ogle cu
concluzie probabili

Analogia se poate produce in una din cele douli situatii: sau relatia
dintre proprietatile asemanatoare ~i proprietatea P este necesara ~i atunci
concluzia decurge tn mod necesar din premise, sau relatia intre proprietllf:ile
asemlinlitoare ~i proprietatea P nu este necesara ~i concluzia este probabila.
Sli presupunem cli douli triunghiuri se aseamiinliin ceea ce priveste laturile 'i
constatam cl! unul dintre ele are un ungbi drept si, apoi, conchidem cli 'i
celalalt are un unghi drept. Dael dispunem de teoreme care coreleaza
asemiinarea laturilor cu asemlinarea ungbiuriJor, atunci putem conchide, in Karl Ralmaod POPPl".R
mod necesar, cl! aceste triungbiuri se asemlinliin ceea ce priveste uogbiuriJe. (1902-1994)
fn acest caz, concluzia este certa, iar argumentul este pur ~i simplu deductiv,
iar dacli nu dispunem de asemenea teoreme, ou putem conchide, in mod PorninJ de la probh."me{e cumJt.qlt>rli
,

necesar, ci doar probabil, cl! aceste triuogbiuri se aseamlinl! §i in ceca cc Poppn- "'°odutt o contrihufie
lktU1tUftantd ltt rttolvarea prtJb/etMi
priveste ungbiurile. 1"'1tK"(;ei.fomni/dnd cntm1 care sO
Analogia cu concluzia probabila prezintl un ioteres deosebit fall! de permitii eva/ut.llla progrts~lor ftiilf(~i.
analogia cu concluzic ccrtl!.

57
I rm
Ob$: Uoeori termenal de
,,anaJog;ie" nu desemneul un
n!lon......,nt proprlu-zis, ci o
comparatfe fllclitl cu scopul de a
deserie, de a ilustra eeva, Astfcl,
,,Fumicile nu-fi fac niciodot! drum
printr-un depozit de gitu gol;
nimcni nu-si viziteazl prictcnuJ ce
Ji-a picrdut averea" (Ovidiu} este
un exernplu de onalogi.e prin
simpli ilMStrare.
Analogia in sens de
ilustrare st! la baza procesului de
modelare. Astrel, dacl avcrn doll!
obicctc ascminAtoare, a Ji b Ji dacl Argumentarea poate merge atat de la model spre original (in cazul
a este luat ca punct de plecare fi b observatiei ~i a experimentului), cat §i de la original spre model (numai in
cste analogul lui a, vom putea
cazul observatiei).
spune ea a CSlc prototipul
(originalul) ~ b este modelul lui a. Peotru a obfine o concluzle mai probabilii (mai aproplatl de
Notiunea de ,,mode.I"' poate •$! se adeviir, dedt de fals), trebuie respectate unnltoarele reguli sau
ba.z= pe observatie (caz in care condifl.l:
spunem ea obiectul b scamlin1 cu a) 1. asemlnlirile dintre obiectele comparate sli fie mai numeroase
sau pe experiment sau pe o
eonstruetic abstractl (caz in care
decal deosebirile dintre ele;
construim, utilizlind o metodA 2. asemAnArile dintre obiectcle comparate sl fie mai importaote
cxperimentalll, un model b pentru decit deosebirile dintre ele;
a). Astfe~ o hartl esre un model al 3. aria oblectelor comparate, avlind aceleasi insusiri comune, sii
tcritoriului, iar schita unei clldiri fie cit mai mare;
este rnoclelul unei viitoare clAdiri
etc. 4. concluzla sii fie cit mai modestii sub aspectul celor sustlnute;
5. to stabilirea concluzlel un rot Important trebuie sli ti aibli
asemlnlirile ~i nu deosebirile dintre ele (rolul deosebirilor trebuie sA fie cit
mai mic, preferabil nu!).

3.6.2 TIPURI DE ANALOGIE*

1. Analogia comunii 'i ,tlinµfici
Analogia comunl se bazeaza pe asemanarea la prima vedere a
obiectelor comparate !lira o analiza temeinic! a acestora (ex. daca doi colegi
.IAz'p de clasa sunt prieteni §i unul dintre ei are un anumit comportament,
e• '¥? lllcl conchidem c! ~i celalalt are acelasi comportament). Analogia 'tiinWicl se
bazeaza pc 0 analizli temeinicll, aprofundatA a asemanarilor (ex. plecand de
.I Analogie
la structura atomului §i a sistemului cosmic, Rutherford a elaborat modelul
tntimplitoan I cosmic al atomului, fapt ce a permis cunoasterea mai multor aspecte ale
sistematici relatiilor dintre particulele elementare sau construirea .masinilor
inteligente", adic! a calculatoarelorprin analogie cu creierul uman) .
.I Analogie dopi 2. Analogia tntimplltoare p sistematicl
msutiril dupi rel.atfi Analogia tntimplltoareporneste de la caznrile observate lntilmpl!tor,
fllra nici o intenpe de a descoperi asetni!JWile(ex. australienii au observat c!
existli marl asemlinAri intre o zonl din Australia §i o zonl din California ~ in
plus, se §tia ca i.n zona din California existli aur si s-a conchis c! ~i in Australia
trebuie sli existe aur, fapt coofinnat ulterior). Analogla sistematicii presupune
intentionalitatea ~i intuitia genia.lli (ex. legenda cu mlirul cAzut din porn §i
descoperirea gravitatiei, sugereaza o intuitie geniala, dar §i o mare experienf!
$1iintificli pcntru a ajungela o astfel de concluzie).
3. Analogla dupi insu,iri ,1 dupi relapi
Dacli compararea obiectelor se realizeazli dupA aoumite insu§iri,
atunci avem de a face cu analogii dupil insu~iri. Astfel, plecandu-se de la
asemanlirile existente intre planetele Plimlint ~i Marte din punct de vedere
geologic, fizic, chimic etc. s-a conchis ell este posibil sA existe viaf! pe
plancta Marte. Dac! compararea se bazeau pe aoumite relafi.i inteme (intre
pllrple unui intreg) sau exteme obiectelor (intre doull obiecte independente),
atuoci avem de a face cu analogii dupli relapi. Existli trei tipuri de analogii
dupArelapi §i anume:

58
 a. Analogia sistemelor sau structurall se bazeaza pe faptul ca douli
sisteme se aseamAOO in ceea ce priveste unele relani inteme, de
unde se conchide despre aseml!narea tor. Analogia poate presupune
ca elementele lor suot de aceeasi naturll (ex. analogia intre douli ./ Aulogla N 1lar
organismc) sau este structural! (ex. creier wnan - ~nli
ioteligentli;structura atomului- structura sistemuluicosmic). ./ Analogla morfo.
b. Analogia morfo-functionallsc bazcazA pe luarea in considerare funqionall
atat a unor proprietJ\i ce tin de fonnli, dar $i de caracteristicile
funetionale ale obiectelor comparate. 0 astfel de analogje este cea ./ Analogia pe bazi de
dintre societatea umanA $i organism (~ lntr-un caz ~ in celalalt
existli un centru conduclitor, subsisteme care indeplioesc an.wnite
relatfi cauzale
functii ~i care sunt organizate ierarhic. Pc accastli baz3, putem
conchide ca societatea are mijloace de adaptare la mediu, intruc;it$i
organismulare asemcnea mijloace).
c. Analogia pe bazi de relatii cauzale are douli forme:
1. de la efecte asemllnltoare la cauze asemiinitoare (ex.
trecerea, in medicina, de la simptome asemanatoare la cauze
asemanatoare );
2. de la cauze asemiiniltoare la efecte asemiinitoare (ex.
daca cauzele miscarilor sociale sunt asemanatoare ne putem
astepta la acelcasi efecte in plan economic, social etc.)
.•. "lol'Ol..-ul frc.'buw 50Cnl1/ printre
3.6.3 ER.ORI LOGICE CONSTRUCflA iN lucrorilt:.ne_H1o,'11rt:.virtutea in~ii
pnntre cete wgure. ·•
ARGUMENTELOR PRIN ANALOGIE* TACITUS (SS-120)
istaru: $1 um politic romun
Erorilc logice rn constructia argumentului prin analogie apar atunci
cand nu sunt respectate regulile de constructie, adica:
1. in stabilirea concluziei un rot important ii au deosebirile diotre
obiectele comparate, deosebirile sunt mai numeroase decat asemanarile $i
concluzia nu este modestli sub aspectul celor sustinute, genereaza eroarea
logica numita analogle slabi.
./ Generaliz.are priplti

2. aria obiectelor comparate este mica sau cazurile considerate •

nu sunt rcprezentative pentru fenomenul studiat, astfel inc§t premisele
nu pot constitui un temei necesar ~i suficient peotru deducerea
concluziei.
I
- '
-,
.
....
', - _..:., - ' ' ~ . - ...
_

3.6.4 ROLUL ANALOGIEI fN ARGUMENT ARE*

Adesea suntem pusi in situatia de a face analogii intre evenimente,
persoane, situatii, societati etc., astfel analogia poate tmbraca diferite foone
in functie de domeniul sau de destinatia care i se confera. Ea devine un Obs: Logiciaaul romin, P«re
mijloc absolut nccesar in argumentare, dar $i in cunoastere ~i 'in actul Botezotu (1911-1981), considerll
decizional. Deciziile luate pe baza analogiei pot fi pline de riscuri, deoarece ell aoatogja nu pare sl se
tncadrne nici in dedutfie ti Did
situatiile nu sunt identice, ci doar asemanatoare, astfel incat rezultatul in iJlduqlo, clci se poate obscrva
deciziei estc doar probabil. Analogiile au uo rol important in cunoasterea cl analogia arc ~i suueturl cu
~tiintificli 1ntrucat ofera ipoteze, teoreme, legi $i principii care urmea.zli sA silogismul, iar in analogie, ca $i in
fie, apoi, verificate. induclic, nu dispunem de o logic!
riguroasl, ci doar putcm s1 r
aproximAm drumul pe care trebuie 'f
sl-1 urtnC2iC glndiica pentru • ,.'
ajunge la adevllr. Uneori ajunilem
ta adevir printr-o intuitie cxtrem de
simpll, alteori sunt necesare multe
..••• .
f

demersuri de clutarc.

S9
.
 TUiaMO*Ut; 3.6.5 TIPURI DE ARGUMENT ARE INDUCTIV A
./

./
Leab--•· Frands Bacon (1561-1626) este oonsiderat a f tntemeietorul
loglcli inductive moderne.
Logica lnductivli se ocupli cu studiul raponamentelor de la particular la
Proprietlfile general, adica se ocupii cu studiul argumcntelor bazaie pe generali.7.are. Asa cum
argmnentelor s-a vlizut anterior, intr-un argument inductiv concluzia spune mai mutt (este mai
inductive generaU!) deciit prcmisele din care a fost obtinutll
.,/ lnduqie completi
.,/ Inductif incompleti

Din acest exemplu, pot fi observate proprletifile argumentelor

haltds BACO'< (1561-1626)
Canceler Q/ Angbe1 si filo.~of..n:rie
Escuri de nlOrall $1 polihcA. No\11m
Organum (16W) £1 c.'1f.•idmi cci
apc/11/ la uutoritate impiedica
progresul lltrnTei ... -on.ud-t:r,indcs
hgica de can: di.<pu'lea (log/ca
fannald, "61~ticd,1 ··"" est«
fo/011/oon pentru daroperirile
fliut.fifice .. ~ide oceea l-'a fonntt.la
pr111C"1p1Ue loglCii i"'*Klott. C<NUide.ra
logica f(l·urfa F1t1nhu11t/4ni coreae a
1nlel~tlulvi qr ron.stltu1ndo fliinfd
ma1 ohsrruc14 tkcUt once a/1(1 ~tiur{.6,
ohh•t:Ju.l ei ate ilutru1M1Jtul celorlaltt
1111n/B Ii eD U1Uleazd condifii/e
tuturor celorlalte 1trln1e
Inductive ~i anume:
1. Caracterul ampllficator a.I concluziei tn raport cu premlsele
din care a Cost obfinutli (in timp ce fiecare premisa vorbeste despre un
anumit mamifer care are proprietatea de a fi omnivor, concluzia este mai
generals decat fiecare dintrc premisele din care a fost obtinutll, afumand cii
toate mamiferele sunt omnivore).
2. CaracteruJ probabil al coocluziei in raport cu premlsele din
care a Cost obJinuti (chiar dacll premisele sunt adevarate nu putem fi siguri
de adevllrul concluziei, adicii premisele nu constituie un temei suficient
pentru ooncluzie, concluzia ramanand, totusi, probabila),
Principalele tipuri de argumente inductive sunt: inducfia completi,
inducfia lncompletl (amplificatoare), ioducfia prio simplA enumerare fl
inducfia ftiinlificl.
Inducfia completli este, in fond, o argumentare deductiva care
presupune ell:
1. Exist! o ctasa de obiecte al ciirei numar de elemente nu este
mare (clasa finita);
2. Fiecare obiect I element al clasei poate sa fie examinat
(individual);
3. Fiecare obiect I clement al clasei are o anumitll proprietate;
4. Se- conchide cii lntrcaga clasli de obiecte are respectiva
proprietate.

Obs: lndu<tl• completl are

nloare de tuno.A$kre redusl,
deoarece, dq~ concluzia, tn raport ~e~~~5-f;fi!iii~9~!:!!.,
.
w,.11e.-.:J@];lli:J:
,. (11}!!8~~ ~

...--,, ...• ,..I";-.a .....

ee ficcarc pmnisll din care a fost
obfinulll este mai gencrali, ea nu T.--r• 'I '•S · a,_.p
face declt s4 exprimc, intr-o form!
concisl ceca ce premisele au re<lal
anterior. Ea produce din premise
de-.,
.....
•-ti
wipe.
r • '
1 -
llll'pill .....
ic:t
a,•I'
r · , tc a -...-.i:,s a,, a4fl a,
adcvtrate numai concluzii
adcvlrate. In malcmaticli, inductia
(pltliomtl' .. ea
complclJ este utilizata atunci cind t ., • ..,.. ~·
cazul general nu pcere 6
dcmoostral dintr-e dati, ci eebuie
descomptJ$ tn clteva spccii (ex.
pentru a detcnninaaria triunghiului,
acesla trcbuic dcscompusi tn 3 (dt·O,)ajli\llrl · 1 P
specii: triunghiul ascu1itunghic,
dreptunghie $i obtuzunghie ,; dacl
leoreroa este adcvlrad pcntru
ficc:arc specie, atunci ea va 6
a~l ,i pentru cam! gcncral).

I lnducfia incompleti (ampliflcatoare) este fundamental deosebitli

l
de inductia completa, deoarece se trece de la un numllr finit de cazuri la un
numlir infinit de cazuri (sau chiar daca clasa de obiecte este finiUi, numarul
de elemente este prea mare pentru a putea fi cercetatli clement cu element ca
1n cazul inductiei complete). Acesta este motivul pentru care se numeste ~i
"inductie amplificatoare sau incompleta", deoarece presupunem ell numllrul
elementelor dintr-o clasa de obiecte dep~e~te posibilitatile noastre de
cercetare, vom examina un numlir fiillt de cazuri $i vom conchide ell intreaga
clasa are proprietatca P, argumentul avand urmatoarea schema de inferen\ll:

Obs: Aceastl scheml de infettnll

con:spunde primului exemptu de
argument nedeductiv, uncle s-a
ajuns la oooeluria ..Teare
mamiferclc sunt omnivore",

lnduetia incompletli este o modalitate de rationament ipotetic, deoarece,

d~i, premisele sunt adevlirate, concluzia rarnane totusi probabila, motiv pentru
care poate fi numitli ipote7A. Treeerea de la un numllr determinat de cazuri la Obs: I. ~ cum s-a vlzut,
toate cazurile ,,amplifiell" concluzia care rim§ne probabila, deoarece induc\ia concluzia indue[iei incomplete este
incompletll respectli principiul identitlipi, non-contradictiei ~ tertului exclus, probabilA Ji are careerer
amplificator, ea indcplinind
tnsA ea nu poate satisface in intregime principiul ratiunii suficiente (prin aria lor oondi~ile fundamenl21e ale
de cuprindere limi~ premisele, ~i adevarate, nu pot constitui un temei induqiei si, prin acesta, rcvcnindu-i
suficient pentru concluzie ). Un rol important ii au condipile care m!resc un rot important 'in cunoastere 'i in
probabilitatea concluziei. Astfel, simpla enumerare a unui numllr mic de cazuri practica argumentlrii, oricntind
demersurile glndirii d~ la particular
nu este suficienta pentru a descoperi conexiuoile existente, trebuie ca numllrul la general.
cazurilor studiate sli fie cit mai mare, caznrile nu trebuie selectate la mtiimplare, 2. In toate formele de induqie
ci trebuie alese eazuri semnifieative pentru fenomenul studiat. (J.E. Creighton) incompletl se realizeail trecerea de
lnducf.ia prln simplli enumerare estc cea -mai simplil fonnli de la unele cazuri cercetatc la toatc
inductie. Ea se bazeaza pe simpla treccre in revista a unui numllr cit mai cazurile existente,
mare de cazuri din care nici unul nu contrazice rezultatul spre care tindem.
lnductia prin simpla enumcrare are urmatoarca scbemll de inferenta:

Ioducpa prio simplii eoumerare este numitll $i ,,induqie populari",

atunci cind se des~ la nivelul cunoa,terii comune, tnsA ea se poate
desfasura $i la nivelul cunoa~erii Jtiiotifice. in primul caz, ea se bazeazll pe TERMENI ClmlE:
simpla repetare a unor constatllri $i pe absenta oricllrui oonrra-exemptu, Ea nu
urmareste dcscoperirea legaturilor cauzale si, de acoea, gradul de probabilitate al "' lllductie prtn limpll
concluziei cste foarte redus pentru ell existli situatii cand din premise adevlirate enumerare
sc obtin concluzii false. Uneori intillnim astfel de argumente: ,,La ora I 0,00 vid
strada plinll de elevi, asa ell elcvii chiulesc de la scoala" sau ,,N-am to!Alnit tncll °" Cunoa~ere comunl
un om care sli fie sincer cu dusmanii Jui, asa ell top oamenii sunt preflicup
(mincinosi) cu dusmanii lor", Eroarea care apare aici se numeste ,,generalizare
pripiti" $i este cea mai dispandi~ insli poate sli se produca $i eroarea numitli

61

./ lnduqle ftlintfflci
./ Observatie
./ Experiment ftilnfific
Charin Saackn Pf:IRCE
(1839-1914)
tnutor curentul de
f"tlo.'iof care a
gQnJ;r, cunotcut .rub nume/~ de
pragmatism. constdera ca metoda
)·t11nfiftcdc-umtJ din· I) detvoltorea
J...· l/>ntf'Ze. rare explK-cJ proNcmt'le:
derivareo de corun:lnft' din oceste
ipote:.• (d.. fuc(i•); J) contirmarea 'l>U
respingerca ucestor con."it:cin/e si.
prin ucc1.ula. $i a ipotezelor pr1n
cxpt•ru·n1a (1ncluc/it).
./ Conditil pentru
sistematizarea
faptelor
L 62
"tratarea simplei succesluni drept o relatle cauzalli" (ex. prejudecatilelegate
de cifra 13, de intAlnireacu o pisica neagra etc.),
Inductia $tllnpfici este o inductie bazata pe reguli bine
determinate, pe utilizarea observatiei riguros organizate, a experimentului
stiintific ~i a unor metode Speciale de cercetare inductivli (nwnite $i metode
cauzale). Ea tinde sli stabileasca cli ceea ce se repeta la fel intr-un numar mai
mic sau mai mare de cazuri este in acelasi timp $i necesar.
Observatia este un procedeu utilizat In cunoasterea $riinfificl\ ce
consta in contemplarea metodica si intentionala (lntr-un anumit seop) a unui
obiect sau a unui proces,
Vom distinge intre observatla intampllitoare ,; cea 'tiintlficl (pc
care am defioit-o mai sus). Observafia poate fi simpli (rcalizatll.cu ajutorul
organelor de simt) sau complexl (realizatll. cu ajutorul unor aparate care
prelungesc performantele organclor noastre de simt fi care sunt utilizate
pentru inregistrarea fi masurarea datelor). Fiecare etapa a observatiei trebuie
sli se incheie cu inregistrarea fi clasificarea datelor obtinure.
in cunoasterea ~tiio\ificA, observatia se imbioA cu experimentul
'ttin~c care consta in provocarea deliberatli a unor proccsc direct legate de
fenomcnul studiat. Existll.situatii in care folosirea experimcntului in sens
strict nu este posibila (ex. feoomenele cosmice nu pot fi provocate, ci eel
mult simulate, modela.te).
Dae! ne intereseazli eficienta cxperimentului in cunoasterea
ftiinpticli, acesta trebuie sl! satisfacli urmlitoarele conditii:
I. Se alege un grup (esantion) reprezentativpentru feoomenul studiat ~i
se Unpart:c in douli grupuri egale a $i b, unul dintre grupuri fiind grup de control;
2. Cele doua grupuri se formeazli inainte de debutul experimeotului
independent de orice prejudecati referitoare la ele;
3. Mijloacele utilizate vor fi adecvate scopului urmarit Ji tnsusirilor
celor doua grupuri; .·•;
4. Desfasurarea experimentului va fi l1fTllliritli pas cu pas,
Inregistrandu-se toate datele, acestea fiind clasificate fi analizate pentru
eventualele corectari in desfasurarea ulterioarli a experimentului;
5. Durata cxperimentului trebuie sli fie convenabila $i adecvatll.
scopului urmarit; ··
]) 6. Pcntru a fi concludent, experimentul trebuie sa fie realizat simultao
sau succesiv mai multor perechi de clase constituite dupli criterii diferite.
Yo cazul inductiei stiintiflce, plecandu-se de la premise adevlirate se
obtine o concluzie cu un grad mare de probabilitate datorita utilizlirii
metodelor de cercetare inductivA care sunt fundamentate ele insele pe
observatie ~i pe experiment ¢.intifi~.
3.6.6 METODE DE CERCETARE INDUCTIVA*
S-a putut observa cli cea mai importanta problem! in lcgAtura cu
argumentarea inductivl! se referll la gradul de probabilitate al cencluziei,
aceasta reprezentand un spor de cunoastere in raport cu situatia precizata prin
premise. Caracterul amplificator al rationamentelor inductive pune insA, de
asemenea, probleme legate de forma logica Ganditorul care a incercat pentru
prima datll. sli sistemati.zeze metode.le inductive fiind Francis Bacon in
Iucrarea sa Novum Organonum, indreptatll.impotriva Organon-ului aristotelic.
Acesta a arlitat ell cercetarea ~tiintificli trebuie sli inceapli cu colectarea
faptelor, gruparea aocstora $i cu inducerea concluziei. Sistematizarea
(gruparea) faptelor presupune dupli Bacon intocmirea a trei tabelc: tabula
presenlilll (consemnarea cazurilor cand proprietatea cliutatli este prezentll.),
tabula absenliae (cazuri asemlinatoare cu primele, dar din care proprietatea
cilutatli estc absentll.)~i tabula graduum (cazurile in care proprietatea cliutati
prcziotll.grade difcrite de intensitate).
Pornind de la cercetlirile lui Francis Bacon, John Stuart Mill va
concepe patru metode expcrimentale, incerc§nd sli transpunA inducfia in
figuri logice aseml\natoare figurilor silogistice, Metodele de cercetare
lnductivA reprezintli astfel tehnici de argumentare care incearcli sli punli in
evidenJ8 cauza unui fenomen (concluzia spre care rind este de genul: ,,X este
probabil cauza lui a"). ./ Metoda coocordanftl
Metoda ceneordantel
Metoda diferentei .

.
Consta in compararea situatiilor in care este prezent un anumit .I
fenomen a, din compararea cazurilor V, X, Y, Z etc. ce preced sau tnsotesc
fenomenul dovedindu-se cA o singura imprcjurare, sprc exemplu X, apare in

.
'."\,~,~·, :.··~ ·~
mod constant. De aici se conchide ell X este probabil cauza lui a.
,. ...
·~·~:.:: ,. .. . ~ • airr 5 C • li; t $'•cl

·=~·::·::·ntr~..i~lit~
•a , .....
I .I 9 diforile .. - Ol!llMilt
~ .. ,.lat __ 1 o
...._ Pr ; -
.1-~~~~~~~J~mliUID.w
Metoda diferenfel
Constll in compararea a douA situaµi, astfel tnciit dacll se constatli ell in Obs: Firt sl tie vorl>a ck
prima siruape fenomcnul a presupuoe "Unprejwiirile V, X. Y, Z, iar in a doua transformarea coeclaziei intr--0
situatie, in 1rnprejurarile V, Y, Z fenomenul a nu mai apare, se conchide ell certhudine, metoda diferen\ei
probabil X este cauzp lui a. conduce bl un gn4 de probabilitate

......... _. .....,.__
al coecluziel ma.i mare .
• Dlol• .....
...... clad ..
r ' ami-. ilr ..a c:lnd ma -
...... Iii ............
... _ .. cl .... " I I IWI&'" IO

Metoda reziduurilor

- -
Estc utilli atunci cftnd fenomenul studiat face parte dintr-o refea cauzala,
din care majoritatea eorelatiilor cauzale sunt cunoscute, exceptand Will singurA,

.,,,.
z........
asa incat se trage concluzia ell acea corelatie cau:zalli este probabil sli se realiz.eze.

V•f!lllllll.llll• llmlirMmlllldlll ti _...cl_.• -

l•iplll-•rlolicl*lal .. la>t! lit
re11e-w• - ........., _.. ,,_.
'i:ji;';i;"'.!j;-if;;jdjii'-'-
.• .-.... u el wa 111.tiict lllomlce, ca ....,.._
..., .. -. .. ..,. • , c •cl
I Ir cucm1c1&ri 111..,... _
...... ... JllOOW s b I I' Ip
; -• teridlci.q.l..,..._ aw Jobn Stu1rt MILL ( 5806·l8Jl)
,. .... , ,, mwl cl ..... di

-
S ""*''
...... -
dill -
.......
Ill - ._ (I')
docll .....
."1...·uJJc-te tnductive ou fost concepure
- I liimil ce I'• 'Ii d de John Stuart t(ill cu n duhld
ca funr (tune· tvristicd $; c.i<"tf'tonstro/n.'ti
£It! l)r trehtJl sU 1.Jfut' la descopt·r1N!u
Metoda variafiilor concomitente <JU-L't (.it.JU fl eft."'-'(u/ul) '"'ui Jtn11mPn
Coootli in compararea mai rnultor situatii (JI, X, Y, Z) in care apare {ltit ,·au lu a dt"mon~lrucJ u pr.:fln.HJ
fenomenul a, in Jiecare dintre aceste situaµi av3nd o altli iotensitate. Din compararea cau.:Uf..'Slt' \'tlU nu o cau:d.
acestor situatii rezult'i ell o singura imprejurare variaza in aoelasi mod cu a, iar ell
toate celelalte ~i variazil, variafia tor nu se realimi:zll in ace~i mod cu a.
I ••••• •••••••• ..
r,r,n ..
v.\'.;1'2'
~,z
..
..
ft •
lsjt
,. ,..,o,........,__
I w ii• fUr
'llCWllii ........
Iii -
Clw
•

x---•• m1f •
d
aautH.
11•
cl
~
....
11
di ...UU
IDdl•JIO*
w dollc1"4 i
jl&wde all J I...... ~ Q 0 W TERMENI Cm:JE:
Din cele precizate se poate conchidc ca metodele de cercetare ./ Metoda reziduurilor
ioductivli au in vedere acclc cazuri in care generalizarea decurge din observarea
unor concordante in prezenta, absents, aparitia ~i variatia unui fenomeo cu o
imprejurare (anwnite imprejurAri). Este evident ell astfel de generalizari nu sunt .I Metoda variafillor
proprii doar activitJitii stiintifice, ci sunt prezente frecvent ~i in activitatea concomitente
cotidiana, permipindu-ne sli acponam in baza unor concluzii intemeiate.

63
EVALUARE:
I. Construtti trei exemple de inductie prin simplii
enumerare la nivelu! cunoasterit comune, ln care din
premise adevdrate sd rezulte o concluziefalsa .rau
probabila.
2 • Analizafi critic valoarea unnatoarelor arguments prin
analogie, stabilind, in fiecare caz, daciJ este vorba de
un rationamentprin analogie sau este vorba despre o
analogie prin simpla ilustrare: In cazul argumentelor
prin analogie, realizatt schema de ieferen/d /i de
argumentare.
a. Alina a luat note mici la matematicl $i a fost
pcdcpsitll de plrinti. Alexandra, sora Alinei, a luat
note mici la matematicA, prin wmare $i ea va fl
pedepsitll de pArinti.
b, Cum omitorincul, caogurul 4i ariciul sunt
mamiferc care nu zboarli, rezultll eA 4i liliacul, care
este mamifer, nu zboarli.
e, Grupul de prie.teoi trebuie sA lie asemeoea
degetelor de la manA: toti pentru unu $i unul pentru
tofi.
d. Alina $i Daria sunt prietene nedcspartite. Alina a
obtinut rezultate bune la istorie, prin urmare ~
Daria o sl obi~ rezultate bunc la istorie,
e. ~a cum pestii IDU$CA din momeala din undita sau
cad in plasa (nA'lrodul) 1ntiosa de pescari, tot 3$8
boJii mU$cl momeala 4i cad in plasa intinsA de
politi$Ji.
f. lnirueAt planetele Pluto §i Pllmint fac parte din
galaxia noastrA $i planeta Pilm!nt este locuit!,
inseamoA eA 4i planets Pluto este locuita,
g. Numlrul 325 ~le divizibil cu S, iar numArul 627
se aseamAnA cu numArul 325 (a doua cifra este
idenlieA 4i arniiodoua sunt fonnate din trei ci fre),
rezultll cl $i numArul 627 este divizibil cu 5.
3. Luer/indpe perechi sau pe grupe construiti argumente
nedeductive care sil aibii drept concluziepropozititle:
a. Trifoiul cu patru frunze aduce ooroc. ' indelungat deciit cele lipsite de sens. S-a selectat
b. Alina o sl cii$tige la tragerea Joto din 49.
e, La petrecerea Alexandrei o sA ne distriim.
d, Probabil cA Andrei nu spune adevArul.
e, to
data de 13 sigur iJi va merge rAu toatA ziua,
r. Top oamenii slraci sunt damici.
4. Fie unnatoarele argumente:
a. Aurul este bun cooduclltor de electricitate
Fierul este bun conducAtor de electricitate
Cuprul este bun conducator de electricitate
Aurul fierul si curuul suot (unele) metale
Toate metalele sunt buoe cmducAloete de electricitate
b. ZahArul se dizolvl in apa.
c. Toti oamenii sunt muritori.
d, * Dael Daria fi Alcxaodru sunt frali $i lui Alexandro ii
place fotbalu~ tnseamoiicA ~ Darici Iiplace fotbalul
e. Ploaia abundentA produce inundati].
t. 2 este numAr par
4 este numAr par
2 $i 4 sunt unele numere prime
Toate numerele prime sunt pare
Se eere:
I. SA se determine despre ce tip de argument este
vorba pentru fiecare caz in parte.
64
2. Sl se precizeze valoarea de adevAr a concluziilor,
5. Construi/i elite trei exemple de induc/k comp/eta1i de
inductie incompletd $1 analizatl, apoi, valoarea de
adeviir a concluziilor obttmae pe baza scheme/or de
infere11/ilIi de argumenlare.
6. Fanna/i grupe de elite pallU elevi .fi concepefi
experimente prin care sd studia/i raporlurile existen/e
intre:
a. intensitatea motivatiei fi pcrfonnan~elc obfinute
tntr-o aetivitate;
b. intensitaiea aleoliei fi volun:rulinfonnaliei asimilate;
c.. motivafia pozitivA fi performan\ele obtinute intr-o
activitate;
d. existto13 uoor interesc pcntru uo aownit gen de
activitate ~ perfoonaoicle ob\inute in acea activitate.
7. Analiza/i experimentele concepute la exerci/iul
anterior ~i ariJta(i ce metoda de cerceton lnductlv6 a
Jost u1i/iza16. Compara/i modul in care concluzia se
impune in cadrul diferitelor metode de cercetare
inductivt'1 $i incerca/i sa aprecit1fi prin care din/re
metode concluzia are un grad mai mare de
probabilitate.
8. Precizafi metoda de cerce/are inductiv6 utilizata in
unniito11rele exemple:
a. Se prcsupune ell lucrul sau privitul timp indelungat
la ecranul unui monitor provoacl o obosea!A mai
accentuatA a ochilor deciit alte activitAJi. fn acest
sens s-a decis ca un grup de persoane sA desfli$oare
mai multe activitAji. egale ca duratA temporal!,
printre care fi activitatea consideratA de ipotezll. $.a
constat de fieeare datA cA gradul de oboseall era
mai accentual in cazul lucrului la calculaior deeAt
in cazul celorlalte activitAJi.
b. Se prcsupune ca iirurile de simboluri cu sens sunt
rerinute cu mai mare U$Urin\A Ji timp mai
astfel un grup de persoane cu rezultate diferite
privind activitatea 4t0larl, cedndu-Ji-se sA
memoreze doul $iruri de simboluri, diferenia
dintre acestea ·eonstilnd in faptul eA primul 4ir
continea simboluri cu sens, iar eel de-al doilea flirli
sens. Experimentul a fost repetat de trei ori pc
~iruri diferite de simboluri. De fiecare datA s-a
constat eA randarnentul memorlirii era net superior
in cazul 'irurilor de simboluri cu sens in raport cu
eel al celor flirli sens.
c.. S-a constat eA unii absolvenfi de liccu i$i identifi.eA
mai bine studiile universitarc potrivite cu
aptitudinile ~ intercsele proprii in raport cu alp
eolegi, ceea ce se reflectA in rczultatele obtinute
de-a lungul acestor studii fi dupa aceea in profesia
practicatli. Studierea imprejurArilor premergltoare
absolvirii studiilor licealc, a pcrmis sA se pun! in
eviden\l! cl factorul decisiv este constituit de
orientarea 4t0larl $i profesionala realizatA de-a
lungul aoilor de liceu.
9. Selec/ionlind douii echipe a parru elevi, realiza/l o
dezbalere prin care sa apdra/i fie o pozifie pro,fie una
contra utllitil/ii metodelor de cerceton lnductiviJ in
cu1JOa$/ere.
 .............

4.1 Ev ALUAREA ARGUMENTELOR.

SOFISME SI PARALOGIS1\1E

4.1.l EVALUAREA ARGUMENTELOR TDMl:NICW.:

Asa cum w subliniat in capitolele precedente, se poate sustine ci
argumentarea ~ argumentele sunt omnipn:zeote in existenta noastrA. Aoeasti ./ Telmldde
prexenJ3 poate imbraca tns3 diferite fonne, ~meat oertificareaintr-un sens pozitiv ~tare
sau in unul negativa argumentelorpe care le coostruim, fie c! este vorba de viata de
zi cu zi, fie c! este vorba de domeniul ~tiintific, poate reprezenta o probleml. in ./ Modalitltl de
acest sens, logica generala presupune, in dezvoltarea sa, dememJri menite sll ne
permilli obtioerea certitudinii evaluArilor pe care le faoem argwnentelor. argument.re
Desigur, modalitijile de evaluare - dupa cwn !HI putut observa - sunt
diferite de la un tip de argumente la altul, depinzilnd in primul rand de tehnica de ./ Aprederea
argumentare. 0 incercare de sistematizare (la nivel general) a tehnicilor de corectitudinii logice
argwnentare, a modalitlltilor de evaluare §i a concluziilor evalui!ri.i s-ar prezenta
astfel:
,..... .. , 7. c :I I 2 FE 7 S'P ..
cc 2 '•

ma 11 I ' ho Pl' qu i.e.-

.. I 7 'I ........ .. , Dgr
di I I I'

• •g

v•iabile
propozilioaale,
opec.... i
pnipozillonali

:• reguli

-...
lijdiiCJli ~

....,,,6 11e-..---·--e
...
btduqie iltCOllll1let4
""""1le ,,,., tart
""""

J 65
 Evaluarea argumentelor poate conduce la punerea in evidcotll a
TERMENI Cm:IE: corectitudinii Jogice, dar, de asemenea, poate infuma aceastA pretentie, lo acest
caz fiind vorba de erori. Acestea, In fUJJClie de cauza care le provoacll se Impart
./ Erorl fonnale in erori formale - atunci cdnd eroarea se produce datoriJ(i nerespeadrtt
regulilor de validitate ale irferentelor deductive- ~i erori materiale -
./ Erori materiale atunci cdnd eroarea apare datorita a/tor cauze, In primul rand erori de
continut,
Inventarierea In primul rand a erorilor formale, tratale In cadrul
capitolelor referitoare la tipurile de argumente, pennite punerea In evidenJll
a urmatoare situapi:
.
-·
- ...:__ . -
I I I Iha

••• I

Probleme de verificare a validitatii pun ~i unele dintre

-~.-- ...............
componentele argumentllrii precum operafille de definlre ~i claslflcare:

....
...........
« 2 7 'M

........ -
Ila 'g e

. {;;•
eli I

'z ~'tr

4.1.2 SOFISME ~JPARALOGlSME

,/ Soflsme Erorile In argumentare SIDlt des inlfilnite. Aceste erori pot Ii comise cu
voie sau ~ voie. Atunci c&id eroarea se comite inten!iooat se comite uo
./ Paralogisme solisrn, iar c&id eroa.rea este comisa ~ intentie se produce un paralogism .
Anmci, daci! pe llinga conditia forrnala, siguranta adevarului unei concluzii mai

66
'

presupune ~i o conditie materials, se poate suspne cli pe liinga erorile formale

(sofisme sau paralogisme fonnale) existli §i erori materiale, numite sofisme
materiale (respectivparalogisme materiale).
Sofismelemuterialesunt erorileloglcecare respectd,din punct de ./ Son.- ' rhlr
vedereformal,regulil«de validitate ale argumentelor,dar confin anumite
erori de con(inut, legate de sensul $i semnijica(ia premise/or # .,/ Softsme de llmbaj:
componenteloracestora. echlvocatfa,
in general (~ s! fie vorba de o clasificare in sensul propriu al amfibolia, accentul,
reanenului),sofismele materialesunt grupate in cinci clase: dlviziunea p
1. sofismele de limbaj (ale ambiguitatii): sunt determinate de
folosireagrqit4 a termenilor, principalele tipuri ce pot fi puse
comporipa
in evident! fiiod:
a. echivocafia: se datoreazii folosirii intr-un mod ambiguu a unui
termen care indeplineyteofanc/ie importantiiintr-un argument.

Sd '" - tU J "': 11t tM 1511'.

v. •••tn•
b. amjibolia: apare atunci cdnd o expresie sou o propozitie
dintr-un argument este ambiguii din punct de vedere
sintactic.

c. accentut: se produce datorita sublinierii improprii a unui

cuvdnt sou expresii dintr-un argument.

CARNEADE din Cirene

(214 129iCbr)

Fitosofgrec, fondatoru/ ,\'on a-udcni1i

plutunu·e, /JToou>lor- al .f(_t'plrct<tmu/u1
d. diviziunea: apare atunci cdnd un termen este folosit in mod lnstaureaza .. prohotulumul "('<lfrJ\·it

~====
colectiv tn premisa argumentului respectiv, In timp ce In carura in(elt-·ptri/ nu "" (IP('/tUQ
concluzie este folosit in mod distributiv. ode» drata niL'I o 41//rnHJ(te, dar fiind
nt't>'ott ~J '"'frone:c. ve- \.<a c·alau;1 in
procuca dupJ 4J<·e/.: fk>l"rtW cute par (O
/it!""'' prohahtle Je1·U1 altt'lt" Au 11
lcisut nici u ,(cnerc

e, compozj/ia: inversulso.fismului divizi1mii, apare atunci ctind In

premise un termen estefolos it dtstributiv; iar in concluzie colectiv.

2. sofismele circularitifii (argumentcle circulare): sunt

determinate de presupunerea a ceea ce urmeazli a fl
argumentat,cunoscand urmatoarele forme:
a. argumentul circular (petitio principiiy: se produce atunci
cdnd se argumenteazd cii o propozitie este adevaratii pentru ,/ Soflsmele
cii este adevaratil
drcularitltil:
argumeotuJ circular

67
 b, expresiile circular«: presupun ca ceea ce este de
demonstrat a Jost deja demonstrat.

~ So•• rle
cirnlutdtl:
expresllle dmdare, c. tntrebere« complexa: apare atunci cdnd este pusd o
intrebarea compleU. intrebare care presupune riispunsul la <> a/tii tntrebare, dar
care nu aJost pusd.

.................
afinnarea repetatl
; 1 f '6eollf' I 11,
~ Sofismele supozifiei
neintemeiate:
bifurcaµa, falsa
d, aflrmarea repetata: se produce atunci cdnd cineva incearcii
dileml, inconsistent•
sd impuna o idee prin repetarea ei.

c:il•----. . .,
C.Watn__ -
r ._ ,..,..,,_,,,,..,_,,.,. _ _.111,.,J*+aft ••
.........., """' - ft,.,, .........
- p,· -
IMll"""
... 111
_,., ....,. __ ., - =...... /!/fl"°'* _,
,_.. 1'1ir.• -·-
tl«4t _,. - ;- ....

3. sofismele supozifiei oeintemeiate: sunt argumeotele care se

bazea;.4pe supoiifiifalse, cunoscand urmatoarele forme:
•· bifurcafia: apare atunci cdnd se presupune ca sunt posibtle

_,.,,
St.Y.nd ck '"rljil<Jri' '-fin1Ql&1rcidin door doud solutii cdnd, de fapt, existd mai mull de doua
uc of XV-lea. soluttt postbtle.
Argumnrl retanv la ignoranJ.,i• .. \'u
exista l-rlijitoare.pentru cii nimeni nu
a J,n,.t!dil cJ c1• ra."

Obs: Una din cele mai celebrc b, falsadilema: sunt datorate unei bifurcaui, intemeindu-se pe
dilemc este ces a califului Omar I supozitii false.
(634 - 644) care, ajuns in fata
bibtioleeii din Alexandria, ar fi
realizat urmlltorul raponament:
art,."'
,,_. 1111 • ....,,.,
,-a
lot 1111 "',,_,."'
•"'AWt!ltlli•rl...-------
"" al
.. ,. ··-••i: oe .. • .,,..._
1 Ori al ....,,
,.Daci ICCSte cilrfi conJin aee°"'i
doctrinl cu cea din Coran, atunci
ele sunt de prises; <lac! aceste cliti e, inconsistenta: se produce fn baza unor premise
conpn altl doctrin.\ dccit cca din • inconsistente, din acestea putfind Ji derivata orice concluzie.
Coran. atuoci cle sunt plcltoase ~i tllCflll ,. vol
dAunAtoarc. Or ele eontin ac°°"'i
doctrinl ca in C!>ran sau eontin o :=..==mi..mi-...111.llllO- • actlllil 1111 -
doctrinl diferitl de Coran. Prin
urmare, ele sunt de prises sau sunt 4. soflsmele de relevaofi (oumite §i ignoratio elenchi = igoorarca
plcltoase sau dAunltoarc. Prin a ceca ce se cere sli fie stabilit sau respins drept concluzie): se
urmare, ele trebuic distruse ." produc atuoci clind premisele, dqi sunt adevlirate, nu sunt
Argumcntul este valid, dar nu ofonl relevante pentru stabilixea concluziei.
un temei suficient pcntru sustffierea
concluzic~ bazindu-se pc o
a. argumentum ad hominem (argumentul relativ la persoanli):

-·-
supozi\ie falsl. se produce atunci cand se atacii persoana care susJine un
argument /i nu se examineazii critic argumentul fnsufi.

-
TERMENICllEIE:
b. argumentum ad ignorantiam (argumentul relativ la
Soflsmele de igooran\li): se produce atunci cand se considera ca o
.11 relevanfi: propoziJie este adevdrata pentru ca nimeni nu a dovedit ca

.- arpmmtllln od
lwminnn,
este falsd sou ca o propozifie estefalsa pentru ca nimeni nu
a dovedit ca este adevarata.
argwnennun od
ignorantiom, c. argumentum ad verecundiam (argumentul relativ la
argumentum ad lllQdestie):
verecundiam IJ'llliillfiiiiili .. ifilliiiilliijjni lo I ; iliiu 1 1 ....,

68
 d, argumentum ad populum (argumentul relativ la popor): se
produce atunci cond o concluzie este tntemeiatd prin apelul ..,ewe I

~-
la opiniile multimii.
,/ Sill d ..
rtlewa1I;
e, argumentum ad misericordiam (argumentul relativ la
populrun.
mila): constd tn lnlocuirea apelului la temeiuri, dovezi.
probe oblective cu apelul la mi/a pe care ar trebui sii tugrunentJun ""
resimtim fafii de eel tnfavoarea cdruia se argumenteazd. tnisoicordiam,
"'1flltnentum ad
baculum
f. argumentum ad baculum (argumentul relativ la baston):
atunci cand se lncearci intemeierea unei concluzii prin
apetul la fort! sau la teama generatli de amenintarea cu
folosirea fortei.
o."1• --

5. soflsmele dovezllor lnsuflciente: se produc atunci cand

. premisele sun/ relevante in raport cu concluzia. dar nu sum
suficiente, cele mai intalnite forme fiind:
a. soflsmtd genera(iziirii pripite: se produce atunci cand se
generalizeaza asupra unei close de obiecte pe baza unor
exemple , care sun/ fie insuficiente (sofismul exemplelor
insujiciente), fie nereprezentative (so)1Smulexemplelor
...........
nereprezemative).

b. cauz.afalsiJ,cu. urmatoarele forrne:

posthoc ergo propter hoc (dupli aceasta, deci, din cauza Leaur« untin(ei int,.un
JH'OC6. PaginiJ miniatd din
aceasta): se produce atunci cand se argumenteazdca A Corpus Juris Civihs
este cauza lui B, deoareceA apare fnaintea lui B. (81hlio1eco.Na{loffol6 din
Torino)

=~
efecte comune: constii in a constdera ell doua
fenomene ce decurg dintr-un al treilea sunt la rdndul
lor lntr-o rela{ie de cauzalitate.

~nli

confundarca cauzei §i a eendltiel: aparitia unui efect

presupune pc lfuigli cauzli §i condiui de aparitie,
sofismul constand tn considerarea unora sau a tuturor
conditiilor drept cauze.
jij' --
Saftamle dovailor
confundarea cauzei 4l a efectului: se produce atunci cand lnsuftcieftte: sotlsmul
efcctui este confundatcu cauza, in special datorita ignorante], generalizirli pripite,
caoza falsi

69
 4.J.3 ELIMJNAREA ERORILOR DIN
ARGUMENT ARE
"' Elimlnarea erorilor
in argumentare Studierea gfutdirii $i argurnentruij corecte permite in general
recunoasterea gfutdirii sau argumcntl!rii defectuoase. in acest sens este evident
cA o cunoastere a formelorlogice $i a regulilor de raponare pennite indepartarea
"' Comtruirea unor erorilor comise, indiferent dacii acestea sunt formate sau materiale.
argumente eereete Astfel, indepArtarea erorilor fonnale se face In masura in care sunt
cunoscute conditiile de validitate ale inferentelor sau regulile de operare cu
termeni, in urma identificarii erorilor comise put!ndu-se tncerca asigurarea
respectarii tuturor conditiilor. 0 problemli mai complexa o constituie
sofismele materiale, acestea fiind mai greu de identificat. O analizli atentli a
continutufui argumentlirii $i un limbaj clar $i precis pot ajuta insli la
lndepArtarea unor astfel de erori $i la construirea unor argumente corecte.
EVALUARE: ,.
I ldentiflcafi tipul urmiJtoarelor argumeme, evoluati-te
b. A splUlc adevArul estc o insl1$ire pozitivll, deoarece
potrivlt metodelor cunoscute si preciza/i care sunt esle o calitate.
valide fi cart! nu:
c. Dael vei oonsuma acest produs te vei bueura zi de
a. Daca vci ti cuminte, atunci vei merge in excursie,
zi de el. Bucuria pc care ti-ova aduce conswnarca
Nu esti cuminte, nu mcrgi in cxcursic.
b. Prietenul tAu este student sau salariat, iar dacll este accstui produs va fi lUl3 pcnnanenta. Cumplirl Ji te
vei bucura zi de zi I
student, nu poate fi salariat.
d. Sufletul este nemuritor, deoarece nu are o naturi
e, Deoarece unii oamcni au o scnsibilitate auditivll ridicatll material!.
~ unii oameni SWll scmibili,inseamn!i cli unii oomeoi cu
sensibilitate auditivll ridicatll SWll SC'.ISlbili e. Aceastli fiinja este o fiinll gilnditoan; dcoar= este om
d Dacil echipa de fotbal a lieeului va c8itiga campionatuJ, 5. ldentifica(itlpul unniJtoorelor sofumede relevan/iJ:
toatll lumea va Ii mulpimitll ~i Iiccul va dcverti celcbru. a. Rc:rolvarca oferita de pcrsoana X nu arc cums! 6e
Cum Iiccul nu a deveoit celebru, unnea:zA cli echipa de coreclll, deoarece nu avut niciodatA rezultate prca
foebal a Uceului nu a c8itigat campionaruI. bune la aceastll disciplini.
e. Greselile trebuie S8JIOlionate, iar tu ai ~t b. Nu poate fi o carte bunli, deoarece aulorul ei nu
exercitiul, asa Ddl trebuie sA·ti aceepp sanefiunea unnlre$te decal sA ~tige cAt mai multi bani.
1. ldentifica(i tipul urmiJtoorelor erori de argumentare: c. Deoarece s-a stabilit ca discutiile in contradictoriu
a. Nu poti sustine c! nu exist! fantome, in masura in provoacA neli~ interlocutorului, tmnea7li cl nu
care nimeni nu a demoostrat lucruJ accsta. este bine s! discup in contradictoriu.
b. Cum $i de unde ai copiat la lucrare? d. Mihai nu are de unde sli $lie cc lecJie a fost predatA
c. Maria i-a spus colegei sale cl ea nu este serioasA, as~. dooarece nu a fost alenl la orl.
lucru cu care aceasta a fost de acord. e. Pl!rnantul se inv§rte$te in jurul Soarelui, deoarece
d. Dael transcrii refcratul colegului tAu, atunci iii ~ ni s-a spus la ora de geografie.
realizezi tema. Dae! ii copiezi de pc Internet, tot iii '- ldenrifica(i tipu/ urmiitoorelor softsme ale dovezllor
realizezi tema. Transcrii referatul colegului tau sau insuficiente:
ii transcrii de pe Internet, iii real.izezi tema. a. Deoarecc primele douil exercitii sunt exact cwn trcbuiau
e, Colegii me1 de class provin din mai multe fllculc, lnseamnii di a nzolval bine toate exerciliile.
localitlp, ~ iocAt $i colegul meu de baocl b. Fapllll cl ai rcuJil s! dep!$•$ti loale obstacolelc
provine din mai multe localitap. te-a flcut curajos.
.1. ldentiftcafi tipu/ unniJtoorelor erori de limboj: c. ~lerea $0majului se datorcazA reducerii
a. Deoarece un absolvent de studii superioare are mai nivclului de trai.
multe sanse s4 ocupe lUl Joe de muncft decat lUl d Absen!a masivl de la vot se datoreaz3
absolvent de liceu, inseamnl cl absolvenJii de nerepreuntativitli~ifonnatiunilorpolitice din parlament.
studii superioare ocup! mai multe locuri de munca e. Top absolvenlii de liceu vor promova examenul de
decat absolventii de liceu. bacala1JTCat, deoarece $i eu (.am promovat.
b. Elevii spun profesorii vor fi sanc1ionap dacA nu
7. Analiza/i manutJlul uti/izat la o altll discip/iniJ ,;
respecta regulamentul.
punefi in evlden/a exemple de argumente utilizate.
c. Nicoleta trebuie pedepsitl, deoarece a avut pojar,
Eva/ua(i aceste argume11te. Ce concluzii pute(i trage?
iar cei cc fac rlu celor din jurul tor trebuie
pedepsiti, ori ea a flicut rau celor dinjurul sliu. 8. lde11tificafi In pre.ta scri.J6 structuri argumenl(ltive.
d. Ilic spune Vasile cste un sportiv de performanfA_ preclzafi tipul lor 11 evaluofl../e.
e. Prietenii iJi divulgll unii altora secretele.
9. Fonna/i grupe de patru elevi sou lucrafi pe perechi
4. ldenliftca/i lipul unniJtoarelor sofume ale
circularitiJ(ii: pentru a identijlca fn pre.ta scrisiJerori logice /ormale
a. Cind ai jucat ultima data fotbal? fl materiale, preciza/i tipul /or 11 fncerca(i s6
reconstrul/i de o manieriJ validll argumentele.

70
4.2.1 ARGUMENTARE~CONTRAARGUMENTARE TERMENI CHEIE:

,/ Argumentare I
Daca demonstratiei i se opunea eombaterea, argumentarii i se opune
eontraargumentarea, ca tnsemnand respingerea argumentArii sau critica unui cootrurgumentare
argument, prin asumarea tezei opuse $i prin formularea de argumeote pentru
sustinerea ei.
' Argumentarea este o constructie rationals formatli din propozitii
numite probe sau temeiuri (argumente) care sunt utilizate pentru
' ,/
Continutul
argumentiril
demonstrarea sau respingerea unei teze in temeiul relatiilor logice $i faptice ,/ Tebnici de
ce se stabilesc totre temeiuri $i tezli. Aceasta definitie include
argumentare
eontraargumeotarea in argumentare.
,/ Finalitatea
argumentirii

z; tiiiftaiile (j)fotiele, 11'g11111e111Cle sau

premisele) care se aduc In defavoarea
tezei. tezei ti • r.r..leazl ... temehlrt
care tczl.

Orice argumentare ~i eontraargumeotare presupun:

1. Confinutul argumeotirii I contraargumentirii (teza $i
temeiurile);
2. TehnJcile de argumentare I contraargumentare (organizarea
propozitiilor cu ajutorul raticnamentelor);
3. Fioalitatea argument1rii I contraargumentirii (adicli organizarea CICl:RO 1111<1 ~11.(lor\
continuturilor cu ajutorul tehnicilor de argumentare) presupune eonvingerea
auditoriului sau interlocutorului cu privire la caracterul adevllrat sau fals al tezei, t )m polll11,, ~ onllor f1fn..of 11 ~\• rotor
r11mun /Jn; 11 1r1/c \IJh• pt lrtt e
A critica un argument presupune evaluarea argumenteior §i a (Cat1hnan:lc, F1ltf'U\'.C'le}, pledtJUrii/e
legliturilor dintre argumente # ter.ii, astfel incat sii se stabileascii daca r;d1c.e mueule: dr• retuned~; Jc au
argumentele constituie un temei sati!!Faciitor pentru sustinerea sa« 111 ndit -a ia u" n1veri"alt prozu st
respingerea tezei. argumt ntarea latino
Argumentarea este, in esen.tA, o relatie intre douli persoane din care
una argumenteazli (ownitii locuJor) $i cealalta este persoana pcntru care se l

argumenteazil (numita interlocuJor), utilizand argumcote pcntru sustinerea unei

teze. Argumentarea este necesad1 atunci cand interlocutorului ii este jndiferentii TERMENI CllEIE:
o anumitl\ te2i sau atunci cand nu crede in adevlirul ei sau in falsita!Ca ci, in caz
oontrar argumcntarea sau cootraargurncotarea nu rnai estc nccesarl\. Pentru a <I' Evaluarea
convinge pe cineva de adevl\rul, rcspcctiv de falsitatea unei teze trebuie argumentelor
formulate argumente, deoarecc nimcni nu acceptl\ teze in absenta dovezilor
sau daci se subsumeazli ,,logicii sentimeotelor" $i nu regulilor de raponalitate. ,/ VeriOcarea validititii
Pentru a fi acceptata sau respinsa o tezll trebuic sa se realizeze evaluarea argumentelor
argumeotelor ,1 a Iegllturii lor cu teza susfinuti. Astfel, trebule sa deductive
verifu:am daca argumentele sunt valide sau nevalide, In cazul
argumentewr deductive, daca sunt tari sau slabe, In cazu! argumentelor ./ Verificarea
nedeductiv«. Argumentele utilizate trebuie sli fie adeviirate, deoarece daci un
temei este fals, atunci tntreaga argurnentare va putea sli fie respinsa, dooareoc
corecti.tudinii t

premisele (probele) nu eonstituie un temei suficient pentru adcvirul eoncluziei. argument.elor

Peotru a respioge concluzia trebuie sli formull\m eootraargumente. nedeductive

71
Obs: Dael intrc propo!ri)iile
•.Ma,ina a rlmas In paol de
benzinl" p ,,Angajatul a int!rzial la
servieiu"' nu ar exista o relaJle de
conditionare (dadi argumcntul nu
ar fl un temei oecesar fi suflcient
pcnlnl tczl), a1unci argumcnlarca ar
ti ineorectl p propozitia ,,M~ina a
rlmas in panl do bcnzina" nu ar ti
adevlratul tcmei al tczei in dis<:u\ie.
Eroana in argumcntare ar fi
rezuharul neeorectitudieil logice.
Dael aceast.3 conditie ..- cstc
rcspeetatl, dar aogajatul nu mcri!•
la serviciu cu mapna persona.l:A sau
alrul a fos1 motivul pennu care a
tntArzi.at la serviciu, atunci
argumcnllrC8 este falsl, ~ Critica argumentelor este necesarli deoarece interlocutorul poate
nu se respecd oondi)ia adecYlrii
faptice. formula intentional sau neintentionat argumente false, propozitii aparcnt
adevlrate, dar In realitate false ~. de aceca, trebuie sli dovedim ell tn
argumentare s-au strecurat argumente false sau argumente care nu constituie
un temei necesar $i suficient penlrU deducerea tezei.

Obs: Contraargumcntuea se va
organiza, in mod specific, in functie
.
tliiia.,,...
____
.... iij;il"..........
...,.....,,.,......
Dd !§t!Ltlt ...
,,._ lf)liillif .......
,.,~ ........

de tcbnica a.rgumcntativi utilizall.

11 I II •• ...., ..

4.U CONSI'RUIREA UNEIPozqn ALTERNATIVE

Construirea unei pozi\ii alternative la un argument presupune
identificarea de temeiuri pentru a sustine sau respinge teza opusa,
./ Comtru.lrea unel Construirea unei pozitii alternative tnseamnli:
pozitli alternative: 1. mentfnerea tezei ~I formularea altor argumente,deoareceoele
oferite de partenerul de dialog sunt false (aparente) ~i nu sunt necesare ~i
menflnereatezei fl
suficientepentru deducerea tezei.
ellminarea tezei
•· Pdlil'llw~,,_llq/ ·r'P"•
......... lloliflt;

Obs: in aocst ca2, ,_.. ............ 11112 r.c1 - iil ._ -- .

plstnt teza fi s-au formula! ahe .................. Ft 5' I I ..
tcmeiwi care co.respund faptelor ......... ! I _ M i 2!£0 e Z ti Ila• •.!~
(adcvlirului). l'.iiiiliil • n II ;fJ!lil:l!li""•,..... ,. 1 c .. 'a
'ivvs r's'•• I

2. ellminarea teul Ji formularea de argumente pentru

---

susfinerea unel teze dlferlti de Cell lnifialit Daca teza este falsli sau nu
decurge din premise vom formula altl tczli u1iliz8nd negatia (,,nu este
adevlrat cl ... ") sau vom formula contradictoria tezei respinse ~i, apoi, vom
construi argumentele necesare sustinerii,

72
-

...............
(T....... f 1s!I)

(' Liil
f1u \q/.'flQlC Je lunhd latinU. car~ \-ti
pr1•0t.11pat dt 8 '.:nt1damnan:R)'l"'n ,,
Skb11h1l'J,f1lor. dl:v..-11nllor p
11 1111111 • cs ,,
lld,... .__,.,,,..••-•ff
,. 1 ..._ • ee111111 .., 11 , t " "'1..'•menttlor wfi')l/t'c' .penm: ru
d ... ,., ·~---- ............ fultJll f4 nu ie strecoare in lotul

c-.,.,-.--..,,,.,.
o.t:.J,,,,;; ono j 'r ade\dr11Jr11
,,. km'

uei' Po........
D.a:c.i.pt-.,-fl

rl;....... ,...... .. ..
l&Jiili

I ••m
I I Js&IJ

3 M; la atlas
M lfll
•. . . . _
'llfl

11 I ij
II 11
Q I 'h

a c..,..' • ,
,\.; 2 ••

I' •w,.xlflc ~ ••• h

,... I f f jllfl '.."tr r:,
•-c
Til'*ft A ........
lts411il I ·p J I 4' A' Q 31 a .. )Ct l / I

~a:··~=- .........
Dci:~---....,,.. ..... , .....,' :
a.,.1-
1' I I A IP .. 1-op ,,,.,,.,,,.. ' • s It!

lllddr& ,.. ,.,.,,. (1'1 .111',....ldlliuca ' U ,-

I •• ,.. ;J I
~-
4 I't

.. - __ ,,,,..,.,,,
D1d:c....,_ ........ ,.
.,,,,..., '* .....
llliu•J*_.,_..,., 1 '
I ,. 2 I

..mu.ii 0 ..... ..- .......... _ fmJe c:ele w ~

core fto•••• lRt" •f 111 exi111 nlllfi de COl!dilioarre llllCt1ttie I .....
plllMtlilect llCKI
Alteullliuali.,....•11•
a...., - •
..........
1e..-lddai~--• '' '511.
• ,..._, ,,.., ... ,_,a I'd
h+C

p'
Obs: Dael argumentarea esre o
polemicl. contraargumeotatca nu
mai pistreazl ci utilizeazl

ul,,,.
tez1,
' -=•••1' ;'? ''ikP' ,, ...... ,., d'r tcza opus!.
F lP'fltl'##tif_,._ 'lulu,_ Z 1111
d • ......
5
5 ... ,...... .... ,., •••

4.2.3 ARGUJ\1ENTE ~ CONTRAARGUMENTE IN

COMUNICARE
TERMENI CllEIE:
tn conversatie, argumentarea poate tmbraca forma monologulul
(discurs in fata publicului) sau dia/Qgului (dezbatere sau polemics), caz tn ../ Monolog
care eel care argumenteaza tsi modifica argumentarea in funcpe de reactiile
partenerilor de dialog. tn cazul monologului sau discursului public trebuie ../ Dialog
ca vorbind in fata unui public sa comunici lucruri valoroase, interesante, tntr-o

73

TIRMENICIRII:
./ Dezbateru
./ Eseul
./ Mass-media
Gottlob FllGE (1848- 192>1
/J.:t-·a "'1_fu1t.4.mkma/.J afost °"'ecJ
moJemal1cilt! ui11J o rumllrii u logu ,,
((i
tn acrst sens int. eruind CT>lt'l.tnurea
W,.,,l tJ{'l«Tal !OJ:l<.'O-ftt.Lllt'MOU1.: Je
precrne ma/t·m1111cd < rr,·,·ti'ir1/,· s.z'
i11 <.1c.e\l <w:.'l'J.\ju1. ilm t:I '"t,;;,,,ntt:li: ·
log1t It mndt'TfJtt
EVALUARE:
1. Monitortzatt limp de o sliptlimanii un ziar, post de
radio sou de televiztune fi notati titlunle carefi se par
semniflcattve §i continutul pe scurt al acestora.
Argumenta{ilconiraai;umentafi dacii titlurile fi
continuturile comune presupun realizarea func/iei
educative, de socializare, de irformare, de
form! accesibiM ~i dupll o logica usor de urmarit, Trebuie avut in vedere ecoul
pe care cele comunicate ti trezeste tn mintea sau inima celor care te ascuJIJi,
trebuie sa raspunzi la eventualele nelamuriri citite pe fata celor care asculta
tn cazul dialogului, fondul comun de cunostinte determinli ca discutia
sa nu fie a!At de riguroasa, de ~tiinpfica, de cele mai multe ori discursul
adresandu-se inimii ~i nu ratiunii, fiind construite rationamente simple.
Pentru tntemeierea tezei sunt utilizate temeiuri care sunt verificate prin
formularea de tntrebari suplimentare de catre interlocutor .
A dezbate tnseamna a discuta o problems in general fu mod public ~i
uneori in contradictoriu (polemica). Daca in cazul dezbaterii se plistreazli
teza, dar se aduc alte argumente pentru a o sustine sau pentru a o respinge,
in eazul polemicii este formulatii teza opusli §i se formuleaza argumente in
sprijinul acesteia din urma,
Eseul este un studiu de proportii variabile in care autorul trateaza in
maniera originala, dar nu exhaustiva, diferite probleme filosofice, morale,
stiintifice, literare etc. Tn funcpe de domeniul din care este selectat subiectul
ce va fi tratat, eseul imbraci! particularitati specifice. Vom aminti numai
caracterislicile structurale ce trebuie respectate in cazul tuturor eseurilor:
1. lntroducerea trebuie sa cuprinda: caracterizarea generala a
problemei abordate §i a importantei acesteia, precum si schita dezvoltlirii
ulterioare a eseului (teza ce va fi suspnuta $i diviziunile mari ale eseului),
Teza nu va fi tnlocuita pe parcursul eseului cu alta
2. Cuprinsul sau tratarea propriu-zlsa a temei va cuprinde analiza
temei §i a solutiilor ce se impun, efectuarea unui demers critic asupra
pozitiilor existente care sa cuprinda reflectii personale, noi interogatii asupra
problemei. Argumentele ce sunt aduse tn favoarea tezei trebuie sa fie
adevarate, respingerea altor teze trebuic s4 se realizeze argumental
3. Concluzia sau incbeierea trebuie sa reanalizeze problema inipalli
to conrextul noilor interogatii formulate pe parcursul eseului $i dacll nu este
eseu stiinriflc solutia gAsitli nu va fi tnchisa, lllsllnd posibilitatea unor
abordari ulterioare. Concluzia nu va de~i douli fraze.
Prin mass-media inlelegem ansamblul mijloacelor audio-vizuale de
informare a maselor, comunicarea fiind realizatll de televiziune, radio, presa etc.
Nu vom insista asupra regulilor tehnice de redactare, a informatiilor, pentru
audio-vizual, ci vom preciza ell pentru sporirea audientei se practicli intruziunea
in viata privalll.,se dezvl!luie fapte jenante apartinand trecutului sau prezentului,
sunt prezentate date despre sanlitatea unor persoane, numele $i imaginea
delicventului minor, victimele unor catastrofe sau ale unui viol care reprezintll
nenorociri personale suficient de dureroase pentru a mai ti accentuate prin
fonnularea de tntrebari $i prin difuzarea lor publica Trebuie remarcat faptul ca
$Urea radiofonicli se deosebeste de stirea scrisa Astfel, frazele trebuie sli fie
scurte, clare cu termeni cunoscup (denumirile diferitelor instituJii nu se
prescurteaza) pentru a putea fi repnute de ascultlltor. Stirea radiofonica nu are
titlu, iar atunci cand cste utilizata expresia "vli prezentllm titlurile", acest I ucru
tnseamna ell se realizem o prezentare pe scurt a faptelor. In presa scri5a nu se
respectll intotdeauna cerin\ele argumentllrii corecte- Astfel, pot Ii formulate false
teze, iar argumentele formulate pentru susfinerea lor sli fie false, insa presa
scrisA, prin dreptul la replica, ofera posibilitatea contraargumentArii.
Uneori $tirile fumizate de rn3SS-media t~lilmlicesc datele, sunt
neclare, incomplete, incitli la violentll $i la discriminare, urmlirind
manipularea publicului $i nu informarea lui. De aceea, se recomandl!
analizarea c.riticli a informapilor.
divertisment, de persuo.riune, m<>livafie ~I interpretare
a mass-media.
:
1. Formafi grupurl de patru elev/ sau lucra(Ipe perechf.
ArgumentafilcontraargumentaJI 1deea p<1trlv1t care/a
mass-media ofer6 cetli/enilor poslbilltatea de a aproba
74
 sou de a critica in mod public. 5. Banii nu aduc fericirea, dar o intrefin.
1. Formati grupuri de patru elevi sou lucrati pe perechi.
Construiti contraargumentdri in care siJ men{ine/i teza. 4· Formatl grupurt de patru elevi sau lucrati pe perechl.
formuldnd temeiuri pentru a o sustine $f apoi sa Fiecare grup sou pereche:
eliminap teza; formuldnd teza op1L•a pentru a. pregateste o argumentare preluatA dintr-ua
urmdtoarele concluzii: cotidian;
I. Sportivii sunt disciplinati. b. realizeazl critica argumentelor selectate;
2. Nu a plouat astazi. c. construieste o confraargumentare:
3. lnvinglltorulia totul, d. realizeaza analiza ~i critics argumentarii celorlalte
4. Grli~te-tc lncct! grupuri sau perechi.

~ ·• . - · · '[_~\: 4 .3, :~PERS U~t\.S I~UN:FJ.tS:1

'\ .1 .. ·-··· , .• · ~~--- .• '•

'"" .
MANI PU LARE*
Putem considera cA teoria argumentAriise compune din douA J)Wl:i:
teoria demonstratiei ~i teoria argumen!Arii ca teorie a convingerii, a TERMENI CHEIE:
persuasiunii. Demonstratia si persuasiunea sunt unite ca mij loace de
argumentare, dcoarccc rezultatul demonstratiei este convingerea in adevArul v' Persuaslune
tezei si, deci, chiar demonstratia poate fi consideratAun mij loc de persuasiune.
Persuaslnnea este modalita'tea de argumentare prin intermediul v' Manipulare
cireia tncercim sii-1 convingem pe partenerol de diseutie, si creadii sau
si faci on anomit locro.
Pentru a convinge pe cineva sA creada sau 53 facli on anumit lucru
trebuie indeplinite simultan doua conditii:
1. corectitudinea tehnicilor de argomentare utilizate; Obs: DacA una din cele douA
2. adecvarea confinutuJui de idei la realitatea pe care o exprimii. condilii nu cste lndeplinitl, atunci
argumenW'eft nu este
Dael adevliruJ propozitiilor temei (cele care reprezinta convingitO<UC, dooaiece utilidm
fundamentul demonstratiei) nu este acceptat de toate persoanele prezente idci edevltatc In cadtul uoor tcbnici
sau daca ele nu suot considerate coocludente pentru demonstrarea tezei de argumenwe gIC$itcsau utilizlm
date, atunci eel care argumenteaza urmareste sii-~i convingi persoasiv idei &be in cadrul unor tebnici de
interlocutorii. argwnenlarc corcctc.

Are ••- • • ,... • •-

(mp• este corecti cliD punctul de vedcre al tellnlcilor de
,.. • .. ......... - 7 ,, """' - .,,,,.,,, .. -

arpuaea1a1e (ate vorba de aiJosjlmul valid _ _., CAMl!NES), iar Obs: I. PetSUaSiunea ou
propozipile cue 16jHe&iull ~I • • 11>111tra1iei IUDI adevlralc. trebuic considenu! totdcauna o
Oriciae arc emOflinle elcme- In domeniol biotopi (ti DU limiti a octului de argumcntarc,
neaplrat In dolmniuJ loticii) ar trebui II accepte lldevlnal tezei pcntru cl In argumcntarea curentl
(eoacluziei) din proprie convingere, &rt II fie necew- m demen nu glsim, de ficcarc datl, propozilii
temeiuri care sl fie aoceptate de
11!Pli11 I hi de~-·-------------- toatA lumca sau lcptura
argumentclor cu teza sl fie cvidentl

r
AijameDIWea: ~ 9w d •• • jiiflt; ilrHrw pen tru toall lumea.
.,.,,,,.,.. tel I•> di ... ~ an I pqlt II ;If I .. - 2. Persuasiunea nu se ba:r.eazl .
intotdcauna pc raporuunc:nte
•...., • _.,,, t r • ctr 1• #Ir -
corecti din punctal de
vedere al tehnicilor de lll'JlllDClll8I (eate vorba de tot de o complete, ci fi pc argumentc
cliptice.
ars-tarc siloaisticl), fnal um cllntre propozipile ce 1epiezinll
ftmdamenlul de~ei ("Majoril8tea coleailor Iii span cl el nu a
pefit") DU cOllltituie un telMi necenr pentru a cleriva teza
(conclazia) fi nici 1111 adevir a-aJ -UL o.ci tezll •-ti
este euiind. JMl8lrij a • lpln, pe bua ar~al ilvocat,
spmiem el - utlti •zl peuua't • a pen1r11 a:fi d1rM111n

Manipularea este intentfa de indocerc in eroare a

75

:\lccolo MACHIA \F:l.U
(1469-1527) ti
Ompolitic scriitor st blork italian
dln Florenta A scrts Priocipc~O/Jertl
lnchift(lfJ tut Cesore Borgia in care
arata cd in po/ilicci d1ct"'a::d 1n11.•r.:~ul
~itorta. "" consideranile morale,
contribvtnd lu de$pdrfirea teoriet
polilice de mnrald 1i de teologte
Obs: Manipularca tn:buic
-
interlocutorului, fiirli ca acesta sA descopere in$ellitoria.
Manipullirile pot fi claslficate dupi diferitc criterii. Astfel, dupii
amplitudinea modificlirilor efectuate \'ntr-o anumitA situape soclalil,
existi:
l. Manipuliirilc mici sunt rezultatul unor modificari minorc ale
situatiei socialc. Efectele schimbllrilor pot ti ample, de cxemplu: vanurile
pot creste simtitor, atunci cand se organizeaza tombolc, rcduceri de pret sau
mici cadouri sau trimiterea la cersit a copiilor mutilati sau neimbrlicati iama
etc. contribuie la cresterea donatiilor.
2. Manipuliirile medii sunt rezultatul unor modificllri importante
ale situatiilor socialc, Efectele schimbarilor sociale depascsc adesca
asteptarile. De exemplu, dcclansarea revolutiei romiine din J 989 a fost
precedata de revolta locuitorilor Timisoarei. in acclc zile de dcccmbrie,
nimeni nu si-ar fi imaginat cli revolta de ·1a Timisoara o sll contribuie la
declansarea unei revolutii care va avea ca efect tnlaturarea dictaturii.
3. Manipulii.rile mari sunt rezultatul modificarii tuturor situatiilor
sociale. De exemplu, sistemul de inviitrunant, in regimurile dictatoriale,
politizcaza programa scolara, iar manualele sunt cenzurate pentru a educa
elevii in spiritul doctrinci dominante. Se poate obscrva cli nu exista nici o
structurll educationala care sll nu urmareasca sll educe dragostea, fidelitatea
fatll de natiune (fiind vorba despre manipulare la scara mare).
Manipularea, la scara mica sau medie, se produce atunci cand
utiliz!m tehnici de argumentare incorecte sau argumente, care la prima
vedere, par adevarate pentru a sustine teza, flirl'I ca interloculorii sll
constientizeze insll falsitatea lor. Cel care argumenteaza sperli ca
interlocutorii sll nu dcscopere eroarea $i sll accepte teza, utilizand
zvonurile, ,jumlltll\ile de adevliruri ", omitcrca intenjionata a unor fapte
(a celor neconvenabile), prin imagini, fotografii sugestive $i explicatiile
care le rnscresc, prin apelul la autoritati $i la statistici care sli justifice
prin functie $i prin cantitate, transmiterea unor informatii la ore de
maxima audienta, titluri banale pentru evenimcnte grave $i titluri
incendiare pentru evenimente neinsemnate etc.

.11••~:. ""11,., ,=zt..,ii.i.;.,.-1-.~rt;J ll'f!l....

considcratl tOldcauna o limill a

._.....,.la'-' en1hfl, .- de a 6ce Cll,..,

aetu1ui de argumentare, deoarcc:e
psesupune abscnia responsabilitl!ii
morale a eelui care manipulcazl
buna credinµl a interlocdtomlui sliu,
considcrind asemenea principelui
~- .,YN (llti. ie11i1111a • *1p i'lt1fli W11iii11 ea
Niccolo Machiavelli (1469-1,27)
bOi:I -.i c:4I _, c lit • .,.,,,,,., __,"' lltfrllqtl •es••
ci .,scopul scuzA mijloacclc".
"' §"'' :n 1 'a 9,;;,., ,, ·rm·

EvALUARE:
I. Notat), limp de o siJptiJmoniJ, toate .. scuzele" pe core for /i .. semnele" prin care interlocutorii pot descoperi
colegt! v<>$(ri le invociJ in diferite situatti, apoi c6 sun: manlpulati.
precizafi docli ele sunt persuasiuni sau argumente
convlngiJtoare. S. Unele publica/il se tXJnsideriJ ,.independente". Care
este semnifico/io /ennenului de ,publlcafie
Z. Nola/I, timp de o si1pli1mdni1, cinci reciame difuzate in independentiJ"? D>nsidera/i ca, prin conµnut, ele nu
mass-media 1i apoi preclzafi daciJ este vorba de promoveaz.lJ persuasiunea ti manipularea?
persuaslune sau de manipu/ore. Argz1mentafi riispunsul vostru prin exemple sugestive.

J. Recitlfl. daciJ este cazul, .. O scrisoare pierdutiJ" de LL.
Caragiale,;. apol, stabili/i daciJpoate fl vorba despre
utilizorea unor tehnicl de monipulare, identifidind
mobilul (motivul) manipul6rii.
4. in presiJ sou in alte lucrari literare identiflCOJi cazurl
de persuasiune ti de monipulare, precizlind ro/iunea
6. Utilizond cuno~tin/ele, dob6ndl/e la alte discipline,
riJspunde/i la urmatoarele intreb6ri: In ce /el au
ajuns /iderii sislemelor 1010/itare (fasciste ~i
comuniste) siJ conduciJ mulfimile? Cum poate fl
manipulatiJ opinia public6 in cadrul campaniilor
electorate sou a campanillor de promovare a
produselor noi?

76
 ~ ~~::!!"
,._ -·~·
·'
-- -- .... ~--
•<••· .... ---·--- ~~~----
SU GEST 11 s .. RE.ZOLV ARI '
..
~--
··~··-·"·····
..-'1"'[ ~
~~····
'-'-~,_-
••
~-· ~If•.~ .. J ........

1. ANAuzA LOGICA A AM:l'l\UHTELOll 2.2 Definirea §i clasificarea

2.1 Termenii 1. d.2. b.J. d.4. «s. c,
I. a. nu reprczinti tenoeni: fi, numai, suot, un; b. nu 6. a. incorecta, regula adecvlirii (dcfinijia este prca largl);
repreziotii termeni: pe, sub; c. nu repreziotii termeni: dee~ b. corecta; e, incorecta, definitia nu estc afirmariva; d.
peste, care, cu; d. nu reprezintii termeni: orice, unii, to!i, incorecta, nu este clarii $i precisA; e, corecta; f. corectii; g.
sau, astfel iocat; e. nu repreziotii termeni: intr-o, ceva incorecta, regula adecvirii (definiue cstc prea larga); h.
despre, putem. incorecti, nu este afinnativii; i. incorecta, nu este clari $i
precisii; j. incorectii, este circular!; k. incorectii, nu este
2. a. refedin/o 1ude/ului Hunedooro • absolut, concret, afirmativii; L corecta; m. corecta; o. incorecta, regula
pozitiv, compus, nevid, singular, distributiv, precis. adecvlirii (este prea ingustii); o, incorectii nu este clari $i
'· a. persoanA, profesionist, ca(ku didaetic, profesor de precisA; p. incorecta, regula circularitiifii; r. corecti; s,
maccmaticii. incorecta, regula adecvarii (definitia este prca ingusti); t.
5. a. profesor de matematicA,cadru didactic, profesionist, incorecta, regula adecvilrii (definitia este prea largi); u.
persoanii. incorecta, definitia nu este afirmativii.
6. a. A c triunghi, B • pltrat. •. Definitie nominalii: Prio ,,substant! chimica purli"
fntre cei doi 1ermeni exist! un intclegem substanta perfect curata, a ciirei compozine
rapon de contrarietatc
, ramane nescbimbatii prin operatii fizice. Deflnitie prin
universul de di$CUrS luat in enumerare parjiali: Substantl chimica puril este
calcul (genul supraordonat) hidrogenul, cxigenul, apa distilati, azotul etc.
fund ,.figurl geometricl". 8 peotru ,,civilizat": manierat, politicos, amabil, rafinat,
7. a. .,licbid": fluid (raport de identitate extensionala); cizelat, subjire, avansat, inaintat, progresat, evoluat:
substan\i (raport de ordonare); substanfA dulce (raport de pentru ,.aplica": a practica, a Colosi, a Intrebuinta, a utiliza,
incruci$&fe); solid (raport de contrarietate); nou·lichid a se consacra, a se diirui, a se dedica, a se devota Ji pentru
(raport de contradicfie). ,,oevinovat": nestiutor, inocent, candid, oaiv, cinstit, cast,
curat, nepribinit, ingenuu, virtues.
9. C A • elev buCU<e$teaJI; 8 •
sportiv bucur~ean; C • I II. a. corecta, fliinti ficA, real! $i genenca; b, corecta,
bucu~ean; D • adolescen1. nefliiotificA, reali $i prin enumerare partial!; c, iocorectA
(nu este afirmativii), corecti, Jtiin{ificA,realii $i gcoeticii; d.
corecta, $tiinjifici, nomioalii, lexicalii prio sinonimie,
operajionata; e, ne,tiinjifici, nominali, stipulativil $i pnn
indicare; f. corecta, $tiio{ifici, nominalil $i operationala
s.a.m.d.
b. A - pu!re; B • zburltoare; c I::. a. incorecti, utilizeazii mai multe criterii de clasificare;
= vert..,._at; D ~ nevertebtat. b, incorecti, clasificarea este incompleta, dcoarece lasii in
c afara clasificiirii transporturile aeriene; c, incorecti,
utilizeaza mai multe criterii de clasificare, d. incorectA,
D B
utilizeazii mai multe criterii de clasificare,
15. e, corectii; d. incorecta, iocompleti, lipseste lupul; e.
t. corecta, a nu se confunda cu familia procyontdae din care
A • animal acvatie; B • (elinl,
fac parte ursuletel spalator, marele panda $i ursul cu
C • pisicl; 0 = vertebrat;E =
nevertebrat. trompii; f. incorectii, incomplcti, lipscsc gbepardul $i puma.
2.3 Propozifii categorice
I. a. Este necesar ca mai intii sl se identifice cantitatea
fi calitatea propozitiei, in funcfie de acestea obfinind-se
d. tipul propozitiei categorice, iar corespunzator acestuia,
A • pisicl. B • felin!; C = formula Jogica corespondenta Pentru ca tipul propozitiei
vert..,..at, D = animal terestru sA tie evident, uneori este necesari refonnularea
propozijiei in fonna standard. Astfel, propozifia de la
primul puoct se poate reformula ,,Toate pcrsoanele care
au susfiout examenul de bacalaureat pot sustioe
examenul de admitere la facultate", evident o propozipe
•• A • animal acvatic; B •
vertebral, C • ~crtebrat; 0 =
universala-ofirmotiv6, corespun.zitor fiind vorba de
formula SaP.
animal. 1. a. Pentru rezolvarea exercifiului cste necesarll mai
intii reformularea propozifiilor ,; ideotificarea tipului de
propozipe. Astfel, .,Nimeni nu este nemuritor" se
refonnuleazii ,,Nici un om nu este oemuritor" -propozijie
universall·ocgativi (SeP). Corespundtor se vor objine:

77
 ,.Tofi oamenii sunt nemuritori" (SaP); ,,Unii oameni sunt
I· 2 pol fi " " eca
nemuritori" (SiP); ,,Unii oameni nu sunt nemuritori" ildl DU le polle IUfine docit cl
1--+2
(SoP).
I· 3 ...,._..,.,,, nu pol fi imprcunl mci -~ .. nici
a. Precizarea valorii de adevar a celorlaltc trei falae. • lncit 111111 in nport de rwtr • fe
propozitii 1n ficcarc caz se realizeazA potrivit piitratului 1-+4;1-+5J
logic, respcctiv raponurilor existente lntre propozilitle 2 - J popozi1iie ... P" fi impeunl tiolae ... P" fi ...iew.-,
categorice. ,,Existli pasari care nu zboarii" = ,.Unele pAsari ceeaceb asliun...,....de••~•trxktate
nu sunt zburiitoare" (SoP); ..Toate piisArile sunt zburatoere"
2 • 4 ; 2 • 5 ; J - 4 raper& de llllleonlrllridlltc; J - 5
(SaP); ,,Nici o pasiire nu este zbun\toare" (SeP); ,.Uncle pAsiri
sunt zburatoare" (SiP). SoP = I -+ SaP = O; SiP = ?; SeP • l'!Jll!!tde1•bco9trarleute;~4~•~5~=;:;::::;::::~~>=;;;;
ACeit hp di exact!ii ae iiilizazi ~ dOui c8te
I.
a. Exereitiul presupune, dupii identificarea tipului de
propozitille propue fi urmirind mAsura in care poc fi
adcvirate "'sau false imprcuni. in misura in care se
propozitie categories, identificarea tennenilor negativi din
descoperi o •itua!ie deserid de unul dinlre l'lpOrtUrile
propozitie, pcntru simbolizarea acestora utilizandu-sc
log;ce. lllUllCI propozi!iile ae gisesc in ac;el raport. Daci nu
eSle cazul, se po8IC SIUdia exislcnfa unei implica!ii logice,
negatia, dupii modelul: ,,non-$" a S. Primul exemplu (Unii
care ac realizeazi in misura in care ae obline valoarea de
S suot non-P) are astfel formula: Si P .
adevir adevirat pe fiecare linie a combmaliilor de valon
de adevir imre rezultatele formulelor ( implicatia poate fi
a. Rezolvarca exercipului presupune identificarea
sludiati " de la dre8pta la slinga dar p de la stinga la
progresivli a propozitiilor care se glisesc in raporturile
dreaplll). Dd lncre propozitii nu exisli nic:i lDI ....,art de
precizate, Astfcl, este de preferat sA se inccapi, acolo uode
unplicare. allllle1 propozitiiJe sunt indepeodente din punct
este cazul, cu raportul care cxistli doar intre douii tipuri de
propozilii categorice. in exemplul de la punctul a. se poate de vedere logic..~---------~---'
incepe idenlificarca cu raportul de contrarietate existentintro
r.

a: ::1:: t11
propozitiile I 'i 3, ceca ce lnseamna cii este vorba de SaP ~i
SeP. fn mAsura in care se identifica I cu SaP ,; 3 cu ScP, I 3 4 5

~ .IJ!. ! .I. 1
atunci 2 este o propozitie SoP (rapon de contredictie), iar 4
este o propezitie SiP, in aceasts mAsurA intre I ,; 4 existand
un raport de subordooare, unde I este supraalterna, iar 4
subalterna. 10 I I 0 0 I 18 01 I I
t a. Exercinul se rezolva In baza definifiilor raporrunlor !!!... 0 0 0 10 II I .!
logice iotrc propozitiile categorice. Astfel, prima propozitie DoUI formule 111111 ec: Mlawc in mlsura tn c:are penllll
este o propozitie particularii afirtoativli (SiP), ceea cc fiecan combinafie de \'llori de lldnlr ele 1811 ~
ioscamnA cA poate 6 vorba de propozi tii adevarate doar in vabrc de 8de¥ir. AceaSla in1eamn1 ci I • 5 . z.2.=•..:!.4,___,.,
cazul raportului de subccntrarietate (SoP) - subcootrarcle
~ ~i fl. presupun utilizarea metodei matriceale.
pol Ii adcviiratc impreuoi. dar nu pol 6 false. Contradictoria
propozitiei este falsi, iar din adev!rul subalternci nu se
poate deduce cu certitudine adcv!irulsupraaltemei (raportul 3. TEHNIO Dt: ARGUMl'.NTARt:
de subqrdonare). 3.2 lnferente imediate cu propo.zilii categorice
, & , 9, Ill, II , 11. se rez.olvll pe principii asemWtoarc S. a. proporl\iil• de forma SeP se convertesc valid
celor de la ex. 6. simplu ~i prin accident conversiunea simpla,
2.4 Propo:iitii compuse s• eP• ~ p• es•,este validi (sc respect! legea
t. a. p-+ -q distribuirii tennenilor); conversiunea prin accident,
a.
l)liCi II 18 0 suljpri .ICiplioi Hmci ..
s•
eP• ~ p-os•, ..ite vatida (se respectli legea
distribuirii termenilor); b. propozi\iile de forma SiP ••
efti Ull .... tcmcimc pregltit, .... poii fi micar onlonat. convertesc valid simplu, connrsiunea prin accident fiind
(p-+ -q)&r
(p-+ -11)& r nenlidi: conversiunea simpla, s-;p- ~ p-;s· ,
I 8 11 I este validi (se respectli lcgea distribuirii tennenilor);
I I 11 I CODYCrsiunea prin accident, s-;p- ~ p+ aS-, este
I I 11 I Deoorece formula - adcvlrall penlN nevalidi (sc incalci legea distribuirii termenilor, P este
I I 11 I 111U111ite oo •I . •Iii Ii 11111 pm1n1 alte
ccimbiilllii .... 0 ....... 11 I 11•tl
distribuit In concluzie ~i nedistri.buitin premisA).
0 I 0t I
0 I 01 I
3.3 Silogismul
' a. aoo-2 valid, b. eio-4 valid, c. aio-1 nevalid, d. aei-4
8l tt I
• • • nevalid, c. aao-3 ncvalid.
./. a. Unii rAufacitori suot pedepsiti de justi~e, b. Uncle

...
.l. a. mamifere nu sunt reptile, c. Nici un hot nu este om virtuos
(prin subalternarc se poale obtioe ti Unii hoti nu sunt
2 5
...,, .... ... ..,. oameni virtuO$i), d. Nici un tigru nu este delfin, e. Nici o
ferigll nu este marnifer carnivor.
01 I II 01 .1 Observatie: nu existA o solutie unici. a. Unghiun1e B $i C
01 • 10 81 sunt congruenle, pentru cA uoghiurile de la baza uuui
10 I •• 18 triunghi isoscel sunl congrueote $i unghiurile B $i C sunt la
1 l baza uuui triunghi isoscel, aaa- I, b. Unii oarneni sunt fericiti

-
78
 pentru ci uncle persoaae care dispun de bani sunt fericite ~
top oamenii sunt persoanc care dispun de bani, iai-S.
6. a. eae-z valid, b. iai·3 valid, e, ice- I nevalid, d. iaa-4
oevalid, e, aaa-J oevalid.
II. a.
10. eae- I, e, valid
fl. a. silogism / lipseste ,,Unghiurile B $i C se afll la baza
unui triunghi isoscel", c. valid.
14. aeo-z- valid, aai-3 - valid, aai-4 -valid, eai-r- valid.
H a. d; I 6. d; I b.
3.5 A rgumente cu propozifii compose
I a.
biiiiiiilRI A - 1i09k1 iliii:I ii
wslv111rml. Ta· dMAm ...
t.cltb' gl••A•- rt'' 's U.
.• P-+•

... """
o.d: ~
Pr1a tc11ema•..., r . .,_., ... ftilllllt11-•
afaoec:a•-~&11 1l1w· • ·
3.6 Argumente nedeductive
1. a. argument prin analogie, concluzie probabilA; b.
argument prin analogie, concluzie falsl; c, analogie prin
simpli ilustrare; d. argument prin analogie, concluzie
probabilii; e, aoalogie prin simpta ilustrare; r. argument prin
analogie, concluzie probabilii; g. argument prio analogie,
concluzie falsii.
5. a. induc!ie incompleti; b. si c. inductie prin simpla
enumcrare; d. analogic; e. inductie prin simpli enumerarc; f.
inducjie incompletli; g. inducjie prio simpll enumcrare.
8. a. metoda variatiilor concomitcntc; b. mctoda variajiilor
concomitente: c. metoda diferentei,

4. ARGUMltNTARE ~l CONTltAAllGUMINTARE
4.1 Evaluarea argumentelor. SofJSme 'i
panlogisme
I a. argument deductiv medial, infercnf! disjunctivA,
croarca negBrii anteccdeotului; b. argument deductiv mediat, •
infercnli disjunctivi, croarea afirmiirii disjunctului etc.
1. a. eroare materiata, sofism de rclevanti, argumentum ad
ignorant/am; b. eroare materiali, sofism al circularitatii,
inttebare complexa; c. croare matcriali, sofism de limbaj,
amfibolia; d. eroare materialii; sofism al supozipei
neintemeiate, falsa dilema; e, croare material!, sofism de
limbaj, diviziune.
J. a. compozi)ia; b, amfibolia; e, echivocatia; d. amfibolia;
e. accentul.
4. a. lntrebare complexa; b. argument circular; e,
afirmarea repetatli; d. argument circular; ; e, argument
circular .
• 5. a. argumentum ad hominem; b. argumentum ad
hominem; c. argumentum ad verecundiam; d. argumentum
ad ignorantiam; e, argumentum ad verecundiam;
6. a. generalizarea pripitli; b, post hoc ergo propter hoc;
c. confundarea cauzei fi a efectului; d. confundarea cauzei fi
a efectului; e, generalizarea pripit!.

79
• SlilAvlistru, Constantin, Teoria si practica argumentiirii, Editura Polirom, Iasi, 2003.
• coord. Hugli, Anton, Lubcke, Poul, Filosofia in secolul XX, vol. 2, Editura All, Bucuresti, 2003.
• coord. Paillian, Isabelle, Spatiulpublic si comunicarea,Editura Polirom, lasi, 2002.
• Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucuresti, 200 I.
• Partin, Zoe, Atlas zoologic scotar, Editura Corint, Bucuresti, 200 I.
• coord. Afloroaiei, Stefan, Limite ale interpretdrii, Editura Fundatiei Axis, Iasi, 2001.
• Bulgar, Gheorghe, Dicuonar de sinonime, Editura Palmyra, Bucuresti, 2000.
• coord. Coman, Mibai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Vol. I, Editura Polirom,
lasi, 1999.
• Didier, Julia, Dictionar de filosofie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999.
• Lupsa, Elena, Lagicii fi argumente. Sinteze. Exercitii. Solutii, Editura Corvin, Deva, 1999.
• Enescu, Gheorghe, Tratat de logicii, Editura Lider, Bucuresti.
• Cazacu, Aurel, Logica forii profesor, Editura Hurnanitas Educational, Bucuresti, 1998.
• Aristotel, Organon, vol. I, Editura Iri, Bucuresti, 1997.
• Aristotel, Organon, vol. Il, Editura Iri, Bucuresti, 1998.
• Botezatu, Petre, Introducere in logicii, Editura Polirom, lasi, 1997.
• Negulescu, P.P., Polemice, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1992.
• Stoianovici, Dragan, Dima, Teodor, Marga Andrei, Logica genera/a, Editura Didactica §i Pedagogica,
Bucuresti, 1991.
• coord. Popa, Cornet, Logica actiunii. Studii, Editura $tiint.ificA §i Enciclopedica, Bucuresti, 1983.
• •••, Prsbleme de logicii, vol. V111, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1981.
• Klaus, Georg, Logica modernd. Sehl/ii a logicii formale, Editura $tiint.ificll ~i Enciclopedica, Bucuresti,
1977.
• Dumitriu, Anton, lstoria logicii, Editura Didactics si Pedagogica, Bucuresti, 1975.
• Kneale, William, Kneale, Martha, Dezvoltarea logicil, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974.
• Kopnin, P.V., Bazele logice ale ~tiin/ei, Editura Politica, Bucuresti, 1972.

Editura Corvin, Deva director: Varga Carol

Redac\ia. sediul 'i departamentul difuzare: Sir. Gh. Bari1iu. nr. 9,
330065 Deva, jud. Hunedoara, Tel.: 0254-234500; Fax: 0254-234588
e-mail: corvin@mail.recep.ro

Manualul a fost tiparit la GRAPHO TIPEX S.R.L Deva

Tel. 0254-234500, 234522, Fax 0254-234588
Director: Farkas Ladislau

80
•
 •

Pret: 2,23 lei